1ra-332/2021 — art. 264 alin. 4 CP

1ra-332/2021 — art. 264 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.1ra-332/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir,

Judecători - Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena, Guzun Ion,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul Fetcu

Andrian în numele succesorului părții vătămate Gasanov Zinovia, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 iulie 2020, în cauza penală

în privința lui

Balan Alexandr xxxx xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.12.2019 – 21.02.2020;

Instanța de apel: 13.03.2020 – 30.07.2020;

Instanța de recurs: 17.12.2020 – 13.04.2021.

A C O N S T A T A T:

administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art.3641 Cod de

procedură penală, Balan Alexandr a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe

termen 3 ani 6 luni, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, prin aplicarea

prevederilor art.901 Cod penal, prima parte a pedepsei – 1 an 9 luni închisoare, se va executa

în penitenciar de tip deschis, iar restul pedepsei – 1 an 9 luni închisoare, a fost dispusă

suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare, pe un termen de probațiune

de 3 ani.

Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Gasanov Zinovia, a fost admisă

parțial, fiind dispusă încasarea de la Balan Alexandr în beneficiul lui Gasanov Zinovia

suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu

moral. În rest acțiunea civilă a fost respinsă.

noiembrie 2019, aproximativ la ora 02:55, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat, conducând automobilul de model ,,BMW 320d” cu numărul de înmatriculare

xxxx, pe traseul R-17 în apropierea sat. Șoltoaia raionul Fălești, la km 13+300m., avându-

i în calitate de pasageri pe cet. Gasanov Ruslan a.n.xxxx și Pălimari Snejana, a.n.xxxx,

exprimând neatenție față de trafic și încredere exagerată în sine, a încălcat prevederile

Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.357 din

1

13.05.2009 (în vigoare din 13.07.2009), și anume: pct.10 alin.(1) lit. b), conform căruia,

„Persoana care conduce un vehicul trebuie: ...b) să posede cunoștințe și să execute cerințele

prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în

siguranță vehiculul pe drum ...”; pct.45 alin.(1), (2) RCR RM, conform căruia, „1)

Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită,

ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează

atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră,

care având o viteză excesivă de aproximativ 120 km/h, a derapat de pe traseu tamponându-

se într-un copac. Drept rezultat al impactului, cet. Gasanov Ruslan - pasagerul de pe

bancheta față dreapta din automobilul sus menționat, s-a ales cu leziuni corporale sub formă

de traumatism asociat craniu-cerebral deschis cu fractura osului occipital cu contuzie

cerebrală, hemoragie subarahnoidiană difuză, traumă contuză a hem toracelui drept cu

multiple fracturi costale, fractura brațului drept și femurului drept cu deplasare a

fragmentelor care conform raportului de expertiză judiciară nr. 201920C0158 din 04

noiembrie 2019, se califică la vătămări corporale grave, care au dus la decesul ultimului.

părții vătămate Gasanov Zinovia, solicitând casarea acesteia, cu adoptarea unei noi hotărâri,

prin care să-i fie aplicată lui Balan Alexandr o pedeapsă mai aspră sub formă de închisoare,

fără suspendarea parțială a executării pedepsei și de admis integral acțiunea civilă privind

recuperarea prejudiciului material și moral cauzat.

În argumentarea apelului a invocat blândețea pedepsei aplicate inculpatului,

considerând că aceasta nu este echitabilă cu urmările comiterii infracțiunii.

De asemenea, a invocat dezacordul său cu soluția instanței de fond, care a admis parțial

acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului material cât și prejudiciului moral,

considerând că, la materialele dosarului au fost anexate probe, care demonstrează volumul

de cheltuieli suportate și probe, ce confirmă cauzarea prejudiciului material. Concluzia

instanței privind încasarea parțială prejudiciului moral este una incorectă.

ca nefondat apelul declarat, cu menținerea fără modificări a sentinței contestate.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a

stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma

art.101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Balan

Alexandr de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal.

În acest context, instanța de apel a constatat că vinovăția acestuia este dovedită pe

deplin prin cumulul de probe administrate de către organul de urmărire penală, examinate

de instanța de fond și verificate din oficiu de instanța de apel, astfel, reținând că, prima

instanță a făcut o analiză amplă a probelor cercetate, iar concluziile privind vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina lui rezultă din probele administrate,

cărora le-a fost dată o apreciere legală sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Totodată, s-a menționat că, la capitolul încadrării juridice a acțiunilor inculpatului, nu

a fost contestată de către avocatul Fetcu Andrian în numele succesorului părții vătămate

Gasanov Zinovia.

Verificând legalitatea pedepsei aplicate inculpatului, instanța de apel a considerat că

prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.7, 61, 75, 901 Cod penal, i-a

2

stabilit o pedeapsă echitabilă pentru infracțiunea săvârșită, deoarece a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, care potrivit art.16 Cod penal face parte din categoria celor

grave dar este una din imprudență, de persoana celui vinovat, care a recunoscut vina în cele

comise, s-a căit sincer, anterior nu a fost judecat, se caracterizează pozitiv, este o persoană

tânără, a compensat prejudiciul material cauzat prin infracțiune, are la întreținere doi copii

minori iar soția este însărcinată, iar circumstanțe agravante nu au fost constatate.

Astfel, considerând că pedeapsa stabilită de instanța de fond sub formă de închisoare

cu aplicarea prevederilor art.901 Cod penal, este oportună, corectă și echitabilă, or, această

pedeapsă este corespunzătoare faptei comise, având în vedere scopul legii penale, care

indică asupra corectării și reeducării inculpatului în vederea neadmiterii pe viitor a careva

încălcări a ordinii de drept. Totodată, ținând cont de faptul că, pedeapsa penală are drept

scop reeducarea condamnatului, aceasta din urmă nicidecum nu trebuie să creeze careva

suferințe fizice și psihice, persoanelor atrase la răspundere penală, fapt care denotă că

sancțiunea dată va avea un efect pozitiv asupra conștientizării de către inculpat a pericolului

social al acțiunilor comise.

Cu referire la prejudiciul material solicitat, instanța de apel a reținut că, soluția instanței

de fond este corectă, or, suma în mărime de 35 000 lei cu titlu de prejudiciu material a fost

achitată succesorului părții vătămate (f.d.154).

La fel, instanța de apel a considerat că, solicitarea apărării privind încasarea pensiei de

întreținere a copilului minor în legătură cu pierderea întreținătorului este neîntemeiată și în

acest sens a notifica că Gasanova Zinovia nu are calitatea de reprezentant legal al minorului

xxxx, astfel aceasta nu are temei legal de a solicita încasarea din contul inculpatului în

beneficiul ei a sumei de 100 000 lei cu titlu de încasare a pensiei de întreținere a copilului

minor.

Andrian în numele succesorului părții vătămate Gasanov Zinovia, care solicită casarea

acesteia, precum și a hotărârii primei instanței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi

hotărâri, prin care inculpatului Balan Alexandr să-i fie aplicată o pedeapsă mai aspră sub

formă de închisoare fără suspendarea parțială a executării pedepsei, și de admis integral

acțiunea civilă privind recuperarea prejudiciului material și moral.

În susținerea solicitării sale, invocă blândețea pedepsei aplicate inculpatului, care în

opinia acestuia este una inechitabilă pentru suferințele suportate de către succesorului părții

vătămate în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului, care i-a cauzat prejudicii morale

și materiale.

Consideră că, instanțele de judecată nu au ținut cont de toate circumstanțele enumerate

supra, expuse pe tot parcursul judecării cauzei și astfel, incorect și ilegal nu au admis

acțiunea civilă integral.

solicitând respingerea acestuia, ca fiind neîntemeiat.

Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.

Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Potrivit art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

3

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel. Totodată, alin.(4) și (5) al aceleiași norme prevăd că, în vederea

soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor, pronunțându-se

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform cerințelor art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept, asupra cărora

s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței

de apel, sunt: dacă fapta reținută ori imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă

de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă probele au fost apreciate corect

de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu

art.101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori

civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata încălcări ale prevederilor legale

referitor la ele, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată cu rejudecarea cauzei.

Analizând decizia atacată, Colegiul lărgit conchide, că în cauza dată instanțele n-au

individualizat pedeapsa potrivit prevederilor art.art.61, 75 - 78 Cod penal și a practicii

judiciare constante, soldată cu stabilirea unei pedepse neechitabile, ce se consideră eroare

de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de drept,

comisă de aceasta, atunci când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

În speță, se constată că instanța de apel a menținut hotărârea primei instanțe, prin care

inculpatul Balan Alexandr a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.264 alin.(4) Cod penal și stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni,

cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, cu suspendarea parțială a

executării pedepsei cu aplicarea prevederilor art.901 Cod penal, considerând că, instanța de

fond corect și echitabil a decis că fată de inculpat urmează a fi aplicate prevederile art.901

Cod penal, or, această pedeapsă este corespunzătoare faptei comise, având în vedere scopul

legii penale, care indică asupra corectării și reeducării inculpatului în vederea neadmiterii

pe viitor a careva încălcări a ordinii de drept.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit prevederilor

art.75 Cod penal, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la

aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă

instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului

individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care agravează sau atenuează răspunderea, de influenta pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

De asemenea, Colegiul penal subliniază că, în același timp, este necesară respectarea

prevederilor art.61 Cod penal, conform cărora, pedeapsa aplicată infractorului trebuie să

fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să

realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispozițiile

părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.

4

Pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor

scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea comiterii de

noi infracțiuni atât de către condamnat, cât și de alte persoane. Or, pedeapsa prea blândă

generează dispreț fată de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici

pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Limitele termenelor de pedeapsă, prevăzute în partea specială, sunt determinate de

încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii săvârșite. Gravitatea acesteia

constă în modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în

care fapta a fost comisă, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce.

Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește având în

vedere persoana celui vinovat, care include date privind gradul de dezvoltare psihică,

situația materială, familială sau socială, prezenta sau lipsa antecedentelor penale,

comportamentul inculpatului până sau după săvârșirea infracțiunii, date ce caracterizează

personalitatea infractorului.

Categoria și termenul (limita) de pedeapsă ce urmează a fi stabilit este în dependență

de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art.76 – 77 Cod penal, precum și,

efectele acestora prescrise în art.78 Cod penal.

Potrivit practicii judiciare constante, după efectuarea acestei proceduri de

individualizare și stabilirea duratei și cuantumului pedepsei, în cazul stabilirii închisorii,

continuă operațiunea de individualizare a acesteia, dar în aspectul de executare a pedepsei

deja stabilite, prin numirea tipului de penitenciar și soluționarea chestiunii dacă pedeapsa

numită inculpatului, urmează să fie executată real sau reieșind din datele cu privire la

personalitatea acestuia, poate fi făcută concluzia că scopul pedepsei poate fi atins prin

suspendarea parțială a pedepsei stabilite vinovatului pe un termen de probațiune.

Analizând materialele cauzei și hotărârile instanțelor de fond în partea stabilirii

pedepsei, Colegiul penal lărgit conchide că, prevederile normelor specificate supra nu au

fost respectate, deoarece, aplicând prevederile art.901 Cod penal, au notificat dispozițiile

art.75 Cod penal, fiind reținute circumstanțele ce se referă la persoana vinovatului, însă nu

au ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, ceea ce denotă

faptul că, instanțele inferioare au examinat superficial cauza dată.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit consideră necesar de menționat că, inculpatul

Balan Alexandr a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.264 alin.(4) Cod penal, și anume,

încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport

de către persoana, care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din

imprudență decesul unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate, fapt confirmat prin

raportul de expertiză judiciară Nr.201920C0158 din 04 noiembrie 2019, potrivit căruia: „la

cadavrul Gasanov Ruslan, s-au depistat leziuni corporale sub formă de traumatism asociat

craniu-cerebral deschis cu fractura osului occipital cu contuzie cerebrală, hemoragie

subarahnoidiană difuză, traumă contuză a hemitoracelui drept cu multiple fracturi costale,

fractura brațului drept și femurului drept cu deplasare a fragmentelor care se clasează la

leziuni corporale grave fiind periculoase pentru viață care au dus la deces. Între leziunile

depistate și deces este legătură de cauzalitate.” (f.d.53-55, vol. I) și raportul de expertiză

judiciară Nr.201906P0642 din 12 noiembrie 2019, potrivit căruia: „în proba de sânge

prezentată pe numele cet. Balan Alexandr s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,81 %,

echivalent a 1.81g/l.” (f.d.40-41, vol. I).

Reieșind din materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că, la individualizarea

5

pedepsei penale stabilite inculpatului în prezenta speță, instanțele de fond nu au indicat

motive clare ce au stat la baza concluziilor privind posibilitatea aplicării prevederilor art.901

Cod penal.

Totodată, instanța de apel a notat că, „...pedeapsa penală are drept scop reeducarea

condamnatului, aceasta din urmă nicidecum nu trebuie să creeze careva suferințe fizice și

psihice, persoanelor atrase la răspundere penală, fapt care denotă că sancțiunea dată va

avea un efect pozitiv asupra conștientizării de către inculpat a pericolului social al

acțiunilor comise.”, ceea ce în speța dată, nu este aplicabil, ținând cont de circumstanțele

de fapt stabilite, de acțiunile întreprinse ce către inculpat la săvârșirea infracțiunii imputate,

de gradul prejudiciabil al infracțiunii și pericolul social al persoanei vinovate. Or, din

materialele cauzei, rezultă că inculpatul a comis infracțiunea în stare de ebrietate, cu

cauzarea de daune, punând în pericol nu numai viața sa ci și a altor persoane. Mai mult, nu

pot fi neglijate consecințele irecuperabile care au survenit decesul unei persoane tinere.

Condițiile privind acordarea suspendării parțiale a executării pedepsei prevăzute de

art.901 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și natura infracțiunii, circumstanțele cauzei

și persoana infractorului, aprecierea instanței că scopul poate fi atins și fără executarea

acesteia.

Deși la capitolul stabilirii pedepsei inculpatului, instanța de apel a menționat că a ținut

cont de personalitatea inculpatului și gravitatea faptei comise, stabilindu-i o pedeapsă cu

suspendarea parțială executării pe o perioadă de probațiune, analizând conținutul deciziei

atacate, Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel nu a motivat complet și obiectiv

soluția de individualizare a executării pedepsei, ajungând la o concluzie eronată în ce

privește aplicarea față de inculpat a dispoziției art.901 Cod penal, întrucât în speță instanța

de apel nu a efectuat o analiză amplă și completă a gradului prejudiciabil al infracțiunii și

pericolului social al persoanei vinovate.

Prin urmare, instanța de recurs, în speța dată, găsește întemeiate argumentele

recurentului și constată că concluzia instanțelor de fond, precum că scopul legii penale

poate fi atins și fără executarea reală a pedepsei cu închisoare este pripită și nemotivată.

La fel, instanța de recurs concluzionează, că nu pot fi admise nici soluțiile instanțelor

de fond referitor la acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Gasanov Zinovia.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit menționează că, în conformitate cu

prevederile art.219 alin.(1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal poate

fi intentată la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii

materiale, morale sau, după caz, le-a fost adusă daună reputației profesionale nemijlocit

prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea

acesteia.

Potrivit art.219 alin.(4) Cod de procedură penală, la evaluarea cuantumului

despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerație

suferințele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea speranței în viață,

pierderea onoarei prin defăimare, suferințele psihice provocate de decesul rudelor

apropiate.

Conform art.221 alin.(1) Cod de procedură penală acțiunea civilă în procesul penal se

înaintează în baza cererii scrise a părții civile sau a reprezentantului ei în orice moment de

la pornirea procesului penal până la terminarea cercetării judecătorești.

Aliniatul 2 al aceleiași norme procesual-penale prevede că acțiunea civilă se înaintează

față de bănuit, învinuit, inculpat, față de o persoană necunoscută care urmează să fie trasă

6

la răspundere sau față de persoana care poate fi responsabilă de acțiunile învinuitului,

inculpatului.

Din materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că, în baza ordonanței organului

de urmărire penală din 11 noiembrie 2019, succesorul părții vătămate Gasanov Zinovia a

fost recunoscută în calitate de parte civilă, ținând cont că, prin infracțiune a suferit un

prejudiciu material sau moral (f.d.70, vol. I). Ulterior, a fost depusă cerere, prin care s-a

solicitat încasarea despăgubirilor în mărime de 35 000 lei, cu titlu de prejudiciu material

cauzat prin infracțiune și a sumei în mărime de 100 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

(f.d.69, vol. I).

Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, partea civilă, Gasanov Zinovia a

înaintat cerere de chemare în judecată privind recuperarea prejudiciului material și moral,

solicitând încasarea de la Balan Alexandr a prejudiciului material în sumă de 105 000 lei,

care constă din 5 000 lei - cheltuieli suplimentare pentru înmormântare și 100 000 lei -

pensie de întreținere a nepotului acesteia, în legătură cu decesul părintelui și mărimea

prejudiciului moral a extins-o până la 200 000 lei.

În acest context, instanța de recurs menționează că, potrivit sentinței, Balan Alexandr

a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.264 alin.(4) Cod penal, la 3 ani 6 luni

închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, iar potrivit art.901 Cod

penal, prima parte a pedepsei – 1 an 9 luni închisoare, se va executa în penitenciar de tip

deschis, iar restul pedepsei – 1 an 9 luni închisoare, a fost dispusă suspendarea condiționată

a executării pedepsei stabilite lui Balan Alexandr pentru un termen de probațiune de 3 ani.

A fost dispusă încasarea din contul lui Balan Alexandr în beneficiul lui Gasanov Zinovia,

despăgubiri pentru prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă de 5 000 lei și pentru

prejudiciul moral cauzat prin infracțiune - suma de 50 000 lei. În rest acțiunea civilă a fost

respinsă.

Deși în cererea de apel, avocatul Fetcu Andrian în numele succesorului părții vătămate

Gasanov Zinovia, a invocat și dezacordul cu soluționarea acțiunii civile de către prima

instanță, analizând decizia supusă recursului, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de

apel, menținând soluția primei instanțe, nu a pătruns pe deplin în esența argumentelor și a

motivat superficial soluția adoptată referitor la acțiunea civilă înaintată de succesorul părții

vătămate Gasanov Zinovia.

Colegiul penal lărgit menționează că, acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului

penal are ca obiect tragerea la răspunderea delictuală a persoanei responsabile potrivit legii

civile, pentru prejudiciul produs prin săvârșirea faptei care face obiectul acțiunii penale.

Prejudiciul solicitat de partea civilă prin intermediul acțiunii avansate în fața instanței

împotriva inculpatului, trebuie să reprezinte o consecință directă a infracțiunii deduse

judecății, atât în cazul pretinderii recuperării prejudiciului material, cât și celui moral.

Astfel, Colegiul penal lărgit consideră pripite concluziile instanței de apel cu referire la

faptul că la caz, Gasanov Zinovia nu are calitatea de reprezentant legal al minorului xxxx,

or, prin ordonanța organului de urmărire penală din 11 noiembrie 2019, Gasanov Zinovia

a fost recunoscută în calitate de parte civilă (f.d.70, vol. I).

Colegiul penal lărgit subliniază că, prejudiciul solicitat de partea civilă prin intermediul

acțiunii avansate în fața instanței împotriva inculpatului, trebuie să reprezinte o consecință

directă a infracțiunii deduse judecății, mai cu seamă în cazul pretinderii recuperării

prejudiciului material.

Angajarea răspunderii civile delictuale pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie

7

presupune existența cumulată a celor patru condiții sau elemente constitutive, respectiv:

prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția

autorului faptei ilicite și prejudiciabile.

Răspunderea civilă delictuală sau reparatorie are ca primă finalitate repararea

prejudiciului cauzat, iar prejudiciul reprezintă condiția dar și măsura răspunderii

reparatorii, întrucât aceasta se angajează numai în limita prejudiciului injust cauzat.

Așadar, Colegiul penal lărgit atestă, că concluziile instanțelor ierarhic inferioare, ce țin

de soluționarea acțiunii civile în speță sunt neîntemeiate, iar instanța de apel urmează să se

expună asupra acțiunii civile în corespundere cu prevederile legale expuse supra.

De asemenea, Colegiul penal lărgit menționează și faptul că, nu este acceptabilă nici

motivarea instanței de apel în ce privește prejudiciul moral, indicând că: „Colegiul penal

consideră că, ținând cont de circumstanțele constatate în ședință, de gradul de vinovăție

al făptuitorului, prejudiciul cauzat prin infracțiune și de măsura în care compensarea

poate aduce satisfacerea efectivă, stabilind faptul că partea vătămată are dreptul la

repararea prejudiciului moral, urmărind scopul ca evaluarea să nu fie una subiectivă,

instanța de fond întemeiat a concluzionat că suma de 50 000 lei este o despăgubire

echitabilă pentru daune morale cauzate succesorului părții vătămate.”

În acest sens, instanța de recurs consideră necesar de a reitera prevederile art.1423 alin.

(1) Cod civil, potrivit căruia, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină

de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau

fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă

vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate

aduce satisfacție persoanei vătămate.

Colegiul penal lărgit menționează că, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori

pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei, în cazul infracțiunilor contra persoanei

este necesar să fie luate în considerare suferințele fizice și morale susceptibile de a fi

despăgubite în mod rezonabil, care au fost cauzate prin fapta săvârșită de inculpat, precum

și să se țină cont și de toate consecințele acestora, așa cum rezultă din probe administrate

în cauză, iar mărimea compensației pentru prejudiciul moral urmează a fi echitabilă și

proporțională suferințelor cauzate succesorului părții vătămate.

În așa mod, Colegiul penal lărgit atestă că, concluziile instanțelor ierarhic inferioare,

ce țin de soluționarea acțiunii civile sunt neîntemeiate, or, modul în care a soluționat

instanța de apel acțiunea civilă, afectează grav dreptul succesorului părții vătămate la un

proces echitabil, prevăzut de art.6 CEDO.

Din considerentele menționate, Colegiul penal lărgit conchide că, soluția adoptată de

către instanța de apel în partea stabilirii pedepsei este contrară prevederilor legale, astfel,

instanța de apel, judecând cauza dată, a comis erorile de drept prevăzute în art.427 alin.(1)

pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, la care se face referire în recursul declarat de

avocatul Fetcu Andrian în numele succesorului părții vătămate Gasanov Zinovia, erori ce

nu pot fi corectate de către instanța de recurs, deci există temeiuri de casare a soluției

adoptate de către instanța de apel.

Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit consideră necesar a casa parțial

decizia instanței de apel, în cauza penală în privința lui Balan Alexandr, în latura penală în

partea stabilirii pedepsei și în latura civilă, a dispune rejudecarea cauzei în această parte,

de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecători.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.436

8

Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se

pronunțe în modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legale asupra motivelor

indicate în apel de partea apărării, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, precum

și de practica judiciară constantă, de jurisprudența CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Fetcu Andrian în numele

succesorului părții vătămate Gasanov Zinovia, casează parțial decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 30 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Balan Alexandr xxxx,

în partea stabilirii pedepsei și în latura civilă, și se dispune rejudecarea cauzei, în această

parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, în partea dispusă rejudecării, în rest este

irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 mai 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Guzun Ion

9