1ra-732/21 — Art. 27, 42 alin. 2, 248 alin. 5 lit. b, d Cod penal și art. 26, 42 alin. 2, 248 alin. 5 lit. d Cod penal

Prima instanță: 03.08.2015 – 24.03.2016;

Instanța de apel: 21.04.2016 – 26.07.2017;

Instanța de recurs ordinar: 10.10.2017– 05.12.2017;

Instanța de apel: 04.01.2018 – 29.05.2019;

Instanța de recurs ordinar: 15.08.2019 – 21.05.2020;

Instanța de apel: 18.07.2020 – 06.10.2020;

Instanța de recurs ordinar: 15.01.2021 – 03.06.2021. CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Briceni din 24 martie 2016, Baranovici Ion a fost achitat de învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii; a fost achitat de învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Prin aceeași sentință, Rusnac Eduard a fost achitat de învinuirea formulată pe art. 27, 42 alin. (3) și (4), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal pentru că fapta lui nu întrunește 1 elementele infracțiunii, iar Ciornîi Roman a fost condamnat în baza art. art. 27, 42 alin. (2); 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal la trei ani șase luni închisoare, cu suspendare condiționată a executării pedepsei în temeiul art. 90 Cod penal, în privința cărora hotărârile judecătorești nu se contestă cu recurs ordinar. S-a soluționat soarta corpurilor delicte. S-a respins cerința acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 9 010,50 lei, ca fiind nejustificate. 2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că potrivit organului de urmărire penală, Baranovici Ion la 01.10.2014, aproximativ în intervalul de timp cuprins între orele 01.00- 02.25, acționând intenționat, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Rusnac Eduard, Ciornîi Roman și alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, urmărind scopul trecerii ilegale peste frontiera vamală a Republicii Moldova a țigărilor în proporții deosebit de mari, în număr total de 50 500 de pachete de țigări „Ritm Clasic”, fabricate în Republica Moldova, prețul unui pachet constituind suma de 6,75 lei, prin eludarea controlului vamal, fiind în posesia acestor mărfuri a căror valoare totală este estimată la suma de 340 875 de lei, aflându-se în apropierea s. Șirăuți, raionul Briceni, la distanța de 300 de metri de la sectorul de frontiera nr. 0934 și de 16 metri de la râul Prut, prin utilizarea unei bărci gonflabile de model „Colibri”, a încercat transportarea ilegală a acestor mărfuri peste frontiera vamală a Republicii Moldova, moment în care Ciornîi Roman a fost reținut în flagrant de către Colaboratorii Departamentului Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne, iar el, împreună cu ceilalți participanți la comiterea infracțiunii, s-a eschivat de la fața locului. Astfel, din motive independente de voința făptuitorilor, infracțiunea nu a fost dusă până la capăt și nu a produs efectul. De către organul de urmărire penală acțiunile inculpatului Baranovici Ion au fost calificate în baza art. 27, 42 alin. (2), 248 alin. (5), lit. b), d) Cod penal, după indicele calificative - comiterea prin participație complexă, în calitate de coautor, tentativa la infracțiunea de contrabandă, adică trecere peste frontieră vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari, eludând controlul vamal, acțiuni săvârșite de mai multe persoane 2.1. Tot Baranovici Ion, de către organul de urmărire penală a fost pus sub învinuire pentru faptul că în perioada lunii octombrie 2014, acționând intenționat, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova, prin eludarea controlului vamal a mărfurilor în proporții deosebit de mari, nefiind licențiat, în baza Legii nr. 451 din 30.07.2001 „Privind licențierea unor genuri de activitate”, în domeniul fabricării, comercializării, păstrării, importului și exportului alcoolului etilic, acționând contrar prevederilor art. 13 alin. (1) a Legii nr. 1100-XIV din 30.06.2000 „Cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice”, fiind în posesia a 12 256 de litri de alcool etilic cu concentrația medie de 5,55 %, păstrate în două cisterne confecționate artizanal, care permit transportare lor în remorca unui autocamion de model „ZIL 131” fără a depăși, după dimensiune, bordurile coșului marfar, astfel fiind 2 asigurată transportarea clandestină a producției alcoolice, le-a plasat prealabil în remorcile a două autocamioane de model „ZIL 131” ce îi aparțin, cu numerele de înmatriculare XXXXX, parcându-le pe teritoriul fostului garaj al colhozului s. Târnova, situat în raionul Edineț, de unde ulterior urmau să fie scoase și trecute ilegal peste frontiera vamală a Republicii Moldova. La 06.10.2014, în rezultatul percheziționării teritoriului fostului garaj al Colhozului s. Târnova, situat în raionul Edineț, au fost depistate și ridicate două autocamioane de model „ZIL 131”, cu numerele de înmatriculare XXXXX, care aparțin lui Baranovici Ion, în remorcile cărora se aflau două cisterne din metal confecționate artizanal în interiorul cărora se păstrau 12 256 de litri alcool etilic cu concentrație medie de 95,55 %, a cărui valoare merceologică este de 1 283 448, 32 lei, valoarea în vamă fiind în sumă de 132 977, 60 lei, marfa care urma să fie scoasă ilegal de pe teritoriul Republicii Moldova, însă din cauze independente de voința făptuitorului infracțiunea nu a fost dusă până la capăt și nu și-a produs efectul. De către organul de urmărire penală acțiunile inculpatului Baranovici Ion au fost calificate în baza art. 26, 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. d) Cod penal după indicele calificative - comiterea în calitate de autor, pregătire la infracțiunea de contrabandă, adică trecere peste frontieră vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari, eludând controlul vamal. 3. Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea sentinței în partea achitării inculpaților Baranovici Ion și Rusnac Eduard, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Baranovici Ion să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 42 alin.(2), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.26, 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe termen de 3 ani, iar prin cumul parțial al pedepselor stabilite, a-i numi lui Baranovici Ion pedeapsa închisorii pe termen de 4 ani. Prin aplicarea art. 90 Cod penal a suspenda condiționat executarea pedepsei închisorii cu stabilirea unui termen de probațiune de 4 ani. La fel și Rusnac Eduard să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 42 alin.( 3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal. Totodată, a confisca în folosul statului corpurile delicte și a încasa solidar din contul inculpaților cheltuielile judiciare în sumă de 9010,5 lei. În motivarea apelului a indicat că, vinovăția inculpatului Baranovici Ion a fost probată prin ansamblul probelor pertinente, concludente și legal administrate în cadrul urmăririi penale și care au fost examinate pe durata cercetării judecătorești. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2017, a fost admis apelul procurorului, parțial casată sentința primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează: Baranovici Ion a fost declarat vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, cu stabilirea pedepsei pe un termen de 4 ani închisoare. În baza art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată 3 a executării pedepsei în privința lui Baranovici Ion, cu stabilirea perioadei de probațiune de 3 ani. Rusnac Eduard a fost declarat vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 42 alin. (3), (4), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, cu stabilirea pedepsei pe termen de 4 ani închisoare. În baza art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei în privința lui Rusnac Eduard, cu stabilirea perioadei de probațiune de 3 ani. Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că soluția instanței de fond în partea achitării lui Baranovici Ion în baza art. 27, 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii nu se racordă la probele administrate, totalitatea probelor administrate și cercetate de către instanța de apel nicidecum nu confirmă temeinicia sentinței, fiind prezente pe cauză probe, care pot fi puse la baza sentinței de condamnare. Instanța de apel, în urma evaluării integrale a probelor prezentate, a concluzionat că nu există dubii rezonabile în ce privește vinovăția inculpatului Baranovici Ion în săvîrșirea infracțiunii prin participație complexă, în calitate de coautor, a tentativei de contrabandă, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfii în proporții deosebit de mari, eludând controlul vamal, acțiuni săvârșite de mai multe persoane, fiind prezente probe veridice care demonstrează comiterea de către inculpat a infracțiunii incriminate lui. Deși inculpatul Baranovici Ion nu a recunoscut vina, vinovăția lui în cele incriminate se demonstrează pe deplin prin elementele de fapt dobândite din probele administrate în cadrul cercetării judecătorești, care coroborează deplin, demonstrând cu certitudine existența infracțiunii și constatarea vinovăției lui Baranovici Ion în baza art. 27, 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. b),d) Cod penal. Instanța de fond eronat a concluzionat referitor la aprecierea critică a declarațiilor martorilor, nu a apreciat la justa valoare cele declarate sub jurământ de către martorii Rusica Sergiu și Rop Dumitru cu referire la faptul că Baranovici Ion și Rusnac Eduard intenționau de a trece peste frontiera vamală a Republicii Moldova țigarete, eludând controlul vamal. Astfel, instanța de apel a considerat că declarațiile martorilor Rusica Sergiu și Rop Dumitru, urmează a fi luate în considerație ca probe ce dovedesc existența infracțiunii și care constată vina inculpaților Rusnac Eduard și Baranovici Ion în fapta incriminată, prin conținutul lor aceste declarații sunt clare, sunt confirmate prin restul probelor cercetate și demonstrează vina inculpaților. Instanța de apel a reținut că, versiunea inculpaților Rusnac Eduard și Baranovici Ion precum că nu sunt vinovați în infracțiunea incriminată se combate atât prin declarațiile martorilor menționați, precum și a coparticipantului la comiterea infracțiunii incriminate Ciornîi Roman, la fel versiunea inculpaților fiind contrazisă și prin probele scrise cercetate, care prezintă o situație clară a celor întâmplate și stabilite de instanța de apel, astfel declarațiile inculpaților contravin cu circumstanțele stabilite ale cauzei. 4 Potrivit procesului-verbal privind actele de constatare din 01.10.2014, Ciornîi Roman a indicat că la 30.09.2014 se afla la domiciliu și aproximativ la 09.00 l-a telefonat o persoană, care s-a prezentat „Andrei”, care a comunicat că este din s. Coteala, r-nul Briceni și care a solicitat să se întâlnească în centrul or. Lipcani. Acesta, cunoscând că circulă cu mijlocul de transport de model „Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX, care îi aparține lui Rusnac Eduard, l-a întrebat dacă nu vrea să facă niște bani ușori. A fost de acord și a întrebat ce trebuie să facă, la ce acesta i-a comunicat că trebuie să ducă țigări pe malul râului Prut, la locul unde va indica el și pentru aceasta va primi 100 de Euro. A dat acordul și Andrei i-a spus să fie la orele 00.00-00.30 pe loc, unde va mai veni o mașină care se va descărca. Aproximativ la ora 00.00 a plecat la locul destinației, când a ajuns în s. Șireuți, în urma sa mai mergea un mijloc de transport de model „Niva”. A ajuns la fața locului, a observat că automobilul de model „Niva” este de culoare albă și din acesta au ieșit circa 4-5 persoane necunoscute lui, care au început să descarce cutiile cu țigarete, după care au început a umfla barca. După aceasta a auzit: „stai, poliția de frontieră, stai că trag”, împușcături, nu a dovedit să fugă și a urcat înapoi la volan. Instanța de apel a reținut ca fiind cu valoare probantă și declarațiile date de Ciornîi Roman în cadrul urmăririi penale la 08.10.2014, 09.10.2014 și 17.10.2014, care sunt similare celor date la 01.10.2014 cu indicarea suplimentară, că pe malul râului Prut în acea seară era și Baranovici Ion, care la venirea poliției de frontieră a reușit să se eschiveze. Lângă semnul de frontieră pe malul râului Prut erau 4-5 persoane de gen masculin. Din ei îl cunoștea doar pe Baranovici. În acea seară în microbuz erau 100 de colete de țigări. Rusnac Eduard îi este cunoscut, deoarece îl vedea des în orașul Lipcani. Golban Denis nu era prezent la momentul reținerii, el trebuia să preia marfa în cealaltă parte, vorbe pe care le-a auzit de la Rusnac Eduard. La locul reținerii era și Baranovici Ion, care observând apropierea colaboratorilor poliției de frontieră s-a eschivat de la fața locului. De asemenea, Curtea de Apel Bălți a indicat că potrivit procesului-verbal de interceptare și înregistrare a comunicărilor lui Rusnac Eduard din 06.09.2014 cu stenograma, este dovedită implicarea ultimului și a lui Baranovici Ion în acțiunile îndreptate spre pregătirea comiterii contrabandei cu mărfuri, și anume țigarete. Totodată, instanța de apel a considerat justă concluzia primei instanțe privind achitarea inculpatului Baranovici Ion în baza art. 26, 42, alin. (2), 248 alin. (5) lit. d) Cod penal din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii (contrabanda cu alcool etilic). Astfel, instanța de fond just a apreciat că învinuirea nu a prezentat suficiente probe directe, utile și veridice, care în ansamblu ar corobora între ele și care ar confirma integral vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii ce i se incriminează. Nici în urma cercetării suplimentare a probelor și efectuării analizei probelor prezentate în instanța de apel, nu s-a confirmat vinovăția inculpatului Baranovici Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 42 ,alin. (2), 248 alin. (5) lit. d) Cod penal cu semnele de calificare - comiterea în calitate de autor, pregătirea la infracțiunea de contrabandă, 5 adică trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari, eludând controlul vamal. 5. Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către procuror, care a solicitat casarea parțială a acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. 6. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 05 decembrie 2017, a fost admis recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Valeriu Dubăsari, casată parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2017, în partea achitării lui Baranovici Ion în baza art. 26, 25 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. d) Cod penal și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță, în alt complet de judecată. În rest, au fost menținute dispozițiile hotărârii atacate. 6.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs a menționat că, pornind de la motivele recursului ordinar declarat de procuror, care au fost indicate de către ultimul și în apel, rezultă că instanța de apel și-a argumentat superficial soluția privind achitarea lui Baranovici Ion pe art. 26, 42, alin. (2), 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, fără o analiză amplă a probelor prezentate de acuzator. Instanța de recurs a considerat că este contrară prevederilor legale poziția instanței de apel precum că, conținutul procesului-verbal de examinare a autocamioanelor și rezultatele măsurilor speciale de investigație efectuate în luna august 2014, în special convorbirile telefonice dintre Rusnac Eduard și Baranovici Ion, din conținutul cărora rezultă că ultimul este interesat de trecerea alcoolului etilic peste frontieră, fiind în căutarea condițiilor și momentului propice pentru realizarea intențiilor sale criminale, nu confirmă vinovăția inculpatului Baranovici Ion în pregătirea de săvârșire a infracțiunii de contrabandă cu alcool etilic. Or, instanțele ierarhic inferioare nu au atras atenția la declarațiile inculpatului Baranovici Ion, referitor la timpul procurării autocamioanelor „ZIL 130” și ,,ZIL 131” care a declarat că ,,le-a procurat 10 ani în urmă”, soția acestuia, Baranovici Svetlana a declarat că, „soțul cu 6-7 ani în urmă a procurat 2 camioane, cu care a lucrat”, iar martorul apărării Adam Tamara a declarant că ,,spirtul etilic în cantitate de 10-12 tone îl păstra acasă în s. XXXXX, ulterior l-a dus la păstrare la Baranovici Ion, care în s. Tîrnova avea un garaj. Acest spirt s-a păstrat la Baranovici Ion mai mult de 5-6 ani”. Astfel, reieșind din declarațiile martorului Maistriuc Victor (paznicul garajului din s. Tîrnova), autocamioanele ZIL se aflau pe teritoriul garajului din anul 2010 și erau defectate, astfel, nu este clar cum spirtul etilic din s. Gordinești de la Adam Tamara a ajuns în s. Tîrnova la Baranovici Ion (și se păstra mai mult de 5-6 ani), pe când percheziția la garajul din s. Tîrnova ce aparținea Iui Baranovici Ion a fost efectuată la 06.10.2014. Totodată, Colegiul penal lărgit a menționat că potrivit răspunsului Centrului Resurselor Informaționale de Stat ,,Registru” din 23.02.2015, automobilul de model ,,ZIL 131” a fost înregistrat inițial de teritoriul R. Moldova la data de 19.05.2010, după cet. Șveț Ivan. Respectiv, declarațiile inculpatului Baranovici Ion, ale soției acestuia 6 Baranovici Svetlana, ale martorului apărării Adam Tamara și ale martorului Maistriuc Victor, sunt contradictorii. Prin urmare, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, a susținut o poziție eronată a instanței de fond în ce privește aprecierea probelor, acceptând niște concluzii de ordin general, cu privire la conținutul declarațiilor martorilor, precum și probelor materiale. Totodată, în procesul-verbal al ședinței instanței de apel, au fost verificate un șir probe, cărora instanța în decizia sa, nu le-a dat nici o apreciere din punct de vedere al pertinenței, utilității, coroborării acestora. În circumstanțele expuse, instanța de apel a examinat superficial acest episod, nu a clarificat care circumstanțe sunt relevante pentru prezenta cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit, în legătură cu ce nu poate fi menținută și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 7. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 mai 2019, a fost admis, din alte motive decât cele invocate, apelul procurorului în latura achitării lui Baranovici Ion pe art. 26, 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, cu casarea inclusiv din oficiu a sentinței primei instanțe și pronunțarea în această parte a unei soluții noi, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: În temeiul de drept prevăzut de art. 332 alin. (1) și art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, procesul penal în privința lui Baranovici Ion pe art. 26, 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. d) Cod penal a fost încetat, pentru că există circumstanțe ce exclud tragerea lui la răspunderea penală. În temeiul art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, art. 162 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală a fost dispusă confiscarea specială a corpurilor delicte și anume: două camioane de model „ZIL” cu n/î XXXXX și respectiv XXXXX, două rezervoare confecționate artizanal și alcool etilic rectificat, diluat și păstrat în interiorul acestora în volum de 12 256 de litri păstrate pe teritoriul Direcției Regionale a DPF „Edineț”, din or. Edineț, cu trecerea lor gratuită în proprietatea statului. 7.1. Motivând soluția emisă, instanța de apel a susținut că, deși inculpatul Baranovici Ion în cadrul audierilor în instanța de fond și cea de apel, neagă fapta lui imputată ca infracțiune, susținând declarațiile de la urmărirea penală privind procurarea autocamioanelor cu circa zece ani în urmă, la data efectuării percheziției din 06.10.2014 ele nefiind modificate la remorcă și nici exploatate pentru că erau defectate și nu se porneau, lipsindu-le alimentarea cu motorină, iar autocamionul de model ”ZIL” cu n/î XXXXX având și o roată spartă, iar, alcoolul etilic din rezervările plasate în ele aparțin în baza unei hotărâri judecătorești cumnatei Adam Tamara, ce l-a transmis spre păstrare, negând intenția de contrabandă cu el și necunoscând motivul pentru care paznicul susține procurarea autocamioanelor în 2010, vinovăția lui și-a găsit deplină confirmare prin probele verbale și scrise, administrate în cauză de către organul de urmărire penală. Din conținutul interceptării și înregistrării comunicărilor telefonice a lui Rusnac Eduard incluse în stenogramă și două CD-R, autorizate prin încheierea judiciară din 7 04.08.2014, precum și din conținutul raportului cu privire la măsurile speciale de investigații din 18.03.2015, întocmit ca urmare a constatărilor judiciare cu privire la respectarea normelor procesual-penale în cadrul interceptărilor telefonice, rezultă că Rusnac Eduard a comunicat de mai multe ori cu Ion Baranovici, ce figurează ca transportator de alcool etilic, privind identificarea modalității de scoatere a alcoolului etilic prin contrabandă de pe teritoriul RM prin eludarea controlului vamal, în ultimul timp el implicându-se și în acțiuni de contrabandă cu țigări în comun cu frații Rusnac. În continuare, soluționând chestiunea cu privire la proporția contrabandei, instanța de apel a menționat că, după modificările operate la art. 248 Cod penal prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, pentru încadrarea faptei la art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, valoarea sumei drepturilor de import trebuie să depășească 200 salarii medii lunare pe economie, iar, pentru încadrarea la alin. (1) art. 248 Cod penal valoarea în vamă a mărfurilor trebuie să depășească 100 salarii medii lunare pe economie, ceea ce la caz lipsește. Or, cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat prin Hotărârea Guvernului nr. 1000 din 13.12.2013 pentru anul 2014 era de 4 225 lei, ceea ce formează sumele de 845 000 lei și respectiv 422 500 lei, depășind valoarea obiectului material a faptei imputate lui Ion Baranovici, ce constituie 132 977, 60 lei, motiv pentru care acțiunile lui nu mai pot fi încadrate la niciuna din respectivele norme penale. Respectivele împrejurări, intervenite odată cu modificarea legii penale, având prin prisma art. 10 Cod penal caracter retroactiv, determină aplicabilitatea dispozițiilor art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – încetarea procesului penal, or, deși la data depistării faptei – octombrie 2014, acțiunile lui Ion Baranovici constituiau infracțiune, la data pronunțării deciziei, ele și-au pierdut caracterul penal, reieșind din majorarea cuantumului daunei cauzate, ceea ce însă potrivit normelor procesual-penale, nu constituie temei de reabilitare. Totodată, instanța de apel nu a acceptat propunerea procurorului de încetare a procesului penal în temeiul art. 391 alin. (2) Cod procedură penală, deoarece fapta lui Ion Baranovici ar constitui contravenție prevăzută la art. 287 alin. (10) Cod contravențional, cu liberarea lui de răspundere în legătură cu prescripția stabilită de art. 30 Cod contravențional, dat fiind faptul că acțiunile lui sunt încadrate ca pregătire de contrabandă și nu faptă consumată, Codul contravențional nestabilind răspundere pentru pregătire de contravenție.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Sandu Stela în numele inculpatului Baranovici Ion, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe; precum și de inculpatul Baranovici Ion, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 21 mai 2020, au fost admise recursurile ordinare declarat de către avocatul Sandu Stela în numele inculpatului și de către inculpat, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 mai 2019 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 8 9.1. Instanța de recurs a menționat că, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului Baranovici Ion, reieșind atât din materialele cauzei, cât și din solicitările procurorului care urmau a fi examinate de către instanță și acordarea unui răspuns în parte. Însă, în cauza deferită judecății, instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator. Astfel, în opinia Colegiului penal lărgit, de către instanța de apel au fost formulate concluzii, fără a fi analizate prin prisma pertinenței, concludenței și veridicității, probele prezentate atât de partea acuzării cât și de partea apărării, nu a fost motivat de ce sunt acceptate sau respinse argumentele părților. Pe lângă aprecierea probelor, instanța de recurs a evidențiat că instanța de apel a omis să dea răspuns următoarelor chestiuni: partea acuzării a prezentat un șir de probe (procesele-verbale de efectuare a expertizei la domiciliul și pe terenul garajului ce aparține lui Baranovici Ion din 06.10.2014; procesul-verbal de examinare a obiectului din 21.10.2014; procese-verbale de examinare a obiectului (suplimentar) din 04.12.2014 și 15.12.2014; act de expertiză nr. 2175 din 05.112014; raport de expertiză judiciară merceologică nr. 102 din 26.01.2015; scrisoarea nr. 28-06/1176 din 16.01/2015 și raport de expertiză judiciară merceologică nr.481, 482 din 03.02.2015, și nu a ținut cont de rezultatul consemnat în ele, nu le-a dat apreciere, care este aspectul informațional-probator al acestora, fiind lăsate fără o examinare obiectivă și multilaterală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 octombrie 2020 a fost admis apelul procurorului în latura achitării lui Ion Baranovici pe art. 26, 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. d) Cod Penal, din alte motive decât cele invocate, cu casarea sentinței în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează: Baranovici Ion a fost achitat de sub învinuire conform art. 26, 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În rest dispozițiile sentinței au fost menținute. 10.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, deși inculpatul Baranovici Ion în cadrul audierilor în instanța de fond și cea de apel, a negat fapta lui imputată, vinovăția lui și-a găsit deplină confirmare prin probele verbale și scrise, administrate în cauză de către organul de urmărire penală, ce au servit obiect de cercetare judecătorească inclusiv și în instanța de fond, doar că au primit o apreciere neobiectivă în raport cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală, eroare ce va fi înlăturată de către instanța de apel, printr-o reapreciere a lor în cadrul rejudecării cazului în ordinea art. 436 Cod de procedură penală. Astfel, potrivit declarațiilor martorului Maistruc Victor, începând cu anul 2010, când a fost angajat în funcție de paznic la garajul ce îi aparține lui Baranovici Ion, pe teritoriu deja erau plasate cele două camioane cu rezervoare, dar care nu fusese 9 exploatate în această perioadă, având defecte tehnice, în cadrul percheziției din 06.10.2014 constatându-se păstrarea în ele a alcoolului etilic, referitor la care nu cunoștea intențiile inculpatului. La rândul său, martorul Adam Tamara în ședința instanței de apel a susținut declarațiile depuse în instanța de fond, confirmând că în schimbul recuperării unei datorii de 5000 de dolari SUA, debitorul din Ukraina, în ianuarie 2000 i-a transmis fără documente de proveniență, cantitatea de alcool etilic plasat în butelii de doi litri, ce a fost transferat la domiciliul său din localitatea XXXXX, unde, punându-l în butoaie cu volum de 200 litri, l-a păstrat timp de 5-6 ani, după care l-a transmis spre păstrare cumnatului său Baranovici Ion, fiind turnat în cisternele instalate pe autocamioanele de model „ZIL”, ce staționau pe teritoriul garajului său personal, necunoscând nimic despre pregătirea înstrăinării lui, inclusiv prin contrabandă, solicitându-i restituirea. În verificarea acestor declarații, instanța de apel a făcut trimitere la sentința definitivă a Judecătoriei Edineț din 03.08.2000, unde în calitate de obiect material figurează același alcool etilic, referitor la care Adam Tamara în calitate procesuală de inculpată a susținut că l-a primit în contul datoriei de la un cetățean ucrainean, fără acte de proveniență, angajându-l la 24.01.2000 pe cel de-al doilea participant în cauză Gheorgheligiu să-l transporte spre prelucrare, la 26.01.2000 fiind reținuți de către angajații poliției în timpul deplasării. Fiind achitată de sub învinuirea adusă pe art. 164/7 alin. (2) Cod penal în redacția legii din 1961, pentru că organul de urmărire penală nu a identificat cetățeanul ucrainean ce i-ar fi transmis alcoolul etilic, aplicând în acest sens prevederile art. 8 Cod penal, precum și pentru că alcoolul etilic pur prin sine nu se regăsea în lista băuturilor alcoolice referitor la care au fost instituite timbre de control, nefiind supus accizelor, neconstatându-se țara de origine și producătorul lui, instanța i-a restituit inculpatei Adam Tamara probele delicte – 2056 sticle cu volum de 2 litri. În același context și martorul Baranovici Svetlana în ședința instanței de apel a susținut declarațiile depuse în ședința instanței de fond, susținând că soțul ei a procurat cele două autocamioane cu aproximativ 6-7 ani până la cazul din 2014, ceea ce confirmă staționarea lor în garajul inculpatului în anul 2010, cînd a fost angajat la muncă în funcție de paznic Maistriuc Victor, fiindu-i cunoscut faptul că alcoolul etilic îi aparține surorii sale, transmis soțului pentru păstrare. În contextul depozițiilor nominalizate, Colegiul penal a menționat că, deși instanța de fond în conținutul sentinței de achitare a făcut referire la un șir de probe scrise, care în fapt vin să confirme învinuirea adusă lui Baranovici Ion, totuși, în motivare le-a acordat insuficientă apreciere, fără a ține cont de faptul că percheziția din 06.10.2014 a teritoriului fostului garaj al colhozului din localitatea Tîrnova, Edineț, ce- i aparține lui Baranovici Ion, a fost efectuată ca urmare a autorizării ei de către instanța de fond, în cadrul cauzei penale privind tentativa de contrabandă a produselor de tutungerie de către un grup de persoane, printre care figura și inculpatul. Astfel, au fost depistate două autocamioane de model ”ZIL” cu n/î XXXXX și respectiv XXXXX, în caroseria cărora era plasat câte un vas confecționat artizanal în care se păstra alcool etilic. 10 Audiat în calitate de inculpat, Baranovici Ion a confirmat procurarea celor două autocamioane până la momentul percheziției din 2014, însă nu le-a înregistrat pe numele său, deoarece nu avea procură pe ele și nu le-a exploatat, în ele aflându-se alcoolul etilic transmis spre păstrare de către Adam Tamara, ce a fost ridicat în cadrul percheziției, pe parcursul căreia nu s-au verificat datele tehnice a mijloacelor de transport. De rând cu aceasta, din conținutul interceptării și înregistrării comunicărilor telefonice ale lui Rusnac Eduard incluse în stenogramă și două CD-R, autorizate prin încheierea judiciară din 04.08.2014, precum și din conținutul raportului cu privire la măsurile speciale de investigații din 18.03.2015, întocmit ca urmare a constatărilor judiciare cu privire la respectarea normelor procesual-penale în cadrul interceptărilor telefonice rezultă, Rusnac Eduard a comunicat de mai multe ori cu Ion Baranovici, ce figurează ca transportator de alcool etilic, privind identificarea modalității de scoatere a alcoolului etilic prin contrabandă de pe teritoriul RM prin eludarea controlului vamal, în ultimul timp el implicându-se și în acțiuni de contrabandă cu țigări în comun cu frații Rusnac. Instanța de apel a mai reținut că prin raportul de expertiză judiciară nr. 102 din 26.01.2015, s-a constatat că prețul calculat al unui litru de alcool etilic rectificat diluat, cu concentrația medie 95,55 % vol. constituie 104, 72 lei, valoarea totală a 12 256 litri de alcool etilic rectificat diluat, cu concentrația medie 95, 55% vol. constituind 1 283 448, 32 bani, iar, valoarea lui în vamă potrivit răspunsului oferit de Serviciul Vamal nr. 28-06/4476 din 16.04.2015 - 132 977 lei. Raportând aspectele faptice ale cauzei la norma art. 248 Cod penal, Colegiul penal a conchis că, acțiunile inculpatului Ion Baranovici la data depistării faptei – octombrie 2014, pe deplin se încadrau în prevederile art. 26, 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. d) Cod penal și anume, pregătirea în calitate de autor a contrabandei, prin trecerea peste frontiera vamală a RM a mărfurilor în proporții deosebit de mari, eludând controlul vamal, fapt confirmat de acțiunile premergătoare a acestuia. Însă, după modificările operate la art. 248 Cod penal prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, pentru încadrarea faptei la art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, valoarea sumei drepturilor de import trebuie să depășească 200 de salarii medii lunare pe economie, iar, pentru încadrarea la alin. (1) art. 248 Cod penal valoarea în vamă a mărfurilor trebuie să depășească 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate prin hotărâre de guvern, ceea ce în cazul din speță lipsește, deoarece cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat prin Hotărârea Guvernului nr. 1000 din 13.12.2013 pentru anul 2014 era de 4 225 lei, ceea ce formează sumele de 845 000 lei și respectiv 422 500 lei, depășind valoarea obiectului material a faptei imputate lui Ion Baranovici ce constituie 132 977, 60 lei, motiv pentru care acțiunile lui nu mai pot fi încadrate la nici una din respectivele norme penale. Prin urmare, în virtutea principiului retroactivității Legii penale noi, fapta lui Ion Baranovici, deși la data depistării ei – octombrie 2014 constituia infracțiune, a încetat să mai constituie o infracțiune la data pronunțării prezentei decizii, generând o 11 circumstanță care exclude tragerea lui la răspundere penală, fiind după cum s-a menționat mai sus, temei de achitare a inculpatului Baranovici Ion, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Totodată, Colegiul penal nu a acceptat cererea procurorului privind încetarea procesului penal în temeiul art. 391 alin. (2) Cod de procedură penală, pentru că fapta lui Ion Baranovici, ar constitui contravenția prevăzută la art. 287 alin. (10) Cod contravențional, cu liberarea lui de răspundere în legătură cu prescripția stabilită de art. 30 Cod contravențional, deoarece acțiunile lui sunt încadrate ca pregătire de contrabandă și nu faptă consumată, Codul contravențional nestabilind răspundere pentru pregătire de contravenție. În urma cercetării judecătorești a probelor prezentate, instanța de apel a constatat lipsa componenței de infracțiune prevăzute de art. 26, 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. d) Cod penal.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar, la data de 25 noiembrie 2020, de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți – Elena Lisnic, invocând temeiul prevăzut la pct. 6 alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, prin care solicită admiterea recursului ordinar, casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 octombrie 2020 și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 11.1. În motivarea cerințelor sale procurorul a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată. A remarcat că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contravine dispozitivului hotărârii. Consideră recurentul că este eronată poziția instanței de apel cu privire la achitarea inculpatului pe motiv că, în prezent lipsește valoarea obiectului material (132 977,60 lei) a faptei imputate lui Baranovici Ion, ținând cont de modificările operate la art. 248 Cod penal prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018. Or, în asemenea circumstanțe, se determină aplicabilitatea dispozițiilor art. 391 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură penală pe motiv că există circumstanțe ce exclud tragerea lui Baranovici Ion la răspundere penală. A indicat că deși, la data depistări faptei – octombrie 2014, acțiunile lui Ion Baranovici constituiau infracțiune, la data pronunțării deciziei ele și-au pierdut caracterul penal, reieșind din majorarea cuantumului daunei cauzate, ceea ce însă, potrivit normelor procesual-penale, nu constituie temei de reabilitare. Aceasta pentru că, potrivit art. 8 Cod penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii, prevederile art. 10 alin. (1) Cod penal stipulând că, legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei are efect retroactiv și se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea ei în vigoare. Prin urmare, în virtutea principiului retroactivității Legii penale noi, fapta inculpatului a încetat să mai constituie o infracțiune la data pronunțării deciziei, generând o circumstanță care exclude tragerea lui la răspundere penală. 12 În aceeași ordine de idei, acuzatorul de stat a reținut că temeincia sentinței nu a fost verificată reieșind din argumentele aduse de către procuror în raport cu materialul probant acumulat și cu cadrul legal existent. Procurorul a mai invocat că instanța de apel nu a clarificat obiectiv circumstanțele cazului și astfel, eronat a ajuns la concluzia privind achitarea inculpatului Baranovici Ion de sub învinuirea adusă. O asemenea decizie nu poate fi menținută și urmează a fi casată pe motivele și temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură penală și în scopul reparării erorilor de drept, urmează a fi dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La 15 ianuarie 2021, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, în adresa lui Baranovici Ion și a avocatului Chiriac Stela a fost expediată copia de pe recurs, cu solicitarea de a depune, în termen de 30 de zile, o referință privind opinia lor asupra recursului declarat de procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți – Elena Lisnic (f.d. 49, volumul VII).

Referințe nu au fost depuse.

Judecând recursul ordinar, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, pentru considerentele expuse în contextul ce urmează. Cu titlul preliminar, se relevă că obiectul cenzurii instanței de recurs este limitat la analiza chestiunilor de drept, respectiv rațiunea și finalitatea exercitării acestei căi de atac, se rezumă la înlăturarea erorilor de drept admise de instanța ierarhic inferioară, la etapa precedentă de judecare a cauzei, regulă stipulată și în art. 434 Cod de procedură penală. În concordanță cu dispoziția art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel, cuprind următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. În ceea ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel, acestea se referă la: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate. Atunci când se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile nominalizate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu dispunerea rejudecării cauzei. În acest sens, instanța se conduce de prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța adoptă una din următoarele decizii: admite recursul, casează, parțial sau total, hotărîrea atacată și ia una din următoarele soluții: rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului, sau, după caz, dispune rejudecarea de către instanța 13 de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Recurentul invocă în recursul său temeiul prevăzut de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când: instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal lărgit reține că temeiul de recurs invocat de recurent și-a găsit confirmare, având în vedere următoarele considerente. În decizia contestată, instanța de apel a indicat că acțiunile inculpatului Baranovici Ion la data depistării faptei – octombrie 2014, pe deplin se încadrau în prevederile art. art. 26, 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. d) Cod penal și anume, pregătirea în calitate de autor a contrabandei, prin trecerea peste frontiera vamală a RM a mărfurilor în proporții deosebit de mari, eludând controlul vamal, fapt confirmat de acțiunile premergătoare ale acestuia. Însă, după modificările operate la art. 248 Cod penal prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, pentru încadrarea faptei la art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, valoarea sumei drepturilor de import trebuie să depășească 200 de salarii medii lunare pe economie, iar, pentru încadrarea la alin. (1) art. 248 Cod penal valoarea în vamă a mărfurilor trebuie să depășească 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate prin hotărâre de Guvern, ceea ce în cazul din speță lipsește, întrucât cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat prin Hotărârea Guvernului nr. 1000 din 13.12.2013 pentru anul 2014 era de 4225 lei, ceea ce formează sumele de 845 000 lei și respectiv 422 500 lei, depășind valoarea obiectului material al faptei imputate lui Ion Baranovici ce constituie 132 977, 60 lei, motiv pentru care acțiunile lui nu mai pot fi încadrate la niciuna din respectivele norme penale. Astfel, instanța de apel a concluzionat că, în virtutea principiului retroactivității Legii penale noi, fapta lui Ion Baranovici, deși la data depistării ei – octombrie 2014 constituia infracțiune, a încetat să mai constituie o infracțiune la data pronunțării prezentei decizii, generând o circumstanță care exclude tragerea lui la răspundere penală, fiind temei de achitare a inculpatului Baranovici Ion conform art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Analizând circumstanțele expuse, Colegiul penal lărgit reține că, dacă în faza de judecare a cauzei este constatată existența vreunuia din temeiurile de reabilitare, instanța de judecată pronunță o sentință de achitare. În art. 390 Cod de procedură penală sunt indicate exhaustiv temeiurile în baza cărora se adoptă sentința de achitare și anume: 1) nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; 2) fapta nu a fost săvârșită de inculpat; 14 3) fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii; 4) fapta nu este prevăzută de legea penală; 5) există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei. Iar, alin. (3) al aceluiași articol prevede că, sentința de achitare duce la reabilitarea deplină a inculpatului. Deci, sentința de achitare reprezintă hotărârea despre ilegalitatea sau netemeinicia învinuirii înaintate inculpatului, care determină apariția dreptului de reabilitare. Astfel, în mod implicit, sentința de achitare duce la reabilitarea persoanei, aceasta având dreptul la despăgubiri materiale, morale, precum și să fie restabilită în drepturile de muncă, de pensionare, locative și alte drepturi, în condițiile legii. La caz, Colegiul penal lărgit consideră că, instanța de apel pripit a emis o decizie de achitare a inculpatului în conformitate cu prevederile art. 10 Cod penal, art. 390 al. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, adică pe motiv de reabilitare, invocându-se că, după modificările operate la art. 248 Cod penal prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, fapta lui Ion Baranovici, deși la data depistării ei constituia infracțiune, a încetat să mai constituie o infracțiune. Or, în această situație este prezent un caz de nereabilitare a persoanei, legiuitorul stabilind expres în art. 8 Cod penal că, caracterul infracțional al faptei se stabilește de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei. De asemenea, prevederile art. 10 alin. (1) Cod penal stipulează că legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale. Prin sintagma „în alt mod, ameliorează situația persoanei care a comis infracțiunea” se are în vedere orice prevedere legală nouă care, prin aplicarea sa, în orice mod ar crea o situație mai favorabilă persoanei față de situația prevăzută de legea în vigoare la momentul comiterii faptei. Prin urmare, în speță, instanța de apel nu a constatat ilegalitatea sau netemeinicia învinuirii înaintate inculpatului la momentul săvârșirii faptei, nefiind astfel întrunite, în sensul invocat de instanță, temeiurile de adoptare a unei sentințe de achitare. În împrejurările constatate, Colegiul penal lărgit statuează că, ținând cont de prevederile art. 435 alin. (1) ct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, potrivit cărora instanța de recurs rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, doar dacă nu se agravează situația condamnatului și de faptul că eroarea comisă nu poate fi înlăturată de către instanța de recurs în prezenta procedură, iar, încălcările punctate în prezenta decizie determină incontestabil Colegiul penal lărgit să concluzioneze asupra necesității de a casa total decizia instanței de apel din 06 octombrie 2020, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță în alt complet de judecată, în cadrul căreia urmează a fi 15 apreciate toate probele în cumul, la justa lor valoare, pentru adoptarea unei soluții corecte și legale în cauza dată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie, să verifice și să aprecieze probele administrate și examinate în instanța de fond, să le dea apreciere cuvenită, cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Se admite recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți – Elena Lisnic, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 octombrie 2020, în cauza penală în privința lui Baranovici Ion XXXXX și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 11 octombrie 2021. Președinte Ala Cobăneanu Judecători Maria Ghervas Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Mariana Pitic 16