1ra-650/2021 — art.145 alin. 1 CP

1ra-650/2021 — art.145 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-650/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Mereuță Victor în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2020, în cauza penală în privința

lui,

Țigănașu Vasile XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 11.02.20 – 10.06.2020

instanța de apel: 27.07.2020 – 06.10.2020

instanța de recurs: 24.12.2020 – 31.03.2021

A CONSTATAT:

Țigănașu Vasile a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 145 alin.(1) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 13 (treisprezece) ani cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip închis.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

A fost încasat din contul lui Țigănașu Vasile în beneficiul statului

cheltuielile judiciare în mărime totală de 5938 (cinci mii nouă sute treizeci și

opt) lei.

23 decembrie 2019, în perioada de timp 14:40-15:15 în s. XXXXX, r-nul

XXXXX, aflându-se la domiciliul lui Vasile Cristei, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, acționând cu intenție directă de a lipsi ilegal de viață o persoană,

în urma unui conflict cu Țigănașu Andrei, i-a aplicat mai multe lovituri cu

un cuțit în corpul ultimului, în rezultatul cărui fapt Tigănașu Andrei a

decedat pe loc.

În rezultatul acțiunilor violente, Tigănașu Vasile i-a cauzat lui

Tigănașu Andrei, conform Raportului de expertiză medico-legală nr.

XXXXX, din 24.01.2019, leziuni corporale externe și interne: plaga (nr.2)

înțepat-tăiată oarba a hemitoracelui sting, penetranta in cavitatea pleurala:

1

lezarea pleurilor, lezarea pulmonului sting, hemoragii in țesuturile moi

adiacente - leziuni care au fost produse intravilan cu puțin timp înainte de

deces (0-30 min), în urma acțiunii traumatice a unui obiect tăietor-înțepător,

în timpul si circumstanțele descrise in ordonanță, au legătură direct cu cauza

morții si se califică ca vătămare corporala grave; plaga înțepat-tăiată (nr.1)

oarba, treimii superioare, suprafața antero-medială a brațului sting, lezarea,

țesuturilor moi - leziuni care au fost produse intravial cu puțin timp înainte

de deces, în urma acțiunii traumatice a unui obiect tăietor-înțepător, ce se

califică ca vătămare corporale ușoare; plăgi tăiate a treimii superioare,

suprafața posterioară și laterala a brațului sting cu lezarea tegumentelor-

leziuni care au fost produse intravial cu puțin timp înainte de deces, nu au

legătură directă cu cauza morții, la persoane vii duc la dereglarea sănătății

de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale

ușoare; excoriații pe față-leziuni care au fost produse în urma acțiunii

traumatice a unui corp dur contondent cu suprafața limitată de acțiune sau

la lovirea de acesta, la persoane vii leziunile menționate nu generează

dereglarea sănătății mai mult de 6 zile și în baza acestui criteriu, in comun

se califică ca vătămare corporala neînsemnată.

- inculpatul Țigănașu Vasile, prin care a solicitat emiterea unei noi

hotărâri prin care să fie recunoscut nevinovat;

- avocatul Mereuță Victor în numele inculpatului Țigănașu Vasile prin

care a solicitat casarea sentinței, cu emiterea unei noi hotărâri prin care

inculpatul Țigănașu Vasile să fie recunoscut nevinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal.

3.1. În motivarea cererii de apel avocatul Mereuță Victor a inovat că:

- învinuirea se bazează doar pe presupuneri, nu s-a prezentat probe

pertinente, concludente, directe care ar dovedi vinovăția inculpatului;

- nu au fost prezentate probe directe ce ar dovedi vinovăția lui

Țigănașu Vasile în omorul lui Țigănașu Andrei;

- conform raportului de expertiză din 23 decembrie 2019 dovedește

leziunile corporale depistate la victimă după deces, informația telefonică din

23.12.2019 demonstrează informarea organelor de drept despre incident;

- procesele verbale de cercetare la fața locului, la fel puse de acuzare la

baza, învinuirii, nu demonstrează vinovăția inculpatului;

- acesta a explicat proveniența sângelui de pe hainele depistate. Cui

aparținea sângele - inculpatului sau victimei, sau poate celor două persoane

care au participat la conflict, se referă la frații Cristei Vasile și Cristei Andrei,

atât la anchetă cît și în judecată nu sa dovedit;

2

- nu există concluzia unor experți care să stabilească proveniența

sângelui dat și, deci, nu există temei, proba respectivă a considera nulă;

- declarațiile martorilor Cristei Vasile și Cristei Andrei la fel nu pot fi

puse la baza unei sentințe de condamnare a lui Țigănașu Vasile, deoarece

aceste două persoane sunt cointeresate în recunoașterea lui Țigănașu Vasile

ca vinovat de omorul lui Țigănașu Andrei;

- pe cuțitul dat nu au fost depistate amprentele inculpatului Țigănașu

Vasile, astfel nu se demonstrează faptul că anume acest cuțit ar fi fost în

mâinile lui Țigănașu Vasile și folosit la omorul victimei.

octombrie 2020, au fost respinse, ca nefondate apelurile inculpatului și

avocatului Mereuță Victor în numele inculpatului Țigănașu Vasile și

menținută sentința.

4.1 În motivarea soluției instanța de apel a menționat că, la

pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Țigănașu Vasile a

săvârșit infracțiunea imputată lui prevăzută de art. 145 alin. (1) Cod penal.

Deși inculpatul Țigănașu Vasile nu și-a recunoscut vina imputată,

instanța de apel a conchis că vina lui în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 145 alin. (1) Cod penal, se dovedește pe de plin de sistema de probe, care

sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum

ar fi: declarațiile succesorului victimei Țigănașu Victor, declarațiile

martorului Guțuțui Simion, declarațiile martorului Cristei Vasile,

declarațiile martorului Cristei Andrei, declarațiile martorului Tabără Ion,

declarațiile martorului Costaș Vasile, declarațiile martorului Mangîr Ștefan,

declarațiile inculpatului Țigănașu Vasile, precum și probele cu înscrisuri

administrate în cauza penală.

Instanța de apel a constatat cu certitudine că Țigănașu Vasile a comis

infracțiunea imputată lui, iar acțiunile inculpatului au fost corect calificate

în baza art. 145 alin. (1) Codul Penal - omorul unei persoane.

Instanța de apel a constatat că vinovăția a fost demonstrată și pedeapsa

numită lui Țigănașu Vasile este legală și întemeiată, proporțională faptelor

comise, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, cât și

circumstanțelor reale și personale, corect constatate de către prima instanță.

Instanța de apel a conchis că la adoptarea sentinței de condamnare,

instanța de fond a ținut cont de semnele obiective ce țin de realizarea faptei

comise de Țigănașu Vasile, or, în cazul dat, suntem în prezența unui omor a

unei persoane, deoarece persistă intenția directă a făptuitorului de lipsire a

victimei de viață, acțiune care din cauze independente de voința

făptuitorului și-a produs efectul.

3

Instanța de apel a mai menționat și faptul că, scopul inculpatului

Țigănașu Vasile era de a săvârși omorul victimei, având o gravitate sporită.

În împrejurarea în care inculpatul Țigănașu Vasile a comis

infracțiunea, este îndreptățită agravarea răspunderii penale, de vreme ce

aceasta a atentat la viața victimei.

Instanța de apel a considerat că, reieșind din circumstanțele cazului,

prima instanță justificat la considerat vinovat și i-a numit pedeapsa

inculpatului sub formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, pe art. 145

alin.(1) Cod Penal.

Astfel, instanța de apel a conchis că vinovăția a fost demonstrată și

pedeapsa numită lui Țigănașu Vasile este legală și întemeiată, proporțională

faptelor comise, cât și circumstanțelor reale și personale, corect constatate de

către instanța de fond, totodată ținând cont și de prevederile art. 61 alin.(2)

Codul Penal potrivit căruia pedeapsa are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea condamnaților.

avocatul Mereuță Victor în numele inculpatului, prin care neinvocând nici

un temei pentru recurs prevăzut de dispozițiile alin. (1), art. 427 Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei, pronunțarea unei decizii de

achitare a inculpatului.

5.1 În susținerea cererii de recurs, avocatul Mereuță Victor a menționat

că:

- nu s-au stabilit corect circumstanțele de fapt și de drept, iar instanțele

inferioare nu au stabilit adevărul;

- sunt circumstanțe lăsate fără răspuns, și care urmau a fi tratate în

favoarea inculpatului;

- nici în cadrul urmăririi penale, nici în cadrul judecății în prima

instanță, și în instanța de apel, nu au fost cercetate circumstanțele, care au o

mare importanță pentru justa rezolvare a cazului și stabilirea adevărului;

- inculpatul Țigănașu Vasile este o persoană de o vârstă înaintată, era

în stare avansată de ebrietate și, de fapt, nu ține minte nimic din cele

întâmplate, dar Cristei Vasile și Cristei Andrei sunt de o vârstă mai tânără,

ei au conflictat cu victima și nu se exclude comiterea omorului de către ei;

- această circumstanță, de rând cu faptul lipsei amprentelor lui

Țigănașu Vasile de pe cuțit, de rând cu nedovedirea și nestabilirea cui

aparține sângele de pe haine trezesc prea multe dubii în credibilitatea că

Țigănașu Vasile l-ar fi omorât pe Țigănașu Andrei prin aplicarea de lovituri

cu cuțitul respectiv;

4

- nu s-a dovedit dacă inculpatul fiind în stare de ebrietate în care se

afla, a avut fizic puterea de lovire pentru a cauza leziunile depistate la

victimă, care au provocat decesul acesteia. Ancheta penală și judecata au

avut obligația de a înlătura toate acestea semne de întrebare, dar s-au limitat

doar la interogarea lui Cristei Vasile și Cristei Andrei ca martori, dar care

erau cointeresați în condamnarea lui Țigănașu Vasile, la constatarea

cauzelor decesului;

- urmează a fi tratate în favoarea inculpatului Țigănașu Vasile și

declarațiile martorului Tabără Ion, care a declarat, că l-a văzut pe Țigănașu

Vasile mergând spre casă murdar de sânge, și acesta i-a spus că "lau bătut."

După asta la el a venit Cristei Vasile, care era galben la față și i-a spus că

Andrei e tăiat. Trezește semn de întrebare de ce acesta nu i-a spus cine l-a

tăiat pe Andrei Țigănașu. Dacă aceasta ar fi făcut-o altcineva decât tot el cu

fratele său, în plină emoție Crestei Vasile să spună despre Țigănașu Vasile.

El asta nu a spus, de aceia situația trezește mari bănuieli, că nu Țigănașu

Vasile a comis infracțiunea de omor;

- Țigănașu Vasile i-a declarat martorului Costaș Vasile că posibil l-ar fi

omorât pe Cristei, lui î-i curgea sânge din nas. Tot la el a venit Cristei Vasile,

comunicându-i că posibil Țigănașu Andrei este decedat. Și iarăși Cristei

Vasile nu i-a comunicat că anume Vasile Țigănașu l-ar fi omorât pe Țigănașu

Andrei. Martorul a mai declarat, că Cristei Vasile era în stare de ebrietate,

dar nu avansată, că inculpatul cu victima aveau relații bune și Țigănașu

Vasile nu putea să-l omoare pe Țigănașu Andrei, tot așa se auzea și prin sat;

- atât la urmărirea penală cât și instanțele inferioare nu au verificat

versiunea inculpatului, precum că cînd el a ieșit de la cumătrul său, acolo au

rămas Țigănașu Andrei și Cristei Vasile, deoarece mai rămăsese vin. El a fost

lovit în față de Cristei Vasile prin întuneric și bănuiește că aceasta ar fi pentru

ca să nu vadă cadavrul și să nu anunțe pe cineva;

- consideră că cercetarea versiunii, că pe Țigănașu Vasile l-ar fi omorât

Cristei Vasile, nu Țigănașu Vasile, posibil ar fi dus la stabilirea adevărului

pe caz - moment obligatoriu într-un proces penal;

- persistă pericolul condamnării unei persoane nevinovate, care î-l

poate costa o viață, având în vedere gravitatea infracțiunii, termenul de

pedeapsă mare și vârsta inculpatului Țigănașu Vasile;

- s-a dovedit prin probe pertinente și concludente, că Țigănașu Vasile

a consumat alcool cu frații Cristei și Țigănașu Andrei, că el a fost lovit de

Cristei Vasile apoi a plecat acasă, iar în ogradă au rămas Țigănașu

Vasile și Cristei Vasile, astfel faptei date i s-a dat o încadrare juridică greșită,

iar n acțiunile lui Țigănașu Vasile nu constituie elemente de infracțiune,

prevăzută de art.145 alin. (1) Cod penal.

5

procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,

Crijanovschi S. prin care a solicitat dispunerea inadmisibilității recursului

declarat ca fiind vădit neîntemeiat.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta

este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din considerentele ce urmează.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

Din cuprinsul recursului declarat se reține că, recurentul nu este de

acord cu stabilirea vinovăției inculpatului pentru fapta ce a fost condamnat,

temei de drept pentru declararea recursului ordinar ce se regăsește la pct. 8)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și apel, atunci când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Colegiul penal, analizând criticile conținute în recursului declarat în

raport cu conținutul deciziei atacate, conchide că temeiul invocat, nu și-a

găsit confirmare dat fiind faptul că instanța de apel la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. art. 414 alin.(1) și 417 alin. (8) Cod de procedură

penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat, cât și a argumentelor primei instanțe ce a

concluzionat temeinicia condamnării inculpatului în baza art. 145 alin. (1)

Cod penal, decizia atacată cuprinzând motivele pe care se întemeiază

soluția.

În această ordine de idei, Colegiul penal notează că potrivit art. 414

alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel.

6

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

Așadar, fiind supusă analizei decizia instanței de apel prin prisma

erorilor de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, Colegiul penal constată că recurentul, de fapt, își exprimă

dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă

motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca

motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece

instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o

nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt,

decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială

a instanțelor respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticele

referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în

cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de

fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea dispunerii condamnării

inculpatului conform infracțiunii incriminate, astfel că reaprecierea

probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se încadrează în

prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra

probelor, care au fost puse la baza deciziei de condamnare a instanței de

apel, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Astfel, din textul recursului rezultă, că în viziunea recurentului

probele administrate nu confirmă vina lui Țigănașu Vasile în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, astfel instanțele l-au

condamnat fără a stabili corect circumstanțele de fapt și de drept fiind lăsate

fără răspuns, în opinia sa nefiind stabilit adevărul pe caz.

Reieșind din materialele dosarului se constată, că inculpatul a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (1) Cod penal după

semnele calificative: omorul unei persoane.

În prezenta speță, instanța de recurs consideră, că instanța de apel

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv

cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel just

ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, Țigănașu Vasile în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal.

Opozant criticilor, precum că în acțiunile inculpatului nu se regăsesc

elementele constitutive ale infracțiunii imputate, Colegiul penal

menționează, că instanța de apel a descris clar constatarea vinovăției

7

inculpatului, care a fost probată integral prin mijloacele de probă prezentate

de către procuror care au fost apreciate de instanță ca fiind pertinente,

concludente, utile și veridice, coroborează între ele, acestea fiind cercetate în

ședința judiciară a instanței de apel, consemnate în procesul verbal și

analizate de către instanța de apel în motivarea soluției adoptate.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, nu este întemeiată critica din

recursul declarat de avocatul inculpatului, ce ține de aprecierea și

interpretarea eronată, în opinia acestuia, a probelor ce a dus la stabilirea

vinovăției inculpatului, deoarece instanța de apel, a cercetat sub toate

aspectele probele prezentate de părți, verificându-le și apreciindu-le just

prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în

ansamblu – din punctul de vedere al coroborării lor și ca urmare corect a

stabilit starea de fapt, încadrarea juridică și vinovăția Țigănași Vasile.

Toate probele examinate și consemnate în procesul-verbal au fost

apreciate din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, instanța

de apel a constatând că ele demonstrează cu certitudine vina inculpatului,

or, a fost stabilit cert că, Țigănașu Vasile, la data de 23 decembrie 2019, în perioada

de timp 14:40-15:15 în s. XXXXX, r-nul XXXXX, aflându-se la domiciliul lui

Vasile Cristei, fiind în stare de ebrietate alcoolică, acționând cu intenție directă de a

lipsi ilegal de viață o persoană, în urma unui conflict cu Țigănașu Andrei, i-a aplicat

mai multe lovituri cu un cuțit în corpul ultimului, în rezultatul cărui fapt Tigănașu

Andrei a decedat pe loc.

Față de lucrul judecat, Colegiul penal constată motivarea amplă și

temeinică a soluției emise prin prisma procesului de evaluare și apreciere a

probelor prezentate de părți în raport cu faptele reținute în sarcina

inculpatului Țigănașu Vasile, astfel Colegiul penal conchide asupra faptului

că hotărârea atacată este în corespundere cu exigențele art. 6 din Convenția

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe

aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și

pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în

cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO,

deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles

ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale

supuse atenției sale.

8

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub

aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este

legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Mereuță Victor în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2020, în cauza penală în privința

lui Țigănașu Vasile XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 aprilie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

9