1ra-823/2021 — art. 42 alin. 2, 3, 46, 165 alin. 3 lit. a CP

1ra-823/2021 — art. 42 alin. 2, 3, 46, 165 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-823/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

22 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Toma Nadejda

judecători Catan Liliana

Diaconu Iurie

Guzun Ion

Boico Victor

a judecat, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de avocații

Alexandru Bargan și Pavel Zamfir, în numele inculpatului IORDAN Dumitru, în care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24

noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe

IORDAN Dumitru XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 24.12.2019 – 15.04.2020;

Instanța de apel: 12.05.2020 – 24.11.2020;

Instanța de recurs: 25.01.2021 – 22.03.2021.

Asupra recursurilor ordinare, Colegiul Penal lărgit

c o n s t a t ă:

IORDAN Dumitru a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

220 alin. (2) lit. c) Cod penal și condamnat, cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de

procedură penală, la închisoare pe un termen de 4 ani 6 luni.

În conformitate cu art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe un termen de probă de 3 ani.

Cheltuielile judiciare au fost trecute în contul statului, iar corpul delict –

telefonul mobil de model ,,Samsung Galaxy A 330” cu nr. IMEI XXXXX – a fost

confiscat în proprietatea statului.

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, a constatat că IORDAN Dumitru,

acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu MUȘINSCHI Nicolai, MORARI

Dumitru și alte persoane, materialele în privința cărora au fost disjunse în procedură

aparte și în privința cărora Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la 07.10.2019 a

adoptat sentință de condamnare, având intenția obținerii unui profit personal, a

îndemnat și determinat pe XXXXX la practicarea prostituției, precum și a tras foloase

de pe urma practicării prostituției de către persoana nominalizată, fără ca fapta lui să

întrunească elementele traficului de ființe umane, în următoarele circumstanțe:

IORDAN Dumitru la începutul lunii ianuarie 2018, acționând în complicitate cu

MUȘINSCHI Nicolai și MORARI Dumitru, în scopul tragerii de foloase de pe urma

practicării prostituției de către o altă persoană, purtând discuții prin intermediul

rețelelor de socializare și promițând obținerea unor venituri care ar permite

îmbunătățirea esențială a stării materiale și procurarea unui apartament, a îndemnat și

determinat de XXXXX, cu consimțământul acesteia, să practice prostituția în folosul

lui și a complicilor săi.

1

Acționând în scopul realizării intențiilor ilegale IORDAN Dumitru, în

complicitate cu MUȘINSCHI Nicolai și MORARI Dumitru, au îndemnat-o pe

XXXXX să se deplaseze din XXXXX și la 09.01.2018 au organizat primirea și

adăpostirea acesteia într-un apartament din mun. Chișinău, închiriat din prealabil.

Ulterior, continuând acțiunile infracționale IORDAN Dumitru, în perioada

09.01.2018–25.01.2018, acționând în complicitate cu MUȘINSCHI Nicolai și

MORARI Dumitru, coordonând de la distanță acțiunile sale cu aceste persoane, au

transportat-o pe XXXXX la diferite apartamente din mun. Chișinău, unde aceasta a

acordat servicii sexuale contra plată mai multor persoane, iar banii primiți pentru

aceste servicii erau încasați de către MUȘINSCHI Nicolai și MORARI Dumitru și

ulterior împărțiți de către acestea cu IORDAN Dumitru, XXXXX pentru prestarea

serviciilor sexuale pentru perioada indicată fiind în total achitată doar suma de 1800

lei.

Aceste acțiuni ale inculpatului au fost calificate de prima instanță în baza art. 220

alin. (2) lit. c) Cod penal – proxenetismul, adică îndemnul și determinarea la

prostituție, tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă

persoană, dacă fapta nu întrunește elementele traficului de ființe umane.

Prima instanță a recalificat acțiunile inculpatului de la art. 42 alin. (2), (3), 46,

165 alin. (3) lit. a) Cod penal la art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal deoarece:

- din declarațiile părții vătămate și cele ale inculpatului rezultă că partea vătămată

a acceptat propunerea de a acorda servicii sexuale contra plată ca o modalitate de a

obține venituri mai mari decât salariul primit la locul de muncă, inclusiv pentru a

acumula sursele necesare pentru procurarea unui apartament;

- în cadrul cercetării judecătorești nu au fost administrate probe care ar demonstra

că partea vătămată a fost recrutată și transportată din XXXXX în mun. Chișinău,

primită și adăpostită în mun. Chișinău pentru a acorda servicii sexuale contra plată prin

amenințare, violență, răpire, înșelăciune, abuz de autoritate, de starea de vulnerabilitate

sau prin alte forme de constrângere, ori profitând de imposibilitatea ei de a-și

manifesta voința.

La individualizarea pedepsei s-a ținut cont de acordarea ajutorului la descoperirea

infracțiunii comise, căința sinceră, vârsta infractorului, care la momentul săvârșirii

infracțiunii nu avea atinsă vârsta de 21 de ani (fiind aplicabile și prevederile art. 79

alin. (1) Cod penal), lipsa antecedentelor penale și a circumstanțelor agravante și s-a

concluzionat că inculpatul nu prezintă primejdie pentru societate și în privința lui pot fi

aplicate prevederile art. 90 Cod penal.

La soluționarea chestiunii ce ține de cheltuielile de judecată, prima instanță a

indicat că cheltuielile judiciare au fost efectuate în scopul stabilirii și acumulării

probelor necesare pentru confirmarea vinovăției și ele țin de activitatea organului de

urmărire penală și exercitarea de către acesta a competenței sale.

Veaceslav, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit, pentru prima instanță, prin care IORDAN Dumitru să fie recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), 46, 165 alin. (3) lit.

a) Cod penal și a-l condamna la închisoare pe un termen de 7 ani, în penitenciar de tip

închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate ce ține de

angajarea în câmpul muncii pe un termen de 5 ani.

2

A dispune încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a cheltuielilor

judiciare în mărime de 8120 lei.

În motivarea apelului s-a invocat că la calificarea oficială a acțiunilor inculpatului

nu s-a dat deplină eficiență prevederilor art. 118 alin. (2) Cod penal potrivit cărora

calificarea infracțiunilor în cazul concurenței dintre o parte și un întreg se efectuează

în baza normei care cuprinde în întregime toate semnele faptei prejudiciabile

săvârșite.

Astfel, probele administrate confirmă că IORDAN Dumitru prin acțiunile sale a

recrutat-o pe partea vătămată în scopul exploatării ei sexuale, abuzând de poziția de

vulnerabilitate și înșelând-o, or el a declarat că el știa despre situația financiară precară

a părții vătămate care are doi copii minori la întreținere (fiul și fratele), primea un

salariu mic, i-a decedat mama, tatăl nu locuiește cu dânsa.

Potrivit discuției electronice, inculpatul a determinat-o pe partea vătămată să

practice prostituția, or în situația în care ea nu avea să fie în stare financiară precară, nu

și-ar fi dat acordul și a organizat transportarea părții vătămate din XXXXX, în mun.

Chișinău și adăpostirea acesteia în diferite apartamente din mun. Chișinău și tot el a

înșelat-o referitor la câștigul pe care urma să-l obțină.

Afirmația că, complicii la infracțiune au fost condamnați în baza art. 220 Cod

penal este lipsită de temeinicie de vreme ce sentința în privința lor nu este definitivă și

inculpatul a cel mai activ rol referitor la partea vătămată, el fiind persoana ce a

contactat cu partea vătămată și a întreprins măsuri necesare în vederea recrutării

acesteia cu scop de exploatare sexuală, organizarea transportării și adăpostirii acesteia.

Prin urmare, acțiunile inculpatului corect au fost calificate în baza art. 42 alin. (2),

(3), 46, 165 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Totodată, prima instanță neîntemeiat a dispus trecerea cheltuielilor judiciare în

contul statului, nefiind motivat de ce statul și societatea urmează să suporte cheltuielile

admise în legătură cu restabilirea echității, în urma săvârșirii infracțiunii.

2020 a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința și pronunțată o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

IORDAN Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 42 alin. (2), (3), 46, 165 alin. (3) lit. a) Cod penal și condamnat, cu aplicarea art.

3641 Cod de procedură penală la închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a desfășura activitate ce ține de

transportul de persoane și gestionarea localurilor de agrement pe un termen de 5 (cinci)

ani.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a cheltuielilor de

judecată în mărime de 8120 (opt mii una sută douăzeci) lei.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

4.1. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a statuat că prima instanță a făcut o

constatare de fapt și de drept ce nu corespunde circumstanțelor în care a fost comisă

fapta infracțională și nu a dat o apreciere cuvenită prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală.

În urma verificării probelor instanța de apel a constatat că:

IORDAN Dumitru în perioada 09 ianuarie 2018 – 25 ianuarie 2018, acționând în

interesul grupului criminal organizat, compus din cetățeni a Republicii Moldova

3

MUȘINSCHI Nicolai și MORARI Dumitru (condamnați prin sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, din 07.10.2019), grup stabil și statornic, cu un înalt grad de

coordonare între ei, cu caracter retras și nivel de izolare de societate, cu regulile sale de

comunicare, de subordonare, disciplină, având un plan bine determinat de activitate

infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și

operațiuni concrete, cu intenția de a săvârși mai multe infracțiuni, grup format cu

scopul de a recruta, transporta, adăposti și primi persoane în scop de exploatare

sexuală comercială, având intenția obținerii unui profit personal, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și

admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, în cadrul grupului având rolul de

organizator și autor, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), alin. (3), 46,

165 alin. (3) lit. a) Cod penal trafic de ființe umane săvârșit asupra mai multor

persoane de către mai multe persoane în următoarele circumstanțe:

La începutul lunii ianuarie 2018 IORDAN Dumitru, acționând în complicitate cu

MUȘINSCHI Nicolai și MORARI Dumitru, abuzând de poziția de vulnerabilitate,

manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale,

întreținerea exclusivă a unui copil minor și lipsa surselor de venit, constituind un

ansamblu de situații disperate care ar determina o persoană să accepte exploatarea sa,

purtând discuții prin intermediul rețelelor de socializare, a recrutat-o pe XXXXX, cu

consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială, inducând-o,

totodată, în eroare prin înșelăciune precum că va obține venituri mari, care i-ar permite

în decurs de jumătate de an să procure un apartament.

În continuarea acțiunilor sale ilegale, urmărind realizarea intențiilor infracționale,

IORDAN Dumitru, acționând în complicitate cu MUȘINSCHI Nicolai și MORARI

Dumitru au organizat transportarea lui XXXXX în mun. Chișinău iar ulterior primirea

și adăpostirea acesteia în diferite apartamente închiriate de către MORARI Dumitre și

MUȘINSCHI Nicolai în mun. Chișinău.

Ulterior, continuând acțiunile sale infracționale, în perioada de timp începând cu

09 ianuarie 2018 și până la 25.01.2018, IORDAN Dumitru, coordonând de la distanță

acțiunile membrelor grupului criminal, acționând în complicitate cu MUȘINSCHI

Nicolai și MORARI Dumitru, au exploatat-o sexual pe XXXXX prin transportarea

acesteia cu ajutorul automobilelor închiriate, la diferite locații din mun. Chișinău unde

ultima presta servicii sexuale contra plată mai multor persoane iar mijloacele

financiare obținute, erau încasate exclusiv de către MORARI Dumitru și MUȘINSCHI

Nicolai și împărțite între ultimii și IORDAN Dumitru, iar Adrianei CIUMAC fiind

achitat în total pentru prestarea serviciilor sexuale pentru perioada menționată numai

suma de 1800 lei.

Aceste acțiuni ale inculpatului au fost calificate de instanța de apel în baza art. 42

alin. (2), (3), 46, 165 alin. (3) lit. a) Cod penal – traficul de ființe umane, adică,

recrutarea, transportarea, adăpostirea și primirea unei persoane, cu consimțământul

acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială, săvârșită prin înșelăciune și abuz

de poziție de vulnerabilitate, acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat.

În motivarea încadrării acțiunilor inculpatului instanța de apel a indicat că,

recrutarea în scopul traficului de ființe umane presupune atragerea persoanelor prin

selecționare într-o anumită activitate determinată de scopurile stipulate în art. 165 și

art. 206 Cod penal. La recrutare nu are importantă împrejurările în care a avut loc

4

recrutarea: în locurile de odihnă, prin rețele neconvenționale, prin oferirea locurilor de

muncă sau studii, prin încheierea unei căsătorii fictive etc.

Prin exploatare sexuală se înțelege impunerea persoanei la practicarea prostituției

sau a altor acțiuni cu caracter sexual.

Prin exploatare sexuală comercială se înțelege activitate aducătoare de profituri,

care are drept urmare majorarea activului patrimonial al făptuitorului sau altor

persoane, exprimându-se în folosirea victimei prin constrângere în prostituție sau în

industria pornografică.

Înșelăciunea constă în inducerea în eroare și păgubirea unei persoane prin

prezentarea drept adevărate a unor fapte mincinoase sau inversate în scopul de a obține

pentru sine sau pentru altcineva realizarea traficului de persoane.

Înșelăciunea ca metodă de săvârșire a infracțiunii se poate manifesta atât prin

acțiuni active, care constau în comunicarea informațiilor false despre anumite

circumstanțe sau fapte, cât și prin inacțiuni care rezidă în ascunderea, tăinuirea

circumstanțelor sau faptelor reale (de exemplu, false promisiuni pentru un loc de

muncă legal, tăinuirea condițiilor adevărate în care victima va fi forțată să muncească

etc).

Astfel, abuzul de poziție de vulnerabilitate constă în utilizarea de către traficant a

stării speciale în care se găsește o persoană datorită: d) situației sale precare din punct

de vedere al supraviețuirii sociale; e) situației create de o sarcină, boală, infirmitate,

deficiență fizică sau mintală; f) situației sale precare și ilegale legate de intrare sau

ședere în țară, de tranzit sau destinație.

Starea de vulnerabilitate poate fi condiționată de diferiți factori cum ar fi: izolarea

victimei, situația ei economică grea, psihică, afectarea familială sau lipsa resurselor

sociale și altele.

Abuzarea de situația de vulnerabilitate a victimei constituie element al traficului,

iar prin situația de vulnerabilitate a victimei urmează de înțeles orice tip de

vulnerabilitate, fie ea psihică, afectivă, familială, socială sau economică. Se are în

vedere ansamblul de situații disperate care poate face un om să accepte exploatarea sa.

În cazul infracțiunii de trafic de ființe umane unul din scopurile scopul urmărit de

infractor este exploatarea sexuală comercială sau necomercială a victimei. În esență

acțiunea de exploatare prevede afectarea discernământului victimei la exprimarea

acordului de a practica prostituția, ceea ce se realizează prin amenințare, înșelăciune,

abuzul de poziție de vulnerabilitate sau abuz de putere.

Spre deosebire de cazul traficului de ființe umane în cazul proxenetismului

infractorul nu afectează aspectul volitiv al comportamentului persoanei care se va

prostitua, acesta întreprinde acțiuni de îndemnare la prostituție, prin trezirea interesului

unei persoane pentru aceasta prin propunerea, încurajarea, convingerea, înduplecarea,

darea de sfaturi sau prin alte acțiuni având drept scop provocarea dorinței de a practica

prostituția.

Reieșind din cele expuse, instanța de apel a constatat, că IORDAN Dumitru prin

acțiunile sale a recrutat-o pe CIUMAC Adriana în scopul exploatării ei sexuale,

abuzînd de poziția de vulnerabilitate și înșelînd-o. Astfel, IORDAN Dumitru știa cu

certitudine și în cadrul audierii confirmă faptul că cunoștea că CIUMAC Adriana se

află în stare financiară precară, are un copil minor la întreținere, are un salariu mic,

mama ei a decedat, tata nu locuiește cu dînsa, îl întreține și pe fratele său minor de 13

5

ani, fiind singură față de greutățile de viață. Astfel, cum reiese din discuția electronică

anexată la materialele cauzei penale, inculpatul insista că victima are un salariu mizer

și are probleme financiare și manipulînd-o cu aceasta, a convins-o să practice

prostituția și ca urmare XXXXXX s-a concediat de la serviciu, ne avînd la cel moment

careva surse de existență. În condiții în care XXXXX nu avea să fie în stare financiară

precară, iar Iordan Dumitru ar fi propus acestei să practice prostituția de bună voie,

victima nu avea să dea acordul.

Pentru atingerea intenției sale, inculpatul la 09.01.2018 a organizat transportarea

părții vătămate din XXXXX în mun. Chișinău și adăpostirea acesteia în diferite

apartamente din mun. Chișinău.

Mai mult cat atât, instanța de apel a conchis că IORDAN Dumitru a înșelat-o pe

XXXXX privitor la faptul că aceasta în urma activității sale va putea în perioada de

jumătate de an să câștige bani care să-i permite să procure un apartament, cu toate că

cunoștea că aceasta nu este posibil. Acest fapt la fel se confirmă prin discuțiile

electronice între inculpat și partea vătămată. Astfel, se observă intenția lui IORDAN

Dumitru de a profita de starea de vulnerabilitate a lui XXXXX, acționând intensiv și

cu scop direct în vederea recrutării părții vătămate pentru exploatare sexuală. Dorind

să realizeze intenția sa, IORDAN Dumitru a purces și la metoda înșelăciunii,

asigurând-o fals că în decurs de jumătate de an, XXXXX va putea să procure un

apartament, știind cu certitudine că aceasta nu va fi posibil, inducând astfel partea

vătămată în eroare.

De către instanța de apel s-a reținut că, nu rezistă criticii argumentul primei

instanțe că acțiunile coparticipanților MUȘINSCHI Nicolai și MORARI Dumitru la fel

au fost recalificate în baza art. 220 Codul penal, deoarece sentința în privința lor încă

nu este definitivă, iar pe episodul în privința XXXXX, IORDAN Dumitru a avut cel

mai activ rol și anume el a intrat în contact cu XXXXX și a întreprins măsuri necesare

în vederea recrutării acesteia cu scop de exploatare sexuală, organizarea transportării și

adăpostirii acesteia.

Cu referire la calificativul „săvârșită de un grup criminal organizat”, instanța de

apel a considerat că întrunirea conceptului de „grup criminal organizat” a fost probată

pe deplin, deoarece s-a dovedit existența legături strânse între inculpat, precum și alte

persoane inclusiv nestabilite, care să ateste acțiuni în ansamblu și concrete la comiterea

infracțiunii în cadrul grupului criminal organizat, că reprezintă o reuniune stabilă de

persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni.

Astfel, trăsăturile cumulative, caracteristice grupului criminal organizat sunt:

stabilitatea grupului, organizarea în prealabil a membrilor grupului; scopul – de a

comite una sau mai multe infracțiuni.

În speță, în opinia instanței de apel, a fost dovedită statornicia grupului și

legăturile strânse permanente între membrii grupului, formele și metodele individuale,

specifice ale activității acestuia.

Instanța de apel a reținut ca dovedită și cea de a doua trăsătură specifică grupului

organizat – organizarea prealabilă a participanților, ceea ce presupune ca participanții

nu doar să se înțeleagă privitor la săvârșirea în comun a infracțiunii, ci și să atingă și o

anumită comunitate obiectivă și subiectivă în scopul săvârșirii în comun a infracțiunii.

La individualizarea pedepsei instanța de apel a ținut cont de circumstanțele reale

și personale, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, de persoana

6

inculpatului și circumstanțele cauzei, conchizând că restabilirea echității sociale,

corectarea și reeducarea inculpatului IORDAN Dumitru, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și din partea altor persoane,

poate avea loc doar prin aplicarea unei pedepse penale sub formă de închisoare în

limitele sancțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), 46, 165 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Alexandru și ZAMFIR Pavel, ambii în numele inculpatului.

5.1 Avocatul ZAMFIR Pavel în recursul declarat invocă eroarea de drept

prevăzută de pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală – faptei săvârșite i s-a

dat o încadrare juridică greșită – motivând că culpabilitatea lui IORDAN Dumitru în

comiterea infracțiunii de trafic de persoane nu a fost confirmată, acțiunile acestuia

fiind corect calificate ca proxenetism.

Astfel, instanța de apel a preluat poziția organului de urmărire penală, neîntemeiat

și greșit a admis apelul procurorului, eronat interpretând unele circumstanțe și creând o

situație artificială în privința reîncadrării faptei infracționale.

Constatarea instanței de apel că „victima are un salariu mizer și are probleme

financiare și manipulând-o cu aceasta, a convins-o să practice prostituția și ca urmare

XXXXX s-a concediat de la serviciu, ne având la cel moment careva surse de existență.

În condițiile în care XXXXX nu avea să fie în stare financiară precară, iar IORDAN

Dumitru ar fi propus acestei să practice prostituția de bună voie, victima nu avea să

dea acordul” nu corespunde adevărului, deoarece salariul de 5000 – 6000 lei, pe care îl

avea lunar partea vătămată era unul decent, în raport cu salariul mediu lunar pe

economie de 5600 lei.

Instanța de apel în nici un mod nu a redat situația reală a părții vătămate, care să

coincidă cu cea descrisă în vederea calificării corecte a faptei. Mai mult, nu a fost

constatată utilizarea de către traficant a stării speciale în care se găsea partea vătămată

datorită situației sale precare din punct de vedere al supraviețuirii sociale (izolarea

victimei, situația ei economică grea, starea psihică, afectarea familială sau lipsa de

resurse sociale).

Afirmația că „IORDAN Dumitru a înșelat-o pe XXXXX privitor la faptul că

aceasta în urma activității sale va putea în perioada de jumătate de an să câștige bani

care să-i permite să procure un apartament, cu toate că cunoștea că aceasta nu este

posibil” nu corespunde realității și nici nu este probată.

În nici un proces-verbal de audiere (25 ianuarie 2018, 07 februarie 2018 și 12

martie 2018), partea vătămată nu relatează referitor la promisiunea lui IORDAN

Dumitru de a obține venituri suficiente de a procura apartament în perioadă de un an

sau jumătate de an. Mai mult, inculpatul nu i-a explicat modalitatea de activitate și

cuantumul plății pentru serviciile prestate (40%–60%), fiindu-i explicată deja de către

MUȘINSCHII, MORARI și NOVAC, la venirea părții vătămate la Gara de Nord. Pe

de altă parte, XXXXX, ca persoană matură, conștientă, sănătoasă fizic și mintal,

angajată la SRL „Drexelmaier”, în XXXXX, la sigur cunoștea prețurile imobilelor în

mun. Chișinău, ca să fie dusă în eroare despre posibilitatea iluzorie de a-și procura

apartament timp de un an.

Nu există nici o probă, care ar confirma în mod echivoc și în afară de careva

dubii, că inculpatul ar fi afectat discernământul părții vătămate prin realizarea

amenințărilor, șantajului sau/și altor metode de constrângere. Or, din declarațiile părții

7

vătămate rezultă, că el doar i-a propus, adică a îndemnat-o și încurajat-o să se

prostitueze, provocându-i dorința de a practica prostituția.

Calificarea făcută de instanța de apel este criticabilă și deoarece în descrierea

faptei se indică la săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (2), alin. (3), 46, 165

alin. (3) lit. a) Cod penal trafic de ființe umane „săvârșit asupra mai multor persoane

de către mai multe persoane”, fără a se regăsi și în calificarea oficială, iar prin probele

administrate și-a găsit confirmare doar faptul că inculpatul este implicat în acțiuni de

proxenetism numai în privința XXXXX.

De asemenea calificativul „grup criminal organizat”, nu și-a găsit confirmare, or

atribuirea calității de organizator și autor, dar și membru activ al presupusului grup nu

este probată, nefiind analizat rolul inculpatului și acțiunile acestuia în cadrul

presupusului grup, or Iordan Dumitru a fost pus sub învinuire doar pentru comiterea

unui singur epizod de infracțiune și el îl cunoștea numai pe MUȘINSCHII Nicolai,

lipsind relațiile statornice dintre acesta cu ceilalți co-participanți, subordonarea,

disciplina și s-a scurs un termen de timp restrâns de la determinarea părții vătămate să

se prostitueze și până la venirea acesteia în mun. Chișinău (09 ianuarie 2018 și până la

data de 25 ianuarie 2018).

Nu au fost administrate probe care ar fi confirmat că IORDAN Dumitru ar fi făcut

parte din grupul criminal organizat, ar fi participat stabil la activitatea criminală

desfășurată, ar fi avut un rol dinainte stabilit și ar fi cunoscut și cu alți membri și ar fi

îndeplinit însărcinările acestuia.

Deci, prima instanță corect a constatat și analizat circumstanțele de fapt ale

cauzei, probele prezentate și, respectiv, a încadrat just acțiunile inculpatului Iordan

Dumitru în baza art. 220 alin. (2) Cod penal și se impune soluția prevăzută de art. 435

alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală – admiterea recursul, casarea totală a

hotărârii atacate și menținerea hotărârii primei instanțe, când apelul a fost greșit

admis.

5.2 Avocatul BARGAN Alexandru în cererea de recurs invocă erorile de drept

prevăzute la pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și la fel solicită

soluția prevăzută de art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, motivând

că:

- IORDAN Dumitru nu a forțat partea vătămată în nici un mod de a practica

această activitate ci doar i-a propus, pentru a îmbunătăți condițiile de trai;

- XXXXX nu se afla într-o stare disperată sau critică ce ar putea calificată ca

stare de vulnerabilitate și după cum rezultă din conținutul discuției ultima a acceptat

chiar din prima tentativă, propunerea lui IORDAN Dumitru de a practica această

activitate pentru a obține venituri mai mari decât cele avute la locul de muncă din

cadrul companiei „Draxelmaier”, și nu din motivul lipsei de surse bănești pentru

întreținere;

- IORDAN Dumitru nu a oferit informații eronate și nu a înșelat partea vătămată,

din start explicându-i în ce constă activitatea și nu a avut nici un alt rol decât acela de a

o recruta. Faptul că dânsul nu a putut clarifica neînțelegerile dintre MUȘINSCHI

Nicolai și MORARI Dumitru și partea vătămată este evident din conținutul discuției

avute cu partea vătămată prin intermediul rețelei de socializare, fapt care inclusiv

partea vătămată l-a conștientizat;

8

- intenția lui IORDAN Dumitru nu poate cuprinde și intențiile sau chiar acțiunile

lui MUȘINSCHI Nicolai și MORARI Dumitru deoarece ultimii erau zilnic în anturajul

părții vătămate, iar inculpatul se afla în Federația Rusă la muncă și este clară

imposibilitatea acestuia de a interveni si a influența în mod obiectiv acțiunile celor doi;

- fapta lui IORDAN Dumitru nu poate fi calificată datorită acțiunilor/inacțiunilor

lui MUȘINSCHI Nicolai și MORARI Dumitru și nu poate fi supus răspunderii pentru

acțiunile altor persoane;

- grupului criminal organizat nu se regăsește, iar fapta lui IORDAN Dumitru este

rezultatul unei rugăminți spontane și nu o înțelegere prealabilă și lipsesc probe

confirmătoarea a statorniciei reuniuni de persoane din care ar face parte și inculpatul;

- a fost greșit admis apelul și cât privește încasarea cheltuielilor de judecată, or,

sumele indicate de către procuror constituie cheltuielile efectuate în cadrul urmăririi

penale în scopul stabilirii și acumulării probelor necesare pentru confirmarea

vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate lui, cheltuieli care țin de

activitatea organului de urmărire penală și exercitarea de către acesta a competenței

sale.

procedură penală, a depus procurorul care pledează pentru inadmisibilitatea

recursurilor ordinare, motivând că acestea sunt vădit neîntemeiate, or judecarea

apelului a avut loc fără derogări și soluția adoptată de instanța de apel este motivată.

termen legal, pronunțarea integrală a deciziei având loc la 22 decembrie 2020, iar

recursurile ordinare au fost înregistrate de instanța de recurs la 12 ianuarie 2021 și

respectiv la 20 ianuarie 2021.

Penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele

considerente.

Din conținutul cererilor de recurs rezultă că recurenții, invocând temeiurile de

casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, pledează

pentru casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței deoarece apelul greșit

a fost admis, motivând că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Verificând cele expuse în recursuri în raport cu soluția adoptată de instanța de

apel, Colegiul Penal lărgit constată, că acestea sânt întemeiate, însă erorile de drept

admise de instanța de apel nu pot fi corectate în prezenta procedură, cazului fiindu-i

incidentă soluția prevăzută de art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală –

judecând recursul, instanța admite recursul, casează total hotărârea atacată și dispune

rejudecarea de către instanța de apel.

În acest sens Colegiul Penal lărgit menționează că soluția solicitată de recurenți

nu poate fi acceptată, deoarece erorile judiciare ce rezultă din conținutul hotărârilor

judecătorești nu pot fi reparate de instanța de recurs în prezenta procedură și deoarece

aceasta nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și de a se pronunța asupra

legalității sentinței primei instanțe, substituind instanța care a judecat apelul cu

încălcarea prevederilor procesual-penale.

Cu referire la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală – hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază – se

9

reține că acest temei de casare poate fi aplicat în cazul când nu s-a motivat întemeiat

hotărârea judecătorească atât în fapt cât și în drept.

În speță, instanța de apel o făcut o motivare insuficientă și contradictorie, fiind

prezentă eroarea de drept de la pct. 6) alin. 1) art. 427 Cod de procedură penală, ea

rezultând din încălcarea prevederilor art. 24 și 101 Cod de procedură penală raportate

la cele ale art. 414 Cod de procedură penală.

Potrivit prevederilor art. 414 Cod de procedură penală instanța de apel, judecând

apelul, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, ele

constituind fondul apelului și acestea trebuie examinate printr-o analiză obiectivă,

completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, fiind confruntate cu întreg

materialul probator al cauzei. Or, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond,

apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat,

produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în

fapt, cât și în drept, în privința persoanelor ce a fost declarat.

Relevant este de specificat în acest context și că, hotărârea instanței de apel,

potrivit art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Deci, instanța de apel fiind investită să constate circumstanțe de fapt, ca urmare a

efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată la situația

de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii

temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăție sau nevinovăție, încadrarea juridică

a faptei săvârșite sau temeiul achitării, prevăzut de normele procesual penale.

În susținerea celor relatate supra, Colegiul Penal lărgit menționează că potrivit art.

414 Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

La caz, instanța de apel, judecând cauza, a dat o nouă apreciere probelor și a

recalificat acțiunile inculpatului, întemeindu-și soluția pe probele examinate de prima

instanță, fără a le cerceta în ședința de judecată, recunoscând vinovăția inculpatului de

săvârșirea unei infracțiuni mai grave decât prima instanță.

Astfel, în partea descriptivă a deciziei se indică că instanța de apel a verificat

probele administrate în primă instanță și se reiterează conținutul acestora (f.d. 166-168,

vol. III).

Totodată, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată procurorul, în

atribuțiile căruia intră sarcina probațiunii, nu a solicitat, în ședința instanței de apel,

cercetarea nemijlocită a probelor din dosar, după ce prima instanță a dispus

recalificarea acțiunilor inculpatului și condamnarea acestuia în baza art. 220 alin. (2)

lit. c) Cod penal (f.d. 154, vol. III).

În acest context, instanța de apel a acceptat concluziile acuzării cu privire la

vinovăția inculpatului, condamnându-l în baza art. 42 alin. (2), (3), 46, 165 alin. (3) lit.

a) Cod penal, punând la baza noii hotărâri probe ce nu au constituit obiectul cercetării

judecătorești în ședința instanței de apel cu respectarea principiului nemijlocirii,

oralității și contradictorialității, astfel aducând atingere dreptului inculpatului la un

proces echitabil (hotărârea CtEDO Popovici versus Republica Moldova din

27.11.2007).

10

Mai mult, Colegiul Penal lărgit constată că instanța de apel doar a enumerat

probele administrate în prima instanță și a descris conținutul acestora (f.d. 166-168,

vol. III), fără a face o analiză multilaterală și coerentă a tuturor probelor, fără a le da o

apreciere în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, în speță lipsind careva concluzii în

acest sens ale instanței de apel.

Colegiul Penal lărgit mai atestă și că instanța de apel a efectuat 2 constatări

contradictorii ale circumstanțelor de fapt reținute în seama inculpatului. Inițial, instanța

de apel a constatat că inculpatul a acționat împreună cu alte două persoane condamnate

prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 07 octombrie 2019 (a se vedea

6, f.d. 170, vol. III).

Cu referire la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală – faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită – se atestă că în

cazul dat, instanța de recurs supune controlului chestiunea dacă faptelor stabilite de

către instanțele de fond li s-a dat o încadrare juridică corectă.

În speță, starea de fapt reținută în seama inculpatului de către instanța de apel nu

concordă cu cea de drept, instanța de apel reiterând erorile de drept expuse în

rechizitoriu, fără a le face o analiză.

Astfel, instanța de apel, în partea introductivă a stării de fapt reținute, arată că

IORDAN Dumitru a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), alin. (3), 46, 165

alin. (3) lit. a) Cod penal trafic de ființe umane săvârșit asupra mai multor persoane,

însă descrie doar acțiuni infracționale săvârșite în privința unei singure părți vătămate.

Tot în partea introductivă a stării de fapt reținute, instanța de apel indică la săvârșirea

infracțiunii de trafic de ființe umane de mai multe persoane (lit. d) alin. (2) art. 165

Cod penal), dar califică acțiunile infracționale ca trafic de ființe umane săvârșit de

un grup criminal organizat (lit. a) alin. (3) art. 165 Cod penal).

Totodată, instanța de apel, motivând întrunirea „grupului criminal organizat”, a

depășit limitele învinuirii aduse, or acuzarea a arătat că, fac parte din grupul criminal

organizat, inculpatul și cele două persoane condamnate prin sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, din 07 octombrie 2019, pe când instanța de apel a reținut că

a fost dovedit existența legături strânse între inculpat, precum și alte persoane inclusiv

nestabilite (a se vedea § 6, f.d. 171, vol. III), la materialele cauzei nefiind anexate acte

ce ar confirma că pe rolul organului de urmărire penală s-ar afla cauze penale în

privința unor persoane nestabilite ce ar avea apartenență la grupul criminal organizat

din care se prezumă că face parte și IORDAN Dumitru. De asemenea, pentru această

constatare instanța de apel nu a reținut concret probe care să confirme faptul dat și nu a

constatat criteriile specifice grupului criminal organizat.

Mai mult, instanța de apel nu a motivat care sunt circumstanțele ce a determinat-o

să conchidă că cele statuate de prima instanță, cu referire la lipsa elementelor laturii

obiective a traficului de ființe umane, sunt neîntemeiate, iar conform jurisprudenței

CtEDO dacă constatările înfăptuite de prima instanță nu sunt examinate de instanța

ierarhic-superioară, trebuie considerate ca fapte stabilite (hotărârea Grădinar versus

Republica Moldova).

11

Împrejurările menționate denotă că încălcările normelor de drept material și

procedural admise de instanța de apel constituie erori de drept care nu pot fi corectate

de instanța de recurs și impun soluția de admitere a recursurilor ordinare, casarea totală

a deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de instanța de apel.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu prevederile legii

procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei și să țină

seama de cele invocate în prezenta decizie, să verifice și să aprecieze probele

administrate în cauză, să le dea o apreciere corespunzătoare cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, ținând cont de motivele

casării deciziei atacate, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Colegiul Penal lărgit

d e c i d e :

Admite recursurile ordinare declarate de avocații Alexandru Bargan și Pavel

Zamfir, în numele inculpatului IORDAN Dumitru, casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe

IORDAN Dumitru XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, în aceiași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

IORDAN Dumitru XXXXX urmează a fi eliberat imediat din penitenciar dacă a

fost reținut în baza deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24

noiembrie 2020 și dacă în privința acestuia nu este aplicată măsură preventivă sub

formă de arest sau dacă acesta nu execută pedeapsa penală în baza altor hotărâri

judecătorești.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 30 aprilie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Catan Liliana

Diaconu Iurie

Guzun Ion

Boico Victor

12