1ra-542/21 — art. 324 alin 2 si art. 328 alin 1 CP

1ra-542/21 — art. 324 alin 2 si art. 328 alin 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-542/2021

(nr. 1ra-2433/2020)

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

15 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență :

Președinte –Svetlana Filincova,

Judecători –Ala Cobăneanu, Dumitru Mardari, Mariana Pitic și Galina Stratulat

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de Circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 septembrie 2020, în cauza

penală în privința lui

Conac Sergiu XXXXX, născut la XXXXX,

originar din s. Balatina, r-nul Glodeni, domiciliat

în or. XXXXX, str. XXXXX, XXXXX, ap.

XXXXX, studii superioare, supus militar,

căsătorit, la întreținere doi copii minori, angajat

în câmpul muncii, fără antecedente penale,

cetățean al Republicii Moldova;

Învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c), art. 328 alin.

(1) Cod penal.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 04.05.2012 până la 21.02.2014;

Instanța de apel de la 18.03.2014 până la 28.09.2016;

Instanța de recurs de la 23.12.2016 până la 07.03.2017;

Instanța de apel de la 05.04.2017 până la 08.10.2018;

Instanța de recurs de la 20.12.2018 până la 09.04.2019.

Instanța de apel de la 03.06.2019 până la 14.09.2020;

Instanța de recurs de la 08.12.2020 până la 15.04.2021.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.(2) lit. c)

Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Prin aceeași sentință Conac Sergiu a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin.(1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

a fost învinuit că, activând conform ordinului MAI nr.162 „ef” din 29.04.2011 în

funcția de șef adjunct al Secției Urmărire Penală a CPR Glodeni, fiind antrenat în

1

exercițiul funcției deținute, deci fiind persoană publică înzestrată în virtutea legii cu

funcții de efectuare nemijlocită a urmăririi penale în cauze penale, a depășit în mod

vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cauzând daune în proporții

considerabile intereselor publice, precum și drepturilor și intereselor ocrotite de lege

a persoanelor fizice în următoarele circumstanțe.

Astfel, conform învinuirii aduse, Conac Sergiu a fost învinuit că, activând în

funcția susmenționată, având în gestiune cauza penală nr.2012090077 pornită la

02.03.2012 în baza art. 27, 171 alin.(1) Cod penal, pe faptul tentativei de viol comisă

de cet. Sergiu Bețișor în privința cet. XXXXX, în perioada de timp începând cu

20.02.2012, în scopul îndeplinirii unor acțiuni contrar obligațiunilor sale de serviciu

exprimate în neatragerea la răspundere penală a lui Bețișor Sergiu și contribuirea la

încetarea urmăririi penale pe cauza penală dată, exprimată în înaintarea către

procurorul conducător al urmăririi penale a unui raport cu propunerea de încetare a

urmăririi penale, prin extorcare a pretins de la ultimul bani ce nu i se cuvin, iar la

22.03.2012, aproximativ la ora 13.14, a primit de la Bețișor Sergiu în același scop 15

000 lei, fapt după care a fost reținut în flagrant delict, pe teritoriul stației de alimentare

„Lukoil”, la intrarea în or. Glodeni.

Așadar, Conac Sergiu, a fost învinuit că, prin acțiunile sale intenționate, a

comis infracțiunea prevăzută de art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal, cu semnele

calificative: pretinderea și primirea prin extorcare de către o persoană publică a

banilor ce nu i se cuvin, pentru îndeplinirea unor acțiuni contrar obligațiilor ei de

serviciu.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art.324

alin.(2) lit. c), 328 alin. (1), 84 alin. (1) Cod penal, la 10 ani închisoare, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții publice în organele MAI pe termen de 5 ani.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunilor incriminate a fost dovedită integral prin probele administrate, și anume:

declarațiile martorilor Bețișor Sergiu și XXXXX; denunțul lui Bețișor Sergiu, prin

care solicită atragerea la răspundere penală a colaboratorului de poliție a CPR

Glodeni, Conac Sergiu, pentru acțiuni de corupere pasivă; ordonanța și procesul

verbal de ridicare la 22.03.2012 de la Bețișor Sergiu a purtătorului electronic de

model CD-R „Esperanza”, cu înscrierile audio a discuției lui Conac Sergiu și Bețișor

Sergiu din 21.03.2012; actele procesuale de autorizare a măsurilor operative de

investigație și a acțiunilor de urmărire penale; procesul-verbal de percheziție

corporală a lui Conac Sergiu din 22.03.2012, în cursul cărei de pe mâinile ultimului

au fost ridicate urme de substanță fluorescentă; ordonanța și procesul-verbal de

ridicare din 22.03.2012 de la Bețișor Sergiu a tehnicii speciale cu care ultimul a fost

înzestrat; procesul-verbal de examinare a purtătorului electronic de model CD-R

„Esperanza”, care conține înregistrările audio a convorbirilor dintre Conac Sergiu și

Bețișor Sergiu din 21.03.2012; procesele verbale de efectuare a interceptării și

înregistrării comunicărilor și de apreciere a informațiilor ce au importanță pentru

cauza penală; raportul de expertiză nr.883 din 20.04.2012.

În pofida acestor argumente, instanța de judecată a neglijat valoarea probantă

a tuturor probelor acuzării. Inculpatul nu și-a recunoscut vina, poziție ce poartă un

caracter de apărare și declarativ, scopul fiind eschivarea de la răspunderea penală.

2

Instanța de fond a evitat să intre în esența învinuirilor incriminate, interpretându-le în

favoarea inculpatului, care a acționat cu încălcarea normelor de procedură penală.

Instanța nu a apreciat rezultatul obținut ca urmare a acțiunilor de urmărire

penală petrecute în cauză, nu a ținut cont de discuțiile avute între martorul Bețișor

Sergiu și inculpat, atât la 21.03.2012, cât și la 22.03.2012, conform căror se confirmă

faptul extorcării și primirii de către inculpat a banilor în sumă de 15 000 lei de la

Bețișor Sergiu. Aprecierea tendențioasă și unilaterală a probelor de către instanță a

favorizat pronunțarea unei sentințe de achitare.

a fost admis apelul, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care fapta incriminată lui Conac Sergiu

de către organul de urmărire penală în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal a fost

recalificată în baza art.326 alin.(1) Cod penal și inculpatul Conac Sergiu a fost

recunoscut vinovat în comiterea acestei infracțiuni, fiindu-i aplicată amendă în

mărime de 1 000 unități convenționale.

Prin aceeași decizie Conac Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în

baza art.328 alin.(1) Cod penal, fiindu-i aplicată la amendă în mărime de 400 unități

convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții publice în organele MAI

pe termen de 3 ani, în această parte soluția a fost menținută prin decizie instanței de

recurs.

În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă amendă în mărime

de 1 200 unități convenționale, echivalentul a 24 000 lei, cu privarea de dreptul de a

exercita funcții publice în organele MAI pe termen de 3 ani.

4.1. În motivarea soluției sale instanța de apel a constatat fapta și a indicat că,

probele administrate dovedesc comiterea de către inculpat a infracțiunii prevăzute de

art.326 alin.(1) Cod penal.

art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia solicitând casarea

acesteia cu menținerea sentinței instanței de fond.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel și-a întemeiat soluția de

condamnare pe aceleași probe, care au fost examinate în prima instanță, iar acuzarea

nu a prezentat careva probe noi, care în coroborare cu probele deja existente ar putea

fi apreciate repetat.

de Justiție, a fost admis recursul, casată decizia în partea condamnării inculpatului în

baza art. 326 alin.(1) Cod penal și aplicării prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal și

dispusă rejudecarea cauzei în partea vizată de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată. În rest, decizia a fost menținută.

În motivarea soluției sale, instanța de recurs a indicat că, rejudecând cauza

potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, instanța de

apel, nu respectat prescripțiile de drept, deoarece, potrivit descriptivului deciziei

contestate, cât și a procesului verbal al ședinței judiciare:

a) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

3

vedere al coroborării lor, nu a indicat motivele pentru care a respins versiunile și

probele apărării, inclusiv cele indicate în sentință și invocate în recursul ordinar.

Totodată, doar remarca instanței că: „...pretinsa provocare nu și-a găsit

confirmare prin datele obiective ale cauzei, deoarece probele supuse cercetării deși

apreciate din punct de vedere al veridicității, utilității, concludentei, pertinenței și

coroborării reciproce, denotă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de

trafic de influență”, nu reprezintă o pronunțare legal argumentată a instanței de apel

în aspectul vizat, și nu corespunde criteriilor de apreciere a probelor administrate la

caz, prescrise în art.101 alin.(1) și (4) Cod de procedură penală;

b) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi: înregistrarea între

Bețișor Sergiu și Conac Sergiu, de pe telefonul mobil, stenograma înregistrărilor de

imagini a comunicărilor din 22.03.2012, purtătorul de informație cu înregistrările

convorbirilor din 21.03.2012;

c) schimbând încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului în baza art. 326

alin.(1) Cod penal, în deliberare, instanța de apel nu a pus în discuția părților noua

învinuire și nu i-a oferit inculpatului posibilitatea de a se apăra în sensul dat, nefiindu-

i respectat, astfel, dreptul la un proces echitabil (Hotărârea CtEDO din 12.04.2011,

Adrian Constantin vs. România). Mai mult, instanța a constata că inculpatul a comis

fapta: „…susținând că are influență asupra procurorului conducător al urmăririi

penale…”, dar ulterior s-a contrazis, deoarece a încadrând acțiunile lui în baza art.326

alin.(1) Cod penal, a stabilit deja că este: „…o persoană care are influență asupra

unei persoane cu funcție de demnitate publică…”.

Bălți, apelul procurorului a fost respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței în partea

achitării inculpatului pe art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal.

7.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, analizând probele

administrate de prima instanță și ținând cont de prevederile art. 436 alin. (2) Cod de

procedură penală, care prevede, că pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței

de recurs (decizia Curții Supreme de Justiție din 07.03.2017) sunt obligatorii în

măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului,

care a indicat, că „Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu

a judecat cauza penală privind acuzarea inculpatului în baza art. 324 alin. (2) lit. c)

Cod penal în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive

legale pe care se întemeiază soluția respectivă, și că recursul de pe rol este întemeiat

în partea vizată”, concluzia primei instanțe privind achitarea inculpatului Conac

Sergiu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(2) lit. c)

Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiuni, rezultă pe deplin

din probele acumulate la cauză.

Astfel, analizând cumulul de probe prezente pe cauză, instanța de apel a

conchis că, prima instanță întemeiat a constatat, că nu au fost prezentate probe

incontestabile, ce ar confirma că a avut loc infracțiunea prevăzută de art.324 alin.(2)

lit. c) Cod penal, de care inculpatul este învinuit. Îndoielile și incertitudinile în acest

sens nu au fost înlăturate nici în instanța de apel.

Instanța de apel a indicat că, este întemeiată concluzia primei instanțe că,

urmează a fi apreciate critic depozițiile martorului Bețișor Sergiu, deoarece acestea

4

nu sunt confirmate nici printr-o probă pertinentă, concludentă și utilă administrată în

conformitate cu Codul de procedură penală și poartă doar un caracter declarativ.

În cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că, în procesul-verbal de primire

a plângerii din 21.03.2012 a lui Bețișor Sergiu, este indicat că Conac Sergiu a pretins

de la Bețișor Sergiu suma de 30 000 lei pentru ca acesta să claseze cauza penală și să

rezolve întrebarea cu XXXXX și cu procurorul, însă Bețișor Sergiu i-a spus că suma

este prea mare și au convenit la suma de 15 000 lei. Totodată, în învinuire și

rechizitoriu nu este relatat nimic despre faptul că acesta a pretins de la Bețișor Sergiu

suma de 30 000 lei, mai mult nu a fost prezentată nici o probă ce ar confirma acest

fapt, din aceste considerente instanța a apreciat critic declarațiile respective.

La fel, în cadrul ședinței de judecată martorul Bețișor Sergiu a declarat că suma

pretinsă de Conac Sergiu era prea mare și el i-a propus suma de 15 000 lei, însă acest

fapt la fel nu a fost relatat atât în învinuirea înaintată, cât și în rechizitoriul ce i-a fost

înmânat inculpatului.

Martorul Bețișor Sergiu a mai declarat că, neavând suma de bani 15 000 lei, s-

a adresat cu o cerere către CCCEC Bălți pentru a-i fi eliberată această sumă de bani

pentru a-i fi transmiși ofițerului de urmărire penală Conac Sergiu. În sediul CCCEC

a primit această sumă de bani, care în prezența sa au fost marcați cu o substanță, erau

bancnote a câte 200 și 500 lei, aceste bancnote au fost xeroxate și scrise seria de pe

ele și întocmit un proces-verbal. Alte careva bancnote de altă valoare: un leu, cinci

lei, zece lei, o sută de lei ș.a. nu a văzut și nici nu a fost fixat în procesul-verbal, fapt

ce contravine probelor ce au fost prezentate de acuzatorul de stat în cadrul cercetării

judecătorești, și anume procesul-verbal privind marcarea banilor din 22.03.2012, în

care este arătat că procesul a fost întocmit în prezența lui Bețișor Sergiu și tot în

prezența lui au fost marcate bancnotele de 500 lei în valoare totală de 15 000 lei, unde

au fost arătate seria fiecărei bancnote și xeroxate, care au fost prelucrate cu substanță

fluorescentă invizibilă, însă alte careva bancnote cu nominalul de 200 lei nu au fost

prezentate și nici în acest proces-verbal nu a fost indicat.

Însă, în același proces-verbal, la abzațul trei de la urmă, care este tapat, după

punct a mai fost scris de mână următoarele cifre și cuvinte: 1 leu A.0144 nr.865300

(model de comparație), însă aceste înscrisuri se evidențiază și se deosebesc de

celelalte mențiuni din proces care au fost scrise tot de mână. Din aceste considerente,

prima instanță just a dat apreciere critică acestei probe și nu a pus-o la baza sentinței,

deoarece această propoziție scrisă de mână în abzațul trei, a fost adăugată până sau

după întocmirea procesului-verbal, deoarece martorul Bețișor Sergiu în cadrul

ședinței nu a declarat nimic despre această bancnotă de un leu care a fost anexată ca

mostră.

Astfel, instanța de apel a constatat că, organul de urmărire penală a acumulat

probe print-un act falsificat, deci a acționat cu încălcarea prevederilor pct. 2) alin.(3)

art.158 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a stabilit o situație similară și în privința raportului de expertiză

nr.883 cu fișa fotografică, care deși a fost întocmit conform prevederilor legale, însă

nu este clar când și la ce stadiu a urmăririi penale a apărut bancnota cu nominalul de

1 leu, care a fost prelucrată cu substanță fluorescentă invizibilă și anexată la

materialele cauzei ca mostră de către ofițerul de urmărire penală ca model pentru

comparație în prezența martorului Bețișor Sergiu.

5

Referitor la substanța floriscentă invizibilă care a fost depistată pe mâinile lui

Conac Sergiu, conform raportului de expertiză nr.883, instanța de apel a ajuns la

concluzia că această substanță a ajuns pe mâna lui Conac Sergiu în timpul salutării

între acesta cu martorul Bețișor Sergiu, fapt confirmat în cadrul ședinței atât prin

declarațiile lui Bețișor Sergiu, cât și prin declarațiile inculpatului Conac Sergiu. Mai

mult, Bețișor Serghei a mai declarat, că banii dați la Centrul Anticorupție nu au fost

împachetați, dar i-au fost dați lui în mână.

Au fost apreciate critic și declarațiile lui Bețișor Sergiu cu privire la faptul că

banii marcați în sumă de 15 000 lei au fost puși într-o mănușă care a luat-o din

automobilul lui Conac Sergiu, după care i-a transmis acestuia, or, în timpul

percheziției nu au fost depistați banii marcați și nici mănuși nu au fost găsite.

Prima instanță întemeiat a apreciat critic proba acuzării, și anume procesul

verbal de efectuare a interceptării și înregistrării comunicațiilor audio din 23.03.2012,

or, fiind examinat și audiat suportul de informație de tip CD-R de model ,,Memorex”

cu capacitatea memoriei de 700 MB nu se aude convorbirea deslușit, iar examinând

stenograma efectuată de pe suportul de informație de tip CD-R de model ,,Memorex”,

din discuția dată nu se stabilește legătură directă cu învinuirea adusă inculpatului.

Instanța de apel a indicat că, examinând fișa postului și obligațiunile de

serviciu la acel moment de care dispunea Conac Sergiu, ultimul nu putea să ia o

decizie pentru a clasa cauza penală în care era bănuit Bețișor Sergiu, deoarece nici în

fișa de post nu sunt prevăzute așa acțiuni procedurale în calitatea sa de ofițer de

urmărire penală și nici obligațiunile sale de serviciu nu-i permit să facă astfel de

acțiuni, or, aceste acțiuni îi revine nemijlocit procurorului care conduce sau

efectuează urmărirea penală.

La fel, deși martorul XXXXX a negat faptul că a solicitat de la Bețișor Sergiu

suma de 30 000 lei ca prejudiciu moral pe cauza penală de bănuire de viol, acest fapt

a fost combătut prin declarațiile martorilor Cebotari Pavel și Cănila Ruslan.

Din declarațiile martorilor Cebotari Pavel, Cănila Ruslan și XXXXX, precum

și din declarațiile inculpatului Conac Sergiu date în cadrul cercetării judecătorești,

instanța de apel a constatat că, Bețișor Sergiu fiind bănuit în comiterea unei

infracțiuni, când a aflat despre suma pretinsă de XXXXX ca prejudiciu moral, a

început să influențeze prin intermediul rudelor și prietenilor săi asupra lui XXXXX

pentru ca aceasta să-și retragă plângerea înaintată, după care Bețișor Sergiu a încercat

să-l influențeze și pe Conac Sergiu prin intermediul telefonic insistând la diferite

întâlniri, promițându-i că o să-l mulțumească dacă va soluționa întrebarea pozitiv în

favoarea lui.

Astfel, având în vedere cumulul de probe enunțate supra, a specificat instanța

de apel că, reiese că Bețișor Sergiu, încercând să o convingă pe XXXXX să-și retragă

plângerea, după care a încercat să-l influențeze și pe Conac Sergiu pentru ca acesta

să-și depășească atribuțiile de serviciu, văzând că acțiunile sale au rămas fără succes,

s-a dresat pentru ajutor către consăteanul său Svistun Ion, care activează la CNA

Direcția Nord și cu ajutorul lui a pus la cale un flagrant prin care să fie compromis

Conac Sergiu, astfel având scopul să se eschiveze de la urmărirea penală.

Astfel, instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a ajuns la concluzia

că, pe cauza penală dată a avut loc o tentativă de provocare a infracțiunii prevăzute

de art.324 alin.(2) lit. c) Cod penal, fapt ce reiese din următoarele:

6

- organul de urmărire penală nu a prezentat probe ce ar demonstra că, inculpatul

Conac Sergiu, a dorit sau a extorcat mită de la Bețișor Sergiu;

- probele prezentate de către partea acuzării în susținerea învinuirii sunt lovite

de nulitate, fiindcă au fost obținute prin falsificare și provocarea, facilitarea și

încurajarea persoanei la săvârșirea infracțiunii;

- probele: declarațiile martorilor și înregistrările audio a convorbirilor dintre

două persoane nu demonstrează vina inculpatului Conac Sergiu în extorcarea sumei

de bani de la Bețișor Sergiu, dar dimpotrivă, dovedesc faptul tentativei provocării și

încurajării la săvârșirea infracțiunii de corupere pasivă.

A mai specificat instanța de apel că, inițiativa lui Bețișor Sergiu de a-l provoca

pe Conac Sergiu și a încerca de a-i da bani s-a soldat cu eșec, deoarece inculpatul nu

s-a lăsat provocat, iar în timpul percheziției corporale și a automobilului personal,

careva bani marcați nu au fost găsiți.

Instanța de apel a mai menționat că, în speță sunt întrunite cele trei condiții ale

provocării pentru a fi recunoscută instigarea și provocarea infracțiunii. Mai mult, în

ședința instanței de apel martorul Bețișor Sergiu a indicat, că colaboratorii CCCEC

i-au dat sfaturi privitor la faptul că după ce dă banii lui Conac Sergiu, să-i anunțe pe

ei. Fără ajutorul colaboratorilor CCCEC nu avea să dea bani lui Conac Sergiu, din

motiv că se considera corect.

În baza celor expuse supra, instanță de apel a constată că acțiunile lui Bețișor

Sergiu în privința inculpatului Conac Sergiu au avut efectul provocării, de către prima

instanță corect fiind adoptată soluția de achitare a inculpatului Conac Sergiu,

deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2)

lit. c) Cod penal.

În acest sens, instanță de apel a stabilit că alte dovezi nu au fost aduse și astfel

instanță nu a stabilit că, fapta incriminată a fost comisă. Dovezi suficiente în sprijinul

învinuirii aduse inculpatului nu au fost prezentate, iar la baza sentinței de condamnare

în comiterea unei infracțiuni atât de grave, nu pot fi puse presupunerile martorului.

Procuratura de circumscripție Bălți, Andrei Fromusatii, solicitându-se casarea

deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

de Justiție, a fost admis recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Andrei Fromusatii, casată total decizia 08 octombrie 2018 a

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției sale, instanța de recurs a obiectat în privința concluziilor

divergente a instanței de apel, care pe de o parte a reținut că probele administrate nu

confirmă comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal, iar pe

de altă parte invocându-se provocarea și instigarea inculpatului la săvârșirea

infracțiunii.

Imediat următor acestor concluzii, instanța de recurs a distins prin prisma

aprecierilor CtEDO acțiunile agenților provocatori și cazurile în care reclamantul

avea deja predispoziția de a comite infracțiuni.

7

La fel, a obiectat în privința neaprecierii de către instanța de apel a tuturor

probelor administrate de acuzare în raport cu celelalte invocate.

Totodată, a menționat instanța de recurs că, o altă eroare depistată se referă la

faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei nu s-a expus referitor la art. 326 alin.

(1) Cod penal, în raport cu acțiunile inculpatului, ținând cont de faptul că, prin decizia

Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2016, Conac Sergiu a fost

condamnat în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, iar procurorul nu a contestat cu recurs

încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului. Astfel, că în ordine de apel acuzarea nu

mai putea susține condamnarea acestuia în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Bălți, apelul procurorului în Serviciului Nord al Procuraturii Anticorupție, Ion Pripa,

a fost respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței în partea ce ține de infracțiunea

prevăzută de art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal.

10.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut că, dat fiind faptul, că

prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 07.03.2017, a

fost admis recursul, casată decizia în partea condamnării inculpatului în baza art. 326

alin. (1) Cod penal și aplicării prevederilor art. 84 alin.(1) Cod penal și dispusă

rejudecarea cauzei în partea vizată de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată, în rest decizia fiind menținută și anume în partea prin care Conac Sergiu a

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, fiindu-i

aplicată amendă în mărime de 400 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a

exercita funcții publice în organele MAI pe termen de 3 ani, actuala judecare, a

apelului procurorului împotriva sentinței Judecătoriei Glodeni din 21 februarie 2014

are a fi efectuată doar în partea achitării inculpatului Conac Sergiu pe învinuirea

adusă în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că, în ședința instanței de apel au fost cercetate

probele scrise prezente la materialele cauzei:

Procurorul participant la proces a prezentat următoarele probe în confirmarea

învinuirii aduse inculpatului:

- proces verbal din 21.03.2012 de primire a plângerii (denunțului) (f.d.5, vol.

I);

- ordonanță de ridicare din 22.03.2012 (f.d.10, vol. I);

- proces-verbal de ridicare din 22.03.2012 (f.d.11, vol. I);

- proces-verbal privind marcarea bancnotelor din 22.03.2012 (f.d.19, vol. I);

- proces-verbal de percheziție corporală din 22.03.2012 (f.d.29-30, vol. I);

- proces-verbal de percheziție din 22.03.2012 (f.d.31-32, vol. I);

- ordonanță de ridicare din 22.03.2012 (f.d.51, vol. I);

- proces-verbal de ridicare din 22.03.2012 (f.d.52, vol. I);

- proces-verbal de examinare a obiectului din 22.03.2012,

- proces-verbal de efectuare a interceptării și înregistrării comunicărilor audio

din 23.03.2012 (f.d.58-60, vol. I);

- proces-verbal privind aprecierea informațiilor care au importanță pentru

cauza penală din 23.02.2012 (f.d.61-63, vol. I);

- proces-verbal de efectuare a înregistrării de imagini (f.d.64-66, vol. I);

- proces-verbal privind aprecierea informațiilor care au importanță pentru

cauza penală din 23.02.2012 (f.d.67-69, vol. I);

8

- fișa postului a șefului-adjunct al Secției urmărire penală din cadrul

Comisariatului de Poliție Raional Glodeni al MAI (f.d.81-84, vol. I);

- raport de expertiză nr.883 din 20.04.2012, cu următoarele concluzii:

învinuitului Conac Sergiu sunt depuneri de substanță specială.

sunt.

lei BNM și substanța specială de pe tampoanele de vată cu care s-au colectat mostre

de pe mîinele învinuitului Conac Sergiu corespunde după fluorescență și conținut

chimic.

Raportul de expertiză nr.883 din 20.04.2012 este însoțit de planșă fotografică

(f.d.103-108, vol. I);

- proces-verbal de percheziție din 19.03.2012 (f.d.110-111, vol. I);

- ordonanță din 20.03.2012 de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte

la cauza penală (f.d.113, vol. I);

- ordonanță din 19.03.2012 de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte

la cauza penală (f.d.114, vol. I);

- proces-verbal de ridicare din 19.03.2012 (f.d.115-116, vol. I);

- proces-verbal de examinare a obiectului din 20.04.2012 (f.d.122, vol. I);

- ordonanță privind recunoașterea obiectelor drept corpuri delicte și atașarea

lor la cauza penală (f.d.123-124, vol. I);

- proces-verbal de audiere a martorului XXXXX din 26.04.2012 (f.d.132-133,

vol. I);

- declarațiile martorului Bețișor Sergiu depuse în ședința instanței de fond din

22.10.2012 (f.d.10-18, vol. III);

- declarațiile martorului XXXXX depuse în ședința instanței de fond din

15.01.2013 (f.d.39-42, vol. III);

- declarațiile martorului Svistun Ion depuse în ședința instanței de fond din

15.01.2013 (f.d.55-56, vol. III);

- declarațiile martorului Bețișor Sergiu depuse în ședința instanței de fond din

09.01.2014 (f.d.62-66, vol. III).

- declarațiile martorului Bețișor Sergiu depuse în ședința instanței de apel din

07.08.2014 la momentul examinării aceleiași cauze penale, pe marginea căreia a fost

emisă decizia Curții de Apel Bălți din 28.09.2016 (f.d.11-13, vol. IV);

- declarațiile martorului XXXXX depuse în ședința instanței de apel din

16.10.2014 la momentul examinării aceleiași cauze penale, pe marginea căreia a fost

emisă decizia Curții de Apel Bălți din 28.09.2016 (f.d.17-20, vol. IV);

- declarațiile martorului XXXXX depuse ședința instanței de apel din

26.02.2018 la momentul examinării aceleiași cauze penale, pe marginea căreia a fost

emisă decizia Curții de Apel Bălți din 08.10.2018 (f.d.182-188, vol. IV);

declarațiile martorului Bețișor Sergiu depuse în ședința instanței de apel din

02.02.2018 la momentul examinării aceleiași cauze penale, pe marginea căreia a fost

emisă decizia Curții de Apel Bălți din 08.10.2018. (f.d.189-192, vol. IV);

9

Avocatul Vadim Gligor în respingerea argumentelor procurorului și în

susținerea argumentelor declarate a prezentat spre cercetare următoarele probe:

- ordonanță din 22.03.2012 (f.d.2, vol. I);

- ordonanță cu privire la desemnarea inspectorilor operativi cu atribuții de

ofițer de urmărire penală (f.d.4, vol. I);

- proces-verbal privind marcarea bancnotelor (f.d.19, vol. I);

- informație din registrul de intentare a dosarelor în privința lui Bețișor Sergiu

(f.d.188, vol. I);

- declarațiile martorului Canila Ruslan depuse în ședința instanței de fond din

15.01.2013 (f.d.36-38, vol. III);

- declarațiile martorului Cebotari Pavel depuse în ședința instanței de fond din

04.04.2013 (f.d.43-45, vol. III);

- declarațiile martorului Bumbu Ștefan depuse în ședința instanței de fond din

09.01.2013 (f.d.59-60, vol. III).

Astfel, instanța de apel a remarcat asupra faptului că, procurorul participant la

proces, făcând referire la probele prezentate, a susținut poziția de învinuire a lui

Conac Sergiu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a notat că, deși acuzarea consideră că acțiunile lui Conac Sergiu

urmează a fi recalificate în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, totuși acuzația faptică

rămâne a fi aceeași ca și în învinuirea adusă în baza art.324 alin. (2) lit. c) Cod penal,

pe marginea căreia instanța de fond a dedus ca nefiind dovedită.

Colegiul penal a reiterat că, potrivit ordonanței din 23 decembrie 2019 de

modificare a învinuirii în ședința de judecată, acuzarea incriminează lui Conac Sergiu

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal în circumstanțele

absolut identice celor expuse în acuzația formulată în rechizitoriu pe învinuirea în

baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Schimbarea încadrării juridice a pretinselor acțiuni ilegale a lui Conac Sergiu

atrage totodată schimbări în poziția de apărare creând o pseudo-sarcină a inculpatului

de a combate prin probe noua acuzație.

Cu privire la modificarea învinuirii, în ședința de judecată din 23.12.2019,

instanța de apel a adoptat o atitudine sceptică față de corectitudinea acesteia, or,

modificarea învinuirii după o perioadă mai mare de 7 ani ridică semne de întrebare

privitor la respectarea predictibilității procesului penal. Mai cu seamă că la

modificarea învinuirii nu au contribuit careva împrejurări noi, aflate ulterior înaintării

învinuirii în baza art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal, creându-se impresia că, învinuirea

nou adusă este dictată de conștientizarea existenței unor lacune în partea învinuirii

inițiale a lui Conac Sergiu în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, în privința căreia

prin sentința din 21.02.2014 instanța de fond a conchis ca fiind lipsită de susținere

probatorie, nefiind constatat faptul infracțiunii. Tentativa acuzării de a pune aceleași

fapte imputate lui Conac Sergiu în lumina prevederilor legale de incriminare a

traficului de influență în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, nu determină instanța să

conchidă în privința casării verdictului judecătoresc contestat. Mai cu seamă că

acuzarea nu a prezentat suplimentar probe și își menține poziția în baza probelor deja

administrate anterior.

În acest context, instanța de apel a menționat că, relevanță au cele statuate în

jurisprudența CEDO, care implicit susțin concluziile la care a ajuns instanța de apel

10

în procesul judecării prezentei cauze. Astfel, Curtea a stabilit, că se poate considera

că reîncadrarea infracțiunii este suficient de previzibilă pentru inculpat dacă se referă

la un element intrinsec al acuzației (cauzele Salvador Torres împotriva Spaniei, pct.

33; Sadak și alții împotriva Turciei (nr. 1), pct. 52 și 56; Juha Nuutinen împotriva

Finlandei, pct. 32).

Astfel instanța de apel a indicat că, la caz, reîncadrarea acțiunilor lui Conac

Sergiu ar depăși limita unei previzibilități, or, cauza contributivă rezidă în chestiunea

de încadrare eronată a acțiunilor inculpatului la înaintarea învinuirii inițiale. Astfel

că, inculpatul nu a prevăzut faptul dat și nici nu era obligat să-l prevadă, fiind în drept

să pledeze nevinovat pe orice acuzație.

În acest sens, reiterând prevederile art. 325 CPP, instanța de apel a reținut

raționamentele Curții, care a statuat în privința faptului că adesea dreptul la apărare

trebuie să fie examinat împreună cu dreptul la un proces echitabil consacrat la art.6

Schimbarea încadrării juridice a acuzațiilor aduse inculpatului într-o cauză

penală, care a parcurs de mai multe ori jurisdicția instanțelor de apel și recurs, este în

detrimentul garanției inculpatului la un proces echitabil.

Inculpatul este în drept să-și formeze și să susțină o poziție de apărare în

corespundere cu principiul contradictorialității, cunoscând precis despre natura și

cauza acuzației. Or, o eventuală schimbare a învinuirii, deși în sensul atenuării

acesteia, pe alte motive decât intervenirea unor circumstanțe noi necunoscute

organului de urmărire penală este periclitantă în raport cu dreptul al un proces

echitabil, respectiv și cu dreptul la apărare. Caracterul primejdios a unei atare

schimbări este evaluat în dependență de durata timpului scurs din momentul înaintării

învinuirii inițiale și momentul modificării acesteia, de natura noii infracțiuni imputate

și afinitatea de gen în raport cu infracțiunea incriminată anterior modificării

acuzațiilor.

Astfel, instanța de apel a reținut că, nu admite ingerința acuzatorului în măsura

în care se atentează la respectarea unui proces echitabil. Recalificarea faptelor

inculpatului Conac Sergiu în baza art. 326 alin.(1) Cod penal constituie o intervenție

contrarie garanțiilor procesuale a inculpatului.

Ca urmare, conform prevederilor art. 24 alin. (1) - (2) CPP, urmărirea penală,

apărarea și judecarea cauzei sânt separate și se efectuează de diferite organe și

persoane.

Instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în

favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Prin urmare, instanța este nepărtinitoare și nu are atribuția de a se manifesta în

favoarea acuzării sau al apărării. Instanța de judecată în nici un mod nu se poate

manifesta în favoarea sau defavoarea uneia dintre părțile în proces, or, unicul interes

promovat de instanță este interesul Legii.

La acest capitol, reieșind din cele menționate și în consecutivitatea celor reținute,

ținând cont și de faptul că procurorul nu mai susține acuzațiile împotriva lui Conac

Sergiu de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar

apelul declarat împotriva sentinței instanței de fond din 21.02.2014 invocă obiecții

anume în partea achitării lui Conac Sergiu pe învinuirea de comiterea acestei

11

infracțiuni, instanța de apel a concluzionat asupra necesității respingerii apelului

declarat.

Instanța de apel a mai remarcat și faptul că, în procesul deducerii acestei

concluzii, sunt reținute inclusiv indicațiile Colegiului penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție formulate în decizia din 07.03.2017. Or, acuzarea nu a exercitat dreptul de

atac împotriva deciziei instanței de apel din 28.09.2016 în partea în care acțiunilor

imputate lui Conac Sergiu, conform art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, li s-a atribuit

o altă calificare.

Faptul dat prezumă că partea acuzării în mod tacit nu mai susține învinuirea lui

Conac Sergiu de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod

penal.

Potrivit art.6§2 CEDO, orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată

nevinovată până ce vinovăție sa va fi legal stabilită.

Esența prevederilor art.24 CPP coroborată cu art.6 §2 CEDO crează temei de

drept de a respinge apelul procurorului nesusținut în cadrul examinării prezentei

cauze deduse judecății în instanța de apel. Or, o contestație lipsită de sprijin nu

transferă în sarcina instanței de judecată susținerea acesteia din oficiu.

Generalizând asupra jurisprudența CEDO, instanța de apel a menționat că nu o

singură dată s-a statuat în privința obligației instanțelor de judecată de a se manifesta

în mod imparțial la judecarea cauzelor, mai cu seamă neacceptându-se susținerea ex

officio de către autoritatea judiciară a unor învinuiri care de regulă și exclusiv

constituie o sarcină a părții acuzării. În cauzele Kyprianou împotriva Ciprului (MC),

pct. 118; Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 93, Curtea a reiterat faptul că art.6 §1

se impune oricărei instanțe care intră sub incidența domeniului său de aplicare.

Imparțialitatea se definește, de regulă, prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini

părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri.

În baza celor expuse supra, instanța de apel a instituit apelul declarat de

procurorul în Serviciul Nord al Procuraturii Anticorupție, Ion Pripa împotriva

sentinței Judecătoriei Glodeni din 21.02.2014 în partea ce ține de infracțiunea

prevăzută de art.324 alin.(2) lit. c) Cod penal, ca nefondat, și care urmează a fi

respins.

recurs ordinar procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina,

prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea

cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6 art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală, a indicat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel de către procuror și nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția.

concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate.

12

Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit recursului declarat, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei

instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6 ) Cod de procedură penală, conform căruia,

hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile când, instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care

a afectat soluția instanței.

Însă, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit

confirmare la judecarea recursului declarat, nefiind stabilite presupusele erori de

drept invocate de recurent.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6 ) Cod de procedură penală, invocat de către recurent, și anume,

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul lărgit relevă, că

instanța de apel, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, judecând

apelul declarat, a verificat minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate

suplimentar probele administrate de prima instanță, astfel ajungând la concluzia

corectă enunțată supra, expusă la pct. 10 al deciziei prezente și pe larg motivată la

pct. 10.1.

La fel, în sensul art. 417 alin. (1) pct. 8 ) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și motivele adoptării soluției.

Deși recurentul invocă ca temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, din conținutul recursului ordinar declarat, Colegiul lărgit constată,

că în acesta de către recurent nu se argumentează ilegalitatea hotărârii judecătorești

din punct de vedere al erorii de drept comise la judecarea cauzei în apel, dar se face

referire la procedura de apreciere a probelor și dezacordul cu modalitatea de apreciere

a acestora înfăptuită de către instanța de apel, invocându-se că acestea dovedesc

faptul, că în acțiunile inculpatului sunt prezente elementele componenței

infracțiunilor incriminate.

Colegiul lărgit reține, că, instanța de apel, analizând probele administrate de

către organul de urmărire penală, cercetate și verificate de către instanțele de judecată,

cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o

apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine

toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la

respingerea apelului procurorului în Serviciului Nord al Procuraturii Anticorupție,

Ion Pripa, ca nefondat, cu menținerea sentinței în partea ce ține de infracțiunea

prevăzută de art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii.

13

Instanța de recurs mai menționează, că potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod

de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele

temeiurilor prevăzute în art.427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnaților, iar în acest sens se atestă, că recursul

procurorului nu conține invocarea unor argumente critice cu referire la concluziile

instanței de apel.

În aceste condiții, argumentele recurentului, prin care susține, că inculpatul

Conac Sergiu a comis infracțiunea ce i se incriminează, au format obiect de

examinare la judecarea cauzei în apel și, cărora instanța de apel le-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și expusă în prezenta decizie la pct. 10., soluție, pe care

instanța de recurs o însușește și a cărei reluare consideră că nu se mai impune.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia

luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției

de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO

impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă

a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se

apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor,

impusă instanțelor de art. 6§1 din CtEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând

formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c.

Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, se observă că recursul declarat, potrivit argumentelor

invocate și reproduse în pct. 11. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica

modului în care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele

cauzei în partea calificării faptei inculpatului în baza art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal.

Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2), a Codului

de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a

probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere,

formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel,

activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și

circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune partea civilmente

responsabilă este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este

lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol a constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și cea de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct. 2., 10. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

pricinii care au fost puse la baza hotărârii adoptate, conform jurisprudenței CtEDO,

14

nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20,

cazul Bujnița versus Moldova).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că hotărârea contestată

conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este

neîntemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se

constată că el este neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi respins

ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar, declarat de către procurorul în

Procuratura de Circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 septembrie 2020, în cauza penală în

privința lui Conac Sergiu Alexandru, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 mai 2021.

Președinte Svetlana Filincova

Judecători Ala Cobăneanu

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Galina Stratulat

15