1ra-774/2021 — Art. 188 alin. 2, lit. b, f CP

1ra-774/2021 — Art. 188 alin. 2, lit. b, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-774/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului Cozma Mihail, de către

avocatul Darii Vladimir în numele inculpatului Secară Maxim, și de către

inculpatul Cozma Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 21 octombrie 2020 și a sentinței Judecătoriei Bălți, sediul

Central din 16 mai 2019, în cauza penală în privința lui,

Secară Maxim xxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat xxxxxxx.

Cozma Mihail xxxxx, născut la xxxxx, originar

din xxxxxxx, xxxxxx

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 02.11.2017-16.05.2019;

Instanța de apel: 18.06.2019-21.10.2020;

Instanța de recurs: 20.01.2021–21.04.2021.

A C O N S T A T A T:

- Secară Maxim a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.188 alin. (2) lit.b) ,f) Cod penal, și condamnat în baza acestei

Legi la o pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani.

În baza art. 84 alin. (4) Cod penal prin cumul parțial de pedepse stabilite

prin sentința Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 04.10.2017 și sentința

Judecătoriei Strășeni sediul Călărași din 19.12.2018 s-a stabilit pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen 8 ani 6 luni, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de răspundere sau de a executa o anumită activitate

în domeniul circulației drogurilor, etnobotanicilor și analoagelor pe termen

de 3 ani.

1

În temeiul art.72 alin. (3) Cod penal, pedeapsa închisorii stabilită în

privința lui Secară Maxim urmează a fi executată în penitenciar de tip

semiînchis.

- Cozma Mihail a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.188 alin. (2) lit.b) ,f) Cod penal și condamnat în baza acestei

Legi la o pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani.

În temeiul art.72 alin. (3) Cod penal, pedeapsa închisorii stabilită în

privința lui Cozma Mihail urmează a fi executată în penitenciar de tip

semiînchis.

A fost admisă acțiunea civilă și s-a dispus încasarea în mod solidar de la

inculpații Cozma Mihail și Secară Maxim în beneficiul lui Gavrilenco

Alexandr prejudiciului material în sumă de 32 000 lei.

de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Cozma Mihail, la data de

10.10.2017, aproximativ între orele 02.00-03.00, aflându-se în ograda casei de

locuit xxxxxxxx, acționând din interes material, cu o intenție criminală unică

îndreptată spre comiterea unui atac în scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, l-au atacat pe Gavrilenco Alexandr, aplicând în privința acestuia

violență periculoasă pentru viața și sănătatea ultimului, manifestată prin

cauzarea multiplelor lovituri cu mâinile și picioarele în regiunea capului și a

corpului Gavrilenco Alexandr, după care în mod deschis, din buzunarul stâng

al pantalonilor au sustras bani în sumă totală de 100 000 ruble rusești

(bancnote cu nominalul de 1000 și 5000) echivalentul sumei de 30 000 lei

moldovenești și un telefon mobil de model „ASUS”, culoare neagră, la preț de

2000 lei în care se afla instalată cartela Sim Moldcell cu numărul xxxxxxxx și

cartela Sim Bilain cu numărul de telefon xxxxxxxx, astfel cauzându-i părții

vătămate o daună în proporții considerabile în mărime de 32000 lei.

Conform raportului de constatare medico-legală nr. xxx din xxxxx la

Gavrilenco Alexandr în urma acțiunilor criminale au fost depistate leziuni

corporale sub formă de echimoze la ambii ochi cu hemoragii vaste în

conjunctivă, echimoze pe brațe și spate, care au fost produse prin acțiunea

mecanică prin mecanism de lovire cu un corp dur bont, care a condiționat

dereglarea sănătății de scurtă durată ce se califică ca vătămări ușoare.

2.1 Prima instanță la fel a reținut că, Cozma Mihail de comun acord și

prin înțelegere prealabilă cu Secară Maxim la data de 10.10.2017, aproximativ

între orele 02.00-03.00, aflându-se în ograda casei de locuit xxxxxxxxxx,

acționând din interes material, cu o intenție criminală unică îndreptată spre

comiterea unui atac în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, l-au atacat

pe cet. Gavrilenco Alexandr, aplicând violența periculoasă pentru viața și

sănătatea ultimului, manifestată prin cauzarea multiplelor lovituri cu mâinile

și picioarele în regiunea capului și a corpului cet. Gavrilenco Alexandr, după

care în mod deschis, din buzunarul stâng al pantalonilor au sustras bani în

sumă totală de 100 000 ruble rusești (bancnote cu nominalul de 1000 și 5000)

2

echivalent cu 30 000 lei și un telefon mobil de model „ASUS”, culoare neagră,

la preț de 2000 lei în care se afla instalată cartela Sim Moldcell cu numărul

xxxxx și cartela Sim Bilain cu numărul de telefon xxxxx, iar în total au cauzat

părții vătămate o daună în proporții considerabile în mărime de 32000 lei.

Conform raportului de constatare medico-legală nr.xxx din xxxxxx la cet.

Gavrilenco Alexandr în urma acțiunilor criminale au fost depistate leziuni

corporale sub formă de echimoze la ambii ochi cu hemoragii vaste în

conjunctivă, echimoze pe brațe și spate, care au fost produse prin acțiunea

mecanică prin mecanism de lovire cu un corp dur bont, care a condiționat

dereglarea sănătății de scurtă durată ce se califică ca vătămări ușoare.

Astfel prin acțiunile sale intenționate, inculpații Secară Maxim și Cozma

Mihail au comis infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. b), f) conform

indicilor calificativi „tâlhărie, adică atacul săvârșit în scopul sustragerii bunurilor

însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, comis de

două persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”

- avocatul Polivenco Victor în interesele inculpatului Cozma Mihail, care

a solicitat casarea sentinței primei instanțe, și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie încetat procesul

penal în privința inculpatului Cozma Mihail pe motiv că fapta acestuia

constituie contravenție cu încetarea procesului contravențional pe motivul

expirării termenului de prescripție.

- avocatul Darii Vladimir în numele inculpatului Secară Maxim, care a

solicitat casarea sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

acțiunile lui Secară Maxim să fie calificate în baza art. 186 alin. (2) lit. d).

3.1 În motivarea cerințelor sale, avocatul Povilenco Victor a invocat că:

- la examinarea cauzei în instanța de fond a fost invocat de apărare lipsa

actelor la materialele cauzei ce ar confirma existența banilor în sumă de 100000

ruble rusești la Gavrilenco Alexandr care ar fi fost sustrași de către inculpați,

însă instanța nu a dat apreciere celor invocate de apărare și nu a motivat

respingerea argumentelor avocaților privind lipsa probelor în deținerea de

către Gavrilenco Alexandr în data comiterii infracțiunii a banilor în sumă de

100 000 ruble;

- partea vătămată fiind audiată în ședință de judecată a declarat că banii

în bancnote de ruble rusești au fost luate de pe contul bancar dintr-un

bancomat din mun. Bălți însă nu a prezentat vreun bon de ridicare a banilor

sau alt document fiscal în care ar fi fost reflectat suma de bani invocată de

acesta;

- martorul Spînu Ruslan a comunicat instanței de fond că împreună cu

partea vătămată au servit băuturi alcoolice în localul cu denumirea

„RadeVou” și altul cu denumirea „Fortuna” unde contul a fost achitat de către

3

Spînu Ruslan fiind rugat de Gavrilenco Alexandr care a menționat că nu are

bani asupra sa;

- instanța de fond nu a dat apreciere declarațiilor martorului Andriiciuc

Ivan care în ședință de judecată a declarat că a fost prezent în momentul

altercației dintre Cozma Mihail și Gavrilenco Alexandr, nu a observat să fi

fost sustras de la partea vătămată bancnote rusești și ultimul ruga să fie

restituit doar telefonul mobil. Astfel atrage atenția instanței de apel că despre

banii în sumă de 100 000 ruble Gavrilenco Alexandr a menționat prima dată

în plângerea depusă la poliție însă nu a anexat probe privind proveniența

banilor;

- pe caz a fost efectuată percheziție la domiciliul inculpaților unde nu a

fost depistat nimic din bunurile indicate de parte vătămată precum că ar fi

fost sustrase de inculpați și prin urmare nu a fost demonstrat faptul

sustragerii de bani în sumă de 100000 ruble și a telefonului mobil de la

Gavrilenco Alexandr.

3.2 În motivarea cerințelor sale avocatul Darii Vladimir a invocat că:

- consideră sentința în cauză ca fiind ilegală, nefondată, contradictorie,

contrară probelor expuse în sentință, întemeiată exclusiv pe declarațiile părții

vătămate;

- astfel, în afară de partea vătămată, Gavrilenco Alexandr în ședința de

judecată nici un martor al acuzării sau al apărării n-a confirmat existența la

acesta a cărorva bani, inclusiv 100 000 ruble rusești, respectiv nu a fost

confirmată versiunea învinuirii, precum că acesta a fost atacat pentru

sustragerea bunurilor acestuia;

- Gavrilenco Alexandr declara ca probă că avea banii respectivi faptul

că a vrut să schimbe suma de 5000 ruble rusești la o benzinărie, unde i-au

refuzat, iar Secară Maxim ar fi văzut acest fapt. În afară de aceste declarații,

acuzarea nu a prezentat nici o probă;

- acuzarea nu a stabilit benzinăria respectivă, nu a audiat lucrătorii de

acolo în sensul declarațiilor lui Gavrilenco Alexandr și n-a prezentat instanței

careva probe în acest sens;

- conform învinuirii, Gavrilenco Alexandr avea bancnote cu valoarea de

1000 și 5000 ruble rusești, dar nu concretizat câte de unele și câte de altele.

Astfel, volumul geometric al acestor bancnote nu poate fi apreciat, mai ales

când în același buzunar s-ar fi aflat și telefonul mobil;

- mai mult, deși dacă Gavrilenco Alexandr avea banii indicați, instanța

de fond nu a expus în sentință descrierea momentului, metodei prin care

aceștia i-au fost scoși din buzunar și însușiți de către cineva din inculpați;

- atrage atenția și la faptul că sentința nominalizată are 15 pagini, dintre

care doar aproape 3 se referă la probe, restul conținutului sentinței se referă la

constatări, descrierea legislației și tocmai 5 pagini la motivarea pedepselor și

două la acțiunea civilă, toate fiind incomplete, contradictorii.

4

- instanța de fond neîntemeiat a considerat că inculpatului nu-i pot fi

aplicate reducerea pedepsei, potrivit art.70 alin. (31) Cod penal, deoarece a mai

comis infracțiuni, or, infracțiunile comise au avut loc în perioada adolescenței,

ceea ce nu înseamnă ca ulterior Secară Maxim, maturizându- se, corectându-

se, va mai comite infracțiuni;

- la pct.9 al sentinței, instanța de fond a considerat necesar de a admite

parțial acțiunea civilă depusă de către partea vătămată Gavrilenco Alexandr

fără a indica solicitările acestuia, și a expune un șir de articole ale Codului civil

în acest sens din care rezultă, dar nu foarte clar, că se respinge solicitarea

privind încasarea prejudiciului moral.

- pe de altă parte, conform unor descrieri din partea descriptivă a

sentinței, în special de la pag. 6 al.5, telefonul mobil sustras de către Secară

Maxim, fapt recunoscut de el, a fost adus și transmis instanței de judecată de

către tatăl inculpatului Secară Maxim. Respectiv, instanța, după cum a

solicitat și acuzatorul de stat în susținerile verbale, trebuia să dispună

restituirea acestuia către partea vătămată, dar nu să încaseze costul acestuia

în sumă de 2000 lei de la inculpați și să mențină telefonul nu se știe cum și

unde.

În acest context, instanța de fond a admis încălcări esențiale atât a

drepturilor inculpaților cât și a părții vătămate;

- acuzarea nu a prezentat probe certe privind vinovăția lui Secară

Maxim în comiterea infracțiunii imputate, iar sentința se întemeiază doar pe

presupuneri, pe concluzii contradictorii, contrar legislației procesual-penale,

practicii judiciare, recomandărilor și dispozițiilor Plenului Curții Supreme de

Justiție, precum și CEDO;

- în instanța de fond a solicitat prezența părții vătămate, după audierea

tuturor martorilor, în special pentru că a intervenit în proces după audierea

acestuia, și deci solicitând audierea lui suplimentară, dar acuzarea și instanța

de judecată au considerat că cercetarea judecătorească e posibilă în lipsa

acestuia.

- Secară Maxim a recunoscut vinovăția în furtul telefonului de la

victimă, dar nu mai mult, deoarece n-a atacat partea vătămată, nu l-a lovit, n-

a cerut, n-a pretins de la el careva bani, mai ales că acesta nici nu-i avea la sine,

iar telefonul l-a sustras în timp ce acesta era căutat de către toți cei care erau

prezenți după incidentul dintre Cozma Mihail și Gavrilenco Alexandr pe

motiv de insultă a lui Cozma Mihail de către ultimul;

- instanța de fond nu a apreciat nicicum declarația lui Cozma Mihail,

privind motivul conflictului, ba nici nu l-a descris, deși e unul esențial pentru

justa soluționare a cazului, dar și declarațiile în acest sens a martorului

nemijlocit, Secară Alexei, precum că Cozma Mihail a reacționat violent la

insulta din partea lui Gavrilenco Alexandr care în discuția privind cine și

unde, cu cine va dormi, l-a numit cu un cuvânt ofensator l-a propunerea că

vor dormi pe același pat;

5

- martorii, inclusiv ai acuzării, au confirmat că Gavrilenco Alexandr

după incidentul cu Cozma Mihail, căuta doar telefonul mobil, nepomenind

despre existența la el a cărorva surse bănești. Doar ulterior, la poliție, în

cererea sa, a inclus și dispariția surselor bănești;

- deși instanța a făcut o analiză teoretică a sustragerii deschise a

bunurilor, acest fapt, adică sustragerea deschisă a banilor și telefonului de la

Gavrilenco Alexandr, nu este descris nici în declarațiile acestuia expuse la pct.

3.1 al sentinței, nici într-o oarecare altă probă. Respectiv, în lipsa probelor

necesare, învinuirea e lipsită de temei legal, ordine în care, în acțiunile

inculpaților nu s-au constatat elementele infracțiunii prevăzute de art.188

alin.2 lit.b), f) Cod penal.

În acest sens, atât Secară Maxim, cât și apărarea a solicitat instanței ca

acesta să fie recunoscut vinovat pe art.186 al.2 lit. d) Cod penal, adică ca furt,

însă, instanța de fond a indicat în sentință că partea apărării a pledat pentru

achitarea inculpatului pe motivul lipsei în acțiunile inculpatului a elementelor

constitutive ale infracțiunii, fără a indica și continuarea solicitării. La sigur că

infracțiunea imputată e nedemonstrată, dar furtul telefonului e demonstrat și

Secară Maxim nu neagă faptul, mai ales că telefonul mobil a fost transmis

instanței de judecată pentru restituire părții vătămate.

2020 au fost admise apelurile declarate de către avocatul Polivenco Victor în

interesele inculpatului Cozma Mihail și de către avocatul Darii Vladimir în

numele inculpatului Secară Maxim, casată sentința primei instanțe din alte

motive decât cele invocate, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care:

Secară Maxim a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, și în baza acestei legi i s-a

stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani.

În baza art.84 alin. (4) Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate prin sentința Judecătoriei Chișinău sediul

Central din 04.10.2017 și sentința Judecătoriei Strășeni sediul Călărași din

19.12.2018, se stabilește pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 8 ani 6 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere

sau de a exercita o anumită activitate în domeniul circulației drogurilor,

etnobotanicelor și analoagelor pe un termen de 3/trei/ ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A fost admisă parțial cererea inculpatului Secară Maxim cu privire la

reducerea termenului de pedeapsă în legătură cu încălcarea drepturilor

privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

A fost redusă din pedeapsa numită lui Secară Maxim, arestarea

preventivă pe termen de 217 zile, conform prevederilor art.385 alin. (5) Cod

6

de procedură penală, calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de

arest preventiv și reduce pedeapsa închisorii cu 434 zile, cu executarea

pedepsei închisorii pentru termenul rămas.

Cozma Mihail a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, și în baza acestei legi i s-a

stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A fost admisă parțial cererea inculpatului Cozma Mihail cu privire la

reducerea termenului de pedeapsă în legătură cu încălcarea drepturilor

privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

A fost redusă din pedeapsa numită lui Secară Maxim, arestarea

preventivă pe termen de 193 zile, conform prevederilor art.385 alin. (5) Cod

de procedură penală, calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de

arest preventiv și reduce pedeapsa închisorii cu 386 de zile, cu executarea

pedepsei închisorii pentru termenul rămas.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond

nu a respectat normele procesuale ce țin de întocmirea sentinței prevăzute de

art.395 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit căruia, în dispozitivul

sentinței de condamnare trebuie să fie arătate:

1) numele, prenumele și patronimicul inculpatului;

2) constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de legea penală;

Astfel, în mod eronat în dispozitivul sentinței, prima instanță a hotărât

după cum urmează: „Secară Maxim și Cozma Mihail urmează să fie recunoscuți

vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin. (2) lit. b), f) Cod Penal”,

fapt ce indică la probabilitatea constatării vinovăției inculpaților în viitor.

Totodată, instanța de apel a notat că, deși inculpatul Cozma Mihail a

recunoscut parțial vinovăția, iar inculpatul Secară Maxim nu a recunoscut

vinovăția în faptele incriminate, vina inculpaților în faptele incriminate se

dovedește deplin prin declarațiile părții vătămate Gavrilenco Alexandr, a

martorilor Andriiciuc Ivan, Spînu Ruslan, Secară Alexei, date în instanța de

fond, precum și prin elementele de fapt dobândite din rezultatele acțiunilor

procesuale petrecute pe caz, cercetate atât în ședința instanței de fond, cât și

în ședința instanței de apel.

În continuare, instanța de apel a remarcat că vinovăția inculpaților se

demonstrează deplin prin elementele de fapt dobândite din probele cercetate,

și anume din declarațiile părții vătămate Gavrilenco Alexandr, care a relatat

clar situația întâmplată, totodată a anunțat imediat organul de poliție și a

depus cerere de atragere la răspundere a două persoane pe nume Maxim și

Mihail, în care a indicat despre faptul că a fost bătut și i-au fost sustrași banii

și telefonul mobil, declarații care sunt confirmate parțial de inculpații Secară

7

Maxim și Cozma Mihail, precum și prin declarațiile martorilor audiați și

rezultatele acțiunilor procesuale petrecute pe caz, care se coroborează deplin,

demonstrând cu certitudine existența infracțiunii incriminate prin

ordonanțele de învinuire și constatarea vinovăției inculpaților.

Cu referire la alegațiile expuse în conținutul apelurilor precum că partea

vătămată nu a spus anume inculpaților și persoanelor cu care s-a aflat despre

faptul că are bani și că nu sunt probe că partea vătămată avea asupra sa suma

indicată de bani, instanța de apel a menționat că acest alegații nu pot fi luate

în considerație, deoarece temei de a pune la îndoială declarațiile părții

vătămate, care imediat după comiterea infracțiunii a indicat despre faptul

sustragerii banilor în sumă totală de 100 000 ruble rusești, echivalentul sumei

30 000 lei, nu s-au constatat.

Mai mult, faptul că inculpații nu recunosc vinovăția în faptele incriminate

se contrazice chiar prin declarațiile ultimilor, deoarece anume Secară Maxim

a declarat că după ce Cozma Mihail și Gavrilenco Alexandr s-au bătut a găsit

telefonul mobil după pat și l-a luat, dar nu a declarat nimănui despre telefon,

totodată nu recunoaște că a participat la lovirea părții vătămate, moment

contrazis de partea vătămată Gavrilenco Alexandr, care a declarat că a fost

lovit de ambii inculpați, care i-au luat telefonul și banii.

În același timp, inculpatul Cozma Mihail a declarat că a avut un conflict

și l-a lovit pe partea vătămată, dar că nu i-a luat telefonul și banii, moment

combătut de partea vătămată, care a declarat clar că a fost lovit de ambii

inculpați, fiindu-i luați banii și telefonul.

Faptul că partea vătămată a fost bătut este dovedit și prin declarațiile

martorului Andriiciuc Ivan, care a declarat că Secară Maxim împreună cu

Cozma Mihail și un bărbat care a fost bătut au fost la el acasă și i-a dat

persoanei apă să se spele, persoana i-a zis despre dispariția telefonului, iar

faptul că martorul nu cunoaște nimic anume despre bani nu dovedește că

partea vătămată nu avea banii.

În această ordine de idei, instanța de apel, a punctat că probele cercetate

sunt clare prin conținutul lor, au o valoare probantă iar coroborare,

demonstrează existența infracțiunilor incriminate și constatarea vinei

inculpaților, iar temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea

acestor probe nu s-au stabilit.

Referitor la stabilirea pedepsei inculpatului Secară Maxim, instanța de

apel a notat că, instanța de fond a stabilit că ultimul prin sentința Judecătoriei

Chișinău sediul Centru din 04.10.2017 a fost condamnat în baza art.187 al.2

lit.b),e),f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 2 ani 4 luni

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza

art.90 CP pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat pe termen de 2 ani.

La fel prin sentința Judecătoriei Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din

19.12.2018 Secară Maxim a fost condamnat în baza art.217 al.4 CP, fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de 2 ani cu executarea pedepsei în penitenciar

8

de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere sau

de a exercita o anumită activitate în domeniul circulației drogurilor,

etnobotanicilor și analoagelor pe termen de 3 ani. În baza art.90 Cod penal,

pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat pe termen de 2 ani.

Totodată, instanța de apel a constatat că prima instanța în motivarea

stabilirii pedepsei a indicat stabilirea pedepsei pentru comiterea infracțiunii

incriminate inculpatului Secară Maxim sub formă de închisoare de 9 ani, iar

prin aplicarea prevederilor art.84 alin. (4) Cod penal a indicat pedeapsa de 8

ani 6 luni, totodată potrivit dispozitivului sentinței instanța de fond a stabilit

inculpatului Secară Maxim pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.188

al.2 lit.b),f) Cod penal pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8

ani, astfel că motivarea soluției contrazice dispozitivului, chestiune care a fost

înlăturată de instanța de apel din oficiu, fără agravarea situației inculpatului.

Referitor la stabilirea pedepsei inculpatului Secară Maxim instanța de

apel raportând circumstanțele stabilite pe caz și personalitatea inculpatului,

care nu este la prima abatere penală, a conchis că restabilirea echității sociale,

corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă numai în condiții de izolare

de societate, fiind necesară stabilirea pedepsei inculpatului sub formă de

închisoare, în limitele sancțiunii legii penale, totodată cu aplicarea

prevederilor art.84 alin. (4) Cod Penal, ținând cont de antecedentele penale

anterioare.

Totodată, instanța de apel a considerat eronată motivarea instanței de

fond, precum că inculpatul prin acțiunile sale exprimate în vătămarea

intenționată medie a integrității corporale, care a fost urmată de dereglarea

îndelungată a sănătății, săvârșită asupra două persoane, se denotă o atitudine

indiferentă a făptuitorului față de viața și sănătatea părții vătămate,

circumstanțe care nu sunt stabilite pe caz, de fapt doar unei părți vătămate

fiindu-i cauzate leziuni corporale ușoare, și nu asupra a două persoane, astfel

că această motivare se exclude.

În același timp, instanța de apel a considerat necesară excluderea

constatării comiterii faptelor în stare de ebrietate, deoarece nu i-a fost

incriminată inculpatului comiterea faptei în stare de ebrietate.

Reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel, a considerat de

cuviință că inculpatului Secară Maxim urmează a-i fi stabilită pedeapsa sub

formă de închisoare, în limitele sancțiunii incriminate, deoarece ultimul nu

este la prima abatere penală, astfel că altă pedeapsă nu va asigura scopul

pedepsei penale.

Instanța de apel a reținut, că pe parcursul examinării cauzei în ordine de

apel inculpații Secară Maxim și Cozma Mihail au înaintat cerere, prin care

solicită constatarea aflării sale în arest în condiții contrare prevederilor art.3

din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale pentru perioada deținerii sale în Penitenciarul nr.11 Bălți.

9

Sub acest aspect, instanța de apel a remarcat că Secară Maxim a fost

deținut în Penitenciarul nr.11 Bălți, în calitate de prevenit, pe o perioadă de

217 zile, și respectiv și Cozma Mihail pe o perioadă de 193 zile în condiții

contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale, context în care instanța de apel a considerat

necesar ca cererile inculpaților cu privire la reducerea termenului de pedeapsă

în legătură cu încălcarea drepturilor acestuia privind condițiile de detenție,

garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale să fie admise.

Într-o altă ordine de idei, instanța de apel a calificat drept nefondate

apelurile declarate pe caz, care nu corespund cu situația stabilită pe caz, iar

afirmațiile invocate sunt cu caracter de declarație și se resping.

În acest context instanța de apel a remarcat că nu pot fi reținute

argumentele invocate în apelul declarat de către avocatul Polivenco Victor în

numele inculpatului Cozma Mihail, referitor la dezacordul cu sentința

instanței de fond, cel din urmă considerând că vinovăția lui Cozma Mihail în

comiterea faptelor indicate în rechizitoriu nu a fost demonstrată de acuzare,

că a fost invocat de apărare lipsa actelor la materialele cauzei ce ar confirma

existența banilor în sumă de 100 000 ruble rusești la Gavrilenco Alexandr care

ar fi fost sustrași de către inculpați, însă instanța nu a dat apreciere celor

invocate de apărare și nu a motivat respingerea argumentelor avocaților

privind lipsa probelor în deținerea de către Gavrilenco Alexandr în data

comiterii infracțiunii a banilor în sumă de 100000 ruble, deoarece temei de a

pune la îndoială denunțul victimei și declarațiile acestuia privind sustragerea

banilor în sumă de 100000 ruble rusești nu s-au stabilit.

Faptul că nu s-a prezentat bon de ridicare a banilor sau alt document

fiscal în care ar fi fost reflectat suma de bani invocată de victimă nu poate servi

ca temei de a nu crede declarațiilor părții vătămate în circumstanțele stabilite

pe caz.

Instanța de apel, la fel, a menționat că, invocarea faptului că martorul

Spînu Ruslan a comunicat instanței de fond că împreună cu partea vătămată

au servit băuturi alcoolice în local cu denumirea „RadeVou” și altul cu

denumirea „Fortuna” unde contul a fost achitat de către însăși Spînu Ruslan

fiind rugat de Gavrilenco Alexandr care a menționat că nu are bani asupra sa,

că instanța de fond nu a dat apreciere declarațiilor martorului Andriiciuc Ivan

care în ședința de judecată a declarat că a fost prezent în momentul altercației

dintre Cozma Mihail și Gavrilenco Alexandr, nu a observat să fi fost sustras

de la partea vătămată bancnote rusești și ultimul ruga să fie restituit doar

telefonul mobil, că despre banii în sumă de 100000 ruble Gavrilenco Alexandr

a menționat prima dată în plângerea depusă la poliție însă nu a anexat probe

privind proveniența banilor nu poate fi luat în considerație, deoarece faptul

dat nu dovedește că victima nu avea bani, mai ales că ultimul a depus

denunțul, fiind preîntâmpinat despre răspunderea penală pentru denunț fals,

10

a dat declarații fiind preîntâmpinat despre răspunderea penală pentru darea

de mărturii false, la fel a fost audiat în instanța de fond și de apel sub jurământ,

astfel că temei de a pune la îndoială declarațiile părții vătămate nu sunt.

Faptul că pe caz a fost efectuată percheziție la domiciliul inculpaților

unde nu a fost depistat nimic din bunurile indicate de parte vătămată precum

că ar fi fost sustrase de inculpați și prin urmare nu a fost demonstrat faptul

sustragerii de bani în sumă de 100000 ruble și a telefonului mobil de la

Gavrilenco Alexandr nu a putut fi reținut de instanța de apel, deoarece după

cum s-a constatat, telefonul a fost sustras de Secară Maxim, care de fapt a

declarat că a găsit telefonul sub pat, însă s-a temut să anunțe.

În acest context, instanța de apel a precizat că, invocarea prevederilor

legii procesual-penale nu poate fi luată în considerație, deoarece de fapt

inculpatul Cozma Mihail nu a fost obligat să-și dovedească nevinovăția sa,

fiind dovedită vina ultimului prin probele cercetate, la care s-a făcut referire

și inculpatul nu a fost îngrădit în careva mod, vina inculpatului nefiind bazată

pe presupuneri, după cum a fost invocat declarativ.

Cu referire la apelul declarat de către avocatul Darii Vladimir în numele

inculpatului Secară Maxim, instanța de apel a specificat că, deși apelantul a

invocat că în afară de partea vătămată Gavrilenco Alexandr în ședința de

judecată nici un martor al acuzării sau apărării, Andriiciuc Ivan, Spînu Ruslan,

Secară Alexei, n-au confirmat existența la acesta a cărorva bani, inclusiv 100

000 ruble rusești, respectiv nu a fost confirmată versiunea din învinuire că

acesta a fost atacat pentru sustragerea bunurilor acestuia, că Gavrilenco

Alexandr declară ca probă că avea banii respectivi faptul că a vrut să schimbe

suma de 5000 ruble rusești la o benzinărie, unde i-au refuzat, iar Secară Maxim

ar fi văzut acest fapt, că în afară de aceste declarații, acuzarea nu a prezentat

nici o probă, deoarece cele indicate nu dovedește că faptul că victima nu avea

banii la sine, totodată însuși declarațiile inculpaților sunt date cu scop de

eschivare de la răspundere penală, fiind contraziceri în declarațiile

inculpaților.

În continuare, instanța de apel a remarcat că, alegațiile cu privire la faptul

că acuzarea nu a stabilit benzinăria respectivă, că nu a audiat lucrătorii de

acolo în sensul declarațiilor lui Gavrilenco Alexandr și n-a prezentat instanței

careva probe nu pot fi sprijinite, deoarece însuși declarațiile părții vătămate,

care a fost preîntâmpinată despre răspunderea penală pentru darea de

declarații false și a declarat clar despre faptul că inculpații au știut că are bani,

când a plecat să schimbe bani, ei au văzut, ulterior a fost bătut de ambii

inculpați și că i-au fost sustrași banii constituie probă utilă și veridică, aceste

declarații sunt sprijinite prin concluziile rapoartelor de expertiză și rezultatele

acțiunilor procesuale efectuate pe caz.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel nu a reținut nici afirmațiile

invocate privind neaplicarea față de Secară Maxim a prevederilor art.70 alin.

(31) Cod penal, că infracțiunile comise au avut loc în perioada adolescenței,

11

ceea ce nu înseamnă ca ulterior Secară Maxim, maturizându-se, corectându-

se, va mai comite infracțiuni. În afară de aceasta Secară Maxim are în prezent

doar 20 ani, este invalid din copilărie, locuiește împreună cu părinții săi în s.

Mărăndeni r-l Fălești, deoarece nu pot fi aplicate cu referire la inculpat.

Sub acest aspect instanța de apel a notat că, față de inculpat nu pot fi

aplicate prevederile menționate, deoarece ultimul nu este la prima abatere

penală, a mai comis infracțiuni, fiind necesară și aplicarea prevederilor art.84

alin. (4) Cod Penal, astfel că instanța de apel a considerat că doar aplicarea

pedepsei în limitele generale stabilite pot asigura în cazul dat scopurile

enunțate de pedeapsa penală.

La fel nu a fost reținută nici invocarea încălcărilor esențiale ale drepturilor

inculpatului cu referire la acțiunea civilă, deoarece în aspectul indicat nu s-au

stabilit încălcări, mai ales că partea vătămată a susținut solicitarea privind

încasarea prejudiciului cauzat prin infracțiune, inclusiv a costului telefonului

mobil.

În acest sens, instanța de apel a menționat, că anume la demersul apărării

a fost admisă audierea părții vătămate în ședința instanței de apel, fiind

audiată partea vătămată, care de altfel a susținut declarațiile date anterior

privind comiterea infracțiunii incriminate față de el de către ambii inculpați,

Secară Maxim și Cozma Mihail.

Cu referire la argumentul precum că Secară Maxim recunoaște vinovăția

în furtul telefonului de la victimă, dar nu mai mult, deoarece n-a atacat partea

vătămată, nu l-a lovit, n-a cerut, n-a pretins de la el careva bani, mai ales că

acesta nici nu-i avea la sine, iar telefonul l-a sustras în timp ce acesta era căutat

de către toți cei care erau prezenți după incidentul dintre Cozma Mihail și

Gavrilenco Alexandr pe motiv de insultă a lui Cozma Mihail de către ultimul

nu a fost susținu de instanța de apel, deoarece din situația reală redată de

partea vătămată rezultă comiterea infracțiunii anume de tâlhărie, după cum a

fost incriminat, și nu sustragere pe ascuns a bunurilor, mai ales că faptul că

Secară Maxim a ascuns despre găsirea telefonului, indică că nu a anunțat

despre telefon, indică că ultimul denaturează adevărul.

Totodată, instanța de apel a respins și afirmațiile expuse de apelant,

precum că instanța de fond nu a apreciat nicicum declarația lui Cozma Mihail

privind motivul conflictului, ba nici nu l-a descris, dar și declarațiile în acest

sens a lui Secară Alexei, precum că Cozma Mihail a reacționat violent la

insulta din partea lui Gavrilenco Alexandr, care în discuția privind cine și

unde, cu cine va dormi, l-a numit cu un cuvânt ofensator l-a propunerea că

vor dormi pe același pat, deoarece instanța de fond a apreciat critic versiunile

invocate de inculpați și a constatat dovedită vina inculpaților în faptele

incriminate, bazându-se inclusiv pe declarațiile părții vătămate Gavrilenco

Alexandr, care a declarat că momentul când a dorit să schimbe bani rusești a

fost văzut de Secară Maxim, astfel ultimul cunoștea că are bani.

12

Sunt nefondate, în opinia instanței de apel și afirmațiile invocate că

martorii care au confirmat că Gavrilenco Alexandr după incidentul cu Cozma

Mihail căuta doar telefonul mobil, nepomenind despre existența la el a

cărorva surse bănești, doar la poliție în cererea sa a inclus și dispariția surselor

bănești, în aspectul dat partea vătămată a declarat că a spus despre dispariția

banilor și a telefonului, iar faptul că martorii, care de altfel sunt cunoscuții lui

Secară Maxim și a lui Cozma Mihail nu declară, nu poate fi considerat ca

dovada lipsei banilor la partea vătămată.

Instanța de apel a considerat că nu pot fi luate în considerație nici

afirmațiile aduse în apel de avocatul Darii Vladimir că sustragerea deschisă a

banilor și telefonului de la Gavrilenco Alexandr, or acest fapt nu a fost descris

nici în declarațiile acestuia expuse în sentință, deoarece declarațiile părții

vătămate sunt clare și redate în sentință, totodată afirmația că în acțiunile

inculpaților nu s-au constatat elementele infracțiunii prevăzute de art.188 alin.

(2) lit.b),f) Cod penal are un caracter declarativ.

Instanța de apel a respins și argumentele cu privire la faptul că Secară

Maxim, urmează să fie recunoscut vinovat pe art.186 alin. (2) lit. d) Cod, adică

ca furt, deoarece în aspectul dat nu s-a constatat că a fost comis furt, ci s-a

dovedit constatată vina inculpaților în infracțiunile incriminate.

02 decembrie 2020, este atacată cu recursuri ordinare de către:

- avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului Cozma Mihail care fără

a invoca vreun temei din cele prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a sentinței instanței de

fond, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care Cozma Mihail să fie achitat.

- avocatul Darii Vladimir în numele inculpatului Secară Maxim, care

invocând drept temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12)

a solicitat casarea deciziei instanței de apel în latura penală și civilă,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care, acțiunile inculpatului Secară Maxim să fie

calificate în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, respingerea acțiunii civile

înaintate de către Gavrilenco Alexandr și dispunerea restituirii inculpatului a

telefonului său mobil de model „Asus” aflat la materialele cauzei ca corp

delict.

- inculpatul Cozma Mihail, care a solicitat să-i fie redus termenul

pedepsei.

5.1 În motivarea cerințelor sale, avocatul Cojocar Rodica a invocat că:

- la examinarea cauzei în instanța de fond a fost invocat de apărare lipsa

actelor la materialele cauzei ce ar confirma existența banilor în sumă de 100

000 ruble rusești la Gavrilenco Alexandr, care ar fi fost sustrași de către

inculpați, însă instanța de judecată nu a dat apreciere celor invocate de

apărare și nu a motivat respingerea argumentelor avocaților privind lipsa

13

probelor ce ar demonstra deținerea de către Gavrilenco Alexandr a sumei de

bani în valoare totală de 100 000 de ruble rusești;

- partea vătămată fiind audiată în ședința de judecată a declarat că banii

în bancnote de ruble rusești au fost luați dintr-un bancomat din mun. Bălți,

însă nu a prezentat vreun bon de ridicare a banilor sau alt document fiscal ce

ar confirma cele declarate de către partea vătămate. În acest sens instanța de

apel a notat că partea vătămată deținea banii asupra sa în buzunarul de la

scurtă, fiind la el pe tot parcursul zborului;

- instanța de fond nu a dat apreciere declarațiilor martorului Andriiciuc

Ivan, care în ședința de judecată a declarat că a fost prezent în momentul

altercației dintre Cozma Mihail și Gavrilenco Alexandr, nu a observat să fi

fost sustrase de la partea vătămată bancnote rusești, ultimul solicitând doar

să-i fie restituit doar telefonul mobil;

- instanța de fond doar a menționat că inculpatul Cozma Mihail a solicitat

să fie achitat, însă nu s-a expus asupra aplicării prevederilor art. 391 alin. (2);

art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală;

5.2 În motivarea cerințelor sale avocatul Darii Vladimir a invocat că:

- instanțele ierarhic inferioare nu au descris cum au apărut banii la partea

vătămată Gavrilenco Alexandr, fiind constatate la caz suficiente divergențe;

- instanța de apel nu apreciat cuvenit declarațiile părții vătămate care

sunt contradictorii;

- instanțele ierarhic inferioare nu s-a expus sub aspectul divergențelor

evidente, constatate la caz, bazându-și decizia exclusiv doar pe declarațiile

părții vătămate și menționând în acest sens că declarațiile părții vătămate au

fost date sub jurământ. În acest sens martorii audiați, deși la fel au dat

declarații sub jurământ, nu au fost crezuți în deplină măsură, ci doar în latura

confirmării învinuirii formulate;

- a fost probată și recunoscută de către inculpatul Secară Maxim

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, adică

furtul telefonului de la partea vătămată, în circumstanțe ce nu au nici o

legătură cu violența aplicată în privința ultimei;

5.3. În motivarea cerințelor sale inculpatul Cozma Mihail a declarat că:

- instanța de apel nu a luat în considerație starea sa de sănătate, acesta

fiind bolnav de xxxxxxx, că întreține de sine stătător un copil minor, iar în

detenție s-a îmbolnăvit de xxxxxxx.

a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru

netemeinicia recursului ca fiind vădit neîntemeiat, considerând corecte

constatările instanței de apel în parte stabilirii pedepsei.

baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestora, din următoarele considerente.

14

În conformitate cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de

drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța

de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Cu referire la recursurile declarate de către avocatul Cojocar Rodica în numele

inculpatului Cozma Mihail și de către inculpatul Cozma Mihail:

Lecturând conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal reține că de

către avocatul inculpatului și de inculpat, de fapt nu a fost indicat și

argumentat nici un temei de drept din cele prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod

de procedură penală.

Astfel, analizând în particular recursul declarat de către avocatul

Cojocar Rodica în numele inculpatului Cozma Mihail, Colegiul penal reține

că recursul declarat este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele

de fond și de apel au apreciat probatoriu administrat în cadrul cauzei penale

deferite judecății.

Pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria

sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și

poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de

fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și

circumstanțelor cauzei în latura pedepsei penale în alt sens decât cel pe care

îl propune avocatul este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe,

care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.

427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul

ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri

15

argumentate în acest sens iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform

jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei

(hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei).

Cu referire la argumentul expus de recurent precum că „instanța de apel

nu a luat în considerație starea sa de sănătate acesta fiind bolnav de xxxxx, că

întreține de sine stătător un copil minor, iar în detenție s-a îmbolnăvit de xxxxx.”

Colegiul penal notează, că acest argument este unul neîntemeiat, or, din

reieșind din decizia atacată instanța de apel a analizat minuțios chestiunea cu

privire la individualizarea pedepsei inculpatului Cozma Mihail.

Mai mult decât atât, potrivit deciziei instanței de apel, în privința

inculpatului Cozma Mihail s-au aplicat prevederile art. 385 alin. (5) Cod de

procedură penală, fiindu-i astfel redusă pedeapsa cu 386 de zile.

Cu referire la recursul declarat de către avocatul Darii Vladimir în numele

inculpatului Secară Maxim:

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că temeiurile invocate de către recurent nu s-au confirmat în urma

cercetării materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele.

Reieșind din conținutul cererii de recurs, Colegiul penal atestă că,

recurentul este în dezacord cu faptul că instanțele ierarhic inferioare nu s-au

expus sub aspectul divergențelor evidente, constatate la caz, bazându-și

decizia exclusiv doar pe declarațiile părții vătămate și menționând în acest

sens că declarațiile părții vătămate au fost date sub jurământ.

Astfel, Colegiul penal menționează că acest argument este unul

declarativ, deoarece din materialele cauzei și textul deciziei atacate rezultă că

pentru pronunțarea deciziei, instanța de apel și-a motivat corect soluția

bazându-se pe cumulul de probe administrat la cauza penală, examinate și

cercetate în prima instanță, cercetate suplimentar și verificate în instanța de

apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

Mai mult decât atât, la acest capitol, instanța de recurs ordinar subliniază

că, procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a

fost deja statuată de către instanțele ierarhic inferioare, de competența cărora

este stabilirea stării de fapt.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept,

însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea

judecătorească devenită definitivă.

Această concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul

de casare numai dacă se constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca

temei de recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul unei părți în

acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a unei

hotărâri de condamnare sau de achitare.

16

Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și

argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a expus

argumentat asupra motivelor relevante din apeluri și pentru a evita repetări

inutile, instanța de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine

în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în

cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO,

obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Cu referire la solicitarea recurentului cu privire la casarea deciziei

instanței de apel în latura civilă, Colegiul penal notează că această solicitare

este neîntemeiată, or reieșind din textul recursului declarat, recurentul a omis

să argumenteze relevanța casării deciziei instanței de apel în latura civilă.

Sub acest aspect, Colegiul penal evidențiază că, invocarea formală a unor

temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu

poate face obiect de examinare în procedura de recurs, având în acest sens în

vedere că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Adică

completarea cererii de recurs cu argumente ce ar suplini-o din oficiu, este

contrară principiului contradictorialității ce guvernează întreg procesul penal.

Cu referire la criticile recurentului prin care se invocă că în acțiunile

inculpatului urmează a fi încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal,

Colegiul penal le apreciază critic, or, soluția instanței în acest sens este

argumentată și corespunzătoare cumulului de probe administrate și

nemijlocit verificate în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și,

totodată, care au fost just apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității

și coroborării reciproce, în baza cărora s-a stabilit cu certitudine vinovăția

inculpaților în cele imputate.

Așadar, Colegiul penal subliniază că toate criticile formulate de autorul

cererii de recurs, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța

de apel respectând prevederile art. 414 alin. (3) și 417 alin. (1) pct. 7) și 8) Cod

de procedură penală, cărora instanța le-a dat o motivare clară și argumentată

expusă în pct. 4.1. al prezentei decizii, soluție, care este susținută și de instanța

de recurs și a cărei reluare nu se mai impune (cauza CtEDO, Rebait și alții c.

Franței, din 25.02.1995, nr. 26564/1995).

În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența

erorilor de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate,

17

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și corect

motivată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul

Cojocar Rodica în numele inculpatului Cozma Mihail, de către avocatul Darii

Vladimir în numele inculpatului Secară Maxim, și de către inculpatul Cozma

Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21

octombrie 2020, în cauza penală în privința lui Secară Maxim xxxx și Cozma

Mihail xxxxx ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 mai 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

18