ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 30.04.2021

1ra-892/2021 — art. 27, 145 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE

30.04.2021

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: art. 27, 145 alin. 1 CP
Temei legal: art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

1ra-892/2021 — art. 27, 145 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-892/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma.

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

Victor Boico,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar

declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Andrei Formusatii,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 noiembrie 2020,

în privința inculpatului

Gangu Igor XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 26.01.2017 – 05.06.2019,

instanța de apel: 22.08.2019 – 04.11.2020,

instanța de recurs: 03.02.2021 – 31.03.2021.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal

c o n s t a t ă:

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 05 iunie 2019, procesul penal de

învinuire a lui Gangu Igor în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 27, 145 alin. (1)

Cod penal, a fost încetat, pe motiv că fapta constituie contravenție.

Gangu Igor a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute la

art. 78 alin. (2) Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional, din

motivul intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspundere

contravențională.

De la Gangu I. s-au încasat în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă

de 4438 lei.

Instanța de fond a reținut că inculpatul Gangu I. se învinuiește că la 18

aprilie 2016, aproximativ orele 15.45, aflându-se în apropierea casei din XXXXX,

XXXXXX, XXXXXX, acționând cu intenție, îndreptată spre săvârșirea omorului

unei persoane, fiind în stare de ebrietate alcoolică și manifestând o agresivitate

excesivă, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările lor prejudiciabile și dorind survenirea acestora, din motivul relațiilor ostile

apărute între el și Banari I., în rezultatul cerții transformate în bătaie, urmărind

scopul de a se răzbuna și profitând de faptul că ultimul se afla cu spatele spre el și

nu avea posibilitatea de a vedea ce se petrece la spatele său, s-a apropiat de Banari

I. și intenționat i-a aplicat o lovitură cu cuțitul de bucătărie în regiunea spatelui,

pricinuindu-i acestuia, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 202 D din

14.05.2016 și expertiză medico-legală în comisie nr. 258 din 25.11.2016, leziuni

corporale sub formă de plagă înțepat-tăiată nepenetrantă a toracelui posterior în

regiunea omoplatului stâng, care a condiționat dereglarea sănătății de scurtă durată

și se califică ca vătămare ușoară. Însă, nu și-a dus până la capăt intenția criminală

din cauze independente de voința sa, deoarece acțiunile sale intenționate au fost

observate și stopate de către martorii oculari Nichitin V. și Laba D. care, în acel

moment, se aflau în nemijlocita apropiere a locului comiterii faptei.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate pe art. 27, 145 al. (1) Cod penal, ca

tentativă de omor a unei persoane.

Instanța a reținut că, partea vătămată Banari I. a declarat că anterior s-a aflat

în relații de concubinaj cu Laba Ecaterina, cu care au un copil comun Laba Dorin,

a.n. 2001. Actualmente, inculpatul concubinează cu Laba E. și, uneori, îi ofensează

fiul, când acesta se duce la mama sa. Băiatul i-a spus că inculpatul i-a tăiat roata de

la bicicletă și a sărit cu cuțitul la el, motiv din care a mers la acesta acasă să se

clarifice. La poartă, inculpatul, fiind în stare de ebrietate, a început să-l înjure, apoi

s-au trântit. Nichitin V. îl liniștea pe inculpat. După ce conflictul a încetat, s-a așezat

în căruță, dar a simțit o lovitură în spate în partea stângă, în regiunea inimii. Când s-

a întors, l-a văzut pe Gangu I. cu un cuțit în mână, pe care ulterior l-a aruncat. Era

plin de sânge, nu ține minte cine a anunțat poliția și salvarea. A fost internat în spital

pentru 9 zile și a fost operat. Martori ai conflictului au fost Nichitin V., feciorul său

Laba D. și concubina inculpatului Laba E.

Martorul minor Laba D. a relatat că partea vătămată e tatăl său, iar inculpatul

se află în concubinaj cu mama sa Laba E. Tatăl său a avut un conflict cu inculpatul

din motiv că ultimul i-a tăiat roata la bicicletă. Banari I. a mers la inculpat acasă,

unde între ei a început o bătaie. A văzut cum își aplicau unul altuia lovituri cu

pumnii, nu a văzut în mâna inculpatului vreun cuțit. După bătaie, tatăl a fost internat

în spital, pe spate îi curgea sânge. Nu-și amintește cu exactitate ce s-a întâmplat, dar

a depus declarații în cadrul urmăririi penale fără a fi influențat fizic sau moral.

Declarațiile depuse în fața procurorului corespund adevărului. Nu poate spune ce

dimensiuni avea cuțitul.

Martorul Laba E. a declarat că este în relații de concubinaj cu inculpatul și au

un copil minor. Partea vătămată este fostul concubin cu care, la fel, au un copil

comun, Laba Dorin. Pe 18.04.2016, între Laba D și inculpat a avut loc o ceartă. Laba

D. i-a tăiat cu cuțitul roțile de la bicicletă inculpatului, iar Gangu I. i-a tăiat lui Laba

D. cu cuțitul roțile de la bicicletă, cu câteva zile înaintea conflictului. Laba D. s-a

înfuriat, a ieșit din casă, spunând că merge să-l cheme pe taică-său. În scurt timp, s-

a întors și l-a chemat afară pe Gangu I., l-a tras în drum, oprindu-se în portiță. Când

ea a ieșit afară, Laba D. și Banari I. stăteau deasupra inculpatului. Laba D. avea în

mână o furcă, iar Banari I. avea un par, cu care îl lovea pe Gangu I. în cap. Ea l-a

strigat pe vecinul Nichitin V. Banari I. și Gangu I. erau jos, se băteau, iar Nichitin

V. încerca să-i despartă. Banari I. a scos un cuțit și bătaia a început din nou. Laba D.

a luat furca și o vâra printre gard, pentru a-l scoate pe Gangu I. în drum. Ea a blocat

poarta, a început să strige și nu-i dădea voie lui Laba D. să intre în ogradă. Banari I.

și Laba D. au plecat, iar peste puțin timp a venit poliția și l-au reținut pe Gangu I.

Nu a văzut cine pe cine a tăiat. În ziua conflictului, inculpatul a consumat alcool, dar

și Banari I. era în stare de ebrietate.

Martorul Nichitin V. a indicat că Laba E. a strigat să iasă în ajutor. În drum, a

văzut că Banari I. stătea deasupra lui Gangu I. și-l lovea cu un băț în cap. I-a despărțit

și Gangu I. a intrat în ograda sa, iar Banari I. s-a pornit pe drum la vale. A intrat în

ogradă și, auzind gălăgie, s-a întors în drum, unde a văzut că Laba D. lovea cu furca

printre poartă pentru a-l ajunge pe Gangu I. Banari I. era murdar de sânge la spate.

Inculpatul Gangu I. a declarat că a venit Laba D. și între ei a început o ceartă,

pe motiv că acesta i-a tăiat roțile de la biciclete. După ceartă, el a spart o roată de la

bicicleta lui Laba D. Peste jumătate de oră, Laba D. s-a întors cu tatăl său, Banari I.

Laba D. a intrat în casă, i-a adresat cuvinte necenzurate și el a ieșit la poartă, iar în

drum vorbea cu cuvinte necenzurate Banari I. Partea vătămată și-a exprimat

pretenții, prin cuvinte necenzurate, asupra faptului că el a tăiat roata. Ulterior a

început bătaia. Banari I. a luat un par și a început să-l lovească peste cap și spate.

Apoi, au început să se bată cu pumnii unul pe altul. Laba E. a încercat să-i despartă.

A venit Nichitin V. și l-a luat pe Banari I. într-o parte. După ce Nichitin V. s-a dus

acasă, Banari I. a început a striga că-l taie și iar s-au luat la bătaie. Partea vătămată

a scos din buzunar un cuțit mic, cu care a vrut să-l lovească dar a nimerit în palma

lui. Continuând să se bată, a văzut cuțitul jos, l-a ridicat și l-a lovit în spate pe Banari

I., deoarece acela l-a rănit în palmă. Nu a avut alte intenții. Cuțitul a rămas jos, lângă

Banari I. și nu l-a mai văzut. Ulterior s-au despărțit. Apoi Laba D. și Banari I. s-au

întors, săreau cu furca și cu coasa, pe care le aveau în căruță, înspre poartă, pentru

a-l scoate în drum. Lovitura cu cuțitul a fost aplicată din fierbințeală, nu a avut

intenția de a omorî partea vătămată. L-a lovit pe Banari I. cu cuțitul în partea stângă

a omoplatului, deoarece ei se băteau aflându-se jos. Nu cunoaște rezultatele

expertizei medico-legale, prin care se constată că lovitura a avut loc de sus în jos.

Instanța a statuat că, plângerea părții vătămate este unicul înscris în care este

indicată intenția inculpatului de a-l omorî. Însă, prin actul nr. 297a-2016 de expertiză

psihiatrico-legală, efectuată în condiții de staționar în privința lui Banari I., se

constată că „... ținând cont de nivelul dezvoltării psihologice, cât și circumstanțele

stării acestuia, Banari I. cu greu înțelegea că în privința lui se comitea infracțiunea”.

Deci, se pune la îndoială pertinența acestui înscris, la stabilirea vinovăției

inculpatului în comiterea tentativei de omor.

Ori, în acțiunile inculpatului lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute la art. 27, 145 alin. (1) Cod penal.

Din probele prezentate rezultă că în acțiunile lui lipsește latura subiectivă a

infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică nu se regăsește

intenția directă că a dorit, dar din motive independente de voința sa, acțiunile sale

nu s-au soldat cu decesul lui Banari I.

Tentativa de infracțiune, prevăzută la art. 27 Cod penal, poate fi săvârșită

numai cu intenție directă, dar în speță nu a fost stabilit că în acțiunile inculpatului

existentă intenția directă care poate genera legalitatea încadrării juridice prevăzută

de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal.

Nu a fost dovedit că acel obiect ascuțit înțepător, vulnerant cu care au fost

cauzate leziunile corporale părții vătămate, posibil să fi fost un cuțit de bucătărie.

Inculpatul, deși a folosit un instrument vulnerant susceptibil să producă

leziuni grave - cuțit de bucătărie, i-a aplicat părții vătămate o lovitură în regiunea

spatelui, care nu a fost de intensitate mare, cauzându-i, conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 202D din 14.05.2016 și expertiză medico-legală în

comisie nr. 258 din 25.11.2016, leziuni corporale sub formă de plagă înțepat-tăiată

nepenetrantă a toracelui posterior în regiunea omoplatului stâng, care a condiționat

dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare ușoară.

Astfel, fapta comisă de Gangu I. constituie contravenția prevăzută de art. 78

alin. (2) Cod contravențional, ca vătămarea intenționată ușoară a integrității

corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății sau o pierdere

neînsemnată, dar stabilă, a capacității de muncă, fiind necesară încetarea

procesului pe art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, deoarece nu a fost dovedită vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

Procurorul în Procuratura mun. Bălți, Vitalie Belinschi, a declarat apel,

solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să

fie condamnat în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal la 10 ani închisoare, iar în

temeiul art. 85 Cod penal, a-i stabili pedeapsă definitivă de 12 ani închisoare.

Apelantul a invocat că instanța de fond nu a apreciat corect declarațiile părții

vătămate Banari I., date în ședința de judecată, nu le-a analizat în coroborare cu alte

probe și cu declarațiile acestuia date în cadrul urmăririi penale, în cadrul confruntării

cu învinuitul Gangu I., și anume că „la 18.04.2016, aproximativ la orele 15.45,

aflându-se în apropiere de casa ... unde locuia la acel moment Gangu I., între el și

Gangu I. s-a iscat o ceartă care, ulterior, s-a transformat în bătaie și după ce ei au

fost despărțiți, fiind cu spatele spre Gangu I., a simțit o lovitură în regiunea

omoplatului stâng din partea inimii. ... întorcându-se, l-a văzut pe Gangu I. care

ținea în mână un cuțit, pe care ulterior l-a aruncat”.

Potrivit Hotărârii Plenului CSJ nr. 11 din 24.12.2012 Cu privire la practica

judiciară în cauzele penale referitoare la infracțiunile săvârșite prin omor, instanța

de judecată, soluționând chestiunea de vinovăție în cazul infracțiunilor săvârșite prin

omor, urmează să rezulte din cumulul tuturor circumstanțelor infracțiunii săvârșite,

să țină cont, în special, de anturajul, modul de săvârșire a infracțiunii, arma utilizată,

numărul, caracterul și localizarea rănilor și a altor vătămări corporale, comportarea

anterioară a făptuitorului și a victimei, relațiile dintre ei etc.

Acuzarea a prezentat probe suficiente și concludente, care dovedesc vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal,

iar declarațiile lui contravin materialelor cauzei în ansamblu, fiind depuse doar cu

scopul de a se eschiva de la răspundere penală pentru fapta comisă și care au fost

combătute pe deplin prin:

declarațiile martorului Laba D., care și-a menținut declarațiile depuse la etapa

urmăririi penale, că „la 18.04.2016, aproximativ la orele 15.45, lângă gospodăria

lui Gangu I., între acesta și tatăl său Banari I., s-a iscat o ceartă care, ulterior, s-a

transformat în bătaie. În momentul când tatăl lui era cu spatele la Gangu I. și se

ridica de jos, Gangu I. a scos cuțitul din buzunarul drept din spate al pantalonilor

în care era îmbrăcat și i-a aplicat lui Banari I. o lovitură cu cuțitul în spate”;

declarațiile martorului Golovenco V. că la 18.04.2016, aproximativ la orele

15.50, în timp ce se deplasa de la pășune, pe strada centrală l-a întâlnit pe Banari

I., care venea în întâmpinarea lui cu feciorul său Dorin. Apropiindu-se, a început să

discute cu Banari I. și a văzut că la acesta curge sânge din partea stângă din spate,

în regiunea omoplatului stâng, iar pe tricoul îmbrăcat pe el se vedeau pete de sânge.

L-a întrebat ce s-a întâmplat și Banari I. i-a spus că a fost înjunghiat cu cuțitul de

către Gangu I.”

Vina inculpatului se demonstrează și prin plângerea lui Banari I.; informația

parvenită prin intermediul apelului telefonic 112 din 18.04.2016; înștiințarea din

IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălți din 18.04.2016; procesele-verbale de cercetare

la fața locului din 18.04.2016 și tabelele foto anexate la ele, cu ridicarea unui tricou

de culoare gri, unui par de lemn cu lungime de 82 cm.; procesul-verbal de ridicare

din 18.04.2016, prin care de la Banari I. au fost ridicați pantaloni sportivi și tabelele

foto anexate; procesul-verbal de examinare a obiectelor din 23.04.2016; ordonanța

de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 23.04.2016, un tricou de culoare

gri, un par de lemn cu lungimea de 82 cm., o pereche de pantaloni sportivi de culoare

neagră; raportul de expertiză medico-legală nr. 202 D din 14.05.2016 în privința lui

Banari I.; raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 258 din 25.11.2016 în

privința lui Banari I.; raportul de expertiză medico-legală biologică nr. 340 din

06.06.2016, conform căruia în fragmentele din petele roșietice de pe tricoul ridicat

de la fața locului s-a depistat sânge uman de grupa cu antigenii „A” și „B”, ce

presupune proveniența de la persoana cu grupa sanguină „АВ0”, în cazul dat de la

Banari I. Proveniența acestui sânge de la Gangu I. cu grupa 0alfa,beta se exclude;

procesul-verbal de confruntare dintre martorul Laba D. și martorul Laba E. din

29.04.2016; procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Banari I. și

învinuitul Gangu I. din 29.04.2016; procesul-verbal de confruntare dintre martorul

Laba D. și învinuitul Gangu I. din 29.04.2016; procesul-verbal de verificare a

declarațiilor părții vătămate Banari I. la locul infracțiunii din 16.06.2016 și tabelul

foto anexat; procesul-verbal de verificare a declarațiilor martorului Laba E. din

16.06.2016 și tabelul foto anexat; procesul-verbal de verificare a declarațiilor

martorului Nichitin V. din 16.06.2016 și tabelul foto anexat; procesul-verbal de

verificare a declarațiilor martorului Laba D. din 16.06.2016 și tabelul foto anexat;

procesul-verbal de verificare a declarațiilor învinuitului Gangu I. din 16.06.2016 și

tabelul foto anexat; procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Banari I.

și martorul Laba D. din 16.06.2016; procesul-verbal de confruntare dintre partea

vătămată Banari I. și martorul Nichitin V. din 16.06.2016; procesul-verbal de

confruntare dintre martorul Laba D. și martorul Nichitin V. din 16.06.2016.

Astfel, din probele administrate la urmărirea penală rezultă comiterea de către

inculpat a unei infracțiuni deosebit de grave, cu vinovăție intenționată.

Pe lângă aceasta, în acțiunile inculpatului lipsesc circumstanțe atenuante, iar

cele agravante sunt - comiterea infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate,

săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru alte

fapte care au relevanță pentru cauză.

Potrivit deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 04 noiembrie

2020, apelul a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Potrivit art. 332 alin. (2), 391 alin. (2) Cod de procedură penală, Gangu Igor

a fost liberat de răspundere penală pe art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, deoarece

fapta constituie contravenția prevăzută la art. 78 alin. (2) Cod contravențional, cu

încetarea procesului penal, în legătură cu intervenirea prescripției pentru atragerea

la răspunderea contravențională.

În rest, dispozițiile sentinței privind cheltuielile judiciare și corpurile delicte

au fost menținute.

Instanța de apel a statuat că, sentința urmează a fi casată, cu pronunțarea

unei soluții noi, deoarece instanța de fond corect a concluzionat că învinuirea

formulată inculpatului pe art. art. 27, 145 alin. (1) Cod penal nu și-a găsit confirmare,

fapta lui constituind contravenția prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod contravențional,

reieșind din leziunile corporale de facto cauzate victimei, însă a omis reținerea ei, ce

impune casarea sentinței.

Astfel, se constată ca fiind dovedit, că pe 18 aprilie 2016, aproximativ la orele

15.45, inculpatul Gangu I. în timp ce se afla în apropierea imobilului nr. 3 din

XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, în rezultatul cerții dintre el și partea vătămată

Banari I., transformată în bătaie, i-a aplicat acestuia o lovitură cu cuțitul de

dimensiuni mici în regiunea omoplatului stâng, cauzându-i conform rapoartelor de

expertiză judiciară primară nr. 202D din 18.04.2016 și celui în comisie nr. 258 din

15.08.2016, plagă înțepat-tăiată nepenetrantă a toracelui posterior în regiunea

omoplatului stâng, ce a condiționat dereglarea sănătății de scurtă durată, calificându-

se ca vătămare corporală ușoară.

Ori, vina inculpatului ce confirmă prin sesizarea lui Banari I. privind atragerea

la răspundere penală a lui Gangu I. pentru aplicarea loviturii cu cuțitul în regiunea

omoplatului stâng și cauzarea vătămărilor corporale; procesul-verbal de cercetare a

locului faptei, cu anexarea planșei fotografice, fiind ridicat tricoul de culoare gri pe

care l-a purtat victima, pe el fiind pete de culoare brună, parul din lemn cu lungimea

de 82 cm., roata de la bicicletă, cu anvelopa tăiată.

În cadrul verificării la fața locului a declarațiilor victimei Banari I. din

16.06.2016, cu planșa fotografică anexată, acesta a concretizat locul unde s-a

petrecut încăierarea și a fost înjunghiat cu cuțitul, fiind identic celui pe care l-a arătat

și inculpatul, susținând că în timpul încăierării victima a scos cuțitul din buzunar

încercând să-l lovească, pe care i l-a smuls din mână, rănindu-și palma stângă și, în

apărarea sa, lovindu-l în spate.

În cadrul confruntării din 29.04.2016 dintre partea vătămată Banari I. și

inculpatul Gangu I. s-a constatat că Nichitin V. a intervenit în aplanarea conflictului

dintre ei, fapt recunoscut de primul, iar la confruntarea cu martorul Laba D.,

inculpatul a negat că cuțitul i-ar fi aparținut.

Prin rapoartele de expertiză judiciară primară nr. 202D din 18.04.2016 și cel

suplimentar în comisie nr. 258 din 15.08.2016, la Banari I. s-a depistat o plagă tăiat-

înțepată în regiunea spatelui corespunzător omoplatului stâng, produsă în rezultatul

acțiunii traumatice posibil și de o singură dată a unui obiect ascuțit-înțepător, posibil

în timpul și circumstanțele indicate, condiționând dereglarea sănătății de scurtă

durată, calificându-se ca vătămări corporale ușoare.

Totodată, în rezultatul examinării medico-legale a inculpatului Gangu I., la

acesta s-a depistat o plagă contuză a capului, care condiționează dereglarea sănătății

de scurtă durată, calificându-se ca vătămare corporală ușoară; echimoză pe spate,

calificându-se ca vătămare neînsemnată, produse prin acțiunea traumatică a unui

obiect contondent dur cu suprafața alungită de acțiune, posibil cu o bucată de lemn

suplimentar prezentat la expertiză; echimoze pe brațul drept, produse prin acțiunea

traumatică a unui obiect contondent dur cu o suprafață limitată de acțiune, cum ar fi

degetele mâinilor, calificându-se ca vătămare neînsemnată; excoriații pe cot

bilateral, antebraț stâng și în regiunea articulației radio-carpiene pe stânga și o plagă

superficială tăiată a palmei stângi, produsă prin acțiunea traumatică a unui obiect

ascuțit-tăios, calificându-se ca vătămare neînsemnată, localizarea și caracterul

leziunilor corporale, excluzând posibilitatea formării lor prin cădere din poziție

verticală ortostatică, putând apărea și în rezultatul unei bătăi dintre două persoane.

În temeiul probelor administrate, se reține caracterul întemeiat și motivat al

soluției privind lipsa la inculpat a intenției de omor a victimei ca element al laturii

subiective a componenței de infracțiune, nefiind confirmată prin date obiective

tentativa de omor, care se realizează doar prin intenție directă, atunci când făptuitorul

întreprinde toate măsurile în realizarea scopului final, efectul cărora nu se produce

din circumstanțe ce nu depind de voința lui, ceea ce în speța dată nu se regăsește.

Conform probelor administrate, victima a fost inițiatorul conflictului, atacând

inculpatul prin aplicarea loviturilor cu un par din lemn peste cap și spate, în rezultat

la ce a început altercația prin aplicarea loviturilor reciproce, cu cauzarea urmelor de

plagă tăiat-înțepată din palma mânii stângi a inculpatului, fiind credibile declarațiile

inculpatului privind smulgerea cuțitului din mâna victimei, dar nu și celor de aplicare

a loviturii în timp ce ambii erau la pământ.

Partea vătămată Banari I. a indicat că inculpatul i-a aplicat lovitura în omoplat,

după altercație, când se întoarse cu spatele la el pentru a pleca de la fața locului,

nefiind împiedicat de nimeni. Aceste împrejurări denotă că, în cazul în care,

inculpatul ar fi avut intenția tentativei de omor a victimei, ar fi putut să o realizeze

prin continuarea acțiunilor de aplicare a loviturilor, însă nu a făcut-o, neavând careva

obstacole și nefiind oprit de nimeni.

Pe lângă aceasta, nefiind depistat obiectul vulnerabil cu care s-a produs

vătămarea, descrierea lui rezultând doar din declarațiile părților, ca fiind de

dimensiuni mici, iar intensitatea loviturii ca fiind una redusă, provocând plagă

nepenetrantă și condiționând dereglarea sănătății de scurtă durată, calificată ca

vătămare corporală ușoară, denotă lipsa tentativei de omor, probele administrate

nefiind în măsură să răstoarne soluția instanței de fond privind încadrarea acțiunilor

inculpatului pe art. 78 alin. (2) Cod contravențional, cu dispunerea încetării

procesului contravențional în legătură cu împlinirea termenului de prescripție,

soluție ce urmează a fi preluată în sensul dat.

Procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Andrei Formusatii, a

declarat recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a invocat că instanța de apel, contrar prevederilor art. 414, 417

Cod de procedură penală, ilegal, a adoptat o decizie de încetare a procesului penal,

acordând prioritate în exclusivitate depozițiilor inculpatului, care a negat vinovăția

sa și nu a dat apreciere deplină depozițiilor părții vătămate Banari I. și martorului

Laba D., nu a indicat cauza excluderii restului probelor acuzării și nu a ținut cont de

faptul că inculpatul nu a prezentat nicio probă pertinentă și concludentă, limitându-

se numai la criticarea probelor acuzării.

Vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate se dovedește prin

probele administrate legal, iar analiza lor sub toate aspectele, complet, obiectiv și în

ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, demonstrează existența infracțiunii

de tentativă de omor și vinovăția inculpatului în comiterea acesteia.

Totodată, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în

cererea de apel declarată.

Instanța de apel neîntemeiat a susținut poziția instanței de fond, reținând

eronat caracterul întemeiat și motivat al soluției privind lipsa în acțiunile inculpatului

a intenției de omor a părții vătămate ca element al laturii subiective, din care rezultă

neconfirmarea prin date obiective a tentativei de omor, care se realizează doar prin

intenție directă, atunci când făptuitorul întreprinde toate măsurile în realizarea

scopului final, efectul cărora nu se produce din circumstanțe ce nu depind de voința

lui. Or, însăși instanța de apel a enumerat probele prezentate de acuzare fără a le da

o careva apreciere, printre care confruntarea din 29.04.2016 dintre partea vătămată

Banari I. și inculpatul Gangu I. (f.d. 149, vol. 1), potrivit căruia Nichitin V. a intervenit

în aplanarea altercației dintre ei, fapt recunoscut de partea vătămată (f.d.231-232, vol.

1).

De asemenea, instanța de apel nu a cercetat obiectiv și sub toate aspectele

cazul și nu a apreciat declarațiile martorului minor Laba D. care, la urmărirea penală,

a confirmat aplicarea directă de către Gangu I. a loviturii cu cuțitul, pe care îl avea

asupra sa, față de Banari I., poziție menținută și în cadrul confruntărilor, care, însă,

a fost negată în instanță, sub influența mamei sale Laba E. și a inculpatului.

Astfel, comiterea infracțiunii incriminate inculpatului se confirmă prin

probele administrate de organul de urmărire penală, care sunt veridice, utile,

concludente și în coroborare reciprocă, iar soluția instanței de apel de încetare a

procesului penal, pe motiv că în acțiunile inculpatului sunt prezente elementele

contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod Contravențional, este nefondată, în

aceste împrejurări nefiind clarificate obiectiv circumstanțele cauzei.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12)

Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive

legale pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, acesta este expus neclar, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel

au comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 325

alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează în limitele

învinuirii formulate în rechizitoriu. Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), 2), 5) Cod de

procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă

descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, probele pe care se

întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins

alte probe, încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului. Conform art. 101 alin. (1) și

(4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată

să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor

administrate. Potrivit art. 385 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, la adoptarea

sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea. Conform art.

113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile

săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

În corespundere cu jurisprudența națională, sentința trebuie să corespundă atât

după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală.

Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea

anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor

inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3., 39.,

41.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului

sentinței, instanța de fond (pct. 1., 2. din decizie):

a) nu a judecat cauza în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept

imputate inculpatului în rechizitoriu, iar constatând că: „... în acțiunile lui lipsește latura

subiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal..., a provocat o dereglare

de scurtă durată a sănătății sau o pierdere neînsemnată, dar stabilă, a capacității de muncă... ”,

a depășit limitele învinuirii formulate ultimului;

b) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și de drept

invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a admis unele probe și a

respins altele, inclusiv declarațiile părții vătămate, ale martorilor Laba E., Nichitin

V. și Laba D. de la urmărirea penală, în special declarațiile martorului Laba D. că:

„...când tatăl lui era cu spatele la Gangu I. și se ridica de jos, Gangu I. a scos cuțitul din

buzunarul drept din spate al pantalonilor în care era îmbrăcat și i-a aplicat lui Banari I. o

lovitură cu cuțitul în spate...”, cât și concluziile din raportul de expertiză medico-legală

în comisie nr. 258 din 25.11.2016 că la Banari I. au fost constatate: „... o plagă înțepat-

tăiată nepenetrantă a toracelui posterior în regiunea omoplatului stâng, care a fost produsă

printr-o singură lovitură posterio-anterioară, cu un obiect înțepător-tăietor, de jos în sus, cu

lungimea canalului de rănire de circa 12-13 cm., se finisează orb în mușchii spatelui...”.

Mai mult, nu a coroborat probele nominalizate cu prevederile art. 27 Cod

penal și jurisprudența națională, potrivit căror se consideră tentativă de infracțiune

acțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea unei infracțiuni dacă, din

cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul. Omorul

intenționat este lipsirea ilegală și intenționată de viață a unei alte persoane. Moartea

poate fi provocată prin orice mijloace sau instrumente, care trebuie să fie apte să

producă rezultatul mortal prin ele însele sau prin întrebuințarea lor în anumite

moduri, împrejurări sau condiții. Instanța de judecată, soluționând chestiunea de

vinovăție în cazul infracțiunilor săvârșite prin omor, urmează să rezulte din cumulul

tuturor circumstanțelor infracțiunii săvârșite, să țină cont, în special, de anturajul,

modul de săvârșire a infracțiunii, arma utilizată, numărul, caracterul și localizarea

rănilor și a altor leziuni corporale, comportarea anterioară a făptuitorului și a

victimei, relațiile dintre ei etc. Absența urmării prejudiciabile, adică a morții

cerebrale, demonstrează că omorul s-a întrerupt la etapa de tentativă. Tentativa de

omor poate fi o tentativă întreruptă (neterminată), dacă subiectul nu a putut să-și

continue fapta, intervenind anumiți factori care l-au împiedicat să-și desfășoare mai

departe activitatea infracțională. În alte cazuri, tentativa de omor poate fi o tentativă

perfectă (terminată), atunci când făptuitorul depune toate eforturile pe care le

consideră necesare pentru lipsirea de viață a victimei și care în realitate au fost

necesare pentru aceasta, fără ca fapta să-și fi produs efectul. (Hotărârea Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 11 din 24.12.2012, cu privire la practica judiciară în cauzele penale

referitoare la infracțiunile săvârșite prin omor).

Totodată, constatările sumare și divergente că: „nu a fost dovedit că acel obiect

ascuțit înțepător, vulnerant cu care au fost cauzate leziunile corporale părții vătămate, posibil să

fi fost un cuțit de bucătărie..., inculpatul, deși a folosit un instrument vulnerant susceptibil să

producă leziuni grave - cuțit de bucătărie, i-a aplicat părții vătămate o lovitură în regiunea

spatelui, a toracelui posterior în regiunea omoplatului stâng..., fiind necesară încetarea

procesului pe art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, deoarece nu a fost dovedită vinovăția inculpatului

în comiterea infracțiunii incriminate...”, nu corespund exigențelor prescrise în art. 101

Cod de procedură penală, privind evaluarea și aprecierea probelor administrate în

cadrul cauzei penale.

Ori, aprecierea completă și justă a probelor trebuie să se întemeieze pe o

analiză minuțioasă a materialului probator și apoi pe o sinteză a evaluărilor făcute.

Analiza probelor presupune examinarea fiecărui element probatoriu în parte, pentru

a se înlătura tot ce nu are legătură cu cauza, tot ce este vag și nesigur. În cadrul

operației de sinteză, probele sunt examinate în ansamblul lor, confirmându-se unele

pe altele și ducând la o concluzie univocă, ce trebuie să fie reflectată în soluția dată

cauzei, care urmează a fi motivată astfel încât raționamentele ce au stat la baza

aprecierii probelor să poată fi supuse controlului judiciar;

c) în dispozitiv, recunoscând inculpatul vinovat în săvârșirea contravenției

prevăzute la art. 78 alin. (2) Cod contravențional și încetând procesul penal pe art.

27, 145 alin. (1) Cod penal anume din acest motiv, nu a descris fapta considerată ca

fiind comisă și dovedită în descriptivul sentinței, în care a indicat alt temei, că este:

„necesară încetarea procesului pe art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, deoarece nu a fost dovedită

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate...”;

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, acesta

fiind expus neclar.

În al doilea rând, conform art. 414 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit art. 419 Cod de procedură penală,

rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale

pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să

se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile

de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de

drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări

ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de

fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei. Instanța de apel este obligată să

se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Nepronunțarea instanței de

apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului

și, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum

cere art. 435 CPP, întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în

instanța de recurs (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica

judecării cauzelor penale în ordine de apel, pct. 14.7.).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, rejudecând cauza potrivit regulilor generale, conform descriptivului și

dispozitivului deciziei contestate (pct. 4. din decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise

de instanța de fond, nominalizate supra, și, repetându-le întocmai, indicând sumar și

divergent în descriptiv că: „...sentința urmează a fi casată, cu pronunțarea unei soluții noi,

deoarece instanța de fond corect a concluzionat că învinuirea formulată inculpatului pe art. art.

27, 145 alin. (1) Cod penal nu și-a găsit confirmare, fapta lui constituind contravenția prevăzută

de art. 78 alin. (2) Cod contravențional...”, nu a desființat total sentința, cu rejudecarea

cauzei potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță,

menținând, în dispozitiv, parțial o sentință nemotivată și neîntemeiată legal;