1ra-359/21 — art. 172 alin. 3 lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Drochia sediul Central din data de 24.12.2019, Coroli Denis a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal și în baza acestei Legi, cu aplicarea prevederilor art. 70 alin. (3) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa sub limita minimă prevăzută de sancțiunea normei penale sub formă de închisoare pe termen de 10 (zece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. S-a admis acțiunea civilă depusă de către reprezentantul legal al părții vătămate Cătălin Gavriliuc, Angela Gavriliuc privind restituirea de către inculpatul Denis Coroli a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, după cum urmează: - se încasat de la Denis Coroli în beneficiul reprezentantului legal al părții vătămate Cătălin Gavriliuc, Angela Gavriliuc (în interesul copilului minor), prejudiciul moral în sumă de 30 000(treizeci mii, 00 bani) lei; 1 Solicitarea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 320 (trei sute douzeci, 00 bani) lei, a fost admisă.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Coroli Denis urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale în formă perversă, în luna ianuarie 2017 și la 07 ianuarie 2018 s-a întâlnit în stradă în s. Xxxxx r-nul Xxxxx cu minorul Xxxxx Xxxxx, locuitor al s. Xxxxx r-nul Xxxxx, l-a tras forțat de mână pe minorul Xxxxx Xxxxx într-o încăpere de pe teritoriul fostei mori din s. Xxxxx r-nul Xxxxx și știind cu certitudine că minorul Xxxxx Xxxxx nu are vârsta de 14 ani, prin constrângere fizică și psihică și profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-și exprima voința, întreținând cu minorul Xxxxx Xxxxx un raport sexual în formă perversă, după care l-a ameninațat să nu spună nimănui despre cele săvârșite. Actiunile lui Coroli Denis au fost încadrate în conformitate cu prevederile art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Avocatul Zavorotnîi Victor în numele inculpatului, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a sentinței cu emiterea unei noi hotărâri prin care Coroli Denis să fie achitat deoarece el nu a săvârșit infracțiunea dată. În motivarea apelului apărarea a indicat următoarele argumente: - toate acuzațiile și sentința instanței sunt construite doar pe declarațiile părții vătămate și a rudelor sale, a mamei și surorilor sale. Mărturiile lor sunt contradictorii și confuze, nu corespunde materialelor cauzei penale; - instanței nu i-au fost prezentate probe directe sau mărturii concrete, iar învinuirea și sentința de condamnare sunt construite doar pe ipoteze. Analizând declarațiile părții vătămate, a martorilor Gavriliuc Angela, Gavriliuc Valentina, Gavriliuc Mihaela, Bîcu Maria, în baza cărora a și fost construită acuzarea și sentința, ajunge la concluzia referitor la necorespunderea dintre ele. Nici un martor nu a fost martor ocular și sunt rude apropiate cu partea vătămată Xxxxx Xxxxx - mama și surorile lui. Declarațiile lor au fost transmise de la unul la altul și sunt în contradicție, ceea ce e evident din procesele- verbale de interogare a lor în ședința de judecată și sunt în contrazicere cu materialele cauzei penale. În declarațiile lor există contradicții mari (importante pentru caz) referitor la timpul incidentului, datelor, depunerea cererilor, examinarea locului infracțiunii etc. Mai mult ca atât, Gavriliuc Angela, reprezentantul legal al părții vătămate, în orice mod posibil a încercat să convingă instanța că în aceeași zi s-a adresat la poliție și nu a avut nici un scop referitor la obținerea beneficiului material de la familia Coroli, însă toate 2 acestea contrazic mărturiile lor în instanța de judecată; - instanța nu a dat o evaluare adecvată la următoarele fapte: - Coroli Denis se învinuiește în săvârșirea infracțiunii săvârșite în ianuarie 2017, data nefiind stabilită, art. 281 CPP, careva dovezi referitor la data săvârșirii infracțiunii nefiind prezentate și nici cercetate; - din motive „ciudate”, o învinuire analogică a fost înaintată la 07.01.2018 conform unui „scenariu” similar; - cercetarea locului infracțiunii a fost efectuată la 29.01.2018 după ce la locul infracțiunii au fost de nenumărate ori rudele părții vătămate și până la intentarea cauzei penale (cauza penală a fost intentată la 01.02.2018); - cererea a fost depusă la poliție de către Gavriliuc Angela după 22 zile de la momentul celor întâmplate, ea venind de nenumărate ori la familia lui Coroli Denis și vorbind despre beneficiile materiale; deplasându-se cu rudele sale la moară, locul fiindu-i arătat și la care a fost condus de către fiul ei; - conform concluziei raportului medico-legal nr. xxxx din 05.02.2018 s-a exclus orice contact cu victima; - în ședința de judecată de către partea vătămată nu au fost demonstrate și prezentate probe, ale semnelor calificative prin care s-a pus sub acuzare Coroli Denis: constrângerea mentală și fizică, fie incapacitatea de a se apăra sau de a-și exprima voința; - instanța nu a luat în considerație și acel fapt, că Xxxxx Xxxxx locuiește într-o familie incompletă social-vulnerabilă, se educă în cea mai mare parte de către bunică, deoarece mama permanent pleacă peste hotarele Republicii Moldova. Cu toate acestea, organul de urmărire penală nu a efectuat cu el nici o măsură ca victimă a violenței, asupra stării psihologice etc. Cu toate că anterior instanța a admis demersul și a înaintat o interpelare la Direcția raională de învățământ, răspunsul la care de către acuzare nu a fost prezentat; - acuzarea și sentința instanței sunt insolvabile, bazate doar pe ipoteze și mărturii ale persoanelor cointeresate. De asemenea, cerințele cet. Gavriliuc Angela nu sunt justificate. Nici în cadrul urmăririi penale, nici în cadrul anchetei judiciare nu s-au oferit probe referitor la paguba morală, iar suma de 30.000 lei coincide cu suma pe care ultima a solicitat-o de la familia Coroli înainte de depunerea cererii la poliție. 3.2. Inculpatul Coroli Denis, a solicitat admiterea apelului și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acesta să fie achitat deoarece nu a săvârșit infracțiunea dată. În argumentarea apelului a invocat, că sentința este ilegală și nefondată, totodată a menționat că aceasta a fost pronunțată fără dovada vinovăției sale și în baza declarațiilor contradictorii ale pătimitului și rudelor sale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 iulie 2020, au fost 3 respinse, ca nefondate, apelurile declarate, cu menținerea sentinței. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării și just a adoptat o sentință de condamnare în privința inculpatului Coroli Denis în baza art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal, satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, săvârșite prin constrângere fizică și psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința, acțiuni săvârșite asupra unei personae despre care se știa cu certitudine că nu a atins vârsta de 14 ani. Cu toate că inculpatul Coroli Denis nu a recunoscut vinovăția sa în șăvârșirea infracțiunii imputate, audiind participanții la proces, analizând cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală vinovăția acestuia a fost dovedită prin următoarele probe ale cauzei penale, și anume: declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate minore, Gavriliuc Angela; declarațiile părții vătămate minorul Xxxxx Xxxxx; declarațiile martorilor Gavriliuc Mihaela; Gavriliuc Valentina, Coroli Roman, Coroli Eugenia, Istrate Stanislav. De rând cu declarațiile martorilor audiați, în cadrul cercetării judecătorești, au fost elucidate cu titlu de mijloace de probă: plângerea lui Gavriliuc Angela din 29.01.2018; referatul presentențial de evaluare psiho-socială a personalității minorului Coroli Denis, potrivit căruia el are șanse medii de a recidiva; caracteristica lui Coroli Denis eliberată de către directorul școlii profesionale Drochia. Coroborând probele administrate în cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a ajuns la concluzia că probele analizate mai sus, probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, dovedesc integral faptul că inculpatul a comis fapta prejudiciabilă, manifestată prin satisfacerea poftei sexuale în formă perversă, prin constrângerea fizică și psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința, acțiuni săvârșite cu bună știință asupra unui minor, asupra unei persoane care se știa cu certitudine că nu a atins vârsta de 14 ani, care a fost săvârșită de inculpatul Coroli Denis fiind constatată vinovăția acestuia, fapta comisă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, motiv din care instanța va menține soluția instanței de fond fără modificări. Instanța de apel a remarcat, că din conținutul apelurilor declarate de către avocatul Victor Zavorotnîi și inculpatul Coroli Denis, nu se desprinde nici un motiv de natură juridică capabil să influențeze soluția procesului penal, deoarece nu se referă la cazul în 4 care ar rezulta încălcarea esențială a legii, soldată cu achitarea inculpatului. Instanța de apel a apreciat critic argumentele apelului, privind lipsa datei concrete a comiterii infracțiunii, deoarece din actul de învinuire este clar indicat despre luna comiterii, circumstanțe determinate clar de organul de urmărire penală, pentru ce nu poate duce la emiterea unei sentințe de achitare. Referitor la lipsa martorilor oculari la momentul comiterii faptei, instanța de apel a considerat această poziție a apărării drept una neîntemeiată, deoarece categoria infracțiunii deja spune despre lipsa unor martori oculari, pe când circumstanțele expuse de inculpat, care recunoaște prezența lui și a victimei Xxxxx Xxxxx în incinta morii, acțiunile victimei de a deschide centura pantalonilor și intenția lui Coroli Denis de a pedepsi victima pentru comportamentul acestuia cu Coroli Nastea circumstanțe care au confirmat declarațiile veridice ale victimei Xxxxx Xxxxx. Totodată, instanța de apel a considerat, că la determinarea tipului și măsurii de pedeapsă, instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 75-77 Cod penal adică, de pericolul social al crimei comise de Coroli Denis, de gravitatea infracțiunii comise care se califică ca fiind infracțiune exceptional de gravă. Referitor la cerința apărării privind respingerea acțiunii civile depuse de către reprezentantul legal al părții vătămate Xxxxx Xxxxx, Angela Gavriliuc privind restituirea de către inculpatul Denis Coroli a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, instanța de apel a considerat, că soluția instanței de fond este corectă și în această latură fiind întemeiată și justificată, ținând cont de faptul că prin infracțiunea săvârșită, inculpatul i- a cauzat părții vătămate Xxxxx Xxxxx suferințe fizice și psihice. Cu referire la prejudiciul moral, instanța de apel a considerat că, suma de 30 000 lei în beneficiul reprezentantului legal al părții vătămate Xxxxx Xxxxx, Angela Gavriliuc din contul lui Coroli Denis, este suficientă pentm a acoperi suferințele morale cauzate părții vătămate.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către avocații Zavorotnîi Victor și Tudorica Andrei în numele inculpatului, prin care: 5.1. Avocatul Zavorotnîi Andrei, indicând temeiurile de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 2) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești și pronuțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Coroli Denis, deoarece el nu a comis infracțiunea incriminată. În argumentarea recursului invocă faptul că, de către Colegiul penal nu a fost luat în vedere și acel fapt, care încălcarea art. 30 alin. (3) și art. 31 alin. (2) CPP, cercetarea 5 judecatorească, începând cu 14.09.2018 până la 11.06.2019, s-a înfaptuit în componența doar a unui judecător, iar persoanele audiate în acea perioadă, după 11.06.2019, în ședința de judecată doar au confirmat declarațiile sale, fiind audiate formal. În rest invocând argumente similare celor invocate în cererea de apel (f.d. 239-240, vol. I). 5.2. Avocatul Tudorica Andrei, indicând temeiul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului invocă faptul că, analizând probele acumulate de către organul de urmărire penală în cadrul cercetării cauzei penale date și probele acumulate în procesul cercetărilor judecătorești, vinovăția inculpatului Coroli Denis nu este dovedită și se bazează numai pe depozițiile părții vătămate Gavriliuc Cătălin precum și a rudelor apropiate Gavriliuc Angela, reprezentantul legal al părții vătămate Gavriliuc Mihaela și Gavriliuc Valentina surorile biologice al părții vătămate care sunt persoane cointeresate. Organul de urmărire penală, acuzarea în afară de depozițiile date de către partea vătămată Xxxxx Xxxxx, reprezentantul legal a părții vătămate Gavriliuc Angela, a martorilor Gavriliuc Mihaela și Valentina (rudele părții vătămate) nu au prezentat probe certe care ar fi dovedit vinovăția lui Coroli Denis cu toate că conform legislației procedurale în vigoare urmau și erau obligați să o facă. Instanța de fond și de apel nu au dat o apreciere critică a depozițiilor date de către martorii, rudele părții vătămate și nu a luat în considerație depozițiile date de către martorii Coroli Eugenia, Istrate Stanislav care este o încălcare gravă a art. 100 alin. (4) CPP. Nu s-a stabilit faptul relațiilor ostile apărute până la caz între partea vătămată Xxxxx Xxxxx și Coroli Anastasia, sora inculpatului Coroli Denis (depozițiile martorilor Coroli Eugenia și Istrate Stanislav). Nu s-a cercetat minunțios și obiectiv scopul acuzării de către partea vătămată Xxxxx Xxxxx a lui Coroli Denis în comiterea crimelor date și anume nu s-a luat în considerație faptul că la 07.01.2018 partea vătămată Xxxxx Xxxxx era încrezut că Coroli Denis va fi arestat (depozițiile martorilor Gavriliuc Mihaela și Valentina) pe când plângerea a fost depusă la organul de urmărire penală la 29.01.2018. Nu s-a luat în considerație și nu s-a pus la îndoială faptul depunerii plângerii la 29.01.2018 (presupusul caz a avut loc la 07.01.2018). 6 Lipsa constrângerii fizice, a raportului sexual în formă perversă și a careva contact fizic cu partea vătămată Xxxxx Xxxxx din partea inculpatului Coroli Denis este dovedit prin raportul medico-legal nr. xxxx din 05.02.2018 „În timpul examenului medico-legal la minorul Xxxxx Xxxxx careva leziuni corporale vizibile pe corp și în cavitatea bucală nu s-au depistat”. Nu s-a luat în considerație circumstanțele care au o importanță mare pentru a constata anume faptul care a avut loc și anume personalitatea părții vătămate minore Xxxxx Xxxxx, mediul și situația familiară în care el a crescut s-a dezvoltat și educat și veridicitatea celor expuse de el în fapt, pentru ce urma să fie numită și efectuată o expertiză psihiatrică psihologică și care va fi cerută de a fi exercitată în timpul rejudicării cauzei penale date.

La recursurile ordinare declarate de către avocații Zavorotnîi Victor și Tudorica Andrei în numele inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod procedură penală, procurorul a depus referință care a pledat pentru inadmisibilitatea recursurilor declarate, ca fiind vădit neîntemeiate, invocând că motivele de reapreciere a întregului sistem de probe nu se conțin în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestora în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Cu referire la criticele invocate de avocatul Zavorotnîi Andrei în numele inculpatului sub 7 aspectul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept prescris supra, prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în sensul că inculpatul nu a săvârșit infracțiunea imputată, iar probele nu coroborează între ele, Colegiul penal o consideră ca neîntemeiată. Conform art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Colegiul penal reține, că instanța de apel verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei metode de cercetare coroborată a probelor, ce au servit ca temei pentru soluționarea elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a inculpatului Coroli Denis pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal. Referitor la motivele invocate în cererea de recurs precum că ,,(...) atât sentința instanței de fond cât și decizia instanței de apel sunt absolut ilegale și neîntemeiate, bazate pe aprecierea eronată a tuturor probelor anexate la dosar”, Colegiul penal menționează că, o astfel de eroare în cauza dată nu se constată, deoarece: - decizia instanței de apel este una argumentată inclusiv în raport cu cererile de apel declarate de către avocat în numele inculpatului și ultimul (f.d. 239-241 Vol. I), care conține aceleași argumente ca și în recursul ordinar, totodată instanța de recurs consideră că, repronunțarea asupra argumentelor recursului nu poate duce la casarea deciziei contestate, or potrivit practicii CtEDO (Coroi vs R. Moldova, 15.03.2011), Curtea 8 a specificat că ,,(…) este adevărat că decizia Curții de Apel a fost foarte succintă și doar a menținut hotărârea primei instanțe. Totuși, având în vedere faptul că fondul cauzei a fost examinat în mod corespunzător de către prima instanță și că hotărârea acesteia este motivată suficient, precum și având în vedere natura motivelor invocate de reclamant în cererea sa de recurs, Curtea nu consideră că respingerea recursului fără o motivare detaliată constituie o violare a cerințelor articolului 6 § 1 al CoEDO”. Totodată, instanța de apel menținând sentința primei instanțe și-a argumentat soluția prin faptul că, din declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate minore, Gavriliuc Angela și a părții vătămate minore Xxxxx Xxxxx, date în condiții speciale, conform art. 1101 Cod procedură penală, a martorilor Gavriliuc Mihaela; Gavriliuc Valentina, Coroli Roman, Coroli Eugenia, Istrate Stanislav, plângerea lui Gavriliuc Angela din 29.01.2018; referatul presentențial de evaluare psiho-socială a personalității minorului Xxxxx Xxxxx, potrivit căruia el are șanse medii de a recidiva; caracteristica lui Coroli Denis eliberată de către directorul școlii profesionale Drochia, cert se demonstrează comiterea de către inculpat a infracțiunii încriminate, probe care sânt descrise amănunțit și analizate în punctul 4.1. a deciziei atacate. Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la nevinovăția acestuia, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010, și statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Instanța de recurs conchide că toate probele materiale administrate în cauză coroborează între ele și indică direct la Coroli Denis, ca fiind persoana care a comis infracțiunea prevăzute de art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal. La fel, instanța de recurs menționează, că avocatul își motivează solicitările prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere an probelor nu se conțin între temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel că criticele formulate împotriva hotărârilor judecătorești atacate nu sunt motivate sub aspectul casării acestora, ca fiind ilegale. Astfel spus, reaprecierea probelor, 9 în modul propus de către apărătorul inculpaților, nu se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, deoarece reaprecierea probelor nu poate fi efectuată de instanța de recurs, deoarece în recurs se verifică numai chestiunile de drept. Totodată, în același context, urmează a se remarca, că la această etapă a procedurilor, instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanța de apel, întrucât aceasta este atributul exclusiv al primei instanțe și instanței de apel. Cât privește incidența în speță a erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, recurentul nu a făcut o careva argumentare în acest sens și nu a indicat careva motive de fapt și de drept ce ar justifica solicitarea sa că instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. 30, 31 și 33 Cod de procedură penală, în prezenta speță. Având în vedere că apărarea nu a motivat recursul prin prisma temeiului indicat, Colegiul penal nu se va expune asupra acestuia, deoarece instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al părții apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. Cu referire la criticele invocate de avocatul Tudorica Andrei în numele inculpatului sub aspectul pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă, că de fapt recurentul critică stabilirea vinovăției în săvârșirea infracțiunii imputate inculpatului, deoarece în opinia sa probele administrate la caz nu confirmă vina și nu sunt suficiente pentru condamnarea acestuia. Deci, în astfel de împrejurări, instanța de recurs consideră că, de fapt autorul în recursul declarat semnalează temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, prin prisma neîntrunirii elementelor infracțiunii în acțiunile inculpatului. Respectiv, este alogică invocarea temeiului pentru recurs stipulat la pct. 12) al aceleiași norme, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, deoarece în asemenea abordare se subînțelege că totuși inculpatul a săvârșit o careva infracțiune, însă aceasta nu a fost încadrată juridic corect. Totodată, din conținutul recursului nici nu se atestă o argumentare desfășurată a acestui temei pentru recurs, fiind doar indicat la temeiurile de drept. Astfel, Colegiul penal nu se v-a expune repetat asupra temeiului dat. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de recurenți nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se 10 dispune inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocații Zavorotnîi Victor și Tudorica Andrei în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Coroli Denis Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 06 mai 2021. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 11