1ra-471/2021 — art.27, 171 alin.3 lit.b, 175 CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 23 aprilie 2019, Crețu Radu a fost recunoscut vinovat și condamnat - în baza art.27, 171 alin.(3) lit. b) Cod penal, la 10 ani închisoare; - în baza art.175 Cod penal, la 5 ani închisoare. În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Crețu Radu i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. A fost dispusă încasarea de la Crețu Radu în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 1 078 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Crețu Radu, în perioada de vară a anului 2017, luna, data și ora nestabilită, la domiciliul său din xxxx xxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, năzuind să-și satisfacă pofta sexuală cu fiica sa minoră xxxx xxxx, care se află în grija, ocrotirea și educația lui, prin constrângere psihică, profitând de superioritatea sa fizică și imposibilitatea minorei de a se apăra din cauza vârstei fragede, a dezbrăcat-o de haine, a pipăit-o la sâni și a tentat să săvârșească un raport sexual forțat, însă toate aceste acțiuni nu au condus la începerea raportului sexual din cauză că minora a fugit 1 de lângă el. Tot Crețu Radu, în perioada lunilor august - septembrie 2019, data și ora nestabilită, în repetate cazuri, la domiciliul său din xxxx xxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, năzuind de a-și satisface necesitățile sexuale, a dezgolit corpul fiicei sale minore xxxx xxxx, a pipăit-o, a atins-o cu mâna la organele genitale, conștientizând că, prin acțiunile sale pervertește o persoană care nu a atins vârsta de 16 ani.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia a declarat apel avocatul Belinschi Maxim, în numele inculpatului, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat, din motiv că nu s-a constatat existența faptelor infracțiunilor. În motivarea apelului avocatul a invocat că probe prezentate de către partea acuzării nu dovedesc vinovăția inculpatului, nu au fost prezentate probe concludente care ar putea fi puse la baza sentinței de condamnare. În continuare, apărarea a invocat că, instanța în pofida cerințelor art.101 Cod de procedură penală, n-a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, și ca urmare neîntemeiat a ajuns la concluzia vinovăției inculpatului Crețu Radu. Apărarea a remarcat și faptul că organul de urmărire penală nu a stabilit cu exactitate când ar fi avut loc pretinsa faptă ilegală comisă de inculpat în raport cu victima minoră, propria fiică Crețu Dumitrița, având în vedere că acesta în marea partea a anului 2017 s-a aflat la muncă peste hotarele RM și acasă practic nu a fost. Astfel, nu a fost înlăturată versiunea de alibi pentru incidentul incriminat din anul 2017. Declarațiile părții vătămate minore urmează a fi apreciate critic, deoarece nu coroborează cu probele cercetate în ședința de judecată, or, înfăptuirea justiției penale, cere ca instanța să nu se întemeieze, în hotărârile sale pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă supusă judecății. Numai în așa mod se formează convingerea izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că adevărul - infracțiunea dedusă spre soluționarea instanței - este, fără echivoc, cea pe care o înfățișează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 septembrie 2020, apelul declarat a fost admis, casată sentința integral, inclusiv din oficiu în baza art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Crețu Radu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.27, 171 alin.(3) lit. b) Cod penal, la 10 ani închisoare; - art.175 Cod penal, la 5 ani închisoare. În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Crețu Radu i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 12 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis. A fost dispusă încasarea de la Crețu Radu în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 1 078 lei. 2 4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat, că prima instanță eronat a reținut ca fiind constatată fapta prejudiciabilă comisă de inculpatul Crețu Radu conform învinuirii înaintate de organul de urmărire penale - art.27, 171 alin.(3) lit. a), b) Cod penal, având în vedere că la încadrarea juridică a faptei, instanța de fond a exclus agravanta prevăzută la lit. a) alin.(3) art.171 Cod penal - „asupra persoanei care se afla în grija, sub ocrotirea, protecția, la educarea sau tratamentul făptuitorului”. Instanța de apel a constatat că, inculpatul Crețu Radu, în perioada de vară a anului 2017, luna, data și ora nestabilită, la domiciliul său din xxxx xxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, năzuind să-și satisfacă pofta sexuală cu fiica sa minoră xxxx xxxx, prin constrângere psihică, profitând de superioritatea sa fizică și imposibilitatea minorei de a se apăra din cauza vârstei fragede, a dezbrăcat-o de haine, a pipăit-o la sâni și a tentat să săvârșească un raport sexual forțat, însă toate aceste acțiuni nu au condus la începerea raportului sexual din cauză că minora a fugit de lângă el. Tot Crețu Radu, în perioada lunilor august-septembrie 2019, data și ora nestabilită, în repetate cazuri, la domiciliul său din xxxx xxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, năzuind de a-și satisface necesitățile sexuale, a dezgolit corpul fiicei sale minore xxxx xxxx, a pipăit-o, a atins-o cu mâna la organele genitale, conștientizând că, prin acțiunile sale pervertește o persoană care nu a atins vârsta de 16 ani. Verificând argumentele invocate în apelul declarat, instanța de apel a ajuns la concluzia că, acestea sunt nefondate fiind combătute de probele anexate și circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în cadrul procedurii de examinare a apelului. Astfel, instanța de apel a reținut, că deși inculpatul Crețu Radu nu a recunoscut vina, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate a fost confirmată prin următoarea sistemă de probe analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate minore xxxx, care fiind audiată la faza de urmărire penală, conform prevederilor art.art.110, 1101, 111 Cod penal, declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate minore xxxx, Crețu Natalia, declarațiile martorilor acuzării Trestianu Vladislav, Trestianu Maria, Chiorescu Valentin, Crețu Sofia, declarațiile martorilor apărării Pasat Iurie, Crețu Iulia, Crețu Eugenia, Tărchilă Tatiana, Croitoru Stela, Ganța Aliona, Gustiuc Virginia, Grinciuc Efrosinia și Pîntea Ivan, precum și înscrisurile anexate la materialele dosarului: raportul de autosesizare întocmit la 26.09.2019 de către OUP al SUP a IP Hîncești (f.d.6, vol. I); procesul-verbal de consemnare a celor constatate privind infracțiunea depistată din 26.09.2019 (f.d.8, vol. I); procesul-verbal din 10.09.2019 de consemnare a celor constatate (f.d.13, vol. I); cererea depusă de Crețu Natalia la 09.09.2019 (f.d.14, vol. I); raportul de vizită în familie din 30.12.2018 (f.d.17, vol. I); fișa de sesizare/raportare a cazului de violenta în familie din 05.12.2018 (f.d.18, vol. I); dispoziția Primarului localității nr.29 din 12.07.2018 cu privire la luarea la evidentă a copiilor aflați în situații de risc din familia Crețu (f.d.19, vol. I); acordul de colaborare dintre asistentul social Trestianu 3 Vladislav și beneficiarul Crețu Natalia din 22.03.2018, (verso) planul individualizat de asistență (f.d.20, vol. I); raportul de vizită în familia Crețu din 02.11.2018 și 05.12.2018 în care s-a constatat că Crețu Radu este în stare de ebrietate avansată. xxxx era în stare emoțională, tulburată, cu puțin timp înainte a comunicat că mama a fost bătută de tata față de copii. Crețu Radu a comunicat că a fost violent cu soția din cauză că nu i-a plăcut ce a găsit acasă după întoarcerea lui de la Moscova. A fost decis ca mama și copii să locuiască la bunica. Despre cele constatate a fost raportat APL Bălceana (f.d.21, verso, vol. I); nota explicativă din 25.10.2018 prin care este reținută situația copilului xxxx în care a reținut din spusele minorei, precum că în vara trecută (anul 2017) tatăl acesteia Crețu Radu a intenționat să o abuzeze sexual când se afla sub influenta alcoolului și este foarte agresiv tatăl acesteia (f.d.22, vol. I); fișa de sesizare/raportare a cazului de violență în familie din 25.10.2018 perfectată de asistentul social Trestianu Vladislav, fișa recepționată de Primarul s. Bălceana, Chiorescu Valentin prin care se reține că xxxx a formulat sesizarea în cauză. Astfel, la pct.7.1 din fișa reținută o scurtă descriere a cazului și anume: în vara anului 2017, tatăl său a rămas odată singur cu ea în odaie acasă și a încercat să o abuzeze sexual. Ea a reușit să fugă afară motivând că vrea la veceu. În familie deseori au loc acte de violență din cauza consumului de alcool de către părinți (f.d.25-26, vol. I); fișa de referire nr. 02 din 25.10.2018 a cazului de violență în familie pentru asistență și protecție a victimelor în care au fost reținute în privința minorilor tipul de violență fizică, psihologică și sexuală, la victime existând frica de agresor, anxietate și depresie (f.d.27-28, vol. I); vizita la domiciliul familiei Crețu din 04.07.2018, efectuată de asistentul social Trestianu Vladislav (f.d.31, vol. I); informația telefonică la „112” din 06.08.2019 prin care este comunicat că în familia soților Crețu Radu și Crețu Natalia, are loc violență în familie (f.d.35, vol. I); raportul de constatare nr.201922P0434 din 09.09.2019 în care expertul a concluzionat că, la Crețu Natalia au fost depistate vătămări corporale neînsemnate (f.d.39, vol. I); procesul- verbal cu privire la contravenție din 18.09.2019 din care se reține că, Crețu Radu a fost învinuit de comiterea faptei contravenționale prevăzute de art.781 Cod Contravențional, cauza contravențională fiind remisă după competentă în Judecătoria Hîncești pentru examinare (f.d.40, vol. I); denunțul din 13.09.2019 depus de Crețu Natalia (f.d.42, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr.201935A0564 din 24.10.2019 (f.d.107-111, vol. I); raportul de evaluare psihologică a copilului xxxx, efectuat în baza solicitării Procuraturii r-nul Hîncești nr. 2019200499 din 30.09.2019 întocmit de Centrul National de Prevenire a Abuzului față de Copii nr.332 din 21.11.2019 (f.d.151-153, vol. I); raportul de expertiză judiciară-psihiatrică nr.201935A0592 din 26.11.2019 (f.d.155-160, vol. I). Totodată, instanța de apel a subliniat că prima instanță întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului, considerându-le a fi neveridice și date cu scopul evitării răspunderii penale, or, acestea contravin întregului sistem de probe cercetate de către prima instanță și anume declarațiile părții vătămate minore, reprezentantului legal al părții vătămate minore, martorilor audiați, luate în coroborare cu probele materiale, care combat în întregime versiunea inculpatului. La fel, instanța de apel a apreciat critic argumentele din apelul apărătorului precum că, 4 inculpatul Crețu Radu urmează a fi achitat din motiv că, la caz nu au fost acumulate suficiente probe întru confirmarea învinuirii înaintate, iar faptele sunt contrare probelor acuzării prezentate și cercetate în cadrul ședințelor de judecată, deoarece probele administrate în speță și cercetate în ședința de judecată a primei instanțe precum și în instanță de apel, denotă cu certitudine faptul că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate a fost pe deplin dovedită fără careva dubii.

Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, a declarat recurs ordinar avocatul Belinschi Maxim în numele inculpatului Crețu Radu, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Crețu Radu să fie achitat, din motiv că nu s-a constatat existența faptelor infracțiunilor. În motivarea recursului declarat avocatul susține că, instanțele inferioare nu au elucidat pe deplin circumstanțele cauzei și nu au dat o apreciere corectă probelor, acestea fiind bazate doar pe presupuneri, atât la etapa urmăririi penale cât și în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și apel nu au fost acumulate probe pertinente și directe care ar demonstra vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunilor imputate. Apărarea subliniază, că în urma examinării cauzei penale și a probelor prezentate în rechizitoriu, partea apărării a ajuns la concluzia că Crețu Radu nu a comis infracțiunile incriminate, motiv din care urmează a fi achitat. Susține apărarea că, asupra solicitării de a fi pronunțată o sentință de achitare, menționează că potrivit prevederilor art.24 alin.(2), (4) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Părțile în procesul penal își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe ori persoane. Potrivit art.26 alin.(3) Cod de procedură penală, sarcina prezentării probelor învinuirii îi revine procurorului. De asemenea, orice probă acumulată în cadrul urmăririi penale urmează să fie cercetată în fața instanței de judecată, în virtutea principiului unui proces echitabil și anume contradictorialitatea procesului. În cazul de față mărturiile lui Crețu Radu, sunt importante pentru cercetarea tuturor aspectelor cauzei, or o hotărâre de condamnare nu se poate întemeia doar pe declarațiile părții vătămate minore.

Asupra recursului declarat a prezentat referință procurorul care s-a pronunțat pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale, deoarece instanța de apel just a constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și corect a încadrat acțiunile făptuitorului. La fel, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. 5 Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat se atestă, că apărarea invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În esență, argumentele părții apărării se concentrează asupra faptului că instanța de apel a dat o apreciere eronată materialului probator prezentat la dosar prin ce a concluzionat greșit asupra vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.27, 171 alin.(3) lit. b), 175 Cod penal. Însă, în raport cu alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs, instanța de recurs constată că instanța de apel a adoptat o decizie legală și întemeiată, care corespunde tuturor exigențelor legislației penale și procesual-penale. Astfel, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că, astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării, decizia atacată cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Potrivit art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Reieșind din aceste prevederi legale, Colegiul penal constată că sunt neîntemeiate argumentele recursului potrivit cărora instanța de apel nu a cercetat probele administrate în speță, deoarece potrivit procesului-verbal al ședințelor de judecată, atât la solicitarea părții apărării, cât și la solicitarea părții acuzării, instanța de apel în conformitate cu prevederile 6 art.414 alin.(2) Cod de procedură penală, audiind inculpatul, precum și alți martori, a verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Analizând conținutul materialelor dosarului Colegiul penal concluzionează că instanța de apel la examinarea cauzei, a ținut cont în deplină măsură de prevederile art.art.27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere corespunzătoare esenței conținutului probei, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, nefiind stabilite careva discrepanțe vădite între conținutul probei și constatările instanței, care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului Crețu Radu în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.27, 171 alin.(3) lit. b), 175 Cod penal. La fel, Colegiul penal reține că, în conformitate cu prevederile art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță și conform materialelor din dosar, ajungând corect la concluzia că sentința atacată urmează a fi casată, or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, instanța de apel acordând răspunsuri la toate argumentele esențiale din apel în raport cu concluziile primei instanțe, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția, astfel aceasta fiind una legală și întemeiată, dispozitivul nu contravine părții motivante, iar instanța nu a admis vreo eroare gravă de fapt. Totodată, instanța de recurs menționează că recursul apărării nici nu este motivat sub aspectul erorilor de drept invocate, iar majoritatea argumentelor constituie un dezacord cu aprecierea de către instanțe a probelor cercetate, însă la acest capitol instanța de recurs notează că recurentul nu a ținut cont de faptul că reaprecierea probelor nu poate constitui temei de recurs, deoarece instanța de recurs, potrivit prevederilor legale, urmează să se expună asupra erorilor de drept admise de instanțele de grad inferior la judecarea unei cauze penale. Motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate. Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate și reapreciate de către instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Colegiul penal nu a constatat discrepanța între cele reținute de instanța de apel în vederea condamnării inculpatului și conținutul real al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă. Astfel, Colegiul penal conchide, că este întemeiată concluzia instanței de apel precum că învinuirea înaintată inculpatului prin rechizitoriu este confirmată prin probe pertinente și concludente, care în ansamblu dovedesc indubitabil vinovăția acestuia. 7 Din considerentele menționate supra, Colegiul penal conchide că în speță nu sunt incidente temeiurile de casare prevăzute la pct. 6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală. Cu referire la temeiul pentru recurs invocat de recurent și prevăzut la pct. 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și anume că în acțiunile inculpatului nu sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art.art.27, 171 alin.(3) lit. b), 175 Cod penal, Colegiul penal menționează următoarele. Potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Colegiul penal constată că, prin rechizitoriu Crețu Radu a fost învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.27, 171 alin.(3) lit. a), b), 175 Cod penal, iar prin sentință Crețu Radu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.27, 171 alin.(3) lit. b), 175 Cod penal. Instanța de apel, fiind sesizată cu apelul apărării, rejudecând cauza a constatat din nou fapta inculpatului ca fiind dovedită, după care cercetând materialul probator, corect a stabilit vinovăția inculpatului Crețu Radu în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.27, 171 alin.(3) lit. b), 175 Cod penal. Raportând argumentele recursului la conținutul deciziei atacate, Colegiul penal constată că, instanța de apel a dat o argumentare amplă soluției pronunțate, apreciind cu certitudine că, în baza probelor cercetate, vinovăția lui Crețu Radu în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.27, 171 alin.(3) lit. b), 175 Cod penal, a fost dovedită pe deplin. La caz, Colegiul penal reține, că argumentele invocate în cererea de recurs au constituit obiect de examinare în cadrul judecării cauzei în instanța de apel, cărora le-a fost dată aprecierea și motivarea corespunzătoare. Având în vedere motivele ce au stat la baza pronunțării soluției contestate, Colegiul penal a ajuns la concluzia, că instanța de apel corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, ajungând la o concluzie întemeiată privind vinovăția lui Crețu Radu în săvârșirea infracțiunilor incriminate. Așadar, nu pot fi reținute argumentele apărării precum că în acțiunile inculpatului nu au fost întrunite elementele infracțiunilor, or, din conținutul deciziei atacate rezultă cu claritate că instanța de apel, a apreciat obiectiv cumulul de probe, constatând că argumentele apărării despre nevinovăția inculpatului în comiterea faptelor penale incriminate se combat prin totalitatea de probe cercetate în ședința de judecată, care demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.27, 171 alin.(3) lit. b), 175 Cod penal. Mai mult, versiunea prezentată de către apărare asupra probelor puse la baza condamnării inculpatului, nu poate constitui temei de admitere a recursului, or, la etapa judecării recursului instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă 8 o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de fond. Din atare considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunii incriminate. În consecință, Colegiul penal conchide că la examinarea recursului declarat de avocatul Belinschi Maxim în numele inculpatului Crețu Radu, nu au fost stabilite careva erori de drept care ar condiționa casarea deciziei contestate, impunându-se soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Belinschi Maxim în numele inculpatului Crețu Radu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Crețu Radu xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 15 aprilie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac Elena 9