1re-13/21 — art. 313 CPP

Prin încheierea Judecătoriei Soroca (sediul central) din 16 martie 2020, plângerea înaintată de Ganea Agrepina asupra ordonanței de refuz în începerea urmăririi penale din 24.12.2019 a procurorului Tatiana Andronic și ordonanța de respingere a plângerii emisă de adjunctul procurorului-șef al procuraturii r. Soroca, Alexandru Galben din 28.01.2020, a fost respinsă ca nefondată.

Încheierea primei instanțe a fost contestată cu recurs de către Ganea Agrepina, prin care a solicitat casarea acesteia și remiterea cauzei la rejudecare. 2.1. În motivarea cererii de recurs a fost menționat că: - a fost încălcat grav de către prima instanță normele de drept material și normele de drept procedural, încălcând astfel, în privința petiționarei Ganea Agrepina dreptul la un proces echitabil stipulat de art. 6 CEDO; - cauza a fost judecată în absența petiționarei căreia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată. Dispozițiile încheierii emise precum că ea a participat la ședința de judecată nu corespund adevărului; - de către prima instanță au fost încălcate prevederile art. 313 alin. (4), privind examinarea plângerii în termen de 10 zile.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 iulie 2020, recursul depus de către Ganea Agrepina, împotriva încheierii Judecătoriei Soroca (sediul central) din 16.03.2020, a fost respins ca nefondat cu menținerea respectivei încheieri fără modificări. 1 3.1. În motivarea soluției emise, instanța de recurs a menționat că, în plângerea petiționarei Ganea Agrepina precum și în cadrul primei instanțe și instanței de recurs nu au fost prezentate probe pertinente, concludente, precum și nu au fost susținute argumente utile, veridice și care în ansamblul lor să coroboreze și să cuprindă temeiurile redeschiderii unui proces penal. În rezultatul examinării faptelor în ordinea art. 274 Cod de procedură penală, analizând argumentele de fapt și de drept, precum și probatoriul acumulat, procurorul a constatat faptul că pe cazul examinat urmează a se refuza în pornirea urmăririi penale, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța de recurs a apreciat ca fiind formale și declarative argumentele petiționarei Ganea Agrepina în cerea sa de recurs, or, acestea nu servesc ca temei de anularea a încheierii instanței de fond. Mai mult ca atât, acesta își exprimă dezacordul cu litigiul civil apărut între Agrepina Ganea și familia XXXXX în urma încheierii contractului de vânzare- cumpărare a imobilului amplasat în XXXXX, str. XXXXX, litigiu care a fost soluționat în toate instanțele de judecată în ordinea civilă, declarând drept legală atât tranzacția de vânzare- cumpărare cât și dreptul de proprietate a cet. XXXXX Ala și XXXXX Ion, asupra acestui imobil. La fel, a fost respins și argumentul recurentei precum că, nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil, cauza fiind examinată în absența acesteia, căreia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată. Or, conform procesului verbal al ședinței de judecată din 19.02.2020 (f.d.54-55), părțile și-au expus argumentele vis-a- vis de actele contestate, inclusiv și Ganea Agrepina, după care s-a recurs la dezbaterile judiciare, fixându-se data de 16.03.2020 pentru pronunțarea încheierii. Respectiv la data de 16.03.2020, instanța de judecată a pronunțat încheierea în lipsa părților, fapt ce nu contravine legislației procesual penale, părților fiindu-le remisă încheierea prin intermediul oficiului poștal. Instanța de recurs a apreciat ca nefondat și argumentul recurentei, privind audierea în ședința de judecată a martorilor, or, judecătorul de instrucție a specificat că martorii au fost audiați în cadrul procesului penal și declarațiile acestora în colaborare cu alte probe obținute în cadrul urmăririi penale au stat la baza emiterii la 24.12.2019 a ordonanței de refuz în începerea urmăririi penale cu clasarea procesului penal. Astfel, din analiza materialelor cauzei, instanța de recurs a constatat că, prima instanță corect a stabilit că organul de urmărire penală a adoptat hotărâri ce nu contravin datelor obținute în cadrul controlului preliminar urmăririi penale, petiționara beneficiind de hotărâri motivate, fiind-ui respectat dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO, atât în cadrul anchetei penale cât și la judecarea plângerii în primă instanță. 2

Nefiind de acord cu decizia irevocabilă a instanței de recurs, petiționara Ganea Agrepina a declarat recurs în anulare prin care a solicitat casarea totală a deciziei atacate. 4.1. În motivarea recursului în anulare, petiționara a menționat că: - decizia instanței de recurs constituie produsul unor interpretări eronate ale normelor de drept și procesual și deci este neîntemeiată. Instanța de judecată cu încălcarea condițiilor prevăzute în art. 452 alin. (2) și 453 alin. (1) Cod de procedură penală; - Procuratura nu a prezentat în instanță documentele cerute de petiționară și nici nu a cerut în instanță evacuarea familiei XXXXX forțat din proprietatea petiționarei pe care au acaparat-o ilicit și forțat; - prin acțiunile ilicite ale procurorilor din cadrul Procuraturii r-lui Soroca și ale judecătorilor Judecătoriei Soroca (sediul central) i-a îngrădit dreptul la un proces echitabil stipulat de art. 6 paragr. 1 CEDO, fiind deposedată forțat și ilicit de proprietatea ce-i aparține.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că, decizia instanței de recurs prin care a fost menținută încheierea judecătorului de instrucție, adoptată în ordinea reglementată de art. 313 Cod de procedură penală, nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile 3 prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul declarat împotriva deciziei instanței de recurs din speță este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs în anulare. Așadar, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către petiționara Ganea Agrepina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 iulie 2020, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 23 aprilie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 4