1ra-802/2021 — Art. 46, 362/1 alin. 3 lit. a Cp

Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 16 noiembrie 2018, cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Edu Petru a fost condamnat în baza art. 46, 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal la 3 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul angajării persoanelor în câmpul muncii peste hotarele R. Moldova pe un termen de 3 ani. 1 Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendă condiționat pe o perioadă de probațiune de 4 ani. Lopatanov Alexandru a fost condamnat în baza art. 46, 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal la 3 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul angajării persoanelor în câmpul muncii peste hotarele R. Moldova pe un termen de 3 ani. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendă condiționat pe o perioadă de probațiune de 4 ani. SC ,,Imexed Prim” SRL a fost condamnată în baza art. 46, 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal la amendă în mărime de 3000 unități convenționale, ce constituie 60.000 lei, cu privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate în domeniul angajării persoanelor în câmpul muncii peste hotarele R. Moldova. Cererea procurorului privind confiscarea sumei de 49.000 euro, a fost respinsă.

Instanța de fond a constatat că, în perioada 2015 - martie 2016, Edu P., aflându- se în mun. Chișinău, R. Moldova, folosind în activitatea infracțională SC ,,Imexed Prim” SRL administrată de dânsul, având intenția comiterii infracțiunii de organizare a migrației ilegale pe teritoriul diferitor țări a persoanelor ce nu sunt cetățeni sau rezidenți a acestor state, urmărind realizarea acestei intenții infracționale și scopul obținerii unui profit din această activitate infracțională, a participat în calitate de coautor în cadrul grupul criminal organizat creat pentru comiterea infracțiunii menționate (organizarea migrației ilegale), format din Lopatanov A. și ,,Imexed Prim” SRL, repartizând rolurile între membrii acestei reuniuni, a organizat migrația ilegală în statul Israel a lui XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX și altor persoane nestabilite de către organul de urmărire penală. Astfel, în perioada vizată, Edu P. acționând în cadrul grupului criminal organizat, împreună și prin înțelegere prealabilă cu membrii acestuia, repartizând rolurile între membrii grupului criminal, urmărind scopul obținerii profitului, încasând aproximativ câte 7000 dolari SUA de la fiecare persoană, a întreprins acțiuni în vederea organizării intrării și șederii ilegale în statul Israel a cetățenilor R. Moldova menționați supra, care nu sunt nici cetățeni, nici rezidenți al acestui stat. Întru realizarea intențiilor infracționale, în perioada vizată, Edu P., în baza înțelegerii prealabile cu membrii grupului criminal, s-a întâlnit cu potențialii migrați, cărora i-au fost explicate condițiile contractuale și de muncă în statul Israel, documentele necesare pentru deschiderea vizei de intrare și ședere în statul Israel și remunerația ilicită în sumă de aproximativ 7000 dolari SUA pentru persoană, care urma a fi achitată acestora. În continuare, Edu P., prin participație cu Lopatanov A., și SRL „Imexed Prim”, urmărind scopul infracțional, a primit de la mai mulți cetățeni ai R. Moldova, un set de documente, totodată, asumându-și angajamentul de a perfecta actele obligatorii pentru deschiderea vizei de muncă în statul Israel. În așa mod, de către Edu P., a fost organizată falsificarea certificatelor care atestă absolvirea cursurilor specializate de îngrijire a bătrânilor, comisiile medicale care atestă starea sănătății a migranților, prin intermediul reprezentanților diferitor întreprinderi, instituții. Ulterior, Edu P., acționând împreună cu membrii grupului criminal organizat, a perfectat pe numele migranților câte un pachet de documente falsificate în circumstanțe necunoscute, necesare pentru depunerea lor în acest scop la Consulatul Israelului din or. 2 Kiev, R. Ucraina, precum și au instructat migranții cu privire la circumstanțele care urma să comunice în cadrul întrevederea ce urma să aibă loc la Consulat, cu prezentarea informației despre scopul plecării sale peste hotare. Continuându-și acțiunile criminale, Edu P., acționând în cadrul grupului criminal organizat, aflând-se în mun. Chișinău, R. Moldova, împreună și prin înțelegere prealabilă cu membrii acestuia, a transmis migranților documentele necesare pentru depunerea lor la Consulatul Statului Israel din or. Kiev, R. Ucraina, iar pentru organizarea ilegală acestor acțiuni, a primit de la ultimii, remunerația ilicită în sumă de aproximativ 7000 dolari, pentru o persoană. Ulterior, Edu P., acționând împreună cu membrii grupului criminal organizat, a organizat transportarea migranților la Consulatul statului Israel din or. Kiev Ucraina, unde de către ultimii, la indicația membrilor grupului criminal au fost depuse seturile de acte falsificate, în baza cărora au fost perfectate vize de intrare și ședere, în temeiul cărora, migranții în mod ilegal au intrat pe teritoriul statului Israel. Astfel, Edu P. a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 46, 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, organizarea migrațiunii ilegale, adică organizarea, în scopul obținerii, direct, a unui folos financiar, a intrării, șederii și tranzitării ilegale a teritoriului unui stat, a persoanei care nu este nici cetățean și nici rezident al acestui stat, săvârșită față de mai multe persoane, de către mai multe persoane, săvârșită de un grup criminal organizat. În perioada 2015 - martie 2016, Lopatanov A., aflându-se în mun. Chișinău, R. Moldova, folosind în activitatea infracțională SC ,,Imexed Prim” SRL administrată de către Edu P., având intenția comiterii infracțiunii de organizare a migrației ilegale pe teritoriul diferitor țări a persoanelor ce nu sunt cetățeni sau rezidenți a acestor state, urmărind realizarea acestei intenții infracționale și scopul obținerii unui profit din această activitate infracțională, a participat în calitate de coautor în cadrul grupului criminal organizat creat pentru comiterea infracțiunii menționate (organizarea migrației ilegale), format din Edu P. și ,,Imexed Prim” SRL, repartizând rolurile între membrii acestei reuniuni, a organizat migrația ilegală în statul Israel a lui XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX și altor persoane nestabilite de către organul de urmărire penală. Astfel, în perioada vizată, Lopatanov A. acționând în cadrul grupului criminal organizat, împreună și prin înțelegere prealabilă cu membrii acestuia, repartizând rolurile între membrii grupului criminal, urmărind scopul obținerii profitului, încasând aproximativ câte 7000 dolari SUA de la fiecare persoană, a întreprins acțiuni în vederea organizării intrării și șederii ilegale în statul Israel a cetățenilor R. Moldova menționați supra, care nu sunt nici cetățeni, nici rezidenți al acestui stat. Întru realizarea intențiilor infracționale, în perioada vizată, Lopatanov A., în baza înțelegerii prealabile cu membrii grupului criminal, s-a întâlnit cu potențialii migrați, cărora i-au fost explicate condițiile contractuale și de muncă în statul Israel, documentele necesare pentru deschiderea vizei de intrare și ședere în statul Israel și remunerația ilicită în sumă de aproximativ 7000 dolari SUA pentru persoană, care urma a fi achitată acestora. În continuare, Lopatanov A., prin participație cu Edu P. și SRL „Imexed Prim”, urmărind scopul infracțional, a primit de la mai mulți cetățeni ai R. Moldova, un set de documente, totodată, asumându-și angajamentul de a perfecta actele obligatorii pentru deschiderea vizei de muncă în statul Israel. În așa mod, de către Lopatanov A., a fost 3 organizată falsificarea certificatelor care atestă absolvirea cursurilor specializate de îngrijire a bătrânilor, comisiile medicale care atestă starea sănătății a migraților, prin intermediul reprezentanților diferitor întreprinderi, instituțiilor. Ulterior, Lopatanov A., acționând împreună cu membrii grupului criminal organizat, a perfectat pe numele migranților câte un pachet de documente falsificate în circumstanțe necunoscute, necesare pentru depunerea lor în acest scop la Consulatul Israelului din or. Kiev, R. Ucraina, precum și au instructat migranții cu privire la circumstanțele care urma să comunice în cadrul întrevederii ce urma să aibă loc la Consulat, cu prezentarea informației despre scopul plecării sale peste hotare. Continuându-și acțiunile criminale, Lopatanov A., acționând în cadrul grupului criminal organizat, aflându-se în mun. Chișinău, R. Moldova, împreună și prin înțelegere prealabilă cu membrii acestuia, a transmis migraților documentele necesare pentru depunerea lor la Consulatul Statului Israel din or. Kiev, R. Ucraina, iar pentru organizarea ilegală acestor acțiuni, a primit de la ultimii, remunerația ilicită în sumă de aproximativ 7000 dolari, pentru o persoană. Ulterior, Lopatanov A., acționând împreună cu membrii grupului criminal organizat, a organizat transportarea migraților la Consulatul statului Israel din or. Kiev Ucraina, unde de către ultimii, la indicația membrilor grupului criminal au fost depuse seturile de acte falsificate, în baza cărora au fost perfectate vize de intrare și ședere, în temeiul cărora, migrații în mod ilegal au intrat pe teritoriul statului Israel. Astfel, Lopatanov A. a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 46, 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, organizarea migrațiunii ilegale, adică organizarea, în scopul obținerii, direct, a unui folos financiar, a intrării, șederii și tranzitării ilegale a teritoriului unui stat, a persoanei care nu este nici cetățean și nici rezident al acestui stat, săvârșită față de mai multe persoane, de către mai multe persoane, săvârșită de un grup criminal organizat. În perioada anului 2015 - martie 2016, Societatea Comercială „Imexed Prim” SRL, cod fiscal 1005600059961, desfășurând activitatea în mun. Chișinău, str. Tighina 65, oficiul 604B, având intenția comiterii infracțiunii de organizare a migrației ilegale pe teritoriul diferitor țări a persoanelor ce nu sunt cetățeni sau rezidenți a acestor state, urmărind realizarea acestei intenții infracționale și scopul obținerii unui profit din această activitate infracțională, a participat în calitate de coautor în cadrul grupul criminal organizat creat pentru comiterea infracțiunii menționate (organizarea migrației ilegale), format din Edu P. și Lopatanov A., repartizând rolurile între membrii acestei reuniuni, a organizat migrația ilegală în statul Israel a lui XXXXX XXXXX, XXXXX

Procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Vidrașco Tatiana, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie condamnați în baza art. 46, 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal: Edu P. și Lopatanov A. la amendă în mărime de a câte 750 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de exercitare a activității pe un termen de 5 ani, SC ”Imexed Prim” SRL la amendă în mărime de 3750 unități convenționale, cu privarea de dreptul de exercitare a activității legate de prestarea serviciilor în domeniul angajării în câmpul muncii peste hotarele R. Moldova. De la inculpați, în mod solidar, de trecut în proprietatea statului suma de 49.000 dolari SUA. Apelanta a invocat că, din materialele cauzei penale s-a constatat cu certitudine că inculpații au dobândit ilicit a câte 7000 dolari SUA de la 7 persoane stabilite de organul de urmărire penală (XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX), în sumă totală de 49.000 dolari SUA. Într-adevăr, în discursul acuzatorului de stat s-a strecurat o greșeală mecanică în ce privește denumirea valutei în care erau încasate mijloacele bănești: euro nu dolari SUA, cum ar fi fost corect a fi indicat, însă acest fapt nu servește temei de respingere a cerinței. Conform art.106 alin. (2) lit. b) Cod penal, bunurile rezultate din infracțiune se confiscă. În speță, se constată, că în rezultatul săvârșirii infracțiunii incriminate, inculpații au dobândit ilicit a câte 7000 dolari de la 7 persoane stabilite de organul de urmărire penală (XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX), în sumă totală de 49.000 dolari SUA. Deci, interesul inculpaților a fost unul pecuniar, cu scop de îmbogățire prin metode ilegale, astfel în cât, cu referire la prevederile art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal și art. 162 alin. (1) pct. 4) Cod procedură penală, acuzarea corect a solicitat confiscarea în proprietatea statului a mijloacelor bănești dobândite de inculpați ca urmare a săvârșirii infracțiunii incriminate. 3.1. A declarat apel și inculpatul Edu P., solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de amendă, cu restituirea corpurilor delicte. 6 Apelantul a invocat că, instanța a neglijat că este pentru prima dată pe banca de acuzare, nu are antecedente penale, în cadrul urmăririi penale a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, a reparat benevol paguba pricinuită părților vătămate, nefiind corectă soluția instanței de judecată în partea neconstatării circumstanțelor atenuante. Legiuitorul a prevăzut la categoria infracțiunii comise sancțiuni alternative. Astfel, instanța urma să i-a în considerare că fapta comisă constituie doar un epizod negativ din comportamentul social al inculpatului, iar pedeapsa cu închisoare este incorect individualizată în raport cu împrejurările constatate în ședința de judecată. 3.2. Reprezentatul persoanei juridice SC ”Imexed Prim” SRL, Cazacu Natalia, la fel a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care persoana juridică SC ”Imexed Prim” SRL să fie lichidată. Apelanta a invocat că, persoana juridică era un membru activ al grupului criminal organizat, vualizat pentru a comite acțiuni ilegale, sub pretextul legalității. Astfel, pericolul social al persoanei juridice este cu mult mai sporit decât al inculpaților Edu P. și Lopatanov A., iar aplicarea pedepsei sub formă de amendă nu își va atinge scopul pedepsei penale. Mai mult, instanța nu a motivat expres aplicarea pedepsei sub formă de amendă persoanei juridice SC ”Imexed Prim” SRL. Deși lichidarea persoanei juridice este o sancțiune excepțională, în speța ea va fi eficientă pentru a exclude pe viitor fapte infracționale, îndreptate supra drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de apel Chișinău din 6 octombrie 2020, apelul persoanei juridice inculpate SC „Imexed Prim” SRL a fost respins, ca nefondat. Apelurile procurorului și a inculpatului Edu P. au fost admise, casată parțial sentința și pronunțat o nouă hotărâre. Lui Edu Petru, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 46, 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 750 unități convenționale, ce constituie 15.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de exercitare a activității legate de prestarea serviciilor în domeniul angajării în câmpul muncii peste hotarele R. Moldova pe un termen de 5 ani. Lui Lopatanov Alexandru, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 46, 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 750 unități convenționale, ce constituie 15.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de exercitare a activității legate de prestarea serviciilor în domeniul angajării în câmpul muncii peste hotarele R. Moldova pe un termen de 5 ani. Persoanei juridice SC ”Imexed Prim” SRL, recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 46, 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 3750 unități convenționale, ce constituie 75.000 lei, cu privarea de dreptul de exercitare a activității legate de prestarea serviciilor în domeniul angajării în câmpul muncii peste hotarele R. Moldova. În rest, sentința a fost menținută. Instanța de apel a statuat că, inculpații au conștientizat urmările faptelor sale, au recunoscut vinovăția în cadrul urmăririi penale, au achitat prejudiciul cauzat părților vătămate, iar ultimele nu au pretenții. Subsecvent, pedeapsă sub formă de închisoare urmează a fi aplicat inculpaților doar atunci când nu este posibilă o altă categorie de pedeapsa cum este amenda sau 7 munca neremunerată. Astfel, deși instanța a aplicat o pedeapsa mai aspra decât cea solicitată de către acuzator și partea apărării, totuși această pedeapsa nu este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei. Totodată, cererea acuzatorului de stat privind confiscarea specială a sumei de 49.000 dolari din contul inculpaților urmează a fi respinsă or, atât în instanțe de fond, cât și în instanța de apel, ultimul nu a prezentat careva probe în argumentarea acestor pretenții. Conform art. 106 Cod penal, confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor rezultate din infracțiuni. În cazul în care nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora. Deși, la prima vedere, se pare că legiuitorul a instituit o normă imperativă ce l-ar obliga pe magistratul care judecă cauza să se pronunțe mereu pentru confiscarea obiectelor utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni, totuși o astfel de interpretare și aplicare a normei vizate este inadmisibilă și vine în contradicție cu statuările CtEDO, practica judiciară națională și recomandările în această materie formulate de Plenul Curții Supreme de Justiție. Curtea a statuat în repetate rânduri că, o ingerință în dreptul de proprietate trebuie să fie prevăzut de lege și să urmărească unul sau mai multe scopuri legitime. În plus, trebuie să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopurile urmărite. Cu alte cuvinte, trebuie să se stabilească, în fiecare caz în parte, dacă a fost păstrat un echilibru între cerințele interesului general și interesele persoanelor în cauză (cauza Silickienė). Din considerentele arătate, pentru interpretarea și aplicarea confiscării speciale, prin prisma aprecierii „justului echilibru” între gravitatea faptei săvârșite, personalitatea făptuitorului, sancțiunea ce urmează a fi aplicată și ingerința asupra proprietății persoanei culpabile, urmează a se ține seama de principiul proporționalității. În această ordine de idei, cererea acuzatorului de stat privind încasarea forțată și gratuită, în proprietatea statului de la inculpați a sumei de 49.000 dolari SUA, este neîntemeiată, or, conform art. 46 alin. (4) din Constituția R. Moldova, bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii. De fapt, se pretinde că, inculpații au încasat suma de aproximativ de 7000 dolari SUA de la fiecare persoană ce a fost „ajutată” de aceștia să emigreze în statul Israel. Totodată, în descrierea faptei infracționale, procurorul, în rechizitoriu, nu a sumat prejudiciul cauzat pentru comiterea infracțiunii de migrației ilegală imputabilă celor trei coinculpați și nici nu a arătat care sunt acele persoane ce au beneficiat de serviciile acestora pentru a se deplasa ilegal pe teritoriul statului Israel. Din situația de fapt descrisă, suma de 49.000 dolari, solicitată a fi confiscată în contul statului, are o valoare care depășește considerabil suma de 7000 dolari SUA, amintită în repetate rânduri în actul de învinuire și cel de sesizare a instanței. Astfel, nu există niciun indiciu în desfășurarea acestor proceduri care să sugereze că mijloacele financiare solicitate a fi confiscate, constituie indubitabil „bunuri”, obținute din activitatea ilegală desfășurată de inculpați, or, partea vătămată XXXXX XXXXX a confirmat că prejudiciul i-a fost restituit, iar careva pretenții la inculpați nu are. Respectiv, este nemotivată, neargumentată și neîntemeiată cerința cu privire la confiscarea specială a mijloacelor bănești în sumă de 49.000 dolari, în calitate de bunuri rezultate din infracțiune. 8 Este nefondată și cererea înaintată de SC „Imexed Prim” SRL, prin care solicită ca sancțiune penală lichidarea, or, în propriul apel nu poate fi înrăutățită situația inculpatului.

Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei menționate în partea ce ține de neaplicarea confiscării speciale, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. Recurenta a invocat că, în accepțiunea dispoziției art. 106 Cod penal, confiscarea specială este o măsură de siguranță de drept penal cu caracter patrimonial care constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a unor bunuri sau valori care au servit la săvârșirea faptei penale sau au rezultat din săvârșirea acesteia, ori sunt deținute contrar legii. Ținând cont de aceste raționamente, este pripită soluția instanțelor privind respingerea cerinței acuzatorului de stat de-a fi supusă confiscării speciale suma de 49.000 dolari SUA. Nu suferă nicio critică afirmația instanțelor de judecată care s-au axat pe argumente ce țin de neclaritatea poziției procurorului, care inițial a optat pentru încasarea solidară din contul inculpaților a sumei de 49.000 euro, ca mai apoi să-și modifice cerința invocând suma de 49.000 dolari SUA, or, această greșeală mecanica nu servea drept temei de inaplicabilitate a exigențelor art. 106 Cod penal, devreme ce reușind din gradul de implicare a făptașilor în acțiunile comise și modul în care a fost concepută activitatea infracțională, se deduce că, mijloacele bănești 49.000 dolari SUA exprimate în sumele încasate de la părțile vătămate a câte 7000 dolari SUA, pentru facilitarea plecării acestora peste hotarele R. Moldova, urmează a fi confiscate în beneficiul statului, fiind bunuri rezultate din activitatea criminală. Simpla faptă de încălcare a legislației nu este destulă pentru aplicarea măsurii de confiscare potrivit jurisprudenței CtEDO, or, este necesar de stabilit dacă măsura de confiscare corespunde gravității situației create (cauza Ismaylov vs. F. Rusă din 06.11.2008), măsura confiscării neprezentând în sine o pedeapsă, dar deopotrivă considerată ca o măsură de siguranță sau o consecință civilă a unei fapte ilicite săvârșite. Însă, măsura confiscării speciale, trebuie să impună infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și să fie suficienta pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți perturbate prin infracțiune, or o altă interpretare ar conduce la posibilitatea eludării cu ușurință a dispozițiilor legale, deoarece de fiecare dată făptașii s-ar putea apăra, invocând faptul proporționalității, respectiv activitatea ilicită ar putea continua. Sub aspectul problemei, este lipsită de suport juridic soluția instanțelor privind neaplicarea confiscării speciale or, și potrivit Hotărârii Plenului CSJ privind practica aplicării de către instanțele de judecată a dispozițiilor legale referitoare la confiscarea averii, desprindem că bunuri rezultate din infracțiune constituie, orice avantaj economic obținut în urm săvârșirii infracțiunilor penale, situație care a fost reliefată și în actul de învinuire a inculpaților, avantajul economic obținui fiind exprimat prin dobândirea ilicită a sumei de 49.000 dolar SUA, mijloace bănești care evident prin prisma art. 106 Cod penal, urmează a fi percepute în beneficiul statului. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în 9 apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura neaplicării confiscării speciale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol. Totodată, soluția instanțelor coroborează și cu următoarele circumstanțe. Potrivit art. 8 alin. (3), 24 alin. (2), art. 66 alin. (2) pct. (1), 281 alin. (2), 296 alin. (2), 325 alin. (1), 389 alin. (2) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii și sentința de condamnare nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii se interpretează doar în favoarea inculpatului. Instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Actul de învinuire trebuie să cuprindă formularea învinuirii cu indicarea modului de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei. Inculpatul are dreptul să știe pentru ce faptă este învinuit. Conform art. 106 alin. (1) - (3) Cod penal, confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor rezultate din infracțiuni. În cazul în care nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora. Potrivit art. 162 pct. 4) Cod de procedură penală, în cazul soluționării cauzei în fond, se hotărăște chestiunea cu privire la corpurile delicte. În acest caz banii și alte valori dobândite pe cale criminală sau asupra cărora au fost îndreptate acțiunile criminale se restituie proprietarului sau, după caz, se trec în venitul statului. În această consecutivitate se reține că: a) potrivit rechizitoriului, inculpații: „au organizat migrația ilegală în statul Israel a lui XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX și altor persoane nestabilite de către organul de urmărire penală..., încasând aproximativ câte 7000 dolari SUA de la fiecare persoană..., au primit de la mai mulți cetățeni ai R. Moldova, un set de documente..., au transmis migranților documentele necesare..., au primit de la ultimii, remunerația ilicită în sumă de aproximativ 7000 dolari, pentru o persoană...” (f.d. 67). 10 Totodată, conform apelului și recursului ordinar, procurorul solicită. „de la inculpați, în mod solidar, de trecut în proprietatea statului suma de 49.000 dolari SUA..., în rezultatul săvârșirii infracțiunii incriminate, inculpații au dobândit ilicit a câte 7000 dolari de la 7 persoane stabilite de organul de urmărire penală (XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX), în sumă totală de 49.000 dolari SUA..., cu referire la prevederile art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal și art. 162 alin. (1) pct. 4) Cod procedură penală...” (pct. 3. și 5. din decizie). Prin urmare, pe lângă divergența inexplicabilă din apel și recurs că inculpații ar fi primit sumă totală de 49.000 dolari SUA - a câte 7000 dolari de la 7 persoane, adică de la XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX, XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX, care de fapt sunt 8 la număr, în rechizitoriu lipsește constatarea că inculpații ar fi primit suma de 49.000 dolari SUA, de la cine concret, când și în ce împrejurări. Iar, și în situația în care învinuirea conține formulări sumare gen: „altor persoane nestabilite de către organul de urmărire penală..., încasând aproximativ câte 7000 dolari SUA de la fiecare persoană..., au primit de la mai mulți cetățeni ai R. Moldova, un set de documente..., au transmis migranților documentele necesare..., au primit de la ultimii, remunerația ilicită în sumă de aproximativ 7000 dolari, pentru o persoană...”, circumstanțele invocate de recurent devin, astfel, doar presupuneri (pct. 3. și 5. din decizie). Ori, instanța de judecată nu este în drept să completeze din oficiu învinuirea cu circumstanțe în fapt care ar justifica-o și care ar agrava situația inculpaților, și să-și întemeieze soluțiile pe presupuneri și dubii; b) solicitarea recurentului privind aplicarea prevederilor art. 162 pct. 4) Cod de procedură penală este absolut nefondata, deoarece în materialele cauzei lipsesc probe procesuale că suma de 49.000 dolari SUA ar fi fost ridicată și anexată la dosar ca corp delict. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6§1 din CoEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, se observă că recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele au apreciat probele și circumstanțele cauzei în latura neaplicării confiscării speciale (pct. 5. din decizie). Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune procurorul este o 11 competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul nominalizat au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2. - 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). Împrejurările enunțate denotă în mod evident, că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că instanța de apel s- a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârile atacate cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției nu contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus clar, instanța nu a admis vre-o eroare gravă de fapt, care ia-r fi afectat soluția, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 16 noiembrie 2018 și deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 6 octombrie 2020, în privința inculpaților Edu Petru XXXXX, Lopatanov Alexandru XXXXX și SC ,,IMEXED PRIM” SRL, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 23 aprilie 2021. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 12