1ra-267/2021 — Art.187 alin. 2, lit. b, f CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 18 ianuarie 2019, Bobrov Anatoli a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod Penal și în baza acestei Legi i- a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni, fără aplicarea amenzii. În temeiul prevederilor art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare stabilită lui Bobrov Anatoli a fost suspendată condiționat, pe un termen de probațiune de 5 (cinci) ani.

Pentru a se pronunța, în sensul enunțat, prima instanță a reținut că, Bobrov Anatoli, la data de 03.06.2016, aproximativ orele 22.27 min., urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, în timp ce se afla pe str. xxxxxxxxx, mun. Chișinău, împreună și de comun acord, cu alte persoane necunoscute, împărțind între ei rolurile, în mod deschis a sustras de la gâtul Victoriei Burlac un lănțișor din aur cu masa de 5,5 grame la preț de 5 500 lei, un pandantiv din aur cu chipul Maicii Domnului cu masa de 1,3 grame, la preț de 1300 lei, cauzând-i părții vătămate daune în proporții considerabile în sumă de 6800 lei. Acțiunile lui Bobrov Anatoli au fost încadrate în baza art. 187 alin. 1 (2) lit. e), f) Cod penal, a săvârșit infracțiunea de jaf, adică, sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane și cu cauzarea de daune în proporții considerabile

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Capcelea Liviu, în numele inculpatului prin care a solicitat casarea sentinței în partea pedepsei aplicate, cu emiterea unei noi hotărâri prin care, lui Bobrov Anatoli să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 5 luni cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 2 ani. 3.1 În conținutul cererii de apel depuse avocatul Capcelea Liviu a invocat că: - pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cît și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate; - ținând cont de procedura în care s-a examinat prezenta cauză, consideră, că instanța de judecată a aplicat pedeapsa peste maximul posibilă și anume 4 ani și 8 luni de închisoare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2020 a fost respins ca inadmisibil apelul declarat de avocatul Capcelea Liviu în numele inculpatului și menținută sentința. 4.1 Instanța de apel a statuat că: avocatul Capcelea Liviu, a depus și a semnat apelul, în numele inculpatului Bobrov Anatoli asupra sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 18.01.2019, însă la materialele cauzei penal lipsește confirmarea împuternicirilor acestuia de a reprezenta interesele inculpatului Bobrov Anatoli și nici contractul de asistență juridică încheiat cu ultimul, or, mandatul anexat la materialele cauzei este semnat, la rubrica numele și prenumele clientului, de către Bobrov Angela Leon, prin urmare acesta nu a fost împuternicit se către inculpatul Bobrov Anatoli. Instanța de apel a constatat că, la 05.12.2019, data depunerii apelului, avocatul Capcelea Liviu nu dispunea de împuternicirile în modul stabilit, pentru depunerea cererii de apel și reprezentarea inculpatului în proces, prin urmare, nu este persoana care în virtutea normei indicate ar fi în drept să declare apel, contrar prevederilor art. 401 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit cărora apelul poate fi declarat în numele persoanelor menționate în alin. (1) pct.2)- 4) și de către apărător sau reprezentantul lor legal. Instanța de apel a respins ca inadmisibil, apelul declarat de către 2 avocatul Capcelea Liviu, ca fiind depus de o persoană fără împuterniciri. Instanța de apel a mai constatat că, cererea de apel nu conține ștampila de intrare a primei instanțe, prin ce, instanța de apel este limitată în a verifica respectarea termenului de contestare a sentinței, or, nu este clar când a fost depusă cererea de apel, aceasta fiind avizată cu data de 05.12.2019.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Capcelea Liviu în numele inculpatului prin care invocând incidența pct. 4, 6, 10 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală a solicitat casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei, în alt complet de judecată. 5.1 În susținerea recursului avocatul Capcelea Liviu a invocat că: - instanța de apel eronat a atestat lipsa împuternicirilor avocatului la momentul depunerii cererii de apel, în contextul în care conform art. 70 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, persoanele menționate la art.67 alin.(2) participă la procesul penal în calitate de apărător: la invitația bănuitului învinuitului, inculpatului, reprezentantului legal al acestuia, precum și la solicitarea altoi persoane, cu consimțământul persoanelor interesele cărora urmează să le apere; - la materialele dosarului, sunt prezente toate actele menționate în prevederile alin. (1) al art. 70 Cod de procedură penală, iar statutul de rudă apropiată (mama), a persoanei care a semnat mandatul avocatului atesta fără careva dubii că Bobrov Anatolii și-a acordat consimțământul să fie reprezentat de către avocatul ce a depus apel; - prin decizia instanței de apel, a fost menținută o sentință de condamnare cu grave erori de fapt și de drept cu referire la individualizarea pedepsei, în contextul în care a fost aplicată o pedeapsă dublă față de maximul admisibil.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit recursului declarat de către avocatul Capcelea Liviu în numele inculpatului, Colegiul Penal atestă, că autorul critică decizia, prin prisma pct. 4), 6), și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. 3 Colegiul penal menționează că, instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor invocate în apel, și nu a purces la examinarea fondului apelului, deoarece a constatat că apelul este inadmisibil întrucât calea de apel nu a fost exercitată în mod legal de către avocatul Capcelea Liviu, întrucât a depus cererea de apel fără împuternicirile în modul stabilit. Prin urmare, instanța de apel nu a examinat cauza în fapt și în drept și nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei, motiv pentru care instanța de recurs ordinar va examina cererea de recurs ordinar sub aspectul criticii deciziei atacate, dacă instanța de apel corect a stabilit inadmisibilitatea cererii de apel pe motiv că calea de apel nu a fost exercitată în mod legal de către avocatul Capcelea Liviu, prin depunerea cererii de apel fără a avea împuterniciri în modul stabilit. Așadar, analizând decizia atacată în raport cu argumentele recursului referitor la faptul că instanța de apel eronat a atestat lipsa împuternicirilor avocatului la momentul depunerii cererii de apel, în contextul în care conform art. 70 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală și că prin decizia instanței de apel, a fost menținută o sentință de condamnare cu grave erori de fapt și de drept cu referire la individualizarea pedepsei, în contextul în care a fost aplicată o pedeapsă dublă față de maximul admisibil, Colegiul Penal consideră că instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată în acest sens, acordând deplină eficiență prevederilor art. 70 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, iar în sprijinul statuării respective relevă următoarele. Astfel, Colegiul Penal va respinge argumentul invocat de recurent, precum că instanța de apel eronat a atestat lipsa împuternicirilor avocatului la momentul depunerii cererii de apel, în contextul în care la materialele dosarului, sunt prezente toate actele menționate în prevederile alin. (1) al art. 70 Cod de procedură penală, iar statutul de rudă apropiată (mama), a persoanei care a semnat mandatul avocatului atesta fără careva dubii că Bobrov Anatolii și-a acordat consimțământul să fie reprezentat de către avocatul ce a depus apel, or modalitatea de confirmare a împuternicirilor oferite de către inculpat apărătorului său, este reglementată de către legiuitor în dispoziția art. 70 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, unde este stipulat că avocatul ales poate fi admis în procesul penal în calitate de apărător la invitația bănuitului, învinuitului, inculpatului, reprezentantului legal al acestuia, precum și la solicitarea altor persoane cu consimțământul persoanelor interesele cărora urmează să le apere. Totodată, avocatul care a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel anexează mandatul, care urmează a fi completat în 4 corespundere cu cerințele expuse în Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28.02.2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului. Astfel, în mandatul prezentat, în mod obligatoriu, se va indica că avocatul este împuternicit pe cauza penală concretă să declare în numele inculpatului cerere de apel la Curtea de Apel Chișinău, iar pe verso se va indica numele, prenumele și semnătura inculpatului (pct. 6, sub pct. 2) lit. a/1), b) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28.02.2013). Astfel, Colegiul Penal constată că, la materialele cauzei a fost anexat mandatul semnat, la rubrica numele și prenumele clientului, de către Bobrov Angela Leon, prin urmare avocatul Capcelea Liviu nu a fost împuternicit de către inculpatul Bobrov Anatoli (f.d.197), nefiind semnată către Bobrov Anatoli nici cererea de apel. Deci, nu s-a putut demonstra faptul că inculpatul Bobrov Anatoli a dat acordul ca avocatul Capcelea Liviu să-i reprezinte interesele în calitate de apărător în instanța de judecată și în mod expres dreptul de a întocmi, semna și depune cererea de apel în numele său. Mai mult, lipsește și consimțământul acestuia prin care Bobrov Angela Leon poate să încheie contract de asistență juridică cu un apărător să-i reprezinte interesele în instanța de apel. Colegiul penal reține că, în cazurile când se constată că lipsește semnătura inculpatului de pe verso mandatului din motive de imposibilitate de a o aplica, recurentul trebuie să anexeze la recurs o cerere scrisă personal de către inculpat și semnată de acesta sau, după caz, procura în original, iar pentru a se evita orice confuziune asupra veridicității semnăturii aplicate pe cererea dată cu cea a titularului cererii (inculpatului) este necesară legalizarea semnăturii în conformitate cu legislația în vigoare. În acest sens, Colegiul penal constată lipsa oricărei cereri sau declarații semnate de inculpatul Bobrov Anatoli. Colegiul Penal reiterează că, potrivit alin. (8) al art. 70 Cod de procedură penală, persoana care pretinde să participe în cauza dată în calitate de apărător, dar nu prezintă documentele ce îi confirmă calitatea și împuternicirile de apărător nu este admisă să participe la desfășurarea procesului penal în calitatea respectivă, ceea ce face ca a constata legalitatea deciziei instanței de apel. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, și că decizia atacată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. 5

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Capcelea Liviu în numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2020, în cauza penală în privința lui Bobrov Anatoli xxxxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 23 aprilie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 6