1ra-50/2021 — art. 42 alin.2, 189 alin.6 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 42 alin.2, 189 alin.6 CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct. 5, 6, 8, 12 CPP
1ra-50/2021 — art. 42 alin.2, 189 alin.6 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.1ra-50/2021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
23 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte - Timofti Vladimir,
Judecători - Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena, Boico Victor,
judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul Dodica Ruslan
în numele inculpaților Bashirov Irazi Birjahan Oglî, Bashirov Namat Birjahan Oglî, Gunashov
Asim, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05
noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui
Bashirov Irazi xxxx xxxx xxxx
Bashirov Namat xxxx xxxx xxxx
Gunashov Asim xxxx xxxx xxxx
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 27.01.2014 – 12.05.2017;
Instanța de apel: 11.10.2017 – 22.11.2017;
Instanța de recurs: 20.06.2018 – 20.11.2018;
Instanța de apel: 30.01.2019 – 05.11.2019;
Instanța de recurs: 27.05.2020 – 23.03.2021.
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 mai 2017, Basihrov Irazi,
Bashirov Namat și Gunashov Asim au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii
prevăzute de art.352 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa sub formă de
amendă în mărime de câte 600 unități convenționale, pentru fiecare, ce constituie 12 000 lei.
Potrivit sentinței s-a stabilit că, prin rechizitoriu Bashirov Irazi, Bashirov Namat și
Gunashov Asim au fost învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.189 alin.(6) Cod
penal - șantaj în proporții deosebit de mari săvârșite în privința lui Bilgin Turan, de mai multe
persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătate, cu aplicarea armei,
însoțite de răpirea persoanei și anume că, în luna octombrie 2013, Mehmet Savda cunoscând
informația cu privire la situația financiară bună a lui Bilgin Turan și presupunând că acesta ar
putea să aibă sume impunătoare de bani, au hotărât să comită un șantaj, în scopul obținerii
bunurilor acestuia, în proporții deosebit de mari. Pentru realizarea mai sigură a intențiilor sale
1
criminale, Mehmet Savda i-a determinat pe Bashirov Irazi, Bashirov Namat și Gunashov Asim,
la comiterea infracțiunii, aceștia din urmă acceptând necondiționat propunerea, unde
repartizând rolurile între ei, Mehmet Savda a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi și
indicații, iar Bashirov Irazi, Bashirov Namat și Gunashov Asim au pregătit din timp un
apartament în regiunea s. Botanica, mun. Chișinău, în care urma să fie izolat Bilgin Turan, ca
să se realizeze răpirea și convingerea prin maltratare a părții vătămate, pentru a le transmite
bunurile.
La 07 octombrie 2013, Bashirov Namat, amenințându-l pe Bilgin Turan cu un pistol, l-a
răpit din subterana centrului comercial ,,Atrium” din str. Albișoara, mun. Chișinău,
transportându-l în apartamentul pregătit din timp, unde Bashirov Irazi, Bashirov Namat,
Gunashov Asim și Mehmet Savda, i-au aplicat lui Bilgin Turan multiple lovituri cu mâinile și
picioarele peste diferite părți ale corpului, fiind forțat cu pistolul să scrie o recipisă, conform
căreia urma să-i transmită lui Mehmet Savda bani în sumă de 25 000 dolari SUA. Totodată, a
fost deposedat cu forța de pașaportul personal și automobilul de model ,,BMW”, cu n/î XXXX,
la prețul de 7 500 euro, echivalentul a 133 602,75 lei, inclusiv documentele pentru automobil
și ținut în continuare cu forța în diferite încăperi situate în raza mun. Chișinău.
În rezultatul acțiunilor violente a lui Bashirov Irazi, Bashirov Namat, Gunashov Asim și
Mehmet Savda, părții vătămate, Bilgin Turan, i-au fost cauzate, conform raportului de
expertiză medico-legale nr.3068/D din 13.12.2013, vătămări corporale neînsemnate sub formă
de excoriație la nivel gambei drepte, echimoză pe gamba stângă.
La 08 octombrie 2013, aproximativ la ora 09.30, Bashirov Namat și Gunashov Asim l-au
transportat pe Bilgin Turan la oficiul notarial public, Galina Ceban din str. Grigore Vieru nr.
29 mun. Chișinău. Acolo, Bilgin Turan, fiind amenințat de către Bashirov Irazi, Bashirov
Namat, Mehmet Savda și Gunashov Asim cu violența asupra sa și a rudelor sale, a semnat o
procură pe automobilul său de model ,,BMW”, cu n/î XXXX, pe numele ultimului.
Continuându-și acțiunile criminale, Bashirov Irazi, Bashirov Namat au estorcat de la
Bilgin Turan diferite sume de bani în schimbul restituirii pașaportului personal.
La 28 octombrie 2013, aproximativ la ora 17.20, Bashirov Irazi și Bashirov Namat,
aflându-se împreună cu Bilgin Turan pe str. Albișoara 20/1, mun. Chișinău, în apropiere de
restaurantul ,,Pegas” au primit de la ultimul în schimbul pașaportului personal bani în sumă de
5 000 dolari SUA, echivalentul a 64 546,50 lei, bani estorcați și care urmau să fie repartizați
între persoanele implicate.
Instanța cercetând probele prezentate de partea acuzării a ajuns la concluzia că, acțiunile
inculpaților urmează a fi reîncadrate din prevederile art.art.42 alin.(2), 189 alin.(6) Cod penal
în cele ale art.352 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, deoarece inculpații exercitând un drept presupus
în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite atribuindu-și calitatea de creditori prezumtivi,
evitând organele judiciare, și-au restabilit în mod independent drepturile sale prin intermediul
ridicării samavolnice a obiectelor de valoare în contul stingerii pagubelor.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea totală a acesteia,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie recunoscuți
vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 189 alin.(6) Cod penal și a le
numi o pedeapsă de câte 13 ani închisoare, în penitenciar de tip închis, invocând că instanța a
dat o apreciere unilaterală probelor prezentate spre cercetare de către partea acuzării, care în
2
cumul coroborează între ele și confirmă în întregime faptul comiterii de către aceștia a
infracțiunii de șantaj, dar nu de samavolnicie, precum a reținut instanța.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2017, apelul
procurorului a fost admis, casată integral sentința, inclusiv din oficiu, în baza art.409 alin.(2)
Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre, prin care au fost recunoscuți vinovați
și condamnați în baza art.189 alin.(6) Cod penal - Bashirov Namat la 13 ani și 8 luni închisoare,
Basihrov Irazi la 13 ani și 6 luni închisoare, Gunashov Asim la 13 ani și 6 luni închisoare, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
4.1. Instanța de apel a constatat că, Bashirov Irazi, Bashirov Namat și Gunashov Asim, au
comis infracțiunea de șantaj, în următoarele circumstanțe:
În luna octombrie 2013, cetățeanul Turciei, Mehmet Savda, în privința căruia urmărirea
penală a fost disjunsă într-un proces separat, cunoscând informația cu privire la situația
financiară bună a cetățeanului Turciei, Bilgin Turan, și presupunând că la dânsul se află sume
impunătoare de bani, au hotărât să comită un șantaj asupra utimului, în scopul obținerii
bunurilor în proporții deosebit de mari. Pentru realizarea mai sigură a intențiilor sale criminale,
Mehmet Savda i-a determinat pe Bashirov Irazi, Bashirov Namat, Gunashov Asim și Gachayev
Valeh la comiterea infracțiunii, aceștia din urmă acceptând necondiționat propunerea
criminală.
Conform rolurilor repartizate, Mehmet Savda a contribuit la comiterea infracțiunii prin
sfaturi și indicații, iar inculpații Bashirov Irazi, Bashirov Namat, Gunashov Asim și Gachayev
Valeh, în privința căruia urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces separat, au pregătit din
timp un apartament din regiunea s. Botanica, mun. Chișinău, unde urma să fie izolat Bilgin
Turan și urmau să realizeze răpirea și convingerea prin maltratare a părții vătămate pentru a le
transmite bunurile.
În continuare, la 07 octombrie 2013, inculpatul Bashirov Namat, l-a răpit pe Bilgin Turan
din subterana Centrului Comercial „Atrium” din str. Albișoara, mun. Chișinău, după care fiind
amenințat cu un pistol, a fost dus în apartamentul sus menționat.
După aceasta, aflându-se în apartamentul respectiv, Bashirov Irazi, Bashirov Namat,
Gunashov Asim, Gachayev Valeh și Mehmet Savda, în a căror privință urmărirea penală a fost
disjunsă într-o procedură separată, i-au aplicat lui Bilgin Turan multiple lovituri cu mâinile și
picioarele în diferite părți ale corpului, fiind forțat cu pistolul să scrie o recipisă, conform căreia
urmează să-i transmită lui Mehmet Savda bani în sumă de 25 000 dolari SUA. Totodată, a fost
deposedat cu forța de pașaportul personal și automobilul de model „BMW”, cu n/î XXXX, la
prețul de 7 500 euro, echivalentul a 133 602,75 lei, inclusiv documentele pentru automobil și
ținut în continuare cu forța în diferite încăperi situate în raza mun. Chișinău.
În rezultatul acțiunilor violente ale lui Bashirov Irazi, Bashirov Namat, Gunashov Asim,
Gachayev Valeh și Mehmet Savda, în a căror privință urmărirea penală a fost disjunsă într-un
proces penal separat, părții vătămate Bilgin Turan i-au fost cauzate, conform raportului de
expertiză medico-legală nr.3068/D din 13 decembrie 2013, vătămări corporale neînsemnate
sub formă de excoriație la nivelul gambei drepte și echimoză pe gamba stângă.
La 08 octombrie 2013, aproximativ la ora 09.30, Bashirov Namat și Gunashov Asim l-au
dus pe Bilgin Turan la oficiul notarului public, Galina Ceban din str. Grigore Vieru nr. 29 mun.
Chișinău. Acolo, Bilgin Turan, fiind amenințat de către Bashirov Irazi, Bashirov Namat,
3
Gunashov Asim, Gachayev Valeh și Mehmet Savda în a căror privință urmărirea penală a fost
disjunsă într-un proces penal separat cu violenta asupra sa și a rudelor sale, a semnat o procură
asupra automobilului său de model „BMW”, cu n/î XXXX, pe numele ultimului.
Ulterior, continuând acțiunile sale criminale, Gachayev Valeh, Bashirov Namat și
Bashirov Irazi estorcau de la Bilgin Turan diferite sume de bani în schimbul restituirii
pașaportului personal.
La 28 octombrie 2013, aproximativ la ora 17.20, Bashirov Namat și Bashirov Irazi,
aflându-se împreună cu Bilgin Turan pe str. Albișoara, 20/1, mun. Chișinău în apropierea
restaurantului „Pegas”, au primit de la ultimul în schimbul pașaportului bani în suma de 5 000
dolari SUA, echivalentul a 64 546,5 lei, adică banii estorcați și care urmau să fie repartizați
între toate persoanele implicate.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate inculpații Bashirov Namat, Bashirov Irazi și
Gunashov Asim, au comis infracțiunea prevăzută de art.189 alin. (6) Cod penal, șantajul, adică
cererea de a se transmite bunurile proprietarului, cu răpirea proprietarului, săvârșit de mai
multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătate, cu aplicarea
armei, urmate de dobândirea bunurilor cerute, săvârșite în proporții deosebit de mari.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a conchis că hotărârea primei instanțe,
urmează a fi casată din oficiu în temeiul art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, deoarece
instanța, dispunând reîncadrarea acțiunilor inculpaților în prevederile art.352 alin.(2) lit. c), d)
Cod penal, nu a constatat fapta infracțională, pretinsă a fi comisă de către inculpați, doar
menționând fapta pentru care aceștia au fost puși sub învinuire, ceea ce este contrar cerințelor
art.385 alin.(1) Cod de procedură penală.
Totodată, cercetând probele administrate de prima instanță și audiind suplimentar
inculpații Bashirov Namat, Bashirov Irazi, Gunashov Asim, dând citire declarațiilor părții
vătămate Bilgin Turan, date în cadrul urmăririi penale, precum și actelor cauzei - raportul de
expertiză medico-legală nr.3068/D din 13.12.2013, raportul privind analiza descifrărilor
telefonice din 12.12.2013, procesele-verbale de percheziție a automobilului de model
„Renault”, cu n/î XXXX din 28.10.2013, în care se aflau Bashirov Namat și Bashirov Irazi, și
la care au fost depistate, și ridicate mijloace bănești în sumă de 5 000 dolari SUA, de ridicare
din 28.10.2013 de la Bilgin Turan a pașaportului pe numele lui cu nr. xxxx, de examinare,
recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 31.10.2013 și anume, a obiectelor ridicate de
la Bashirov Namat - a 4 bancnote cu valoare de 100 dolari SUA fiecare, în sumă de 400 dolari
SUA, telefonul mobil de model „Samsung GTE-1050”, cu cartelă SIM de la compania
„Moldcell”, cu numărul de telefon 078336861, de examinare, recunoaștere și anexare a
corpurilor delicte din 31.10.2013 depistate la Bashirov Irazi și anume - 46 bancnote cu valoarea
de 100 dolari SUA, telefonul mobil de model „Nokia 6700c-1” cu cartelă SIM de la compania
„Moldcell” cu numărul xxxx; o filă dintr-o agenda, pe care în partea de sus sunt inscripții
tipărite în limba engleză, pe care este scris un text de mână în limba turcă, cu un stilou de
culoare albastră cu denumirea „Protocol”, datat cu 28.10.2013, fiind aplicată o semnătură
indescifrabilă, care a fost tradus de către traducătorul autorizat, A. Oioglo, cu următorul
conținut: „Proces-verbal. Eu, Turan Bilgin am luat de la Mehmet Savda 10 000 (zece mii) de
dolari SUA. Mă oblig să-i restitui această sumă de bani până la data de 03.11.2013.
28.10.2013. Turan Bilgin semnătura”; procesele-verbale de percheziție, examinare,
4
recunoaștere și anexare a unei agende de ridicare din automobilul de model „Mercedes”, cu n/î
xxxx, ce aparține lui Aliev Djamal din 28 și 30.10.2013, de percheziție a automobilului de
model „BMW”, cu n/î xxxx din 01.11.2013 și de care se folosea Gunashov Asim, în care a fost
depistat și ridicat pașaportul lui Bashirov Namat cu nr. xxxx, de ridicare a documentelor de la
notarul Ceban Galina și anume, a setului de documente care confirm eliberarea din numele lui
Bilgin Turan pe numele lui Gunashov Asim, a procurii pe automobilul de model „BMW”, cu
n/î xxxx, de confruntare între partea vătămată Bilgin Turan și învinuitul Bashirov Namat, și
respectiv, cu învinuitul Gunashov Asim, instanța de apel a conchis că acestea probează
vinovăția inculpaților Bashirov Irazi, Bashirov Namat și Gunashov Asim de comiterea
infracțiunii prevăzute de art.189 alin.(6) Cod penal.
Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că întreaga învinuire, și anume acțiunea de
șantaj și-a găsit deplină confirmare, începând nemijlocit de la obiectul infracțiunii, care pe
lângă sumele de bani și transmiterea dreptului de proprietate asupra automobilului care-i
aparținea părții vătămate, în calitate de obiect al infracțiunii îl servește nemijlocit și recipisa
conform căreia Bilgin Turan, la 28.10.2013, ar fi luat sub formă de împrumut de la Mehmet
Savda suma de 10 000 dolari SUA, obligându-se să îi restituie până la data de 03.11.2013.
Instanța de apel a respins afirmațiile apărării că declarațiile părții vătămate nu sunt
consecvente, deoarece întru confirmarea declarațiilor acestuia vin procesul-verbal de
confruntare între partea vătămată și învinuiții N. Bashirov și A. Gunashov, în cadrul cărora
partea vătămată a susținut integral declarațiile depuse și nemijlocit în consecutivitatea descrisă
atât în plângerea adresată organelor de resort, cât și în explicațiile depuse ulterior, dar și
declarațiile sale depuse în calitate de parte vătămată.
Instanța de apel a considerat ca fiind eronată concluzia primei instanțe, precum că
inculpații ar fi avut calitatea de creditori, datorită unei pretinse datorii a părții vătămate, Bilgin
Turan, față de Mehmet Savda, concluzie bazată pe înregistrările audio și declarațiile
inculpaților, care au fost date cu scopul de a induce instanța în eroare, pe când probatoriul
administrat denotă contrariul.
Sub aspectul vizat, instanța de apel a considerat că, prima instanță a interpretat eronat
declarațiile părții vătămate, Bilgin Turan, precum că dânsul ar fi recunoscut existența datoriei
de 25 000 dolari SUA față de Mehmed Savda, de vreme ce nu indică nici o probă prin acțiunile
acestora realizate prin cererea de transmitere a banilor părții vătămate, dar și primirea lor,
precum și nici nu s-a expus nemijlocit asupra acțiunilor care au fost comise de către inculpatul
Gunashov Asim.
Întru confirmarea vinovăției inculpaților, instanța de apel a reținut raportul privind analiza
descifrărilor comunicărilor telefonice a învinuiților, din care rezultă că inculpații, cât și partea
vătămată în data de 07.10.2013, s-au aflat nemijlocit în raza antenei telefonice din str. Hanul
Morii 42, mun. Chișinău, iar ca urmare a consultării portalului www.point.md, s-a stabilit
amplasarea acesteia nemijlocit vis-a-vis de str. Muncești, mun. Chișinău, ceea ce vine încă o
dată să confirme relatările părții vătămate că de la CC „Atrium ” a fost impus și amenințat cu
aplicarea unei arme, de către Bashirov Namat să se deplaseze la apartamentul acestora, unde a
fost supus violenței și amenințărilor în vederea transmiterii dreptului asupra automobilului
acestuia, precum și a fost impus să semneze o recipisă pe numele lui Mehmed Savda.
De asemenea, instanța de apel a conchis că, nu poate fi reținută nici alegația inculpaților și
5
nici concluzia primei instanțe, precum că între inculpați și partea vătămată ar exista relații de
afaceri, de vreme ce lipsesc date probante, lipsind date care să confirme faptul că anume partea
vătămată ar fi primit de la Mehmed Savda suma de 25 000 dolari SUA pentru dezvoltarea unei
afaceri, în situația în care, conform deciziei nr.1 din 31.10.2012 a Camerei Înregistrării de Stat,
partea vătămată a fost înregistrată în calitate de fondator și administrator al Întreprinderii cu
Capital Străin „Bilginler ” SRL, scopul căreia era dezvoltarea afacerilor cu nuci.
La fel, instanța de apel a reținut că recipisa din data de 28.10.2013, prin care Bilgin Turan
ar fi luat sub formă de împrumut de la Mehmed Savda suma de 10000 dolari SUA, obligându-
se să-i restituie până la data de 03.11.2013, vine în contradicție cu cele susținute de către
inculpați, precum că partea vătămată i-ar fi datorat lui Mehmed Savda suma de 25 000 dolari
SUA, adeverindu-se anume declarațiile părții vătămate, care a indicat că a fost impus, cu
amenințarea vieții sale să scrie o recipisă precum că i-ar fi dator cu suma de 25 000 dolari SUA.
Prin urmare, nu au fost identificate probe ce ar confirma existența pretinsei datorii a părții
vătămate față de Mehmed Savda, în situația în care nu a fost prezentată nicio recipisă, nicio
garanție, sau un alt document judecătoresc în acest sens.
Din analiza materialului probator administrat, instanța de apel a conchis că inculpații de la
bun început au avut anume scopul de cupiditate, cunoscând situația financiară bună a părții
vătămate, datorită afacerilor pe care dânsul le desfășura, situație constatată clar din declarațiile
lui Bilgin Turan, dar și nemijlocit prin procesul-verbal de examinare a telefoanelor mobile, a
mijloacelor bănești și a documentelor depistate la Bashirov Namat, cât și prin ordonanța din
31.10.2013 privind recunoașterea acestora în calitate de corpuri delicte.
În contextul relatărilor expuse supra, instanța de apel a exclus calitatea de autor din
acțiunile inculpaților, deoarece acest semn este cuprins de norma ce li se incriminează
inculpaților, fiind reținut calificativul de mai multe persoane.
Individualizând pedeapsa în privința inculpaților, instanța de apel, reținând prevederile
art.art.7, 61, 75 Cod penal, precum și totalitatea circumstanțelor atenuante dar și lipsa celor
agravante, a concluzionat că acestora urmează a le fi stabilită pedeapsa cu închisoare, care va
fi una echitabilă ce va duce la realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale. Totodată,
reieșind din faptul că, inculpatul Bashirov Namat a acționat cu aplicarea armei de foc, fiind
persoana care a amenințat partea vătămată cu arma de foc, având un rol mai activ la comiterea
infracțiunii - în coraport cu ceilalți inculpați, instanța a conchis de a-i stabili o sancțiune mai
aspră decât celorlalți inculpați.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar avocatul Dodica Ruslan în
numele inculpaților, solicitând casarea acesteia și menținerea sentinței, invocând că: - instanța
de apel a judecat cauza în lipsa părții vătămate, care nu a fost citată legal; - instanța și-a
întemeiat soluția doar pe declarațiile părții vătămate, care nu a fost prezentă nici în prima
instanță, ignorându-le pe cele ale inculpaților, care sunt concludente și pertinente; - instanța nu
a dat apreciere documentelor bancare ridicate de la Bashirov Namat, prin care se atestă că
partea vătămată a primit bani prin transfer bancar de la Mehmed Savda în vederea achiziției
miezului de nucă, însă i-a cheltuit în interes personal; - instanța nu a dat apreciere faptului că,
între partea vătămată și Mehmed Savda au avut loc niște relații de afaceri, în rezultatul cărora
Bilgin Turan i-a rămas dator lui Mehmed Savda cu suma de 25 000 dolari SUA, acesta a luat
legătura cu partenerul său de afaceri, Bashirov Namat, informându-l despre situația de fapt,
6
din care rezultă că partea vătămată a cheltuit banii acestora pentru necesitățile personale,
procurându-și automobilul de model „BMW” seria 5 și un microbuz; - instanța nu a ținut cont
că Bashirov Namat i-a solicitat lui Bilgin Turan să restituie banii, amenințându-l cu denunțul
la poliție, iar ca rezultat, partea vătămată i-a propus automobilul procurat de el, indicând
valoarea de 10 000 dolari SUA, bani pe care urma să-i restituie timp de câteva zile și din motiv
că, Basirov Namat nu putea să-și perfecteze actele pe mijlocul de transport, a fost primit de
către Gunashov Asim prin procură autentificată notarial; - probele administrate au fost
apreciate just de către prima instanță, care a dispus reîncadrarea faptei în baza art.352 Cod
penal, deoarece acțiunile inculpaților nu reprezintă șantaj, dar o exercitare arbitrară a unui drept
real sau presupus de recuperare a banilor însușiți de partea vătămată; - incorect instanța a
considerat că, prima instanță reîncadrând acțiunile inculpaților, nu a constatat fapta ca fiind
dovedită, pe când prima instanță a descris fapta constatată în baza căreia a calificat acțiunile
inculpaților la pag.7 alin.3.
Prin decizia Colegiului penal lărgit la Curții Supreme de Justiție din 20 noiembrie 2018,
a fost admis recursul declarat, casată decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de
către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
6.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de recurs ordinar a indicat că, instanța de
apel reapreciind probele, neîntemeiat a conchis că este incorectă încadrarea juridică a faptei la
concluzia căreia a ajuns prima instanță, considerând că prin acțiunile sale intenționate, toți
inculpații au comis infracțiunea prevăzută de art.189 alin.(6) Cod penal.
În acest sens, instanța de recurs a menționat că, instanța de apel a descris fapta criminală,
considerată ca fiind dovedită, adică potrivit învinuirii înaintate inculpaților, însă a reținut că
aceasta a fost comisă împreună cu Gachayev Valeh și Mehmed Savda, în a căror privință
urmărirea penală a fost disjunsă într-o procedură separată.
Instanța de recurs a precizat că, instanța de apel constatând fapta comiterii infracțiunii de
către Bashirov Namat, Bashirov Irazi și Gunashov Asim, împreună cu Gachayev Valeh și
Mehmed Savda, a stabilit de fapt vinovăția acestora din urmă, încălcând principiul prezumției
nevinovăției, prevăzut de art.21 din Constituția Republicii Moldova, art.8 Cod de procedură
penală și art.6 § 2 CEDO, care reprezintă unul dintre aspectele procesului echitabil într-un caz
penal.
Instanța de recurs a menționat că, instanța de apel urmează să ia în considerare că în
hotărârile instanțelor de judecată nu trebuie să fie utilizate formulări din conținutul cărora ar
rezulta că o persoană a săvârșit o infracțiune, în timp ce în privința acesteia lipsește o hotărâre
de condamnare care a intrat în vigoare sau o hotărâre de încetare a procesului penal din motiv
de nereabilitare, astfel că în cazurile în care sunt mai mulți învinuiți, iar cauza în privința unora
este disjunsă într-o procedură separată, în hotărâre se va indica despre săvârșirea infracțiunii
de către inculpat împreună cu alte persoane, fără precizarea numelui și prenumelui lor.
Totodată, instanța de recurs a menționat că, la examinarea cauzei în ordine de apel cauza
a fost judecată în apel fără citarea legală a părții vătămate, astfel, la materialele dosarului
lipsesc date, care ar confirma că partea vătămată Bilgin Turan a fost legal citat despre data și
ora examinării cauzei. Prezența în materialele dosarului a înștiințării din 09.11.2017 (f.d.99
v.4) și informația din baza de date „Acces” privind examinarea cauzei la data 15.11.2017 și
22.11.2017, nu poate fi considerată ca citare legală a părții vătămate, deoarece absența acestuia
7
în cazul dat nu a fost justificată și instanța nu a avut date certe că acesta a fost legal citat. Mai
mult, examinând posibilitatea finalizării cercetării judecătorești în lipsa părții vătămate Bilgin
Turan, deși partea apărării a considerat imposibil și a solicitat audierea lui în instanța de apel,
motivând că aceasta nu a fost audiată nici în prima instanță, însă instanța de apel a decis de a
finaliza cercetarea judecătorească în absența ei, iar în acest sens, instanța de recurs a menționat
că declarațiile părții vătămate Bilgin Turan au constituit fundamentul decisiv pentru
condamnarea inculpaților și că administrarea lor a cauzat dificultății apărării, deoarece a lipsit
avocatul și inculpații, fiind în imposibilitate de a adresa întrebări și de a da explicații în
susținerea nevinovăției lor.
De asemenea, instanța de recurs a precizat că instanța de apel a omis să dea apreciere unor
materiale ale cauzei penale, a căror conținut denotă că ar avea o valoare probatorie asupra
soluției privind încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților și ar veni să probeze declarațiile
inculpaților referitor la pretinsa datorie a lui Bilgin Turan față de Mehmed Savda și anume,
documentele ce au fost ridicate în cadrul percheziției automobilului de model „Renault”, cu n/î
CML 336, ce-i aparținea lui Bashirov Namat, a dispozițiilor bancare din care rezultă că
Mehmed Savda a transferat pe contul lui Bilgin Turan, în diferite perioade de timp, bani în
sumă de 55 000 dolari SUA.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2019, apelul
procurorului a fost admis, casată parțial sentința primei instanțe, în latura penală și pronunțată
o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:
- Bashirov Irazi Birjahan Oglî a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.42
alin.(2), art.189 alin.(6) Cod penal, la 13 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar
de tip închis;
- Bashirov Namat Birjahan Oglî a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.42
alin.(2), art.189 alin.(6) Cod penal, la 13 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar
de tip închis;
- Gunashov Asim a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.42 alin.(2), art.189
alin.(6) Cod penal, la 13 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări.
7.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a constatat că Bashirov Irazi,
Bashirov Namat și Gunashov Asim, au comis infracțiunea încriminată în următoarele
circumstanțe:
În luna octombrie 2013, cetățeanul Turciei, Mehmed Savda, în privința căruia urmărirea
penală a fost disjunsă într-un proces separat, cunoscând informația cu privire la situația
financiară bună a cetățeanului Turciei, Bilgin Turan și presupunând că la dânsul se află sume
impunătoare de bani, a hotărât să comită un șantaj asupra ultimului, în scopul obținerii
bunurilor în proporții deosebit de mari.
Ulterior, pentru realizarea intențiilor sale criminale, Mehmed Savda i-a determinat pe
inculpații Bashirov Namat, Bashirov Irazi, Gachayev Valeh și Gunashov Asim, la comiterea
infracțiunii, aceștia acceptând necondiționat propunerea criminală făcută.
Conform rolurilor repartizate, Mehmed Savda a contribuit la comiterea infracțiunii prin
sfaturi și indicații, iar inculpații Bashirov Namat, Bashirov Irazi, Gunashov Asim și Gachayev
Valeh, în privința căruia urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces separat, au pregătit din
8
timp un apartament din regiunea sectorului Botanica, mun. Chișinău, unde urma să fie izolat
Bilgin Turan și urmau să realizeze răpirea și convingerea prin maltratare a părții vătămate,
pentru a le transmite bunurile.
În continuare, la data de 07 octombrie 2013, inculpatul, Bashirov Namat, l-a răpit pe Bilgin
Turan din subterana Centrului Comercial „Atrium”, din mun. Chișinău, str. Albișoara, după
care fiind amenințat cu un pistol, a fost dus într-un apartament. După aceasta, aflându-se în
apartamentul respectiv, Bashirov Namat, Bashirov Irazi, Gunashov Asim, Mehmed Savda și
Gachayev Valeh, în a căror privință urmărirea penală a fost disjunsă într-o procedură separată,
i-au aplicat lui Bilgin Turan multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale
corpului, fiind forțat cu pistolul să scrie o recipisă, conform căreia urmează să transmită lui
Mehmed Savda banii în suma de 25 000 dolari SUA. Totodată, a fost deposedat cu forța de
pașaportul personal și automobilul de model „BMW” n/î xxxx, la prețul de 7 500 euro, care la
momentul săvârșirii infracțiunii conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei
constituia 133 602,75 lei, inclusiv documentele pentru automobil și ținut în continuare cu forța
în diferite încăperi situate în raza mun. Chișinău.
În rezultatul acțiunilor violente ale lui Bashirov Namat, Bashirov Irazi, Gunashov Asim,
Mehmet Savda și Gachayev Valeh, în a căror privință urmărirea penală a fost disjunsă într-un
proces penal separat, părții vătămate, Bilgin Turan, i-au fost cauzate conform raportului de
expertiză medico-legală nr.3068/D din 13 decembrie 2013, excoriație la nivelul gambei drepte,
echimoză pe gamba stângă, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui corp
contondent dur sau de lovire de acesta și se califică ca vătămări corporale neînsemnate.
La data de 08 octombrie 2013, aproximativ la ora 09.30 min., Bashirov Namat și Gunashov
Asim l-au dus pe Bilgin Turan la oficiul notarului public, Galina Ceban, situat pe adresa mun.
Chișinău, str. Grigore Vieru, 29. Acolo, Bilgin Turan fiind amenințat cu violenta asupra sa și
a rudelor sale de către Bashirov Namat, Bashirov Irazi și Gunashov Asim și Mehmed Savda,
Gachayev Valeh în a căror privință urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces penal
separat, a semnat o procură asupra automobilului său de model „BMW” n/î xxxx pe numele
ultimului.
Ulterior, continuând acțiunile sale criminale, Gachayev Valeh, Bashirov Namat și
Bashirov Irazi estorcau de la Bilgin Turan diferite sume de bani, în schimbul restituirii
pașaportului personal.
La data de 28.11.2013, aproximativ la ora 17.20 min., Bashirov Namat și Bashirov Irazi,
aflându-se împreună cu Bilgin Turan pe str. Albișoara, 20/1 din mun. Chișinău, în apropierea
restaurantului „Pegas” au primit de la ultimul în schimbul pașaportului personal banii în suma
de 5 000 dolari SUA, ce la momentul săvârșirii infracțiunii conform cursului oficial al Băncii
Naționale a Moldovei constituia suma de 64 546,5 lei, adică banii estorcați și care urmau să fie
repartizați între toate persoanele implicate.
Instanța de apel a stabilit că, analizând probele administrate la faza de urmărire penală și
în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cercetate și verificate în instanța de apel,
prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de
vedere al coroborării lor, a încadrat acțiunile inculpatelor în baza art.42 alin.(2), art.189 alin.(6)
Cod penal.
Instanța de apel, la propunerea părților, a cercetat următoarele probe anexate la materialele
9
cauzei, verificarea cărora s-a solicitat în instanța de apel: audierea suplimentară a inculpaților
Bashirov Namat, Bashirov Irazi, Gunashov Asim, citirea declarațiilor părții vătămate Bilgin
Turan, date în cadrul urmăririi penale, precum și actele cauzei - procesul-verbal de confruntare
între partea vătămată, Bilgin Turan și învinuitul, Bashirov Namat (f.d.124-130, vol. II);
procesul-verbal de confruntare între partea vătămată, Bilgin Turan și învinuitul, Gunashov
Asim (f.d.170-175, vol. II); procesul-verbal de examinare din 28.10.2013 a mijloacelor bănești
(f.d.30-44, vol. I); ordonanța privind efectuarea măsurilor speciale de investigații, din
28.10.2013, și anume, controlul transmiterii banilor în valoare de 5 000 dolari SUA care sunt
estorcate de la partea vătămată Bilgin Turan (f.d.45-46, vol. I); ordonanța privind efectuarea
măsurilor speciale de investigații, din 24.10.2013 (f.d.47, vol. I); procesul-verbal privind
interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 11.12.2013 cu anexă un CD și a reproducerii
comunicărilor care au avut loc între partea vătămată Bilgin Turan și alte persoane (f.d.50-63,
vol. I); procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 12.12.2013 cu
anexă un CD și reproducerile comunicărilor care au avut loc între partea vătămată Bilgin Turan
și alte persoane (f.d.64-82, vol. I); încheierea judecătorului de instrucție, din 13.12.2013,
privind confirmarea respectării cerințelor legale la efectuarea măsurilor special de investigații
(f.d.84, vol. I); procesul-verbal de audiere martorului Aliev Djamal (f.d.86-87, vol. I);
procesul-verbal de audiere martorului Ceban Galina (f.d.88-90, vol. I); procesul-verbal de
audiere martorului Dragan Ludmila (f.d.91-93, vol. I); procesul - verbal de audiere martorului
Craciuc Eudochia (f.d.94, vol. I); procesul-verbal de audiere martorului Ersoy Mehmet
(f.d.103-105, vol. I); procesul-verbal de audiere martorului Ersoy Irina (f.d.95-97, vol. I);
raportul de expertiză medico-legală nr.3068/D din 13 decembrie 2013, conform căruia la Turan
Bilgin s-a constatat excoriație la nivelul gambei drepte, echimoză pe gamba stângă, care au
fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui corp contondent dur sau de lovire de acesta
și se califică ca vătămări corporale neînsemnate (f.d.111, vol. I); raportul privind analiza
descifrărilor comunicărilor telefonice a învinuiților (f.d.123-128, vol. I); ordonanța privind
recunoaștere și anexarea documentelor din 18 ianuarie 2014, prin care raportul privind analiza
descifrărilor comunicărilor telefonice a învinuiților a fost recunoscut ca mijloc material de
probă și anexat la cauza penală (f.d.119, vol. I); procesul-verbal de percheziție din 28
octombrie 2013, a automobilului de model ,,Renault” cu n/î XXXX, în care se aflau Bashirov
Irazi și Bashirov Namat, asupra cărora au fost depistate și ridicate mijloace bănești în suma de
5 000 dolari SUA, transmise de către partea vătămată (f.d.2, vol. II); procesul-verbal de ridicare
din 28 octombrie 2013, de la partea vătămată, Bilgin Turan, a pașaportului pe numele lui cu
numărul xxxx (f.d.9, vol. II); procesul-verbal de examinare din 31 octombrie 2013, a obiectelor
și documentelor depistate la Bashirov Namat (f.d.16-18, vol. II); ordonanța privind
recunoașterea și anexarea corpurilor delicte din 31 octombrie 2013 și anume au fost
recunoscute în calitate de corpuri delicte obiectele și documente ridicate de la Bashirov Namat,
4 bancnote cu valoare de 100 dolari SUA fiecare în suma totală de 400 dolari SUA, cu numărul
și seria xxxx, telefonul mobil de model „Samsung GT-E-1050” de culoare negru, IMEI xxxx,
cu cartelă SIM de la compania „Moldcell” cu numărul de ordine 89373020170023804794 și
numărul de telefon xxxx (f.d.21, vol. II); ordonanța privind recunoașterea și anexarea
documentelor din 31 octombrie 2013, și anume au fost recunoscute în calitate de mijloace
materiale de probă obiectele și documente ridicate de la Bashirov Namat; documentele bancare
10
din numele lui Savda Mehmed pe numele lui Bilgin Turan (f.d.22, vol. II); procesul-verbal de
examinare din 31 octombrie 2013, a obiectelor și documentelor depistate la Bashirov Irazi
(f.d.30-33, vol. II); ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 31 octombrie
2013, potrivit căreia au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte obiectele și documente
ridicate de la Bashirov Irazi și anume: 46 bancnote cu valoare de 100 dolari SUA fiecare în
suma totală de 4 600 dolari SUA, cu numărul și seria xxxx xxxx; telefonul mobil de model
„Nokia 6700c-1” de culoare sur cu negru, IMEI xxxx; telefonul care conține cartelă SIM de la
compania „Moldcell” cu numărul xxxx; o filă dintr-o agendă cu dimensiunile 17,5x25,5 cm.
în partea de sus a filelor sunt inscripții tipărite în limba engleză. Pe filă dată este scris un text
de mână în limba turcă cu un stilou de culoare albastră cu denumirea „Protocol”. Textul este
datat cu data de 28.10.2013 și este aplicată o semnătură indescifrabilă. Textul în cauză a fost
tradus de către traducătorul autorizat, Orioglo Anatolie. Traducerea textului este următoarea:
„Proces-verbal. Eu, Turan Bilgin am luat de la Mehmet Savda 10000 (zece mii) de dolari SUA.
Mă oblig să restitui aceasta suma de bani până la data de 03.11.2013. 28.10.2013. Turan
Bilgin semnătura.” (f.d.36-38, vol. II); procesul-verbal de percheziție din 28.10.2013 a
automobilului de model Mercedes cu n/î BLJJ 999 care aparține cet. Aliev Djamal, asupra
căruia a fost depistată o agenda (f.d.43, vol. II); procesul-verbal de examinare din 30 octombrie
2013, a obiectelor și documentelor depistate la Aliev Djamal (f.d.48-49, vol. II); ordonanța de
recunoaștere și anexare a documentelor din 30 octombrie 2013, și anume a fost recunoscută în
calitate de mijloc material de probă o agendă ridicată de la Aliev Djabal în cadrul percheziției
automobilului care aparține ultimului (f.d.50, vol. II); procesul-verbal de percheziție din 01
noiembrie 2013, a automobilului de model ,,BMW” cu n/î xxxx de care se folosea Gunashov
Asim. în automobilul dat a fost depistat și ridicat pașaportului lui Bashirov Namat cu nr.xxxx
(f.d.92, vol. II); procesul-verbal de ridicare cu materialele anexe din 31 octombrie 2013, a
documentelor de la notarul, Ceban Galina, și anume setului de documente care confirmă
eliberarea din numele lui Bilgin Turan pe numele lui Gunashov Asim procurii pe automobilul
de model ,,BMW” cu n/î xxxx (f.d.107-120, vol. II).
Astfel, analizând probele cercetate în ședința instanței de apel și apreciindu-le, din punct
de vedere al coroborării lor, instanța de apel a constatat că ele demonstrează cu certitudine vina
inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(2), art.189 alin.(6) Cod penal și
care combat argumentele declarate de către inculpați.
Din cumulul probelor cercetate, rezultă că întreaga învinuire, și anume acțiunea de șantaj
și-a găsit deplină confirmare, începând nemijlocit de la obiectul infracțiunii, care pe lângă
sumele de bani și transmiterea dreptului de proprietate asupra automobilului care-i aparținea
părții vătămate, în calitate de obiect al infracțiunii îl servește nemijlocit și recipisa conform
căreia Bilgin Turan, la 28.10.2013, ar fi luat sub formă de împrumut de la Mehmed Savda
suma de 10 000 dolari SUA, obligându-se să îi restituie până la data de 03.11.2013.
Instanța de apel a apreciat că soluția primei instanțe privind condamnarea inculpaților în
baza art.352 alin.(2) lit. c), d) Cod penal s-a bazat pe analiza defectuoasă a probelor și ignorarea
celor prezentate în proces de către partea acuzării. La emiterea sentinței, instanța urma să
îndeplinească cerințele stipulate în art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate
chestiunile prevăzute de art.385 Cod de procedură penală, însă instanța nu a dat deplină
eficiență acestor norme și la emiterea soluției nu a soluționat întocmai chestiunea referitoare
11
la ”dacă fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul întrunește elementele infracțiunii și
de care anume lege penală este prevăzută ea, instanța ignorând prevederile art.113 alin.(1) Cod
de procedură penală.
Concomitent, instanța de apel a considerat ca fiind eronată concluzia primei instanțe,
precum că inculpații ar fi avut calitatea de creditori, datorită unei pretinse datorii a părții
vătămate, Bilgin Turan, față de Mehmed Savda, concluzie bazată pe înregistrările audio și
declarațiile inculpaților, care au fost date cu scopul de a induce instanța în eroare, pe când
probatoriul administrat denotă contrariul.
Sub aspectul vizat, instanța de apel a considerat că prima instanță a interpretat eronat
declarațiile părții vătămate, Bilgin Turan, precum că dânsul ar fi recunoscut existența datoriei
de 25 000 dolari SUA față de Mehmed Savda, de vreme ce nu indică nici o probă prin acțiunile
acestora realizate prin cererea de transmitere a banilor părții vătămate, dar și primirea lor,
precum și nici nu s-a expus nemijlocit asupra acțiunilor care au fost comise de către inculpatul
Gunashov Asim.
La fel, instanța de apel a concluzionat că prima instanță eronat a conchis, că în cazul dat,
inculpații Bashirov Namat, Bashirov Irazi și Gunashov Asim și-ar fi exercitat în mod arbitrar
un drept, prin pretinderea la restituirea de către pătimitul, Bilgin Turan, a unei pretinse datorii
în lipsa unei hotărâri judecătorești, nu a arătat care anume este proba concretă ce demonstrează
existența pretinsei datorii și nu a indicat care anume ar fi pretinsul drept exercitat de către
inculpați.
De altfel, deși toți inculpații au indicat că pătimitul, Bilgin Turan ar fi dator lui Mehmed
Savda, cu suma de 25 000 dolari, aceștia nu au putut explica, în ce mod a apărut recipisa
conform căreia Bilgin Turan, la data de 28 octombrie 2013, ar fi luat sub formă de împrumut
de la Mehmed Savda suma de 10 000 dolari SUA, obligându-se să-i restituie până la data de
03 noiembrie 2013 (f.d.38-39, vol. II), cu atât mai mult că au invocat că datoria de 25 000
dolari SUA, este de mai demult timp.
Din analiza coroborată a tuturor probelor administrate în cauză, instanța de apel nu a
identificat careva probe ce ar confirma existența pretinsei datorii a părții vătămate, Bilgin
Turan Mehmet, față de persoana pe nume, Mehmed Savda, în situația în care nu a fost
prezentată nicio recipisă, nicio careva garanție, sau un alt careva document judecătoresc în
acest context.
La caz, instanța de apel a reținut că, deși inculpații Bashirov Namat, Bashirov Irazi și
Gunashov Asim, au indicat că automobilul de modelul „BMW”, cu n/î xxxx, ar fi fost transmis
acestora pentru restituirea unei părți din datorii, aceștia au menționat că valoarea automobilului
dat, era de 10 000 dolari SUA, pe când însă pătimitul Bilgin Turan a specificat că, valoarea
automobilului dat era de 7 500 euro.
Mai mult ca atât, inculpații au indicat că pretinsa datorie a lui Bilgin Turan constituia suma
de 45 000 dolari SUA, însă faptul dat, contravine însuși probelor administrate la caz, dar și
confirmă că de altfel, în asemenea mod, inculpații urmăresc doar scopul inducerii instanței
judecătorești în eroare, în vederea admiterii unei concluzii eronate, concluzie de altfel admisă
de către instanța de fond.
În acest sens, instanța de apel a constatat că inculpații de la bun început au avut scopul de
cupiditate, cunoscând situația financiară bună a părții vătămate, datorită afacerilor pe care
12
dânsul le presta, situație constatată clar din declarațiile părții vătămate, Bilgin Turan, dar și
nemijlocit prin procesul-verbal de examinare din 31 octombrie 2013, a obiectelor și
documentelor depistate la Bashirov Namat, cât și prin ordonanța privind recunoașterea și
anexarea corpurilor delicte din 31 octombrie 2013, prin care au fost recunoscute în calitate de
corpuri delicte obiectele și documente ridicate de la Bashirov Namat: 4 bancnote cu valoare de
100 dolari SUA fiecare în suma totală de 400 dolari SUA, cu numărul și seria xxxx, telefonul
mobil de model „Samsung GT-E-1050” de culoare negru, IMEI xxxx, cu cartelă SIM de la
compania „Moldcell” cu numărul de ordine xxxx și numărul de telefon xxxx.
În speță, a fost stabilit că în cazul de față obiectul material al șantajului au servit nemijlocit
obținerea dreptului de proprietate asupra automobilului de modelul ,,BMW” cu n/î xxxx, prețul
căruia a fost evaluat de către pătimit la suma de 7 500 euro, în baza procurii nr.7969, din data
de 08 octombrie 2013, autentificată de către notarul public, Galina Ceban, precum și
transmiterea ulterioară a sumei de 5 000 dolari SUA, sub controlul colaboratorilor de poliție
La caz, instanța de apel a reținut că acțiunile inculpaților Bashirov Namat, Bashirov Irazi
și Gunashov Asim, s-au realizat nemijlocit prin cererea de transmitere a banilor, totodată cu
amenințarea asupra vieții părții vătămate, Bilgin Turan, cât și a familiei acestuia, rezultat fiind
amenințarea părții vătămate de către inculpatul, Bashirov Namat, cu o armă îndreptată în
direcția pătimitului.
Instanța de apel a stabilit că, acțiunile inculpaților au fost îndreptate nemijlocit în vederea
obținerii scopului stabilit, adică însușirea banilor și a bunurilor părții vătămate, urmare a
amenințării cu aplicarea violenței asupra părții vătămate, cât și a membrilor familiei acestuia,
or, însuși Bilgin Turan a susținut că dânsul a venit în Republica Moldova, pentru a-și desfășura
o afacere legată de exportul de nuci. Totodată, pătimitul a susținut că, în ziua când a fost răpit
și impus cu forța de către inculpatul, Bashirov Namat, de a urca în automobilul de modelul
„BMW”, cu n/î xxxx, urmare a amenințării cu o armă de foc, a fost dus la un apartament din
sectorul Botanica, mun. Chișinău, regiunea str. Muncești, într-un apartament de la etajul doi al
blocului locativ, unde se mai aflau și inculpașii Gunashov Asim, Bashirov Irazi, cât și Mehmed
Savda și Gachayev Valeh, în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces
penal separat.
Totodată, instanța de apel având la bază probele reținute, care au fost verificate în cadrul
ședinței de judecată, a reținut că la dovedirea vinovăției inculpaților servește nemijlocit și
raportul de expertiză medico-legală nr.3068/D din 13 decembrie 2013, conform căruia pe
corpul lui Turan Bilgin s-au constatat: excoriație la nivelul gambei drepte, echimoză pe gamba
stângă, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui corp contondent dur sau de
lovire de acesta și se califică ca vătămări corporale neînsemnate.
Instanța de apel a menționat că, obiectul infracțiunii și-a găsit deplină confirmare, urmare
a probatoriului administrat la caz, cu atât mai mult că conform procesului-verbal de percheziție
din 28 octombrie 2013, a automobilului de model ,,Renault” cu n/î XXXX, în care se aflau
Bashirov Irazi și Bashirov Namat, asupra lor au fost depistate și ridicate mijloace bănești în
suma de 5 000 dolari SUA, transmise de către partea vătămată.
Instanța de apel a respins afirmațiile apărării că declarațiile părții vătămate nu sunt
consecvente, deoarece întru confirmarea declarațiilor acestuia vin procesul-verbal de
confruntare între partea vătămată și învinuiții N. Bashirov și A. Gunashov, în cadrul cărora
13
partea vătămată a susținut integral declarațiile depuse și nemijlocit în consecutivitatea descrisă
atât în plângerea adresată organelor de resort, cât și în explicațiile depuse ulterior, dar și
declarațiile sale depuse în calitate de parte vătămată.
Astfel, instanța de apel a reținut că, probele administrate în cauză corespund cerințelor
stipulate de art.101 Cod de procedură penală, adică sunt pertinente, concludente și utile pentru
a putea fi puse la baza unei sentințe de condamnare, coroborând între ele și demonstrând pe
deplin vinovăția lui Bashirov Irazi și Bashirov Namat și Gunashov Asim în comiterea
infracțiunii aduse acestora în învinuire și descrisă în rechizitoriu.
În acest sens, instanța de apel a conchis ca fiind stabilită cu certitudine vinovăția
inculpaților Bashirov Irazi, Bashirov Namat și Gunashov Asim în comiterea infracțiunii
prevăzute de art.42 alin.(2), art.189 alin.(6) Cod penal.
Individualizând pedeapsa aplicată inculpaților, instanța de apel, reținând prevederile
art.art.7, 61, 75 Cod penal, precum și totalitatea circumstanțelor atenuante și lipsa celor
agravante, a concluzionat că acestora urmează a le fi stabilită pedeapsa cu închisoare, care va
fi una echitabilă ce va duce la realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale.
Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, a declarat recurs ordinar
avocatul Dodica Ruslan în numele inculpaților, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 5),
6), 8), 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și menținerea sentinței primei
instanțe.
În argumentarea recursului menționează că, în pofida faptului că în decizie sunt enumerate
probele pe care instanța de apel le-a pus la baza soluției sale, este evident că această instanță
nu a făcut o analiză obiectivă a acestor probe și nu le-a apreciat din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct
de vedere al coroborării lor.
Instanța de apel a judecat cauza în lipsa părții vătămate, care nu a fost citată legal și instanța
și-a întemeiat soluția doar pe declarațiile părții vătămate, care nu a fost prezentă nici în prima
instanță, ignorându-le pe cele ale inculpaților, care sunt concludente și pertinente.
Susține apărarea că, prima instanță corect a stabilit că din probele administrate în cauză
menționate mai sus, nu s-au stabilit totalitatea elementelor constitutive ale infracțiunii
prevăzută la art.42 alin.(2), art.189 alin.(6) Cod penal, dar acțiunile lui Bashirov Irazi, Bashirov
Namat și Gunashov Asim sunt prezente elementele componenței de infracțiune prevăzute de
art.352 alin.(2) lit. c), d) Cod penal.
Apărarea subliniază, că instanța de apel nu a dat apreciere documentelor bancare ridicate
de la Bashirov Namat, prin care se atestă că partea vătămată a primit bani prin transfer bancar
de la Mehmed Savda în vederea achiziției miezului de nucă, dar le-a cheltuit în interes personal,
nu a dat apreciere faptului că, între partea vătămată și Mehmed Savda au avut loc niște relații
de afaceri, în rezultatul cărora partea vătămată Bilgin Turan i-a rămas dator lui Mehmet Savda
cu suma de 25 000 dolari SUA. Acesta a luat legătura cu partenerul său de afaceri, Bashirov
Namat, informându-l despre situația de fapt, din care rezultă că partea vătămată a cheltuit banii
acestora pentru necesitățile personale, procurându-și automobilul de model „BMW” seria 5 și
un microbuz.
De asemenea, instanța nu a ținut cont că, Bashirov Namat i-a solicitat lui Bilgin Turan să
restituie banii, amenințându-l cu denunțul la poliție, iar ca rezultat, partea vătămată i-a propus
14
automobilul procurat de el, indicând valoarea de 10 000 dolari SUA, bani pe care urma să-i
restituie timp de câteva zile, însă din motiv că Basirov Namat nu putea să-și perfecteze actele
pe mijlocul de transport, a fost primit de către Gunashov Asim prin procură autentificată
notarial. În fapta inculpaților nu au fost stabilite acțiuni de răpire, amenințare cu aplicarea
violenței și cu pistolul, nefiind dovedită existența armei în urma verificării automobilelor și
locuințelor percheziționate.
Susține că, nu au fost obținute date care să confirme primirea banilor în sumă de 5 000
dolari SUA prin amenințare de către Bashirov Namat și Bashirov Irazi la 28.10.2013, iar
Gunashov Asim nu a îndeplinit acțiuni decât să primească procura cu dreptul de folosință și
dispoziție asupra automobilului de la Bilgin Turan și prin urmare, lipsește latura obiectivă a
infracțiunii de șantaj.
Cât privește înregistrările audio a discuțiilor lui Bilgin Turan, prezentate instanței, acestea
nu au avut loc cu inculpații, dar cu alte persoane, din care se deduce că Bilgin Turan are o
datorie față de Mehmed Savda și Bashirov Namat, conținutul cărora a fost denaturat interpretat
de către instanța de apel.
Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat de
avocatul Dodica Ruslan în numele inculpaților, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind
vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale, deoarece instanța de apel just a constatat
circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și corect a încadrat acțiunile inculpaților. La fel,
instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și motivarea soluției
corespunde întru-totul dispozitivului hotărârii contestate.
Judecând recursul ordinar pe baza materialelor din dosarul cauzei și motivelor
invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, din
considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.
Conform art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța
respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă
în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este
tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat).
Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată.
După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarate, Colegiul penal atestă, că
apărarea invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art.427 alin. (1)
pct. 5), 6), 8), 12) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în
cazurile, când: 5) cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei
părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța
despre această imposibilitate; 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția ori motivarea soluției iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta
este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;
precum și când 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre
de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire,
cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde ori 12)
faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Cu referire la temeiul de recurs notificat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5)
15
Cod de procedură penală, sub aspectul că instanța de apel a judecat cauza penală fără a avea
citarea legală a părții vătămate, Colegiul penal lărgit constată că nu este incident în speță, iar
argumentele invocate în susținerea acestuia sunt neîntemeiate, or din analiza materialelor
cauzei penale, rezultă că potrivit informației din baza de date „WEB ACCES” prin care se
atestă că, Bilgin Turan a traversat frontiera de stat a Republicii Moldova la data de 24
decembrie 2015 și până în prezent nu a revenit în țară, mai mult partea vătămată a fost citată
și audiată la faza de urmărire penală, ce justifică decizia instanței după consultarea părților
prezente, de a continua examinarea cauzei în lipsa părții vătămate, cu respectarea prevederilor
art.323 Cod de procedură penală, fapt ce denotă lipsa vreunei încălcări a drepturilor părții
vătămate, în privința acesteia fiind respectate rigorile de citare prevăzute de Codul de
procedură penală. La fel, se atestă că instanța de apel s-a expus argumentat în decizia sa pe
acest aspect.
Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art.427
alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că, nici aceste erori de drept
nominalizate de către recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, dat fiind
faptul că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), 417
alin.(8) Cod de procedură penală.
Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel,
judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate
de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel.
Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel
trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau
admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Totodată, instanța de recurs notează că motivarea unei hotărâri reprezintă un proces de
analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea
tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct
de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii
penale, așa cum s-a procedat în speță.
De asemenea, reieșind din esența criticilor invocate în recurs, Colegiul penal reține că
acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor.
Mai mult, din analiza textuală a recursului declarat, se constată că partea apărării face o
proprie evaluare a materialului probator, prezentând versiunea potrivit căreia probele
administrate de către instanțele de fond nu confirmă vinovăția inculpaților Bashirov Irazi,
Bashirov Namat și Gunashov Asim în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2),
189 alin.(6) Cod penal.
Sub acest aspect, se impune precizarea că, aprecierea probelor este unul din cele mai
importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către
organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează
pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități.
Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe
prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele,
complet și obiectiv.
16
Legea stabilește că, probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența,
veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de
vedere al coroborării acestora.
Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la
această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a
probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și
astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate,
deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă
apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de
instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.
Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit nu examinează criticile referitoare la
presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice,
ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea
dispunerii condamnării inculpatului conform învinuirii incriminate.
Astfel că argumentele apărării cu referire la lipsa probelor în vederea dovedirii vinovăției
inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 189 alin.(6) Cod penal,
nu pot fi reținute de către instanța de recurs, deoarece acestea nu se încadrează în prevederile
art.427 Cod de procedură penală și nu pot servi temei pentru reexaminarea cauzei.
În acest sens Colegiul penal lărgit atestă că, la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut
cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate
aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și
veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând
la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpaților Bashirov Irazi, Bashirov Namat și
Gunashov Asim în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 189 alin.(6) Cod
penal.
Contrar argumentelor părții apărării, prin care se invocă faptul că, de către organul de
urmărire penală și instanțele de judecată nu au fost administrate probe suficiente pentru o
condamnare penală, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel a examinat toate probele
din dosar și nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării inculpaților, așa cum susține
apărarea, însă le-a analizat în ansamblul lor prin coroborare, corect ajungând la concluzia că
ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală în privința inculpaților.
Totodată, Colegiul penal lărgit reține că, în speță, nu a fost admisă o eroare gravă de fapt,
deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o
parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.
Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele
reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au
avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține.
Colegiul penal lărgit constată, că recurentul nu a motivat recursul sub acest aspect de drept
invocat, limitându-se la critici privind aprecierea probelor, și totodată instanța de recurs ordinar
consideră, că în cadrul examinării prezentei cauze, o atare eroare nu a fost comisă.
Cu referire la criticile invocate de apărare sub aspectul pct. 8) alin.(1) art.427 Cod de
procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept menționat, prevede, că
17
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
În acest sens instanța de recurs menționează că, potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se
consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte
între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de
norma penală.
Colegiul penal lărgit menționează că, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită
fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin
intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele
care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.
Colegiul penal lărgit constată că, prin rechizitoriu Bashirov Irazi, Bashirov Namat și
Gunashov Asim au fost învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 189
alin.(6) Cod penal, individualizată prin: șantajul, adică cererea de a se transmite bunurile
proprietarului, cu răpirea proprietarului, săvârșit de mai multe persoane, cu aplicarea violenței
nepericuloase pentru viață și sănătate, cu aplicarea armei, urmate de dobândirea bunurilor
cerute, săvârșite în proporții deosebit de mari, iar prin sentință Bashirov Irazi, Bashirov Namat
și Gunashov Asim au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.352 alin.(2) lit. c), d)
Cod penal - exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii
stabilite, dacă s-au cauzat daune în proporție mari intereselor publice sau drepturilor și
intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, însoțite de amenințare cu moartea și aplicarea
violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate.
Instanța de apel, fiind sesizată cu apelul procurorului, rejudecând cauza a constatat din nou
fapta inculpaților ca fiind dovedită, după care cercetând materialul probator, corect a stabilit
vinovăția inculpaților Bashirov Irazi, Bashirov Namat și Gunashov Asim în comiterea
infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 189 alin.(6) Cod penal.
La acest capitol, Colegiul penal lărgit a constatat că, instanța de apel a expus minuțios
considerentele care le-a pus la baza constatării în acțiunile inculpaților a elementelor
componenței infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 189 alin.(6) Cod penal, precum și
motivele din care acțiunile inculpaților nu pot fi încadrate în baza art.352 alin.(2) lit. c), d) Cod
penal, menționând la acest capitol că, fapta prejudiciabilă a fost comisă prin acțiunile
inculpaților Bashirov Namat, Bashirov Irazi și Gunashov Asim, care s-a realizat nemijlocit
prin cererea de transmitere a banilor, totodată cu amenințarea asupra vieții părții vătămate,
Bilgin Turan, cât și a familiei acestuia, rezultat fiind amenințarea părții vătămate de către
inculpatul, Bashirov Namat, cu o armă îndreptată în direcția pătimitului. Ca rezultat acțiunile
inculpaților au fost îndreptate nemijlocit în vederea obținerii scopului stabilit, adică însușirea
banilor și a bunurilor părții vătămate, urmare a amenințării cu aplicarea violenței asupra părții
vătămate, cât și a membrilor familiei acestuia, or, însuși Bilgin Turan a susținut că dânsul a
venit în Republica Moldova, pentru a-și desfășura o afacere legată de exportul de nuci.
Totodată, pătimitul a susținut că, în ziua când a fost răpit și impus cu forța de către
inculpatul, Bashirov Namat, de a urca în automobilul de modelul „BMW”, cu n/î xxxx, urmare
a amenințării cu o armă de foc, a fost dus la un apartament din sectorul Botanica, mun.
Chișinău, regiunea str. Muncești, la etajul doi al blocului locativ, unde se mai aflau și inculpații
Gunashov Asim și Bashirov Irazi, cât și Mehmed Savda, dar și Gachayev Valeh, în privința
18
cărora urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces penal separat.
În continuare, partea vătămată Bilgin Turan, a susținut că, în apartament asupra sa a fost
aplicată forța fizică, fiind lovit cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, fiind
obligat sub amenințarea cu aplicarea unei arme de foc, să întocmească o recipisă pe numele lui
Mehmet Savda, privind pretinsul împrumut de la ultimul a sumei de 25 000 dolari SUA.
Totodată, din materialele cauzei Colegiul penal lărgit atestă că, drept probe ce
demonstrează incontestabil vina inculpatului servește nemijlocit raportul de expertiză medico-
legală nr.3068/D din 13 decembrie 2013, potrivit căruia, la Turan Bilgin s-au depistat leziuni
corporale sub formă de excoriație la nivelul gambei drepte, echimoză pe gamba stângă, care
au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui corp contondent dur sau de lovire de
acesta și se califică ca vătămări corporale neînsemnate.
În acest sens, instanța de recurs reține că, instanța de apel corect a indicat că întreaga
învinuire, nemijlocit în acțiunea de șantaj, și-a găsit deplină confirmare, începând nemijlocit
de la obiectul infracțiunii date, care pe lângă sumele de bani, și transmiterea dreptului de
proprietate asupra automobilului care aparținea părții vătămate, în calitate de obiect al
infracțiunii îl servește nemijlocit și recipisa conform căreia Bilgin Turan, la data de 28
octombrie 2013, ar fi luat sub formă de împrumut de la Mehmet Savda suma de 10 000 dolari
SUA, obligându-se să îi restituie până la data de 03 noiembrie 2013 (f.d.38-39, vol. II).
În sensul dat, instanța de apel corect a reținut că, obiectul infracțiunii și-a găsit deplină
confirmare, urmare a probatoriului administrat la caz, cu atât mai mult că, conform procesului-
verbal de percheziție din 28 octombrie 2013, a automobilului de model ,,Renault” cu n/î
XXXX, în care se aflau Bashirov Irazi și Bashirov Namat, asupra lor au fost depistate și ridicate
mijloace bănești în sumă de 5 000 dolari SUA, transmise de partea vătămată (f.d.2, vol. II).
Având în vedere aceste aspecte, la caz, instanța de apel a stabilit clar și corect că,
infracțiunea de șantaj, și-a găsit realizare datorită cerințelor și amenințărilor la care a fost supus
pătimitul, Bilgin Turan din partea inculpaților, fapt care reiese și din relatările pătimitului, care
a susținut sub jurământ că a fost amenințat cu o armă de foc, totodată fiind amenințat și pentru
familia sa, de altfel chiar dacă apărarea susține în acest context că relatările pătimitului nu sunt
consecvente și se combat, întru confirmarea declarațiilor părții vătămate vin și procesul-verbal
de confruntare între partea vătămată, Bilgin Turan, și învinuitul, Bashirov Namat, dar și
procesul-verbal de confruntare între partea vătămată, Bilgin Turan, și învinuitul, Gunashov
Asim, în cadrul cărora pătimitul a susținut integral declarațiile depuse și nemijlocit în
consecutivitatea descrisă atât în plângerea adresată organelor de resort, cât și în explicațiile
depuse ulterior, dar și declarațiile sale depuse în calitate de parte vătămată, în atare situație
constatându-se latura obiectivă a componenței de infracțiune prevăzută de art.art.42 alin.(2),
189 alin.(6) Cod penal și nicidecum a componenței de infracțiune prevăzută de art.352 alin.(2)
lit. c), d) Cod penal.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că, în speță nu a fost constatată existența erorii
de drept prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, deoarece asemenea
eroare în speță nu a fost comisă.
Cu referire eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală,
potrivit căreia, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, invocată de recurent,
Colegiul penal lărgit constată că alegațiile recurentului în respectiva parte sunt declarative și
19
vădit neîntemeiate.
Invocarea că, în instanța de apel nu a fost prezent și audiat pătimitul Bilgin Turan, la caz,
nu poate servi temei unic de casare a deciziei instanței de apel, or, inculpații și apărarea au fost
de acord cu darea citirii declarațiilor și finisarea cercetării judecătorești în lipsa acestuia,
absența părții vătămate fiind motivată, iar părțile expunându-se asupra posibilității examinării
cauzei penale în lipsa pătimitului.
Totodată, Colegiul penal lărgit atrage atenția asupra faptului că, la adoptarea soluției
instanța de apel a respectat și aplicat corect prevederile legale cu privire la procesul de
încadrare juridică a faptei, iar de către instanța de recurs ordinar nu sunt identificate temeiuri
de a interveni în decizia instanței de apel sub aspectele contestate, or decizia instanței de apel
este legală și întemeiată.
Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel dispunând cercetarea suplimentară,
multilaterală, completă și obiectivă a bazei probante administrate pe caz în raport cu limita
învinuirii formulate, corect și indubitabil a conchis stabilirea comiterii faptei de șantaj, or, acest
aspect în primul rând a fost dictat de obținerea dreptului de proprietate asupra automobilului
de modelul ,,BMW” cu n/î xxxx, prețul căruia a fost evaluat de către pătimit la suma de 7 500
euro, în baza procurii nr. 7969, din data de 08 octombrie 2013, autentificată de către notarul
public, Galina Ceban (f.d.115, vol. II), precum și transmiterea ulterioară a sumei de 5 000
dolari SUA, sub controlul colaboratorilor de poliție, precum și recipisa conform căreia Bilgin
Turan, la data de 28 octombrie 2013, ar fi luat sub formă de împrumut de la Mehmet Savda
suma de 10 000 dolari SUA, obligându-se să îi restituie până la data de 03 noiembrie 2013
(f.d.38-39, vol. II), care prin coroborare cu celelalte probe administrate au determinat
incontestabil constatarea faptei ce se încadrează juridic corect în prevederile art.art.42 alin.(2),
189 alin.(6) Cod penal.
Din cele enunțate se concluzionează că organul de urmărire penală și instanța de apel
corect au reținut încadrarea juridică a faptei inculpaților Bashirov Namat, Bashirov Irazi și
Gunashov Asim ca fiind corespunzătoare infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 189
alin.(6) Cod penal, respectiv Colegiul penal lărgit nu atestă la caz eroarea de drept prevăzută
de pct. 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală.
Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel la
judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei
adoptate, fapt ce impune respingerea, ca inadmisibil a recursului ordinar declarat de către
avocatul Dodica Ruslan în numele inculpaților, cu menținerea deciziei instanței de apel ca fiind
legală și întemeiată.
În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul
penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Dodica Ruslan în
numele inculpaților Bashirov Irazi xxxx, Bashirov Namat xxxx, Gunashov Asim, împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2019, în cauza penală în
20
privința lui Bashirov Irazi xxxx, Bashirov Namat xxxx, Gunashov Asim, cu menținerea
deciziei atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 29 aprilie 2021.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Țurcan Anatolie
Toma Nadejda
Cobzac Elena
Boico Victor
21