1ra-101/2021 — art. 361 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 361 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct. 6, 8 CPP
1ra-101/2021 — art. 361 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.1ra-101/2021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
23 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte - Toma Nadejda
Judecători - Țurcan Anatolie, Timofti Vladimir, Cobzac Elena, Guzun Ion,
judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul Lozovscaia
Tatiana în numele inculpatei Ștefănică Silvia, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2020, în cauza penală în privința
lui
Ștefănică Silvia xxxx xxxx xxxx
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 06.07.2018 - 21.10.2019;
Instanță de apel: 08.11.2019 - 20.05.2020;
Instanță de recurs: 31.07.2020 - 23.03.2021.
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoria Chișinău, sediul Centru din 21 octombrie 2019, Ștefănică
Silvia a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.361 alin.(1) Cod penal, la
pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul sumei
de 10 000 lei.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Ștefănică Silvia realizându-
și năzuința de a obține promovarea în funcția de Șef de tren din cadrul ÎS „Calea Ferată din
Moldova”, deținând diploma ce atestă studii superioare, seria xxxx a facultății de Drept a
Universității de Stat din Moldova eliberată la 23.06.1986 pe numele Caragia (în prezent
Ștefănică) Silvia, la data de 01.06.2016 a folosit diploma respectivă, prezentând-o în
original la Secția Personal a Direcției pentru deservirea călătorilor a din cadrul ÎS „Calea
Ferată din Moldova, iar după obținerea în baza acestei diplome a funcției de șef de tren, s-
a constatat că diploma este falsă, că Caragia Silvia nu a absolvit USM, Facultatea de Drept
și nici nu se regăsește în inventar că i-ar fi fost eliberat diplomă a universității.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apeluri de către:
3.1. Avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatei Ștefănică Silvia, prin care a
solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe
motiv că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii.
1
În susținerea cerințelor sale, apărarea a invocat că vinovăția inculpatei Ștefănică Silvia
în comiterea infracțiunii incriminate se bazează pe presupuneri, și anume nu există obiectul
material al infracțiunii anume diploma falsă precum se face referire în rechizitoriu la fel nu
există nici o probă precum că este un fals diploma dată - nu există un raport de expertiză în
sensul dat.
La fel, a mai indicat că organul de urmărire penală nu a prezentat instanței probe
pertinente și relevante, care ar fi confirmat învinuirea adusă, iar instanța a ignorat toate
contradicțiile pe caz, fapt ce a generat emiterea unei sentințe neîntemeiate de condamnare.
3.2. La data de 08.11.2019 avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatei a depus
apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri
prin care Lozovscaia Tatiana să fie achitată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2020, apelul
declarat de către avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatei Ștefănică Silvia, a fost
respins, ca fiind depus peste termen, iar apelul declarat de către avocatul Marinescu
Dumitru în numele inculpatei Ștefănică Silvia a fost admis, casată sentința, inclusiv din
oficiu, conform art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri
potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: procesul penal intentat în privința
lui Ștefănică Silvia în baza art.361 alin.(1) Cod penal, a fost încetat în legătură cu
intervenirea termenului de prescripție, prevăzut de art.60 Cod penal.
4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat că, potrivit prevederilor
din art.403 Cod de procedură penală, apelul declarat după expirarea termenului prevăzut
de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de apel constată că întârzierea
a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la
începerea executării pedepsei sau încasă rii despăgubirilor materiale. Până la soluționarea
repunerii în termen, instanța de apel poate suspenda executarea hotărârii.
Astfel, fiind analizate materialele cauzei, instanța a reținut că apelul declarat de către
avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatei Ștefănică Silvia nu poate fi repus în
termen, deoarece sentința contestată a fost pronunțată la 21.10.2019, iar apelul a fost depusă
la 08.11.2019, cu depășirea termenului legal, or potrivit procesului-verbal al ședinței de
judecată avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatei Ștefănică Silvia a fost prezentă
în ședințele de judecată, a cunoscut etapele judecării cauzei, mai mult, la data pronunțării
sentinței apelanta a fost prezentă în instanță, cunoscând soluția adoptată, dar și modul și
termenul de atac în situația unui eventual dezacord cu soluția instanței.
În continuare, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a stabilit circumstanțele
de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că Ștefănică Silvia urmează a fi recunoscută
vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(1) Cod penal, însă instanța de
apel la etapa judecării apelului a atestat prezența condițiilor legale ce liberează de
răspundere penală.
Instanța de apel a menționat că, vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii
incriminate și-a găsit deplină confirmare prin probele acumulate pe cauză și anume:
declarațiile martorilor Sorici Gheorghe, Sîrghi Dumitru, Făget Liudmila, Adascalița
2
Aurelia, prin sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi
penale, cum ar fi, copia diplomei ce atestă studii superioare, seria xxxx a facultății de Drept
a Universității de Stat din Moldova eliberată la 23.06.1986 pe numele Caragia (în prezent
Ștefanică) Silvia (f.d.24); concluzia Comisiei Direcției pentru deservirea călătorilor a din
cadrul ÎS „Calea Ferată din Moldova din 13.06.2016 prin care se concluzionează că
Ștefanică Silvia poate fi admisă în funcția de Șef de tren în cadrul ÎS „Calea Ferată din
Moldova” (f.d.28); prezentarea șefului rezervei însoțitorilor de vagoane și ordinele de
numire a inculpatei Ștefănică Silvia în fincția de șef de tren pasageri în perioada concediului
altor persoane (f.d.31), (f.d.29), (f.d.30), funcție care poate fi exercitată doar de către o
persoană cu studii superioare sau medii profesionale; copia legitimației nr.0178 eliberată la
16.01.2017 pe numele inculpatei prin care se atestă dă inculpata a activat în funcția de șef
de tren (f.d.33); nota de serviciu al Secției personal prin care se certifică că Ștefănică Silvia
a activat la ÎS „Calea Ferată din Moldova” în funcția de însoțitor de vagoane începând cu
12.02.1994, iar în funcția de șef de tren începând cu 13.06.2016 (f.d.34); fișa de post a
funcției Șef de tren conform căreia la îndeplinirea acestor atribuții de serviciu sunt admise
doar persoanele cu studii superioare care au un stagiu de 1,2, sau 3 ani, având stagiu la
deservirea pasagerilor timp de 1 an, ori studii medii profesionale cu stagiu de muncă de 2
ani la deservirea pasagerilor (f.d.36 verso), care au trecut cursul de instruire specializat, au
susținut examenele de absolvire, posedă cunoștințe ale limbii română și alte limbi străine;
adresarea ÎS „Calea Ferată din Moldova” nr.43-4/1980 din 03.07.2017 către Universitatea
de Stat din Moldova prin care de solicită confirmarea valabilității diplomei de studii
superioare pe numele inculpatei și anume dacă Caragia (Ștefanică) Silvia a absolvit USM
facultatea de Drept în anul 1986 și dacă i-a fost eliberată diploma seria xxxx din
23.06.1986, numărul de registru 47 (f.d.40); adeverința din arhivă nr.01/1179 din
04.07.2017 eliberată de Universitatea de Stat din Moldova potrivit căreia Caragia Silvia nu
figurează în ordinul rectorului USM privind atribuirea calificării absolvenților USM la
facultatea de Drept din anul 1986, nu figurează în registrul privind înmânarea diplomelor
de studii superioare a absolvenților Facultății de Drept a USM din anul 1986; nu figurează
în inventarul dosarelor depuse pentru păstrare în Arhiva USM în anul 1986, din
documentele Arhivei USM nu confirmă că Caragia Silvia a absolvit în anul 1986
Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Drept și a primit diplomă (f.d.33);
interpelarea procurorului și răspunsul USM nr. 01/1425 din 28.08.2017 prin care se
certifică că Caragia Silvia nu figurează în ordinul rectorului USM privind înmatricularea și
atribuirea calificării absolvenților USM la facultatea de Drept din anul 1986, nu figurează
în inventarul dosarelor depuse pentru păstrare în Arhiva USM în anul 1986. Prin urmare,
documentele Arhivei USM nu confirmă că Caragia Silvia a absolvit în anul 1986
Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Drept și a primit diploma seria HB
nr.0946262 din 23.06.1986. Diploma seria xxxx din 23.06.1986 a fost eliberată Roibu
Tamara sub alt număr de înregistrare și altă dată de eliberare (f.d.43-45); procesul-verbal
de ridicare a copiei dosarului personal pe numele inculpatei din secția personal a ÎS „Calea
Ferată din Moldova” (f.d.58); copia dosarului personal pe numele inculpatei (f.d.59) prin
3
care se confirmă că ea a fost angajată la întreprinderea ÎS „Calea Ferată din Moldova”,
începând cu 12.02.1994 (f.d.63), a deținut fincția de însoțitor de vagoane (f.d.68),
îndreptată spre susținerea examenului la funcția de șef de tren la data de 25.05.2016
(f.d.72), după prezentarea angajatorului diplomei false (f.d.73, verso); procesul-verbal de
examinare a obiectului din 20.06.2018, și anume a actelor din dosarul personal (f.d.76) și
ordonanța de recunoaștere și de anexare a acestor documente la cauza penală (f.d.77);
procesul-verbal de ridicare a copiei diplomei prezentate de inculpată la serviciu pentru a fi
promovată în funcția de șef de tren (f.d.81), și procesul-verbal de examinare a acesteia, prin
care se certifică că pe partea verso a filei se constată un scris cu cerneală culoare albastră
și anume: пoлyчили 01.06.2016, sub care se află o semnătură indescifrabilă și aplicat
ștampila forma rotundă cu înscrisul „Secția personal întreprinderea de Stat Calea Ferată din
Moldova, Direcția pentru deservirea călătorilor număr de identificare 1002600001257”
(f.d.82) și ordonanța de recunoaștere și de anexare a documentelor la cauza penală (f.d.83).
Astfel, instanța de apel a statuat că, din conținutul probelor sus menționate, este corectă
soluția primei instanțe privind emiterea unei soluții de condamnare a lui Ștefănică Silvia,
deoarece din probele examinate în prima instanță și verificate în instanța de apel s-a stabilit
cu certitudine vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.361 alin.(1)
Cod penal, cu semnele calificative deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care
acordă drepturi.
La acest capitol instanța de apel a respins argumentele apelului în partea în care sa
invocat că în acțiunile inculpatei lipsesc elementele infracțiunii, că lipsesc probe în acest
sens, în special, lipsa unui raport de expertiză, or instanța a indicat că probele analizate și
apreciate supra indică la vinovăția inculpatei, or posedarea diplomei de către inculpată se
confirmă prin acțiunea ei de prezentare la Serviciul personal al angajatorului originalului
actului oficial fals, iar folosirea acestui act se confirmă prin acțiunea inculpatei de înfățișare
angajatorului a documentului oficial fals în original, depunerea copiei acestui document la
dosarul personal al angajatului - inculpat.
Mai mult, obținerea de către Ștefănică Silvia avansării în funcția la care putea accede
doar după prezentarea documentului de studii demonstrează realizarea intenției directe prin
care inculpata și-a realizat latura subiectivă a infracțiunii de deținere și folosire a
documentului oficial fals, care acordă drepturi.
Aferent circumstanțelor de fapt constatate supra, instanța de apel a indicat că pentru
realizarea laturii obiective a infracțiunii nu este necesară dovedirea activității legată de
confecționarea/dobândirea de către inculpat a documentului oficial fals, pentru realizarea
faptei infracționale este suficientă realizarea oricărei modalități normative cu caracter
alternativ, în speță inculpata a utilizat modalitățile de deținere și folosire a documentului
oficial fals, care acordă drepturi, aceasta este o infracțiune formală care se consideră
consumată din momentul deținerii sau folosirii documentului oficial fals.
Având în susținere prevederile art.60 alin.(1) lit. a), art.16 Cod penal, instanța de apel
a reținut că infracțiunea prevăzută de art.361 alin.(1) Cod penal, săvârșită de inculpata
Ștefănică Silvia, este o infracțiune ușoară, la 01.06.2016 fiind comisă ultima acțiune
4
componentă a infracțiunii prevăzute la art.361 alin.(1) Cod penal, iar din ziua săvârșirii
infracțiunii au expirat peste 4 ani.
În acest sens instanța de apel a ajuns la concluzia de a înceta procesul penal și a o libera
de răspundere penală pe inculpata Ștefănică Silvia în legătură cu intervenirea termenului
de prescripție de tragere la răspundere penală în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.361
alin.(1) Cod penal.
Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, declară recurs ordinar
avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatei Ștefănică Silvia, invocând drept temei
de casare a deciziei instanței de apel prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de
procedură penală, solicitând casarea acesteia și remiterea cauzei la rejudecare, în aceiași
instanță de apel, în alt complet de judecată.
În argumentarea recursului, invocând că nu este de acord cu soluția privind respingerea
apelului declarat ca tardiv, reieșind din faptul că sentința instanței de fond a fost pronunțată
la 21 octombrie 2019, termenul de declarare a apelului a expirat la 05 noiembrie 2019, dată
la care a fost depus apelul prin intermediul oficiului poștal, conform ștampilei oficiului
poștal de pe plic.
Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, pledând
pentru declararea inadmisibilității acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece decizia
instanței de apel este legală și întemeiată.
Judecând recursul ordinar, în raport cu actele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează
că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței de apel și dispunerea
rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, reieșind din
următoarele considerente.
Potrivit prevederilor art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond
și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Potrivit art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul
instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și dispunerea
rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în
care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și
să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la adoptarea
unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de
drept formal și material.
Din textul recursului declarat, Colegiul penal lărgit constată că partea apărării invocă
temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora,
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise
de instanțele de fond și apel atunci când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau instanța a
5
admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite
elementele infracțiunii.
Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs și
temeiurilor de casare nominalizate, se atestă că titularul cererii de recurs invocă, de fapt,
numai dezacordul privind respingerea apelului declarat de avocatul Lozovscaia Tatiana în
numele inculpatei Ștefănică Silvia, ca tardiv, astfel, acest temei și-a găsit confirmare în
speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, deoarece la
judecarea cauzei în ordine de apel, instanța evaziv a prezentat argumentele care au stat la
baza soluției adoptate și nu a relevat circumstanțe importante pentru justa examinarea a
cauzei.
În acest context instanța de recurs menționează, că sentința Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru datează cu 21 octombrie 2019.
În continuare, avocatul Lozovscaia Tatiana a declarat apel prin intermediul Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, la 05 noiembrie 2019 - conform ștampilei oficiului poștal de pe
plic, acționând în numele inculpatei Ștefănică Silvia.
Potrivit dispozitivului deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău adoptat la
20 mai 2020, apelul avocatului Lozovscaia Tatiana, declarat în numele inculpatei Ștefănică
Silvia, a fost respins, ca fiind depus peste termen.
Analizând partea descriptivă a deciziei contestate, se constată că apelul declarat de
avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatei Ștefănică Silvia a fost respins, ca tardiv,
din următoarele motive pretinse a fi întemeiate: „ .... sentința contestată a fost pronunțată
la 21.10.2019, iar apelul a fost depusă la 08.11.2019, cu depășirea termenului legal.
Totodată, Colegiul reține că careva temeiuri de repunere în termen nu se atestă, or
potrivit procesului verbal al ședinței de judecată apărătorul Tatiana Lozovscaia în
interesele inculpatei Ștefănică Silvia a fost prezentă în ședințele de judecată, a cunoscut
etapele judecării cauzei, mai mult, la data pronunțării sentinței apelanta a fost prezentă în
instanță, cunoscând soluția adoptată, dar și modul și termenul de atac în situația unui
eventual dezacord cu soluția instanței.
În această ordine de idei, instanța relevă că, prin motive întemeiate se are în vedere
acele circumstanțe de ordin obiectiv, a căror producere nu depinde de voința titularului
dreptului de apel (calamitate naturală, accident, boală, etc.).
Deci, în contextul celor statuate, instanța de apel amintește că termenul de apel este
un termen procesual legal, durata lui este stabilită exhaustiv prin lege, acesta fiind absolut
și avînd un caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de
a exercita calea de atac. ”
Din statuările instanței de apel se desprinde că instanța și-a fundamentat soluția pe
următoarele concluzii:
- potrivit procesului verbal al ședinței de judecată apărătorul Tatiana Lozovscaia în
interesele inculpatei Ștefănică Silvia a fost prezentă în ședințele de judecată, a cunoscut
etapele judecării cauzei;
- la data pronunțării sentinței apelanta a fost prezentă în instanță, cunoscând soluția
6
adoptată, dar și modul și termenul de atac în situația unui eventual dezacord cu soluția
instanței.
În acest context instanța de recurs menționează, că o atare argumentare întru susținerea
soluției de respingere a apelului ca tardiv, nu poate fi reținută ca fiind una fondată și
plauzibilă. Mai mult, în opinia instanței de recurs în cauza dată nu au fost elucidate
circumstanțele importante pentru justa soluționare a acesteia, și anume instanța de apel nu
a stabilit cu certitudine care a fost momentul de la care începe a curge termenul de atac.
În continuare, instanța de recurs reține că, termenul de apel este un termen procesual
legal, durata lui este stabilită exhaustiv prin lege, acesta având un caracter imperativ, în
sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Subsecvent,
art.402 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că, termenul de apel este de 15 zile de la
data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel, iar art.231 alin.(3) Cod de
procedură penală, prevede că, la calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul
ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se
împlinește.
În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit constată că termenul de declarare a
apelului împotriva sentinței pronunțate, a expira la sfârșitul zilei de 05 noiembrie 2019, iar
instanța de apel nu a verificat îndeplinirea cerințelor art.231 alin.(3) Cod de procedură
penală, ținând cont de data la care a fost depus apelul declarat de avocatul Lozovscaia
Tatiana în numele inculpatei Ștefănică Silvia.
Reieșind din cele menționate și prevederile art.231 alin.(3) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit statuează că instanța de apel nu a verificat faptul dacă apelul
avocatului Lozovscaia Tatiana a fost declarat în termenul prevăzut de lege, soluția în
această parte a instanței fiind nefondată.
În acest context, instanța de recurs evidențiază că apelul, reprezentând cel de-al doilea
grad de jurisdicție asupra fondului cauzei și fiind o cale de atac de reformare a hotărârii
primei instanțe, atât în fapt cât și în drept, n-a fost examinat conform rigorilor legii.
Reieșind din cele expuse, decizia instanței de apel este adoptată cu încălcarea legislației
penale, fapt ce se apreciază de către instanța de recurs ca eroare procesuală, care se
încadrează în pct. 6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, deoarece se referă la
procedura de motivare a soluției instanței de apel și se consideră temei de recurs.
În acest context, Colegiul penal lărgit consideră că eroarea comisă nu poate fi reparată
de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece nu este abilitată cu atribuții de
a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat
apelul cu încălcarea prevederilor procesuale penale la pronunțarea hotărârii judecătorești.
Prin urmare, se impune soluția de casare totală a deciziei recurate, urmând ca instanța de
apel să judece ambele apeluri declarate de apărătorii inculpatei.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.436
Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să
înlăture erorile constatate mai sus, ținând cont de motivele casării deciziei atacate și să
pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de
7
procedură penală.
În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Lozovscaia Tatiana în numele
inculpatei Ștefănică Silvia, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 20 mai 2020, în cauza penală în privința lui Ștefănică Silvia xxxx, cu dispunerea
rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, într-un alt complet de judecată.
Decizia nu se supune căilor de atac.
Decizia motivată pronunțată la 29 aprilie 2021.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Țurcan Anatolie
Timofti Vladimir
Cobzac Elena
Guzun Ion
8