1re-99/2021 — Art. 189 alin. 3 lit. e CP

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 04 martie 2021, a fost admis demersul procurorului, fiind prelungită măsura preventivă sub formă de arest preventiv cu eliberarea mandatului de arestare preventivă, în privința învinuitului Tighineanu Marian pe un termen de 30 de zile.

Nefiind de acord cu încheierea nominalizată, aceasta a fost contestată cu recurs de către avocatul Sanduleac Victor în numele învinuitului Tighineanu Marian, care a solicitat casarea acesteia, și aplicarea unei alte măsuri preventive alternative arestului. În motivarea recursului apărătorul a reiterat că, pentru a pronunța încheierea judecătorească, instanța de judecată a ținut cont doar de argumentele procurorului, care a subliniat că: învinuitul Tighineanu Marian ar putea să se eschiveze de la urmărirea penală; nu este încadrat în câmpul muncii; nu are surse legale de trai; poate crea impedimente în procesul de stabilire a adevărului; să distrugă probe; să ascundă urmele infracțiunii și să săvârșească acțiuni criminale asupra martorilor, sau poate întreprinde toate măsurile pentru a evita răspunderea penală și să ușureze într-un fel 1 poziția sa, în detrimentul caracterului obiectiv al procesului penal. S-a mai invocat că argumentele invocate în încheierea judecătorească din04.03.2021 poartă un caracter declarativ și măsura preventivă urmează a fi anulată, pe motiv că antecedente penale ale învinuitului sânt stinse și motivele invocate privind menținerea arestului preventiv nu au fost argumentate de procuror.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 marite 2021 recursul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea încheierii contestate fără modificări.

Pentru a pronunța decizia adoptată, instanța de recurs a constatat că în privința învinuitului există suficiente temeiuri rezonabile de a presupune că acesta, fiindu-i cunoscute locurile aflării martorilor, a coparticipantului și părții vătămate, ar putea întreprinde măsuri pentru influențarea acestora în darea unor declarații neveridice sau modificarea declarațiilor, în vederea ușurării situației sale. De asemenea, s-a atras atenția asupra prezenței riscului eschivării învinuitului de la organul de urmărire penală și comiterii altor fapte prejudiciabile, adică cel din urmă poate întreprinde măsuri pentru a-și ușura situația în detrimentul caracterului obiectiv al cauzei penale, astfel lăsarea învinuitului în arest la domiciliu sau sub control judiciar, este în măsură să confirme pericolul periclitării anchetei și eschivării prin adoptarea unor asemenea măsuri mai permisive, mai ales ținând cont de natura infracțiunii de care este învinuit Tighineanu Marian. Concomitent, instanța de recurs a explicat că prin aplicarea măsurii arestării preventive nu trebuie să se înțeleagă că învinuitului i se impută săvârșirea unei infracțiuni, ci că există probe și indicii considerate temeinice în acest sens, în raport cu etapa la care se află procesul penal. Or, sântem în prezența acestora atunci când din datele existente în speță, rezultă presupunerea că persoana față de care se efectuează urmărirea penală, a săvârșit fapta. În asemenea circumstanțe, în acord cu jurisprudența CtEDO, dar și cu practica instanțelor naționale, Curtea consideră că măsura arestării preventive se impune în acest dosar, pentru că niciuna dintre celelalte măsuri preventive cuprinse în dispozițiile art. 175 Cod procedură penală nu este potrivită datelor speței (cauza Wemhoff contra Germaniei). Astfel, învinuitul Tighineanu Marian este în vârstă de 43 ani, nu este angajat în câmpul muncii, anterior a mai fost judecat în repetate rânduri. A mai subliniat instanța de recurs că față de atitudinea adoptată de învinuit în prezenta speță, se reliefează un caracter și o moralitate îndoielnică, în măsură să confirme pericolul obstrucționării cercetării judecătorești prin lăsarea sa în libertate la acest moment procesual. 2

Temeinicia și legalitatea deciziei instanței de recurs este contestată cu recurs în anulare de către învinuitul Tighineanu Marian, care solicită casarea deciziei instanței de recurs, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, în privința sa să fie aplicat controlul judiciar. În argumentarea celor solicitate în cererea de recurs în anulare, recurentul a invocat că până în prezent, acuzatorul de stat nu a prezentat probe convingătoare, care ar putea fi puse la baza prelungirii arestului preventiv în privința sa. Consideră că aflarea sa în aprest preventiv pe o perioadă de 60 de zile este ilegală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, părțile pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Totodată, Colegiul penal remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. Analizând dispozițiile legale expuse supra în raport cu speța dată, rezultă că decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2021 (f.d. 70-73, vol. I) a fost adoptată în ordinea reglementată de art. 449 Cod de procedură penală, prin care nu a fost judecată cauza în fond, dar a fost examinat recursul declarat de avocatul Sanduleac Victor în numele învinuitului Tighineanu Marian împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 04 martie 2021, prin care a fost prelungită măsura preventivă sub formă de arest preventiv cu eliberarea mandatului de arestare preventivă, în privința învinuitului Tighineanu Marian pe un termen de 30 de zile. Astfel, se atestă că decizia nominalizată mai sus nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură 3 penală, și drept consecință o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare. Conform art. 456 alin. (1) Cod de procedură penală, actele procedurale preparatorii ale instanței de recurs în anulare și procedura de admisibilitate a recursului în anulare se efectuează în conformitate cu prevederile art. 431 și 432, care se aplică în mod corespunzător. În concluzie, având drept reper prevederile art. 452 alin. (1) coroborate cu prevederile art. 456 alin. (1) și art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului înaintat pe motiv că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.

În conformitate cu art. 456 alin. (1) și art. 432 alin. (1)-(2) pct. 1) Cod procedură penală, Colegiul penal d e c i d e: Inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de către Tighineanu Marian XXXXX, în propria cauză penală, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2021, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 28 aprilie 2021. Președinte Diaconu Iurie Judecători Guzun Ion Catan Liliana 4