1ra-50/2021 — Art. 42 alin.2, 189 alin.6 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 mai 2017, Basihrov Irazi, Bashirov Namat și Gunashov Asim au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.352 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de câte 600 unități convenționale, pentru fiecare, ce constituie 12 000 lei.

Potrivit sentinței s-a stabilit că, prin rechizitoriu Bashirov Irazi, Bashirov Namat și Gunashov Asim au fost învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.189 alin.(6) Cod penal - șantaj în proporții deosebit de mari săvârșite în privința lui Bilgin Turan, de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătate, cu aplicarea armei, însoțite de răpirea persoanei și anume că, în luna octombrie 2013, Mehmet Savda cunoscând informația cu privire la situația financiară bună a lui Bilgin Turan și presupunând că acesta ar putea să aibă sume impunătoare de bani, au hotărât să comită un șantaj, în scopul obținerii bunurilor acestuia, în proporții deosebit de mari. Pentru realizarea mai sigură a intențiilor sale 1 criminale, Mehmet Savda i-a determinat pe Bashirov Irazi, Bashirov Namat și Gunashov Asim, la comiterea infracțiunii, aceștia din urmă acceptând necondiționat propunerea, unde repartizând rolurile între ei, Mehmet Savda a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi și indicații, iar Bashirov Irazi, Bashirov Namat și Gunashov Asim au pregătit din timp un apartament în regiunea s. Botanica, mun. Chișinău, în care urma să fie izolat Bilgin Turan, ca să se realizeze răpirea și convingerea prin maltratare a părții vătămate, pentru a le transmite bunurile. La 07 octombrie 2013, Bashirov Namat, amenințându-l pe Bilgin Turan cu un pistol, l-a răpit din subterana centrului comercial ,,Atrium” din str. Albișoara, mun. Chișinău, transportându-l în apartamentul pregătit din timp, unde Bashirov Irazi, Bashirov Namat, Gunashov Asim și Mehmet Savda, i-au aplicat lui Bilgin Turan multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, fiind forțat cu pistolul să scrie o recipisă, conform căreia urma să-i transmită lui Mehmet Savda bani în sumă de 25 000 dolari SUA. Totodată, a fost deposedat cu forța de pașaportul personal și automobilul de model ,,BMW”, cu n/î XXXX, la prețul de 7 500 euro, echivalentul a 133 602,75 lei, inclusiv documentele pentru automobil și ținut în continuare cu forța în diferite încăperi situate în raza mun. Chișinău. În rezultatul acțiunilor violente a lui Bashirov Irazi, Bashirov Namat, Gunashov Asim și Mehmet Savda, părții vătămate, Bilgin Turan, i-au fost cauzate, conform raportului de expertiză medico-legale nr.3068/D din 13.12.2013, vătămări corporale neînsemnate sub formă de excoriație la nivel gambei drepte, echimoză pe gamba stângă. La 08 octombrie 2013, aproximativ la ora 09.30, Bashirov Namat și Gunashov Asim l-au transportat pe Bilgin Turan la oficiul notarial public, Galina Ceban din str. Grigore Vieru nr. 29 mun. Chișinău. Acolo, Bilgin Turan, fiind amenințat de către Bashirov Irazi, Bashirov Namat, Mehmet Savda și Gunashov Asim cu violența asupra sa și a rudelor sale, a semnat o procură pe automobilul său de model ,,BMW”, cu n/î XXXX, pe numele ultimului. Continuându-și acțiunile criminale, Bashirov Irazi, Bashirov Namat au estorcat de la Bilgin Turan diferite sume de bani în schimbul restituirii pașaportului personal. La 28 octombrie 2013, aproximativ la ora 17.20, Bashirov Irazi și Bashirov Namat, aflându-se împreună cu Bilgin Turan pe str. Albișoara 20/1, mun. Chișinău, în apropiere de restaurantul ,,Pegas” au primit de la ultimul în schimbul pașaportului personal bani în sumă de 5 000 dolari SUA, echivalentul a 64 546,50 lei, bani estorcați și care urmau să fie repartizați între persoanele implicate. Instanța cercetând probele prezentate de partea acuzării a ajuns la concluzia că, acțiunile inculpaților urmează a fi reîncadrate din prevederile art.art.42 alin.(2), 189 alin.(6) Cod penal în cele ale art.352 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, deoarece inculpații exercitând un drept presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite atribuindu-și calitatea de creditori prezumtivi, evitând organele judiciare, și-au restabilit în mod independent drepturile sale prin intermediul ridicării samavolnice a obiectelor de valoare în contul stingerii pagubelor.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea totală a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 189 alin.(6) Cod penal și a le numi o pedeapsă de câte 13 ani închisoare, în penitenciar de tip închis, invocând că instanța a dat o apreciere unilaterală probelor prezentate spre cercetare de către partea acuzării, care în 2 cumul coroborează între ele și confirmă în întregime faptul comiterii de către aceștia a infracțiunii de șantaj, dar nu de samavolnicie, precum a reținut instanța.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2017, apelul procurorului a fost admis, casată integral sentința, inclusiv din oficiu, în baza art.409 alin.(2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre, prin care au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.189 alin.(6) Cod penal - Bashirov Namat la 13 ani și 8 luni închisoare, Basihrov Irazi la 13 ani și 6 luni închisoare, Gunashov Asim la 13 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. 4.1. Instanța de apel a constatat că, Bashirov Irazi, Bashirov Namat și Gunashov Asim, au comis infracțiunea de șantaj, în următoarele circumstanțe: În luna octombrie 2013, cetățeanul Turciei, Mehmet Savda, în privința căruia urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces separat, cunoscând informația cu privire la situația financiară bună a cetățeanului Turciei, Bilgin Turan, și presupunând că la dânsul se află sume impunătoare de bani, au hotărât să comită un șantaj asupra utimului, în scopul obținerii bunurilor în proporții deosebit de mari. Pentru realizarea mai sigură a intențiilor sale criminale, Mehmet Savda i-a determinat pe Bashirov Irazi, Bashirov Namat, Gunashov Asim și Gachayev Valeh la comiterea infracțiunii, aceștia din urmă acceptând necondiționat propunerea criminală. Conform rolurilor repartizate, Mehmet Savda a contribuit la comiterea infracțiunii prin sfaturi și indicații, iar inculpații Bashirov Irazi, Bashirov Namat, Gunashov Asim și Gachayev Valeh, în privința căruia urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces separat, au pregătit din timp un apartament din regiunea s. Botanica, mun. Chișinău, unde urma să fie izolat Bilgin Turan și urmau să realizeze răpirea și convingerea prin maltratare a părții vătămate pentru a le transmite bunurile. În continuare, la 07 octombrie 2013, inculpatul Bashirov Namat, l-a răpit pe Bilgin Turan din subterana Centrului Comercial „Atrium” din str. Albișoara, mun. Chișinău, după care fiind amenințat cu un pistol, a fost dus în apartamentul sus menționat. După aceasta, aflându-se în apartamentul respectiv, Bashirov Irazi, Bashirov Namat, Gunashov Asim, Gachayev Valeh și Mehmet Savda, în a căror privință urmărirea penală a fost disjunsă într-o procedură separată, i-au aplicat lui Bilgin Turan multiple lovituri cu mâinile și picioarele în diferite părți ale corpului, fiind forțat cu pistolul să scrie o recipisă, conform căreia urmează să-i transmită lui Mehmet Savda bani în sumă de 25 000 dolari SUA. Totodată, a fost deposedat cu forța de pașaportul personal și automobilul de model „BMW”, cu n/î XXXX, la prețul de 7 500 euro, echivalentul a 133 602,75 lei, inclusiv documentele pentru automobil și ținut în continuare cu forța în diferite încăperi situate în raza mun. Chișinău. În rezultatul acțiunilor violente ale lui Bashirov Irazi, Bashirov Namat, Gunashov Asim, Gachayev Valeh și Mehmet Savda, în a căror privință urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces penal separat, părții vătămate Bilgin Turan i-au fost cauzate, conform raportului de expertiză medico-legală nr.3068/D din 13 decembrie 2013, vătămări corporale neînsemnate sub formă de excoriație la nivelul gambei drepte și echimoză pe gamba stângă. La 08 octombrie 2013, aproximativ la ora 09.30, Bashirov Namat și Gunashov Asim l-au dus pe Bilgin Turan la oficiul notarului public, Galina Ceban din str. Grigore Vieru nr. 29 mun. Chișinău. Acolo, Bilgin Turan, fiind amenințat de către Bashirov Irazi, Bashirov Namat, 3 Gunashov Asim, Gachayev Valeh și Mehmet Savda în a căror privință urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces penal separat cu violenta asupra sa și a rudelor sale, a semnat o procură asupra automobilului său de model „BMW”, cu n/î XXXX, pe numele ultimului. Ulterior, continuând acțiunile sale criminale, Gachayev Valeh, Bashirov Namat și Bashirov Irazi estorcau de la Bilgin Turan diferite sume de bani în schimbul restituirii pașaportului personal. La 28 octombrie 2013, aproximativ la ora 17.20, Bashirov Namat și Bashirov Irazi, aflându-se împreună cu Bilgin Turan pe str. Albișoara, 20/1, mun. Chișinău în apropierea restaurantului „Pegas”, au primit de la ultimul în schimbul pașaportului bani în suma de 5 000 dolari SUA, echivalentul a 64 546,5 lei, adică banii estorcați și care urmau să fie repartizați între toate persoanele implicate. Astfel, prin acțiunile sale intenționate inculpații Bashirov Namat, Bashirov Irazi și Gunashov Asim, au comis infracțiunea prevăzută de art.189 alin. (6) Cod penal, șantajul, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, cu răpirea proprietarului, săvârșit de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătate, cu aplicarea armei, urmate de dobândirea bunurilor cerute, săvârșite în proporții deosebit de mari. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a conchis că hotărârea primei instanțe, urmează a fi casată din oficiu în temeiul art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, deoarece instanța, dispunând reîncadrarea acțiunilor inculpaților în prevederile art.352 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, nu a constatat fapta infracțională, pretinsă a fi comisă de către inculpați, doar menționând fapta pentru care aceștia au fost puși sub învinuire, ceea ce este contrar cerințelor art.385 alin.(1) Cod de procedură penală. Totodată, cercetând probele administrate de prima instanță și audiind suplimentar inculpații Bashirov Namat, Bashirov Irazi, Gunashov Asim, dând citire declarațiilor părții vătămate Bilgin Turan, date în cadrul urmăririi penale, precum și actelor cauzei - raportul de expertiză medico-legală nr.3068/D din 13.12.2013, raportul privind analiza descifrărilor telefonice din 12.12.2013, procesele-verbale de percheziție a automobilului de model „Renault”, cu n/î XXXX din 28.10.2013, în care se aflau Bashirov Namat și Bashirov Irazi, și la care au fost depistate, și ridicate mijloace bănești în sumă de 5 000 dolari SUA, de ridicare din 28.10.2013 de la Bilgin Turan a pașaportului pe numele lui cu nr. xxxx, de examinare, recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 31.10.2013 și anume, a obiectelor ridicate de la Bashirov Namat - a 4 bancnote cu valoare de 100 dolari SUA fiecare, în sumă de 400 dolari SUA, telefonul mobil de model „Samsung GTE-1050”, cu cartelă SIM de la compania „Moldcell”, cu numărul de telefon 078336861, de examinare, recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 31.10.2013 depistate la Bashirov Irazi și anume - 46 bancnote cu valoarea de 100 dolari SUA, telefonul mobil de model „Nokia 6700c-1” cu cartelă SIM de la compania „Moldcell” cu numărul xxxx; o filă dintr-o agenda, pe care în partea de sus sunt inscripții tipărite în limba engleză, pe care este scris un text de mână în limba turcă, cu un stilou de culoare albastră cu denumirea „Protocol”, datat cu 28.10.2013, fiind aplicată o semnătură indescifrabilă, care a fost tradus de către traducătorul autorizat, A. Oioglo, cu următorul conținut: „Proces-verbal. Eu, Turan Bilgin am luat de la Mehmet Savda 10 000 (zece mii) de dolari SUA. Mă oblig să-i restitui această sumă de bani până la data de 03.11.2013. 28.10.2013. Turan Bilgin semnătura”; procesele-verbale de percheziție, examinare, 4 recunoaștere și anexare a unei agende de ridicare din automobilul de model „Mercedes”, cu n/î xxxx, ce aparține lui Aliev Djamal din 28 și 30.10.2013, de percheziție a automobilului de model „BMW”, cu n/î xxxx din 01.11.2013 și de care se folosea Gunashov Asim, în care a fost depistat și ridicat pașaportul lui Bashirov Namat cu nr. xxxx, de ridicare a documentelor de la notarul Ceban Galina și anume, a setului de documente care confirm eliberarea din numele lui Bilgin Turan pe numele lui Gunashov Asim, a procurii pe automobilul de model „BMW”, cu n/î xxxx, de confruntare între partea vătămată Bilgin Turan și învinuitul Bashirov Namat, și respectiv, cu învinuitul Gunashov Asim, instanța de apel a conchis că acestea probează vinovăția inculpaților Bashirov Irazi, Bashirov Namat și Gunashov Asim de comiterea infracțiunii prevăzute de art.189 alin.(6) Cod penal. Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că întreaga învinuire, și anume acțiunea de șantaj și-a găsit deplină confirmare, începând nemijlocit de la obiectul infracțiunii, care pe lângă sumele de bani și transmiterea dreptului de proprietate asupra automobilului care-i aparținea părții vătămate, în calitate de obiect al infracțiunii îl servește nemijlocit și recipisa conform căreia Bilgin Turan, la 28.10.2013, ar fi luat sub formă de împrumut de la Mehmet Savda suma de 10 000 dolari SUA, obligându-se să îi restituie până la data de 03.11.2013. Instanța de apel a respins afirmațiile apărării că declarațiile părții vătămate nu sunt consecvente, deoarece întru confirmarea declarațiilor acestuia vin procesul-verbal de confruntare între partea vătămată și învinuiții N. Bashirov și A. Gunashov, în cadrul cărora partea vătămată a susținut integral declarațiile depuse și nemijlocit în consecutivitatea descrisă atât în plângerea adresată organelor de resort, cât și în explicațiile depuse ulterior, dar și declarațiile sale depuse în calitate de parte vătămată. Instanța de apel a considerat ca fiind eronată concluzia primei instanțe, precum că inculpații ar fi avut calitatea de creditori, datorită unei pretinse datorii a părții vătămate, Bilgin Turan, față de Mehmet Savda, concluzie bazată pe înregistrările audio și declarațiile inculpaților, care au fost date cu scopul de a induce instanța în eroare, pe când probatoriul administrat denotă contrariul. Sub aspectul vizat, instanța de apel a considerat că, prima instanță a interpretat eronat declarațiile părții vătămate, Bilgin Turan, precum că dânsul ar fi recunoscut existența datoriei de 25 000 dolari SUA față de Mehmed Savda, de vreme ce nu indică nici o probă prin acțiunile acestora realizate prin cererea de transmitere a banilor părții vătămate, dar și primirea lor, precum și nici nu s-a expus nemijlocit asupra acțiunilor care au fost comise de către inculpatul Gunashov Asim. Întru confirmarea vinovăției inculpaților, instanța de apel a reținut raportul privind analiza descifrărilor comunicărilor telefonice a învinuiților, din care rezultă că inculpații, cât și partea vătămată în data de 07.10.2013, s-au aflat nemijlocit în raza antenei telefonice din str. Hanul Morii 42, mun. Chișinău, iar ca urmare a consultării portalului www.point.md, s-a stabilit amplasarea acesteia nemijlocit vis-a-vis de str. Muncești, mun. Chișinău, ceea ce vine încă o dată să confirme relatările părții vătămate că de la CC „Atrium ” a fost impus și amenințat cu aplicarea unei arme, de către Bashirov Namat să se deplaseze la apartamentul acestora, unde a fost supus violenței și amenințărilor în vederea transmiterii dreptului asupra automobilului acestuia, precum și a fost impus să semneze o recipisă pe numele lui Mehmed Savda. De asemenea, instanța de apel a conchis că, nu poate fi reținută nici alegația inculpaților și 5 nici concluzia primei instanțe, precum că între inculpați și partea vătămată ar exista relații de afaceri, de vreme ce lipsesc date probante, lipsind date care să confirme faptul că anume partea vătămată ar fi primit de la Mehmed Savda suma de 25 000 dolari SUA pentru dezvoltarea unei afaceri, în situația în care, conform deciziei nr.1 din 31.10.2012 a Camerei Înregistrării de Stat, partea vătămată a fost înregistrată în calitate de fondator și administrator al Întreprinderii cu Capital Străin „Bilginler ” SRL, scopul căreia era dezvoltarea afacerilor cu nuci. La fel, instanța de apel a reținut că recipisa din data de 28.10.2013, prin care Bilgin Turan ar fi luat sub formă de împrumut de la Mehmed Savda suma de 10000 dolari SUA, obligându- se să-i restituie până la data de 03.11.2013, vine în contradicție cu cele susținute de către inculpați, precum că partea vătămată i-ar fi datorat lui Mehmed Savda suma de 25 000 dolari SUA, adeverindu-se anume declarațiile părții vătămate, care a indicat că a fost impus, cu amenințarea vieții sale să scrie o recipisă precum că i-ar fi dator cu suma de 25 000 dolari SUA. Prin urmare, nu au fost identificate probe ce ar confirma existența pretinsei datorii a părții vătămate față de Mehmed Savda, în situația în care nu a fost prezentată nicio recipisă, nicio garanție, sau un alt document judecătoresc în acest sens. Din analiza materialului probator administrat, instanța de apel a conchis că inculpații de la bun început au avut anume scopul de cupiditate, cunoscând situația financiară bună a părții vătămate, datorită afacerilor pe care dânsul le desfășura, situație constatată clar din declarațiile lui Bilgin Turan, dar și nemijlocit prin procesul-verbal de examinare a telefoanelor mobile, a mijloacelor bănești și a documentelor depistate la Bashirov Namat, cât și prin ordonanța din 31.10.2013 privind recunoașterea acestora în calitate de corpuri delicte. În contextul relatărilor expuse supra, instanța de apel a exclus calitatea de autor din acțiunile inculpaților, deoarece acest semn este cuprins de norma ce li se incriminează inculpaților, fiind reținut calificativul de mai multe persoane. Individualizând pedeapsa în privința inculpaților, instanța de apel, reținând prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal, precum și totalitatea circumstanțelor atenuante dar și lipsa celor agravante, a concluzionat că acestora urmează a le fi stabilită pedeapsa cu închisoare, care va fi una echitabilă ce va duce la realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale. Totodată, reieșind din faptul că, inculpatul Bashirov Namat a acționat cu aplicarea armei de foc, fiind persoana care a amenințat partea vătămată cu arma de foc, având un rol mai activ la comiterea infracțiunii - în coraport cu ceilalți inculpați, instanța a conchis de a-i stabili o sancțiune mai aspră decât celorlalți inculpați.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar avocatul Dodica Ruslan în numele inculpaților, solicitând casarea acesteia și menținerea sentinței, invocând că: - instanța de apel a judecat cauza în lipsa părții vătămate, care nu a fost citată legal; - instanța și-a întemeiat soluția doar pe declarațiile părții vătămate, care nu a fost prezentă nici în prima instanță, ignorându-le pe cele ale inculpaților, care sunt concludente și pertinente; - instanța nu a dat apreciere documentelor bancare ridicate de la Bashirov Namat, prin care se atestă că partea vătămată a primit bani prin transfer bancar de la Mehmed Savda în vederea achiziției miezului de nucă, însă i-a cheltuit în interes personal; - instanța nu a dat apreciere faptului că, între partea vătămată și Mehmed Savda au avut loc niște relații de afaceri, în rezultatul cărora Bilgin Turan i-a rămas dator lui Mehmed Savda cu suma de 25 000 dolari SUA, acesta a luat legătura cu partenerul său de afaceri, Bashirov Namat, informându-l despre situația de fapt, 6 din care rezultă că partea vătămată a cheltuit banii acestora pentru necesitățile personale, procurându-și automobilul de model „BMW” seria 5 și un microbuz; - instanța nu a ținut cont că Bashirov Namat i-a solicitat lui Bilgin Turan să restituie banii, amenințându-l cu denunțul la poliție, iar ca rezultat, partea vătămată i-a propus automobilul procurat de el, indicând valoarea de 10 000 dolari SUA, bani pe care urma să-i restituie timp de câteva zile și din motiv că, Basirov Namat nu putea să-și perfecteze actele pe mijlocul de transport, a fost primit de către Gunashov Asim prin procură autentificată notarial; - probele administrate au fost apreciate just de către prima instanță, care a dispus reîncadrarea faptei în baza art.352 Cod penal, deoarece acțiunile inculpaților nu reprezintă șantaj, dar o exercitare arbitrară a unui drept real sau presupus de recuperare a banilor însușiți de partea vătămată; - incorect instanța a considerat că, prima instanță reîncadrând acțiunile inculpaților, nu a constatat fapta ca fiind dovedită, pe când prima instanță a descris fapta constatată în baza căreia a calificat acțiunile inculpaților la pag.7 alin.3.

Prin decizia Colegiului penal lărgit la Curții Supreme de Justiție din 20 noiembrie 2018, a fost admis recursul declarat, casată decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de recurs ordinar a indicat că, instanța de apel reapreciind probele, neîntemeiat a conchis că este incorectă încadrarea juridică a faptei la concluzia căreia a ajuns prima instanță, considerând că prin acțiunile sale intenționate, toți inculpații au comis infracțiunea prevăzută de art.189 alin.(6) Cod penal. În acest sens, instanța de recurs a menționat că, instanța de apel a descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, adică potrivit învinuirii înaintate inculpaților, însă a reținut că aceasta a fost comisă împreună cu Gachayev Valeh și Mehmed Savda, în a căror privință urmărirea penală a fost disjunsă într-o procedură separată. Instanța de recurs a precizat că, instanța de apel constatând fapta comiterii infracțiunii de către Bashirov Namat, Bashirov Irazi și Gunashov Asim, împreună cu Gachayev Valeh și Mehmed Savda, a stabilit de fapt vinovăția acestora din urmă, încălcând principiul prezumției nevinovăției, prevăzut de art.21 din Constituția Republicii Moldova, art.8 Cod de procedură penală și art.6 § 2 CEDO, care reprezintă unul dintre aspectele procesului echitabil într-un caz penal. Instanța de recurs a menționat că, instanța de apel urmează să ia în considerare că în hotărârile instanțelor de judecată nu trebuie să fie utilizate formulări din conținutul cărora ar rezulta că o persoană a săvârșit o infracțiune, în timp ce în privința acesteia lipsește o hotărâre de condamnare care a intrat în vigoare sau o hotărâre de încetare a procesului penal din motiv de nereabilitare, astfel că în cazurile în care sunt mai mulți învinuiți, iar cauza în privința unora este disjunsă într-o procedură separată, în hotărâre se va indica despre săvârșirea infracțiunii de către inculpat împreună cu alte persoane, fără precizarea numelui și prenumelui lor. Totodată, instanța de recurs a menționat că, la examinarea cauzei în ordine de apel cauza a fost judecată în apel fără citarea legală a părții vătămate, astfel, la materialele dosarului lipsesc date, care ar confirma că partea vătămată Bilgin Turan a fost legal citat despre data și ora examinării cauzei. Prezența în materialele dosarului a înștiințării din 09.11.2017 (f.d.99 v.4) și informația din baza de date „Acces” privind examinarea cauzei la data 15.11.2017 și 22.11.2017, nu poate fi considerată ca citare legală a părții vătămate, deoarece absența acestuia 7 în cazul dat nu a fost justificată și instanța nu a avut date certe că acesta a fost legal citat. Mai mult, examinând posibilitatea finalizării cercetării judecătorești în lipsa părții vătămate Bilgin Turan, deși partea apărării a considerat imposibil și a solicitat audierea lui în instanța de apel, motivând că aceasta nu a fost audiată nici în prima instanță, însă instanța de apel a decis de a finaliza cercetarea judecătorească în absența ei, iar în acest sens, instanța de recurs a menționat că declarațiile părții vătămate Bilgin Turan au constituit fundamentul decisiv pentru condamnarea inculpaților și că administrarea lor a cauzat dificultății apărării, deoarece a lipsit avocatul și inculpații, fiind în imposibilitate de a adresa întrebări și de a da explicații în susținerea nevinovăției lor. De asemenea, instanța de recurs a precizat că instanța de apel a omis să dea apreciere unor materiale ale cauzei penale, a căror conținut denotă că ar avea o valoare probatorie asupra soluției privind încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților și ar veni să probeze declarațiile inculpaților referitor la pretinsa datorie a lui Bilgin Turan față de Mehmed Savda și anume, documentele ce au fost ridicate în cadrul percheziției automobilului de model „Renault”, cu n/î CML 336, ce-i aparținea lui Bashirov Namat, a dispozițiilor bancare din care rezultă că Mehmed Savda a transferat pe contul lui Bilgin Turan, în diferite perioade de timp, bani în sumă de 55 000 dolari SUA.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2019, apelul procurorului a fost admis, casată parțial sentința primei instanțe, în latura penală și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - Bashirov Irazi Birjahan Oglî a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.42 alin.(2), art.189 alin.(6) Cod penal, la 13 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; - Bashirov Namat Birjahan Oglî a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.42 alin.(2), art.189 alin.(6) Cod penal, la 13 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; - Gunashov Asim a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.42 alin.(2), art.189 alin.(6) Cod penal, la 13 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări. 7.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a constatat că Bashirov Irazi, Bashirov Namat și Gunashov Asim, au comis infracțiunea încriminată în următoarele circumstanțe: În luna octombrie 2013, cetățeanul Turciei, Mehmed Savda, în privința căruia urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces separat, cunoscând informația cu privire la situația financiară bună a cetățeanului Turciei, Bilgin Turan și presupunând că la dânsul se află sume impunătoare de bani, a hotărât să comită un șantaj asupra ultimului, în scopul obținerii bunurilor în proporții deosebit de mari. Ulterior, pentru realizarea intențiilor sale criminale, Mehmed Savda i-a determinat pe inculpații Bashirov Namat, Bashirov Irazi, Gachayev Valeh și Gunashov Asim, la comiterea infracțiunii, aceștia acceptând necondiționat propunerea criminală făcută. Conform rolurilor repartizate, Mehmed Savda a contribuit la comiterea infracțiunii prin sfaturi și indicații, iar inculpații Bashirov Namat, Bashirov Irazi, Gunashov Asim și Gachayev Valeh, în privința căruia urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces separat, au pregătit din 8 timp un apartament din regiunea sectorului Botanica, mun. Chișinău, unde urma să fie izolat Bilgin Turan și urmau să realizeze răpirea și convingerea prin maltratare a părții vătămate, pentru a le transmite bunurile. În continuare, la data de 07 octombrie 2013, inculpatul, Bashirov Namat, l-a răpit pe Bilgin Turan din subterana Centrului Comercial „Atrium”, din mun. Chișinău, str. Albișoara, după care fiind amenințat cu un pistol, a fost dus într-un apartament. După aceasta, aflându-se în apartamentul respectiv, Bashirov Namat, Bashirov Irazi, Gunashov Asim, Mehmed Savda și Gachayev Valeh, în a căror privință urmărirea penală a fost disjunsă într-o procedură separată, i-au aplicat lui Bilgin Turan multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, fiind forțat cu pistolul să scrie o recipisă, conform căreia urmează să transmită lui Mehmed Savda banii în suma de 25 000 dolari SUA. Totodată, a fost deposedat cu forța de pașaportul personal și automobilul de model „BMW” n/î xxxx, la prețul de 7 500 euro, care la momentul săvârșirii infracțiunii conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituia 133 602,75 lei, inclusiv documentele pentru automobil și ținut în continuare cu forța în diferite încăperi situate în raza mun. Chișinău. În rezultatul acțiunilor violente ale lui Bashirov Namat, Bashirov Irazi, Gunashov Asim, Mehmet Savda și Gachayev Valeh, în a căror privință urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces penal separat, părții vătămate, Bilgin Turan, i-au fost cauzate conform raportului de expertiză medico-legală nr.3068/D din 13 decembrie 2013, excoriație la nivelul gambei drepte, echimoză pe gamba stângă, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui corp contondent dur sau de lovire de acesta și se califică ca vătămări corporale neînsemnate. La data de 08 octombrie 2013, aproximativ la ora 09.30 min., Bashirov Namat și Gunashov Asim l-au dus pe Bilgin Turan la oficiul notarului public, Galina Ceban, situat pe adresa mun. Chișinău, str. Grigore Vieru, 29. Acolo, Bilgin Turan fiind amenințat cu violenta asupra sa și a rudelor sale de către Bashirov Namat, Bashirov Irazi și Gunashov Asim și Mehmed Savda, Gachayev Valeh în a căror privință urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces penal separat, a semnat o procură asupra automobilului său de model „BMW” n/î xxxx pe numele ultimului. Ulterior, continuând acțiunile sale criminale, Gachayev Valeh, Bashirov Namat și Bashirov Irazi estorcau de la Bilgin Turan diferite sume de bani, în schimbul restituirii pașaportului personal. La data de 28.11.2013, aproximativ la ora 17.20 min., Bashirov Namat și Bashirov Irazi, aflându-se împreună cu Bilgin Turan pe str. Albișoara, 20/1 din mun. Chișinău, în apropierea restaurantului „Pegas” au primit de la ultimul în schimbul pașaportului personal banii în suma de 5 000 dolari SUA, ce la momentul săvârșirii infracțiunii conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituia suma de 64 546,5 lei, adică banii estorcați și care urmau să fie repartizați între toate persoanele implicate. Instanța de apel a stabilit că, analizând probele administrate la faza de urmărire penală și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cercetate și verificate în instanța de apel, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, a încadrat acțiunile inculpatelor în baza art.42 alin.(2), art.189 alin.(6) Cod penal. Instanța de apel, la propunerea părților, a cercetat următoarele probe anexate la materialele 9 cauzei, verificarea cărora s-a solicitat în instanța de apel: audierea suplimentară a inculpaților Bashirov Namat, Bashirov Irazi, Gunashov Asim, citirea declarațiilor părții vătămate Bilgin Turan, date în cadrul urmăririi penale, precum și actele cauzei - procesul-verbal de confruntare între partea vătămată, Bilgin Turan și învinuitul, Bashirov Namat (f.d.124-130, vol. II); procesul-verbal de confruntare între partea vătămată, Bilgin Turan și învinuitul, Gunashov Asim (f.d.170-175, vol. II); procesul-verbal de examinare din 28.10.2013 a mijloacelor bănești (f.d.30-44, vol. I); ordonanța privind efectuarea măsurilor speciale de investigații, din 28.10.2013, și anume, controlul transmiterii banilor în valoare de 5 000 dolari SUA care sunt estorcate de la partea vătămată Bilgin Turan (f.d.45-46, vol. I); ordonanța privind efectuarea măsurilor speciale de investigații, din 24.10.2013 (f.d.47, vol. I); procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 11.12.2013 cu anexă un CD și a reproducerii comunicărilor care au avut loc între partea vătămată Bilgin Turan și alte persoane (f.d.50-63, vol. I); procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 12.12.2013 cu anexă un CD și reproducerile comunicărilor care au avut loc între partea vătămată Bilgin Turan și alte persoane (f.d.64-82, vol. I); încheierea judecătorului de instrucție, din 13.12.2013, privind confirmarea respectării cerințelor legale la efectuarea măsurilor special de investigații (f.d.84, vol. I); procesul-verbal de audiere martorului Aliev Djamal (f.d.86-87, vol. I); procesul-verbal de audiere martorului Ceban Galina (f.d.88-90, vol. I); procesul-verbal de audiere martorului Dragan Ludmila (f.d.91-93, vol. I); procesul - verbal de audiere martorului Craciuc Eudochia (f.d.94, vol. I); procesul-verbal de audiere martorului Ersoy Mehmet (f.d.103-105, vol. I); procesul-verbal de audiere martorului Ersoy Irina (f.d.95-97, vol. I); raportul de expertiză medico-legală nr.3068/D din 13 decembrie 2013, conform căruia la Turan Bilgin s-a constatat excoriație la nivelul gambei drepte, echimoză pe gamba stângă, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui corp contondent dur sau de lovire de acesta și se califică ca vătămări corporale neînsemnate (f.d.111, vol. I); raportul privind analiza descifrărilor comunicărilor telefonice a învinuiților (f.d.123-128, vol. I); ordonanța privind recunoaștere și anexarea documentelor din 18 ianuarie 2014, prin care raportul privind analiza descifrărilor comunicărilor telefonice a învinuiților a fost recunoscut ca mijloc material de probă și anexat la cauza penală (f.d.119, vol. I); procesul-verbal de percheziție din 28 octombrie 2013, a automobilului de model ,,Renault” cu n/î XXXX, în care se aflau Bashirov Irazi și Bashirov Namat, asupra cărora au fost depistate și ridicate mijloace bănești în suma de 5 000 dolari SUA, transmise de către partea vătămată (f.d.2, vol. II); procesul-verbal de ridicare din 28 octombrie 2013, de la partea vătămată, Bilgin Turan, a pașaportului pe numele lui cu numărul xxxx (f.d.9, vol. II); procesul-verbal de examinare din 31 octombrie 2013, a obiectelor și documentelor depistate la Bashirov Namat (f.d.16-18, vol. II); ordonanța privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte din 31 octombrie 2013 și anume au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte obiectele și documente ridicate de la Bashirov Namat, 4 bancnote cu valoare de 100 dolari SUA fiecare în suma totală de 400 dolari SUA, cu numărul și seria xxxx, telefonul mobil de model „Samsung GT-E-1050” de culoare negru, IMEI xxxx, cu cartelă SIM de la compania „Moldcell” cu numărul de ordine 89373020170023804794 și numărul de telefon xxxx (f.d.21, vol. II); ordonanța privind recunoașterea și anexarea documentelor din 31 octombrie 2013, și anume au fost recunoscute în calitate de mijloace materiale de probă obiectele și documente ridicate de la Bashirov Namat; documentele bancare 10 din numele lui Savda Mehmed pe numele lui Bilgin Turan (f.d.22, vol. II); procesul-verbal de examinare din 31 octombrie 2013, a obiectelor și documentelor depistate la Bashirov Irazi (f.d.30-33, vol. II); ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 31 octombrie 2013, potrivit căreia au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte obiectele și documente ridicate de la Bashirov Irazi și anume: 46 bancnote cu valoare de 100 dolari SUA fiecare în suma totală de 4 600 dolari SUA, cu numărul și seria xxxx xxxx; telefonul mobil de model „Nokia 6700c-1” de culoare sur cu negru, IMEI xxxx; telefonul care conține cartelă SIM de la compania „Moldcell” cu numărul xxxx; o filă dintr-o agendă cu dimensiunile 17,5x25,5 cm. în partea de sus a filelor sunt inscripții tipărite în limba engleză. Pe filă dată este scris un text de mână în limba turcă cu un stilou de culoare albastră cu denumirea „Protocol”. Textul este datat cu data de 28.10.2013 și este aplicată o semnătură indescifrabilă. Textul în cauză a fost tradus de către traducătorul autorizat, Orioglo Anatolie. Traducerea textului este următoarea: „Proces-verbal. Eu, Turan Bilgin am luat de la Mehmet Savda 10000 (zece mii) de dolari SUA. Mă oblig să restitui aceasta suma de bani până la data de 03.11.2013. 28.10.2013. Turan Bilgin semnătura.” (f.d.36-38, vol. II); procesul-verbal de percheziție din 28.10.2013 a automobilului de model Mercedes cu n/î BLJJ 999 care aparține cet. Aliev Djamal, asupra căruia a fost depistată o agenda (f.d.43, vol. II); procesul-verbal de examinare din 30 octombrie 2013, a obiectelor și documentelor depistate la Aliev Djamal (f.d.48-49, vol. II); ordonanța de recunoaștere și anexare a documentelor din 30 octombrie 2013, și anume a fost recunoscută în calitate de mijloc material de probă o agendă ridicată de la Aliev Djabal în cadrul percheziției automobilului care aparține ultimului (f.d.50, vol. II); procesul-verbal de percheziție din 01 noiembrie 2013, a automobilului de model ,,BMW” cu n/î xxxx de care se folosea Gunashov Asim. în automobilul dat a fost depistat și ridicat pașaportului lui Bashirov Namat cu nr.xxxx (f.d.92, vol. II); procesul-verbal de ridicare cu materialele anexe din 31 octombrie 2013, a documentelor de la notarul, Ceban Galina, și anume setului de documente care confirmă eliberarea din numele lui Bilgin Turan pe numele lui Gunashov Asim procurii pe automobilul de model ,,BMW” cu n/î xxxx (f.d.107-120, vol. II). Astfel, analizând probele cercetate în ședința instanței de apel și apreciindu-le, din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a constatat că ele demonstrează cu certitudine vina inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(2), art.189 alin.(6) Cod penal și care combat argumentele declarate de către inculpați. Din cumulul probelor cercetate, rezultă că întreaga învinuire, și anume acțiunea de șantaj și-a găsit deplină confirmare, începând nemijlocit de la obiectul infracțiunii, care pe lângă sumele de bani și transmiterea dreptului de proprietate asupra automobilului care-i aparținea părții vătămate, în calitate de obiect al infracțiunii îl servește nemijlocit și recipisa conform căreia Bilgin Turan, la 28.10.2013, ar fi luat sub formă de împrumut de la Mehmed Savda suma de 10 000 dolari SUA, obligându-se să îi restituie până la data de 03.11.2013. Instanța de apel a apreciat că soluția primei instanțe privind condamnarea inculpaților în baza art.352 alin.(2) lit. c), d) Cod penal s-a bazat pe analiza defectuoasă a probelor și ignorarea celor prezentate în proces de către partea acuzării. La emiterea sentinței, instanța urma să îndeplinească cerințele stipulate în art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute de art.385 Cod de procedură penală, însă instanța nu a dat deplină eficiență acestor norme și la emiterea soluției nu a soluționat întocmai chestiunea referitoare 11 la ”dacă fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, instanța ignorând prevederile art.113 alin.(1) Cod de procedură penală. Concomitent, instanța de apel a considerat ca fiind eronată concluzia primei instanțe, precum că inculpații ar fi avut calitatea de creditori, datorită unei pretinse datorii a părții vătămate, Bilgin Turan, față de Mehmed Savda, concluzie bazată pe înregistrările audio și declarațiile inculpaților, care au fost date cu scopul de a induce instanța în eroare, pe când probatoriul administrat denotă contrariul. Sub aspectul vizat, instanța de apel a considerat că prima instanță a interpretat eronat declarațiile părții vătămate, Bilgin Turan, precum că dânsul ar fi recunoscut existența datoriei de 25 000 dolari SUA față de Mehmed Savda, de vreme ce nu indică nici o probă prin acțiunile acestora realizate prin cererea de transmitere a banilor părții vătămate, dar și primirea lor, precum și nici nu s-a expus nemijlocit asupra acțiunilor care au fost comise de către inculpatul Gunashov Asim. La fel, instanța de apel a concluzionat că prima instanță eronat a conchis, că în cazul dat, inculpații Bashirov Namat, Bashirov Irazi și Gunashov Asim și-ar fi exercitat în mod arbitrar un drept, prin pretinderea la restituirea de către pătimitul, Bilgin Turan, a unei pretinse datorii în lipsa unei hotărâri judecătorești, nu a arătat care anume este proba concretă ce demonstrează existența pretinsei datorii și nu a indicat care anume ar fi pretinsul drept exercitat de către inculpați. De altfel, deși toți inculpații au indicat că pătimitul, Bilgin Turan ar fi dator lui Mehmed Savda, cu suma de 25 000 dolari, aceștia nu au putut explica, în ce mod a apărut recipisa conform căreia Bilgin Turan, la data de 28 octombrie 2013, ar fi luat sub formă de împrumut de la Mehmed Savda suma de 10 000 dolari SUA, obligându-se să-i restituie până la data de 03 noiembrie 2013 (f.d.38-39, vol. II), cu atât mai mult că au invocat că datoria de 25 000 dolari SUA, este de mai demult timp. Din analiza coroborată a tuturor probelor administrate în cauză, instanța de apel nu a identificat careva probe ce ar confirma existența pretinsei datorii a părții vătămate, Bilgin Turan Mehmet, față de persoana pe nume, Mehmed Savda, în situația în care nu a fost prezentată nicio recipisă, nicio careva garanție, sau un alt careva document judecătoresc în acest context. La caz, instanța de apel a reținut că, deși inculpații Bashirov Namat, Bashirov Irazi și Gunashov Asim, au indicat că automobilul de modelul „BMW”, cu n/î xxxx, ar fi fost transmis acestora pentru restituirea unei părți din datorii, aceștia au menționat că valoarea automobilului dat, era de 10 000 dolari SUA, pe când însă pătimitul Bilgin Turan a specificat că, valoarea automobilului dat era de 7 500 euro. Mai mult ca atât, inculpații au indicat că pretinsa datorie a lui Bilgin Turan constituia suma de 45 000 dolari SUA, însă faptul dat, contravine însuși probelor administrate la caz, dar și confirmă că de altfel, în asemenea mod, inculpații urmăresc doar scopul inducerii instanței judecătorești în eroare, în vederea admiterii unei concluzii eronate, concluzie de altfel admisă de către instanța de fond. În acest sens, instanța de apel a constatat că inculpații de la bun început au avut scopul de cupiditate, cunoscând situația financiară bună a părții vătămate, datorită afacerilor pe care 12 dânsul le presta, situație constatată clar din declarațiile părții vătămate, Bilgin Turan, dar și nemijlocit prin procesul-verbal de examinare din 31 octombrie 2013, a obiectelor și documentelor depistate la Bashirov Namat, cât și prin ordonanța privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte din 31 octombrie 2013, prin care au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte obiectele și documente ridicate de la Bashirov Namat: 4 bancnote cu valoare de 100 dolari SUA fiecare în suma totală de 400 dolari SUA, cu numărul și seria xxxx, telefonul mobil de model „Samsung GT-E-1050” de culoare negru, IMEI xxxx, cu cartelă SIM de la compania „Moldcell” cu numărul de ordine xxxx și numărul de telefon xxxx. În speță, a fost stabilit că în cazul de față obiectul material al șantajului au servit nemijlocit obținerea dreptului de proprietate asupra automobilului de modelul ,,BMW” cu n/î xxxx, prețul căruia a fost evaluat de către pătimit la suma de 7 500 euro, în baza procurii nr.7969, din data de 08 octombrie 2013, autentificată de către notarul public, Galina Ceban, precum și transmiterea ulterioară a sumei de 5 000 dolari SUA, sub controlul colaboratorilor de poliție La caz, instanța de apel a reținut că acțiunile inculpaților Bashirov Namat, Bashirov Irazi și Gunashov Asim, s-au realizat nemijlocit prin cererea de transmitere a banilor, totodată cu amenințarea asupra vieții părții vătămate, Bilgin Turan, cât și a familiei acestuia, rezultat fiind amenințarea părții vătămate de către inculpatul, Bashirov Namat, cu o armă îndreptată în direcția pătimitului. Instanța de apel a stabilit că, acțiunile inculpaților au fost îndreptate nemijlocit în vederea obținerii scopului stabilit, adică însușirea banilor și a bunurilor părții vătămate, urmare a amenințării cu aplicarea violenței asupra părții vătămate, cât și a membrilor familiei acestuia, or, însuși Bilgin Turan a susținut că dânsul a venit în Republica Moldova, pentru a-și desfășura o afacere legată de exportul de nuci. Totodată, pătimitul a susținut că, în ziua când a fost răpit și impus cu forța de către inculpatul, Bashirov Namat, de a urca în automobilul de modelul „BMW”, cu n/î xxxx, urmare a amenințării cu o armă de foc, a fost dus la un apartament din sectorul Botanica, mun. Chișinău, regiunea str. Muncești, într-un apartament de la etajul doi al blocului locativ, unde se mai aflau și inculpașii Gunashov Asim, Bashirov Irazi, cât și Mehmed Savda și Gachayev Valeh, în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces penal separat. Totodată, instanța de apel având la bază probele reținute, care au fost verificate în cadrul ședinței de judecată, a reținut că la dovedirea vinovăției inculpaților servește nemijlocit și raportul de expertiză medico-legală nr.3068/D din 13 decembrie 2013, conform căruia pe corpul lui Turan Bilgin s-au constatat: excoriație la nivelul gambei drepte, echimoză pe gamba stângă, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui corp contondent dur sau de lovire de acesta și se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Instanța de apel a menționat că, obiectul infracțiunii și-a găsit deplină confirmare, urmare a probatoriului administrat la caz, cu atât mai mult că conform procesului-verbal de percheziție din 28 octombrie 2013, a automobilului de model ,,Renault” cu n/î XXXX, în care se aflau Bashirov Irazi și Bashirov Namat, asupra lor au fost depistate și ridicate mijloace bănești în suma de 5 000 dolari SUA, transmise de către partea vătămată. Instanța de apel a respins afirmațiile apărării că declarațiile părții vătămate nu sunt consecvente, deoarece întru confirmarea declarațiilor acestuia vin procesul-verbal de confruntare între partea vătămată și învinuiții N. Bashirov și A. Gunashov, în cadrul cărora 13 partea vătămată a susținut integral declarațiile depuse și nemijlocit în consecutivitatea descrisă atât în plângerea adresată organelor de resort, cât și în explicațiile depuse ulterior, dar și declarațiile sale depuse în calitate de parte vătămată. Astfel, instanța de apel a reținut că, probele administrate în cauză corespund cerințelor stipulate de art.101 Cod de procedură penală, adică sunt pertinente, concludente și utile pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de condamnare, coroborând între ele și demonstrând pe deplin vinovăția lui Bashirov Irazi și Bashirov Namat și Gunashov Asim în comiterea infracțiunii aduse acestora în învinuire și descrisă în rechizitoriu. În acest sens, instanța de apel a conchis ca fiind stabilită cu certitudine vinovăția inculpaților Bashirov Irazi, Bashirov Namat și Gunashov Asim în comiterea infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(2), art.189 alin.(6) Cod penal. Individualizând pedeapsa aplicată inculpaților, instanța de apel, reținând prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal, precum și totalitatea circumstanțelor atenuante și lipsa celor agravante, a concluzionat că acestora urmează a le fi stabilită pedeapsa cu închisoare, care va fi una echitabilă ce va duce la realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale.

Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, a declarat recurs ordinar avocatul Dodica Ruslan în numele inculpaților, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 5), 6), 8), 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și menținerea sentinței primei instanțe. În argumentarea recursului menționează că, în pofida faptului că în decizie sunt enumerate probele pe care instanța de apel le-a pus la baza soluției sale, este evident că această instanță nu a făcut o analiză obiectivă a acestor probe și nu le-a apreciat din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a judecat cauza în lipsa părții vătămate, care nu a fost citată legal și instanța și-a întemeiat soluția doar pe declarațiile părții vătămate, care nu a fost prezentă nici în prima instanță, ignorându-le pe cele ale inculpaților, care sunt concludente și pertinente. Susține apărarea că, prima instanță corect a stabilit că din probele administrate în cauză menționate mai sus, nu s-au stabilit totalitatea elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzută la art.42 alin.(2), art.189 alin.(6) Cod penal, dar acțiunile lui Bashirov Irazi, Bashirov Namat și Gunashov Asim sunt prezente elementele componenței de infracțiune prevăzute de art.352 alin.(2) lit. c), d) Cod penal. Apărarea subliniază, că instanța de apel nu a dat apreciere documentelor bancare ridicate de la Bashirov Namat, prin care se atestă că partea vătămată a primit bani prin transfer bancar de la Mehmed Savda în vederea achiziției miezului de nucă, dar le-a cheltuit în interes personal, nu a dat apreciere faptului că, între partea vătămată și Mehmed Savda au avut loc niște relații de afaceri, în rezultatul cărora partea vătămată Bilgin Turan i-a rămas dator lui Mehmet Savda cu suma de 25 000 dolari SUA. Acesta a luat legătura cu partenerul său de afaceri, Bashirov Namat, informându-l despre situația de fapt, din care rezultă că partea vătămată a cheltuit banii acestora pentru necesitățile personale, procurându-și automobilul de model „BMW” seria 5 și un microbuz. De asemenea, instanța nu a ținut cont că, Bashirov Namat i-a solicitat lui Bilgin Turan să restituie banii, amenințându-l cu denunțul la poliție, iar ca rezultat, partea vătămată i-a propus 14 automobilul procurat de el, indicând valoarea de 10 000 dolari SUA, bani pe care urma să-i restituie timp de câteva zile, însă din motiv că Basirov Namat nu putea să-și perfecteze actele pe mijlocul de transport, a fost primit de către Gunashov Asim prin procură autentificată notarial. În fapta inculpaților nu au fost stabilite acțiuni de răpire, amenințare cu aplicarea violenței și cu pistolul, nefiind dovedită existența armei în urma verificării automobilelor și locuințelor percheziționate. Susține că, nu au fost obținute date care să confirme primirea banilor în sumă de 5 000 dolari SUA prin amenințare de către Bashirov Namat și Bashirov Irazi la 28.10.2013, iar Gunashov Asim nu a îndeplinit acțiuni decât să primească procura cu dreptul de folosință și dispoziție asupra automobilului de la Bilgin Turan și prin urmare, lipsește latura obiectivă a infracțiunii de șantaj. Cât privește înregistrările audio a discuțiilor lui Bilgin Turan, prezentate instanței, acestea nu au avut loc cu inculpații, dar cu alte persoane, din care se deduce că Bilgin Turan are o datorie față de Mehmed Savda și Bashirov Namat, conținutul cărora a fost denaturat interpretat de către instanța de apel.

Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat de avocatul Dodica Ruslan în numele inculpaților, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale, deoarece instanța de apel just a constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și corect a încadrat acțiunile inculpaților. La fel, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și motivarea soluției corespunde întru-totul dispozitivului hotărârii contestate.

Judecând recursul ordinar pe baza materialelor din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, din considerentele ce urmează a fi expuse în continuare. Conform art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarate, Colegiul penal atestă, că apărarea invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art.427 alin. (1) pct. 5), 6), 8), 12) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 5) cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; precum și când 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde ori 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Cu referire la temeiul de recurs notificat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) 15 Cod de procedură penală, sub aspectul că instanța de apel a judecat cauza penală fără a avea citarea legală a părții vătămate, Colegiul penal lărgit constată că nu este incident în speță, iar argumentele invocate în susținerea acestuia sunt neîntemeiate, or din analiza materialelor cauzei penale, rezultă că potrivit informației din baza de date „WEB ACCES” prin care se atestă că, Bilgin Turan a traversat frontiera de stat a Republicii Moldova la data de 24 decembrie 2015 și până în prezent nu a revenit în țară, mai mult partea vătămată a fost citată și audiată la faza de urmărire penală, ce justifică decizia instanței după consultarea părților prezente, de a continua examinarea cauzei în lipsa părții vătămate, cu respectarea prevederilor art.323 Cod de procedură penală, fapt ce denotă lipsa vreunei încălcări a drepturilor părții vătămate, în privința acesteia fiind respectate rigorile de citare prevăzute de Codul de procedură penală. La fel, se atestă că instanța de apel s-a expus argumentat în decizia sa pe acest aspect. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că, nici aceste erori de drept nominalizate de către recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, dat fiind faptul că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), 417 alin.(8) Cod de procedură penală. Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Totodată, instanța de recurs notează că motivarea unei hotărâri reprezintă un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță. De asemenea, reieșind din esența criticilor invocate în recurs, Colegiul penal reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor. Mai mult, din analiza textuală a recursului declarat, se constată că partea apărării face o proprie evaluare a materialului probator, prezentând versiunea potrivit căreia probele administrate de către instanțele de fond nu confirmă vinovăția inculpaților Bashirov Irazi, Bashirov Namat și Gunashov Asim în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 189 alin.(6) Cod penal. Sub acest aspect, se impune precizarea că, aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. 16 Legea stabilește că, probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform învinuirii incriminate. Astfel că argumentele apărării cu referire la lipsa probelor în vederea dovedirii vinovăției inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 189 alin.(6) Cod penal, nu pot fi reținute de către instanța de recurs, deoarece acestea nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală și nu pot servi temei pentru reexaminarea cauzei. În acest sens Colegiul penal lărgit atestă că, la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpaților Bashirov Irazi, Bashirov Namat și Gunashov Asim în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 189 alin.(6) Cod penal. Contrar argumentelor părții apărării, prin care se invocă faptul că, de către organul de urmărire penală și instanțele de judecată nu au fost administrate probe suficiente pentru o condamnare penală, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel a examinat toate probele din dosar și nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării inculpaților, așa cum susține apărarea, însă le-a analizat în ansamblul lor prin coroborare, corect ajungând la concluzia că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală în privința inculpaților. Totodată, Colegiul penal lărgit reține că, în speță, nu a fost admisă o eroare gravă de fapt, deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Colegiul penal lărgit constată, că recurentul nu a motivat recursul sub acest aspect de drept invocat, limitându-se la critici privind aprecierea probelor, și totodată instanța de recurs ordinar consideră, că în cadrul examinării prezentei cauze, o atare eroare nu a fost comisă. Cu referire la criticile invocate de apărare sub aspectul pct. 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept menționat, prevede, că 17 hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În acest sens instanța de recurs menționează că, potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal lărgit menționează că, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Colegiul penal lărgit constată că, prin rechizitoriu Bashirov Irazi, Bashirov Namat și Gunashov Asim au fost învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 189 alin.(6) Cod penal, individualizată prin: șantajul, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, cu răpirea proprietarului, săvârșit de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătate, cu aplicarea armei, urmate de dobândirea bunurilor cerute, săvârșite în proporții deosebit de mari, iar prin sentință Bashirov Irazi, Bashirov Namat și Gunashov Asim au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.352 alin.(2) lit. c), d) Cod penal - exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, dacă s-au cauzat daune în proporție mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, însoțite de amenințare cu moartea și aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate. Instanța de apel, fiind sesizată cu apelul procurorului, rejudecând cauza a constatat din nou fapta inculpaților ca fiind dovedită, după care cercetând materialul probator, corect a stabilit vinovăția inculpaților Bashirov Irazi, Bashirov Namat și Gunashov Asim în comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 189 alin.(6) Cod penal. La acest capitol, Colegiul penal lărgit a constatat că, instanța de apel a expus minuțios considerentele care le-a pus la baza constatării în acțiunile inculpaților a elementelor componenței infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 189 alin.(6) Cod penal, precum și motivele din care acțiunile inculpaților nu pot fi încadrate în baza art.352 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, menționând la acest capitol că, fapta prejudiciabilă a fost comisă prin acțiunile inculpaților Bashirov Namat, Bashirov Irazi și Gunashov Asim, care s-a realizat nemijlocit prin cererea de transmitere a banilor, totodată cu amenințarea asupra vieții părții vătămate, Bilgin Turan, cât și a familiei acestuia, rezultat fiind amenințarea părții vătămate de către inculpatul, Bashirov Namat, cu o armă îndreptată în direcția pătimitului. Ca rezultat acțiunile inculpaților au fost îndreptate nemijlocit în vederea obținerii scopului stabilit, adică însușirea banilor și a bunurilor părții vătămate, urmare a amenințării cu aplicarea violenței asupra părții vătămate, cât și a membrilor familiei acestuia, or, însuși Bilgin Turan a susținut că dânsul a venit în Republica Moldova, pentru a-și desfășura o afacere legată de exportul de nuci. Totodată, pătimitul a susținut că, în ziua când a fost răpit și impus cu forța de către inculpatul, Bashirov Namat, de a urca în automobilul de modelul „BMW”, cu n/î xxxx, urmare a amenințării cu o armă de foc, a fost dus la un apartament din sectorul Botanica, mun. Chișinău, regiunea str. Muncești, la etajul doi al blocului locativ, unde se mai aflau și inculpații Gunashov Asim și Bashirov Irazi, cât și Mehmed Savda, dar și Gachayev Valeh, în privința 18 cărora urmărirea penală a fost disjunsă într-un proces penal separat. În continuare, partea vătămată Bilgin Turan, a susținut că, în apartament asupra sa a fost aplicată forța fizică, fiind lovit cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, fiind obligat sub amenințarea cu aplicarea unei arme de foc, să întocmească o recipisă pe numele lui Mehmet Savda, privind pretinsul împrumut de la ultimul a sumei de 25 000 dolari SUA. Totodată, din materialele cauzei Colegiul penal lărgit atestă că, drept probe ce demonstrează incontestabil vina inculpatului servește nemijlocit raportul de expertiză medico- legală nr.3068/D din 13 decembrie 2013, potrivit căruia, la Turan Bilgin s-au depistat leziuni corporale sub formă de excoriație la nivelul gambei drepte, echimoză pe gamba stângă, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui corp contondent dur sau de lovire de acesta și se califică ca vătămări corporale neînsemnate. În acest sens, instanța de recurs reține că, instanța de apel corect a indicat că întreaga învinuire, nemijlocit în acțiunea de șantaj, și-a găsit deplină confirmare, începând nemijlocit de la obiectul infracțiunii date, care pe lângă sumele de bani, și transmiterea dreptului de proprietate asupra automobilului care aparținea părții vătămate, în calitate de obiect al infracțiunii îl servește nemijlocit și recipisa conform căreia Bilgin Turan, la data de 28 octombrie 2013, ar fi luat sub formă de împrumut de la Mehmet Savda suma de 10 000 dolari SUA, obligându-se să îi restituie până la data de 03 noiembrie 2013 (f.d.38-39, vol. II). În sensul dat, instanța de apel corect a reținut că, obiectul infracțiunii și-a găsit deplină confirmare, urmare a probatoriului administrat la caz, cu atât mai mult că, conform procesului- verbal de percheziție din 28 octombrie 2013, a automobilului de model ,,Renault” cu n/î XXXX, în care se aflau Bashirov Irazi și Bashirov Namat, asupra lor au fost depistate și ridicate mijloace bănești în sumă de 5 000 dolari SUA, transmise de partea vătămată (f.d.2, vol. II). Având în vedere aceste aspecte, la caz, instanța de apel a stabilit clar și corect că, infracțiunea de șantaj, și-a găsit realizare datorită cerințelor și amenințărilor la care a fost supus pătimitul, Bilgin Turan din partea inculpaților, fapt care reiese și din relatările pătimitului, care a susținut sub jurământ că a fost amenințat cu o armă de foc, totodată fiind amenințat și pentru familia sa, de altfel chiar dacă apărarea susține în acest context că relatările pătimitului nu sunt consecvente și se combat, întru confirmarea declarațiilor părții vătămate vin și procesul-verbal de confruntare între partea vătămată, Bilgin Turan, și învinuitul, Bashirov Namat, dar și procesul-verbal de confruntare între partea vătămată, Bilgin Turan, și învinuitul, Gunashov Asim, în cadrul cărora pătimitul a susținut integral declarațiile depuse și nemijlocit în consecutivitatea descrisă atât în plângerea adresată organelor de resort, cât și în explicațiile depuse ulterior, dar și declarațiile sale depuse în calitate de parte vătămată, în atare situație constatându-se latura obiectivă a componenței de infracțiune prevăzută de art.art.42 alin.(2), 189 alin.(6) Cod penal și nicidecum a componenței de infracțiune prevăzută de art.352 alin.(2) lit. c), d) Cod penal. Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că, în speță nu a fost constatată existența erorii de drept prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă. Cu referire eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, potrivit căreia, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, invocată de recurent, Colegiul penal lărgit constată că alegațiile recurentului în respectiva parte sunt declarative și 19 vădit neîntemeiate. Invocarea că, în instanța de apel nu a fost prezent și audiat pătimitul Bilgin Turan, la caz, nu poate servi temei unic de casare a deciziei instanței de apel, or, inculpații și apărarea au fost de acord cu darea citirii declarațiilor și finisarea cercetării judecătorești în lipsa acestuia, absența părții vătămate fiind motivată, iar părțile expunându-se asupra posibilității examinării cauzei penale în lipsa pătimitului. Totodată, Colegiul penal lărgit atrage atenția asupra faptului că, la adoptarea soluției instanța de apel a respectat și aplicat corect prevederile legale cu privire la procesul de încadrare juridică a faptei, iar de către instanța de recurs ordinar nu sunt identificate temeiuri de a interveni în decizia instanței de apel sub aspectele contestate, or decizia instanței de apel este legală și întemeiată. Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel dispunând cercetarea suplimentară, multilaterală, completă și obiectivă a bazei probante administrate pe caz în raport cu limita învinuirii formulate, corect și indubitabil a conchis stabilirea comiterii faptei de șantaj, or, acest aspect în primul rând a fost dictat de obținerea dreptului de proprietate asupra automobilului de modelul ,,BMW” cu n/î xxxx, prețul căruia a fost evaluat de către pătimit la suma de 7 500 euro, în baza procurii nr. 7969, din data de 08 octombrie 2013, autentificată de către notarul public, Galina Ceban (f.d.115, vol. II), precum și transmiterea ulterioară a sumei de 5 000 dolari SUA, sub controlul colaboratorilor de poliție, precum și recipisa conform căreia Bilgin Turan, la data de 28 octombrie 2013, ar fi luat sub formă de împrumut de la Mehmet Savda suma de 10 000 dolari SUA, obligându-se să îi restituie până la data de 03 noiembrie 2013 (f.d.38-39, vol. II), care prin coroborare cu celelalte probe administrate au determinat incontestabil constatarea faptei ce se încadrează juridic corect în prevederile art.art.42 alin.(2), 189 alin.(6) Cod penal. Din cele enunțate se concluzionează că organul de urmărire penală și instanța de apel corect au reținut încadrarea juridică a faptei inculpaților Bashirov Namat, Bashirov Irazi și Gunashov Asim ca fiind corespunzătoare infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 189 alin.(6) Cod penal, respectiv Colegiul penal lărgit nu atestă la caz eroarea de drept prevăzută de pct. 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune respingerea, ca inadmisibil a recursului ordinar declarat de către avocatul Dodica Ruslan în numele inculpaților, cu menținerea deciziei instanței de apel ca fiind legală și întemeiată.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Dodica Ruslan în numele inculpaților Bashirov Irazi xxxx, Bashirov Namat xxxx, Gunashov Asim, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2019, în cauza penală în 20 privința lui Bashirov Irazi xxxx, Bashirov Namat xxxx, Gunashov Asim, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 29 aprilie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Toma Nadejda Cobzac Elena Boico Victor 21