1ra-899/2021 — art. 152 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-899/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpat

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30

septembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe

DEMENCIUC Ion XXXXX, născut la XXXXX,

originar și locuitor al XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.11.2015– 18.05.2018;

Instanța de apel: 20.06.2018 – 30.09.2020;

Instanța de recurs: 03.02.2021 – 31.03.2021.

c o n s t a t ă:

Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (l)

Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 3 ani.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate față de Demenciuc Ion a

fost suspendată condiționat pe termen de probă de 2 ani.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Găleanu Agafia, încasându-se

de la inculpat în beneficiul acesteia, a pagubei morale în mărime de 15.000 lei.

Ion la data de 23.04.2015, între orele 19.00 și 20.00, aflându-se în preajma casei de

locuit XXXXX, în procesul unui conflict care s-a iscat pe fonul relațiilor ostile între

el și Găleanu Agafia, acționând cu intenția îndreptată spre cauzarea leziunilor

corporale, i-a aplicat ultimei multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite

părți ale corpului, inclusiv și în regiunea pieptului și capului, ca rezultat cauzându-i

lui Găleanu Agafia, conform raportului de expertiză medico-legală nr. l78D din

16.05.2015, leziuni corporale sub formă de fractura coastei 7 pe stânga, comoție

cerebrală, edem al țesuturilor moi în regiunea temporală pe stânga, echimoză în

1

regiunea sternului, care după criteriul dereglării sănătății de lungă durată (mai mult

de 21 zile) s-au clasat la vătămări corporale medii.

către inculpat, care a solicitat casarea integrală a sentinței, cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri noi, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

inculpatul să fie achitat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 152 alin. (1) Cod

penal.

În motivarea apelului a invocat ilegalitatea și netemeinicia sentinței instanței de

fond, menționând, că partea acuzării nu a reușit să probeze existenta componenței

infracțiunii incriminate în acțiunile inculpatului.

A considerat că instanța a ajuns la concluzii eronate asupra calificării faptelor

sale în calitate de inculpat, iar sub aspect procedural, în mod ilegal a respins demersul

avocatului Ciuru Igor privind efectuarea expertizei repetate.

Apelantul a menționat că, în momentul în care stabilirea unei fracturi osoase se

apreciază doar prin examinare vizuală (la ochi), fără dispunerea unei radiografieri a

locului unde se suspectează existența unei fracturi, instanța avea temei de a dispune o

expertiză medico-legală repetată, inclusiv din oficiu. Mai mult decât atât, faptul

depistării leziunilor corporale sub forma unei vătămări corporale medii este parte

componentă a laturii obiective, deoarece existența unei fracturi, conform pct. 69 din

Regulamentul de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale nr. 199 din

27.06.2003, conduce la o dereglare a sănătății de lungă durată ce se subînțeleg

consecințele determinate nemijlocit de vătămare (maladii, dereglări de funcții etc.),

care au o durată de peste 3 săptămâni (mai mult de 21 zile).

Pe de altă parte, a indicat, că instanța a susținut că a respins demersul avocatului

pe motiv că ”expertiza repetată nu este întemeiată pe careva circumstanțe noi, nefiind

sprijinită pe probe noi” ce contravine prevederilor art. 148 alin. (2) Cod de procedură

penală.

Apelantul a menționat, că anume declarațiile martorilor oculari Demciuc Silvia,

Tiron Mihai Demenciuc Maria și Demenciuc Eugen au trezit dubii considerabile

asupra acuzări aduse și a circumstanțelor descrise în învinuire.

Instanța a menționat neargumentat că declarațiile martorilor respectivi urmau a

fi apreciate critic, deoarece sunt cu inculpatul rude. Dar acestea probe a combătut în

totalitate declarațiile părții vătămate, arătând că anume Găleanu Agafia a fost cea care

a inițiat conflictul, a manifest agresiune fizică și verbală față de inculpat și soția sa.

Martorii au indicat cu claritate că inculpatul nu a aplicat față de partea vătămată

lovituri sau altă agresiune fizică.

apelul inculpatului a fost admis, cu casarea parțială a sentinței din alte motive, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

2

S-a încetat procesul penal în privința lui Demenciuc Ion în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal în legătură cu intervenirea termenului de

prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal.

În rest s-a menținut dispozițiile sentinței instanței de fond.

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că

inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată, aceste împrejurări fiind constatate din

totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate,

respectându-se prevederile art. 101 Codul de procedură penală.

Instanța de apel a arătat că, declarațiile martorilor Nedelea Violeta și Bâtco Lilia,

fie că sunt rude cu partea vătămată, totuși coroborează cu declarațiile părții vătămate

și probele scrise ale cauzei penale și anume rapoartele de expertiză medico-legală nr.

178 D din 11.05.2015, și raportul de constatare medico-legal nr. 160 D din 06.05.2015

în privința părții vătămate Găleanu Agafia.

Necătând la faptul că inculpatul nu a recunoscut vina, prima instanță motivat și

întemeiat a concluzionat referitor la vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii

imputate, bazându-se pe declarațiile martorilor date în cadrul ședinței de judecată și

actele cauzei penale cercetate suplimentar în instanța de apel.

Declarațiile depuse de inculpat, prin care nu și-a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii imputate, au fost apreciate ca declarații ce nu corespund adevărului,

depuse în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală care au fost combătute

prin probele analizate și apreciate.

Cu referire la invocarea de către apelant a faptului, că în sentința instanței a fost

indicat un oarecare Goncearov Serghei, care nu avea atribuție la cauza dată, instanța

de apel a apreciat-o ca o eroare mecanică, totodată, a menționat că în fapta reținută ca

fiind dovedită persoana care a comis infracțiunea este indicat inculpatul.

Ceea ce ține de solicitarea privind anularea încheierii privind refuzul de către

instanța de fond de numire a expertizei repetate în privința părții vătămate, nu a fost

admisă, deoarece, a considerat-o ca emisă în conformitate cu legislația în vigoare,

astfel, în ședința de judecată pe marginea raportului fiind audiat expertul, totodată, la

moment examinării demersului, instanța ne având careva dubii referitor la concluziile

expertului.

Nu s-a reținut argumentul că întru stabilirea leziunilor, nu era suficient doar

audierea expertului și raportul de expertiză efectuat doar în baza fișei medicale, astfel,

fiind o abordare superficială a probelor, or, conform pct.8 a Regulamentului de

apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale nr.199 din 27.06.2003, se

permite efectuarea expertizei doar în baza fișei medicale. Prin încheierea instanței de

apel, a fost admis demersul privind numirea expertizei repetate, care însă, nu a fost

3

efectuată pe motiv că inculpatul nu a achitat plata pentru efectuarea acesteia, ulterior

ne susținând demersul dat.

Ce ține de motivul indicat că, instanța de fond neîntemeiat a apreciat critic

declarațiile martorilor Demenciuc Silvia, Demenciuc Maria, Demenciuc Eugen și

Tiron Mihail, care au declarat că inculpatul nu a aplicat lovituri părții vătămate,

poziția instanței în acest sens a fost corectă, declarațiile acestora fiind combătute prin

celelalte probe ale cauzei penale descrise supra, iar faptul că Găleanu Agafia a fost

inițiatorul conflictului, nu-l dezvinovățește pe Demenciuc Ion de comiterea

infracțiunii incriminate. Totodată, după cum s-a menționat, toți acești martori au

confirmat existența conflictului.

Referitor la încasarea cu titlu de prejudiciu moral în beneficiul părții vătămate a

sumei de 15.000 lei, instanța de apel a conchis că instanța de fond corect a dispus

încasarea acestei sume, astfel cum potrivit prevederilor art. 1398 alin.(1) Cod civil,

cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare

prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat

prin acțiune sau omisiune, or părții vătămate i s-a cauzat prejudiciu moral, iar, în

ședința de judecată s-a constatat faptul acționării inculpatului în mod ilicit, cu

vinovăție față de partea vătămată, suma încasată fiind rezonabilă și cu efect

compensatoriu.

Totodată, instanța de apel a casat sentința, considerând necesar de a înceta

procesul penal în privința inculpatului, deoarece, infracțiunea prevăzută de art. 152

alin. (1) Cod penal, conform art. 16 alin. (3) Cod penal, face parte din categoria celor

mai puțin grave, iar în conformitate cu prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal,

persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au

expirat 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave, totodată, inculpatul nu

s-a eschivat de la judecarea cauzei, s-a considerat necesar a înceta procesul penal în

privința lui Demenciuc Ion.

ordinar, fără a invoca prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicitând

casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care

inculpatului să fie achitat.

În motivare a indicat că:

- el nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1)

Cod penal, iar acuzarea nu a prezentat probe concludente, pertinente și suficiente

pentru a demonstra vina lui;

- soluția instanței este bazată doar pe declarațiile părții vătămate și pe raportul

de expertiză medico-legală nr. 178D din 11.05.2015 care constată leziuni corporale

sub formă de fractură a coastei nr. 7 doar conform fișei medicale. Instanța a respins

demersul avocatului pentru efectuarea expertizei repetate;

4

- declarațiile martorilor Demenciuc Silvia, Tiron Mihail, Demenciuc Maria și

Demenciuc Eugen urmează a fi apreciate critic deoarece sunt rude cu inculpatul.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsite de temeiuri legale.

materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise, în baza

temeiurilor expres prevăzute de acest articol.

În corespundere cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide asupra inadmisibilității recursului ordinar în cazul în care constată că

acesta nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală.

Reieșind din dispoziția art. 430 Cod de procedură penală, cererea de recurs

trebuie să corespundă anumitor cerințe, în special, textul recursului trebuie să conțină

argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute expres

de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea

problemelor de drept ce persistă în cauza deferită judecății și care au afectat echitatea

procedurilor desfășurate de instanța de apel împotriva inculpatului.

În speță, recurentul critică hotărârea adoptată de instanța de apel, însă nu aduce

careva argumente în vederea susținerii acestei poziții, omite să formuleze careva

critici plauzibile privitor la ilegalitatea hotărârii contestate, limitându-se doar la

expunerea unor fraze de ordin general care nu contribuie în vreun mod la suplinirea

cererii cu circumstanțe de fapt și de drept pentru a fi preluată spre examinare în fond

de către instanța de recurs.

Mai mult ca atât, motivele invocate în recurs au fost menționate și în cererea de

apel, pe care instanța de apel le-a respins ca neîntemeiate dar a admis apelul din alte

motive și a argumentat soluția adoptată.

Pe aceiași linie de considerente, Colegiul evidențiază că, invocarea formală a

unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu poate

face obiect de examinare în procedura de recurs, având în acest sens în vedere că,

potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ

de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă

alte interese decât interesele legii. Adică completarea cererii de recurs cu argumente

ce ar suplini-o din oficiu, este contrară principiului contradictorialității ce guvernează

întreg procesul penal.

Având în vederea cele consemnate supra, Colegiul Penal statuează asupra

5

soluției de inadmisibilitate a recursului ordinar declarat de inculpat, deoarece acesta

nu întrunește condițiile legale de conținut.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de DEMENCIUC Ion XXXXX,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 septembrie 2020, în

propria cauză penală, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 aprilie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

6