1ra-1001/21 — art. 287 al. 2 lit. b, CP

Prima instanță: 12.06.2018 -29.10.2019;

Instanța de apel: 14.11.2019-25.11.2020;

Instanța de recurs: 22.02.2021-24.03.2021. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Drochia Sediul Rîșcani din 29 octombrie 2019, Verejan Ion a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 al.(2) lit. b) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 800 (opt sute) unități convenționale, ceea ce constituie 40 000 (patruzeci mii) lei. Cioclea Mihail a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 al.(2) lit. b) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 800 (opt sute) unități convenționale, ceea ce constituie 40 000 (patruzeci mii) lei. S-a admis solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare și s-a dispus încasarea în mod solidar de la Verejan Ion și Cioclea Mihail în beneficiul statului suma de 820,00 (opt sute douăzeci, 00) lei. S-a respins ca neîntemeiată solicitarea procurorului privind încasarea de la Verejan Ion și Cioclea Mihail în beneficiul statului suma de 50,40 (cincizeci, 40) lei în calitate de cheltuieli judiciare. 1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Verejan Ion, la 01 ianuarie 2017, aproximativ la ora 23:30, aflându-se în holul clubului de noapte „Vogue” situat în centrul orașului Rîșcani, unde activa în calitate de agent de pază, acționând intenționat, în comun acord cu colegul de serviciu Cioclea Mihail, din 1 motive huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, ce înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, cu deosebită obrăznicie, la pretențiile clientului Lecarțev Dmitri privind deservirea și la cerințele ultimului de a chema pe șeful clubului, i-a aplicat lui Lecarțev Dmitri mai multe lovituri cu pumnii peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i vătămări corporale ușoare sub formă de hematoame pe partea păroasă a capului, parietal bilateral, excoriație pe obrazul drept, o plagă ruptă la falanga unghială a degetului IV a mânii stângi, pe partea dorsală, echimoză pe pleoapa ochiului drept, hematom în regiunea articulației genunchiului drept, apoi i-a aplicat lui Lecarțev Oleg, care a intervenit în apărarea fratelui Lecarțev Oleg, o lovitură cu pumnul în regiunea feței, cauzându-i vătămări corporale ușoare sub formă de fractură închisă a piramidei nazale și septului nazal cu deviație, echimoză pe nas, echimoze pe mucoasa ambelor buze, iar Cioclea Mihail i-a aplicat lui Caniuha Stepan, care a încercat să curme acțiunile violente ale lui Verejan Ion, lovituri cu pumnii peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i vătămări corporale ușoare sub formă de echimoză în jurul ochiului stâng, hemoragie pe sclera ochiului stâng, hematom pe parcursul mandibulei de jos. Cioclea Mihail, la 01 ianuarie 2017, aproximativ la ora 23:30, aflându-se în holul clubului de noapte „Vogue” situat în centrul orașului Rîșcani, unde activa în calitate de agent de pază, acționând intenționat, în comun acord cu colegul de serviciu Verejan Ion, din motive huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, ce înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, cu deosebită obrăznicie, la pretențiile clientului Lecarțev Dmitri privind deservirea și la cerințele ultimului de a chema pe șeful clubului, în timp ce Verejan Ion îi aplica lui Lecarțev Dmitri mai multe lovituri cu pumnii peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i vătămări corporale ușoare sub formă de hematoame pe partea păroasă a capului, parietal bilateral, excoriație pe obrazul drept, o plagă ruptă la falanga unghială a degetului IV a mânii stângi, pe partea dorsală, echimoză pe pleoapa ochiului drept, hematom în regiunea articulației genunchiului drept, apoi i-a aplicat lui Lecarțev Oleg, care a intervenit în apărarea fratelui Lecarțev Dmitri, o lovitură cu pumnul în regiunea feței, cauzându-i vătămări corporale ușoare sub formă de fractură închisă a piramidei nazale și septului nazal cu deviație, echimoză pe nas, echimoze pe mucoasa ambelor buze, iar Cioclea Mihail i-a aplicat lui Caniuha Stepan, care a încercat să curme acțiunile violente ale lui Verejan Ion, lovituri cu pumnii peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i vătămări corporale ușoare sub formă de echimoză în jurul ochiului stâng, hemoragie pe sclera ochiului stâng, hematom pe parcursul mandibulei de jos. 2. Sentința menționată a fost atacată cu apel de către avocatul Moldovan Gabriela în interesele inculpaților Verejan Ion și Cioclea Mihail, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu achitarea inculpaților Verejan Ion și Cioclea Mihail. 2 2.1 În motivarea cerințelor sale avocatul a indicat că: - inculpații Verejan Ion și Ciclea Mihail nu au întreprins careva acțiuni intenționate care ar încalcă grosolan ordinea publică și nu au avut intenția de a aplica violență asupra persoanelor sus indicate, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită; - astfel, în acțiunile lor lipsește latura subiectivă a infracțiunii, care se caracterizează, în primul rând, prin intenție directă. Motivele acestei infracțiuni sunt motive huliganice, iar acțiunile inculpaților au fost îndreptate doar pentru a curma acțiunile huliganice a lui Lecarțev Dmitri și Caniuha Stepan și nici de cum nu au avut intenția de a încalcă grosolan ordinea publică; - totodată, nu poate fi de acord cu argumentarea instanței precum că declarațiile lui Verejan Ion sunt folosite doar ca un mod de apărare pentru a nu fi tras la răspundere penală, dar și faptul că instanța apreciază critic declarațiile martorilor Becu Piotr, Burlacu Veaceslav și Mînzatu Nicolae, care au activat împreună cu inculpații, deși martorii indicați au fost audiați în cadrul ședinței de judecată sub jurământ și fiind preîntâmpinați pentru darea declarațiilor false; - instanța de judecată a apreciat critic declarațiile acestor martori, însă a pus la baza sentinței de condamnare doar probele prezentate de acuzare și anume declarațiile părților vătămate, nefiind de acord cu poziția apărării. Totuși, în argumentarea sentinței, instanța nu face nici o trimitere la faptul că și inculpatului Verejan Ion în urma acțiunilor părților vătămate i-au fost cauzate leziuni corporale, dar nici nu face referire la faptul care a fost intenția inculpaților de a întreprinde acțiuni huliganice la locul de muncă; - atât Verejan Ion, cât și Cioclea Mihail la locul de trai se caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află; - ținând cont de circumstanțele menționate, consideră că instanța urma să dispună achitarea inculpaților Verejan Ion și Cioclea Mihail de sub învinuirea formulată din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 noiembrie 2020 a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Moldovan Gabriela în interesele inculpaților Verejan Ion și Cioclea Mihail împotriva și menținută fără modificări sentința. 3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților Verejan Ion și Cioclea Mihail și încadrând just acțiunile acestora în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal -huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicare a violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de două persoane. 3 Aceste circumstanțe au fost stabilite prin: - procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii din 13.02.2017 (f.d.7, vol.I); - plângerea cet. Lecarțev Dumitru către IP Rîșcani din 02.01.2017 (f.d.18, vol.I); - plîngerea cet. Caniuha Stepan către IP Rîșcani din 16.01.2017 (f.d.19, vol.I); - plângerea cet. Pițenti Ana către IP Rîșcani din 16.01.2017 (f.d.20, vol.I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 29.01.2017 și planșa fotografică anexă la proces-verbal de cercetare la fața locului, a clubului „Vogue”, amplasat în orașul Rîșcani (f.d.29-33, vol.I); - raportul de constatare medico-legală nr.7 din 06.01.2017 potrivit căruia lui Lecarțev Dmitri i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare (f.d.65, vol.I); - raportul de constatare medico- legală nr.6 din 06.01.2017, potrivit căruia lui Lecarțev Olga i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare (f.d.69, vol.I); - raportul de constatare medico-legală nr.8 din 06.01.2017 potrivit căruia lui Caniuha Stepan iau fost cauzate vătămări corporale ușoare (f.d.71, vol.I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 22.03.2017 potrivit căruia martorul Pițenti Ana, care a recunoscut persoana sub fotografia cu nr.3 ca fiind Cioclea Mihail, cel care l-a lovit pe Coniuha Ștefan (f.d.81- 83, vol.I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 22.03.2017 potrivit căruia martorul Pițenti Ana a recunoscut persoana sub fotografia cu nr.2 ca fiind Verejan Ion, cel care l-a maltratat pe Lecarțev Dmitri, a lovit-o pe Lecarțeva Olga și pe ea a lovit-o în burtă (f.d.84-85, vol.I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 16.03.2017 potrivit căruia martorul Burlacu Veaceslav a recunoscut persoana din fotografia cu nr.5 ca fiind Lecarțev Dmitri, cel care la data de 01.01.2017 se certa cu paznicul Verejan Ion (f.d.89-91, vol.I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 16.03.2017 potrivit căruia martorul Burlacu Veaceslav a recunoscut persoana din fotografia cu nr.3 ca fiind Lecarțeva Olga, care la data de 01.01.2017, la ieșirea din localul clubului „Vogue” era cu fața însângerată (f.d.92-94, vol.I); - raportul de expertiză judiciară nr.67-D din 01.03.2017 în privința lui Lecarțev Dmitri (f.d.100- 101, vol.I); - raportul de expertiză judiciară nr.69-D din 01.03.2017 în privința lui Lecarțev Olga (f.d.106- 107, vol.I); - raportul de expertiză judiciară nr.70-D din 01.03.2017 în privința lui Caniuha Stepan (f.d.110-111, vol.I); - informația de la Centrul Cooperare Poliețenească Internațională cu referință la interpelarea adresată în privința căutării internaționale a lui Cioclea Mihail din 25.09.2018 (f.d.109, vol.II); - declarațiile părții vătămate Lecarțev Olga (f.d.116-118, vol.II); - declarațiile părții vătămate Lecarțev Dmitrii (f.d.119-121, vol.II); - declarațiile martorului Burlacu Veaceslav (f.d.139- 141,vol.II); - declarațiile martorului Becu Piotr (f.d.142-143, vol.II); - declarațiile martorului Pițenti Ana (f.d.2-5, vol.III). Instanța de apel a constatat că, probele cercetate și apreciate în coroborare dovedesc pe deplin vina inculpaților Verejan Ion și Cioclea Mihail în fapta stabilită și reținută de către instanța de fond. Este neîntemeiată afirmația invocată în apel referitor la faptul, că în acțiunile lui Verejan Ion și Cioclea Mihail lipsește latura subiectivă a infracțiunii, iar acțiunile inculpaților au fost îndreptate doar pentru a curma acțiunile huliganice a lui Dmitri 4 Lecarțev și Stepan Caniuha și nicidecum nu au avut intenția de a încalcă grosolan ordinea publică. În speță, în urma acțiunilor huliganice a inculpaților Cioclea Mihail și Verejan Ion, care au avut loc în holul clubului de noapte „Vogue” situat în centrul orașului Rîșcani, unde activau în calitate de agenți de pază, instanța de apel a constatat că, aceștia intenționat, încălcând grosolan ordinea publică, la pretențiile clientului Lecarțev Dmitri au aplicat mai multe lovituri peste diferite părți ale corpului lui Caniuha Stepan, Lecarțev Dmitri, Lecarțeva Olga, care s-au ales cu vătămări corporale ușoare. Astfel, ținând cont de doctrina penală, instanța de apel a constată că, inculpații au încălcat regulile de comportament, care s-au manifestat prin acte de violență în privința părților vătămate, cu cauzarea vătămărilor corporale ușoare și după gradul pericolului social al faptelor comise, acestea urmează a fi calificate ca o infracțiune. Materialele cauzei și probele administrate denotă că fapta a avut loc într-un loc public, locul concret - barul „Vogue” din or.Rîșcani, unde s-a desfășurat incidentul, era accesibil pentru toți, precum și că inculpații au încălcat ordinea publică. Instanța de apel a constatat cu certitudine, că părțile vătămate au fost lovite de către inculpații Verejan Ion și Cioclea Mihail fără careva motive, care să trezească nemulțumirea ultimilor. La fel și afirmațiile invocate de către avocat, precum că inculpații nu sunt vinovați de săvârșirea infracțiunii pentru care au fost condamnați, că probele enumerate în sentință nu au valoare probantă, că inculpații nu au săvârșit infracțiunea incriminată, iar martorii audiați nu au furnizat suficientă informație pentru constatarea vinovăției și declarațiile acestora urma să fie apreciate în favoarea inculpatului instanța de apel le-a apreciat ca fiind declarative și ca un mod de apărare a inculpaților în vederea eschivării de răspundere penală, afirmațiile date fiind combătute prin totalitatea de probe administrate, care au fost puse just de către instanța de fond la baza sentinței de condamnare. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpaților Cioclea Mihail și Verejan Ion în săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina lor de către instanța de fond nu echivalează cu achitarea lor, după cum se solicită în apelul declarat, deoarece probele prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc incontestabil vinovăția inculpaților Cioclea Mihail în comiterea infracțiunii incriminate, aceasta fiind o metodă de a denatura stabilirea adevărului și de a se eschiva de răspundere penală. Deși inculpații Cioclea Mihail și Verejan Ion nu recunosc vinovăția sa în săvârșirea infracțiunii incriminate și reținute în sarcina lor, reieșind din probele administrate de către instanța de fond și verificate suplimentar de către instanța de apel, instanța de apel a constatat că, probele administrate de către instanța de fond demonstrează pe deplin săvârșirea de către inculpați a infracțiunii reținute în sarcina lor, astfel instanța de fond corect a conchis asupra vinovăției inculpaților. Versiunea avocatului precum că inculpații nu au săvârșit infracțiunea imputată lor a fost combătută prin probe pertinente și concludente care au dovedit vinovăția lor. 5 Circumstanțele cauzei dovedesc caracterul infracțional al acțiunilor lui Verejan Ion și Cioclea Mihail, iar faptul că inculpații nu și-a recunoscut vina atât instanța de fond, cât și instanța de apel au apreciat-o ca o metodă de a denatura stabilirea adevărului și de a se eschiva de răspunderea penală, deoarece probele prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc incontestabil vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate. Temei de a pune la îndoială declarațiile părților vătămate, cât și a martorilor audiați și de a considera că inculpații sunt incriminați pe nedrept nu s-au stabilit, mai ales că au dat declarații fiind preîntâmpinați despre răspunderea penală în baza art.312-313 Cod penal, în comparație cu inculpații. Astfel, declarațiile părții vătămate și a martorilor sunt admisibile și au valoare probantă, deoarece în declarațiile lor sunt fixate împrejurările faptei care constituie obiectul acestor declarații. Raportînd cele menționate mai sus la speța în cauză, instanța de apel a reținut întemeiată concluzia instanței de fond cu privire la întrunirea elementelor constitutive a infracțiunii de huliganism prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, dat fiind că s-a constatat cu certitudine, că Lecarțev Dmitri și Lecarțeva Olga au fost agresați de către inculpați în loc public, prin încălcarea ordinii publice, prin acțiuni exprimate în încălcarea normelor sociale și morale de comportament în societate. Colegiul penal a apreciat că este neîntemeiată și nemotivată solicitarea de casare a sentinței cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care inculpații Verejan Ion și Cioclea Mihail să fie achitați, dat fiind faptul că acțiunile inculpatului au fost corect încadrate și temeiuri de achitare instanța de apel nu a constatat în situația când probele cercetate și apreciate în coroborare dovedesc deplin vina lui Verejan Ion și Cioclea Mihail în crima stabilită de instanța de fond. Instanța de apel la fel a conchis că în apelul declarat nu au fost aduse careva motive a cerințelor, fiind relatate faptele conform viziunii avocatului aduse sub formă de apărare a inculpaților, argumentele expuse fiind în contrazicere cu circumstanțele stabilite de instanța de fond pe parcursul examinării cauzei, totodată argumentele invocate de avocat privind achitarea inculpaților nu pot fi reținute și se resping în tot, deoarece probele cercetate în cumul confirmă deplin vina inculpatului în fapta stabilită de instanța de fond și temeiuri de intervenire a instanței de apel în aspectul propus în apelul declarat nu sunt, în legătură cu ce apelul declarat de avocatul Moldovan Gabriela în interesele inculpaților Verejan Ion și Cioclea Mihail a fost respins ca fiind nefondat, iar sentința instanței de fond fiind legală și întemeiată, bazată pe o apreciere amplă a probelor administrate, urmează a fi menținută fără modificări.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Polivenco Victor în numele inculpatului Cioclea Mihail și de către avocatul Cepoi Ina în numele inculpatului Verejan Ion. 5.1 Avocatul Polivenco Victor în recursul său indicând prevederile art.427 alin.1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală a solicitat admiterea recursului, casarea 6 deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitarea a lui Cioclea Mihail de sub învinuirea adusă. În motivarea cerințelor sale recurentul a indicat că: - instanța de apel nu a făcut aprecierea corectă probelor prezentate de partea acuzării în susținerea învinuirii; - acțiunile inculpaților nu se încadrează în componența de infracțiune prevăzută de art. 287 Cod penal; - în acel moment inculpații se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu fiind angajați în calitate de paznici în localul de noapte și în această calitate inculpații au solicitat părților vătămate care manifestau comportament gălăgios de a înceta și a menține ordinea în incinta localului; - cu titlu de răspuns inculpații au primit de la părțile vătămate insulte și în cele din urmă inculpații au fost îmbrânciți cu aplicarea loviturilor pe corp; - întru curmarea acțiunilor ilegale săvârșite de părțile vătămate și inclusiv a atacului îndreptat spre persoana lui Cioclea Mihail ultimul a imobilizat partea vătămată în scop de legitimă apărarea; - circumstanțele de fapte expuse au fost confirmate de martorii Burlacu Veaceslav, Becu Piotr, Mînzat Nicolae care fiind audiați în instanța de fond au comunicat că primul atac a fost săvârșit de către Lecarțev Dmitri, Caniuha Stepan și Lecarțeva Olga care a fost manifestat prin insulte și chiar lovituri; - inculpatul Cioclea Mihail nu a manifestat intenția de a comite actul de huliganism prin încălcarea grosolană a ordinii publice dar s-a aflat în stare de legitimă apărea manifestată pentru a respinge atacul îndreptat împotriva sa. 5.2 Avocatul Cepoi Ina neindicând prevederile art.427 alin.1) Cod de procedură penală a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei cu eliberarea persoanei de răspundere penală în prisma art.38 alin.(2) Cod penal. În motivarea cerințelor sale recurentul a indicat că: - ținând cont de circumstanțele cauzei instanța urma să îi achite pe Verejan Ion și Cioclea Mihail de sub învinuirea formulată în rechizitoriu, din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii; - instanța de judecată nu a luat în considerație explicațiile pe care le-au dat în cadrul examinării cauzei, precum și a reprezentantului reclamantului și anume că, domnul Verejan Ion la fel a pledat pentru încetarea procesului penal și achitarea acestora, dat fiind faptul că și în cazul lui Verejan Ion ca și în cazul lui Cioclea M., persist același temei de achitare, deoarece a fost o situație de stare de extremă necesitate. Conform art.38 alin.(1) - nu constituie infracțiune, fapta prevăzută de legea penală, săvârșită în stare de extremă necesitate; - nici instanța de fond și nici instanța de apel nu a dat importanță faptului că probele s-au bazat numai pe declarațiile martorilor din partea acuzării, însă nu s-au luat în calcul și declarațiile martorilor din partea inculpaților; - nu a atras atenția instanța nici la faptul că are un comportament ireproșabil, că este cufundătorul unei asociații obștești, care are anume drept scop menținerea ordinii publice; 7 - nici momentul că domnul Verejan are copil minor nu a fost circumstanță atenuantă pentru instanță.

La recursul ordinar declarat de către avocatul Polivenco Victor în numele inculpatului Cioclea Mihail și de către avocatul Cepoi Ina în numele inculpatului Verejan Ion, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1/1 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că, instanțele inferioare în strictă conformitate cu normele procesuale au verific sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și au dat probelor administrate o apreciere legală ajungând la concluzia de vinovăție a inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) Cod penal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, luând în considerație și argumentele expuse în referință, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursurile ordinare în termenul prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală. Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Din textul recursurilor Colegiul penal constată, că avocatul Polivenco Victor în numele inculpatului Cioclea Mihail invocă temeiurile prevăzute la pct. 6), 8) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, iar avocatul Cepoi Ina în numele inculpatului Verejan Ion nu indică la careva temei pentru recurs însă din criticile expuse, la fel, se semnalează temeiurile prevăzute la pct. 6), 8) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanțe, sau în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Suplimentar instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația inculpaților. Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiurile invocate și prevăzute la pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel, judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și 8 clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, precum și a elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de menținere a sentinței de vinovăție a inculpaților Cioclea Mihail și Verejan Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit.b) Cod penal. În același context, Colegiul penal menționează, că deși art. 6 § 1 al Convenției obligă instanțele judecătorești să-și motiveze hotărârile, însă Curtea a specificat că acest lucru nu impune un răspuns detaliat la fiecare argument invocat de parte (Van de Hurk v. the Netherlands). Modul în care se aplică obligația de a motiva hotărârile judecătorești poate varia în funcție de natura acestora și trebuie apreciat în lumina circumstanțelor cauzei (Hiro Balani v. Spain). În opinia instanței de recurs, instanța de apel s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată, argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea atacată și corect a considerat că probele puse la baza sentinței nu conțin erori procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor, dovedind indubitabil vinovăția inculpaților de cele incriminate. Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. De asemenea, recurenții critică hotărârea adoptată de instanța de apel din motiv că, instanța de apel nu a făcut aprecierea corectă probelor prezentate, astfel în opinia acestuia, ele nu demonstrează vinovăția inculpaților în cele incriminate prin actul de sesizare a instanței. În primul rând, relevant este de menționat, că la această etapă a procedurilor, instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, întrucât aceasta este atributul exclusiv al instanțelor de fond. Deci, Colegiul penal nu va examina criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci va verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de fond și cea de apel, corectitudinea soluției de condamnare adoptate în privința lui Cioclea Mihail și Verejan Ion. Mai mult, raportând cele expuse supra la verificarea și aprecierea probelor efectuată de instanța de apel, Colegiul penal specifică, că această instanță corect a ajuns la concluzia despre menținerea sentinței și just a apreciat probele administrate în cauză. Prin urmare, opozabil celor enunțate, Colegiul penal, subsidiar verificând materialele dosarului specifică, că judecând apelul declarat instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă de menținere a sentinței, potrivit căreia s-a dispus condamnarea lui Cioclea Mihail și Verejan Ion. 9 Instanța de recurs relevă, că argumentele apărării invocate în recurs, referitor la nevinovăția inculpaților Cioclea Mihail Verejan Ion au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra alegațiilor recurentului, pe care Colegiul le însușește. Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. De asemenea, cu referire la criticile, precum că acțiunile inculpaților nu se încadrează în componența de infracțiune prevăzută de art. 287 Cod penal, Colegiul penal le respinge ca fiind neîntemeiate, deoarece instanțele de fond au analizat aceste argumente și s-au expus argumentat în privința lor. Or, prezența în acțiunile inculpaților atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, a fost dovedită prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor judecătorești, soluție de la care instanța de recurs nu se va îndepărta, și a cărei reluare nu se mai impune, învederând considerentele Curții Europene și anume, în situația în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de casație poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției ale instanței de fond. (Garcia Ruis c. Spaniei din 21 ianuarie1999, Heile c. Finlandei din 19 decembrie 1997). Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii imputate lui Cioclea Mihail și Verejan Ion, inclusiv vinovăția acestora, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv. Referitor la invocările recurenților precum că, inculpatul Cioclea Mihail a acționat în legitimă apărare, iar inculpatul Verejan Ion în stare de extremă necesitate, Colegiul penal le consideră nefondate. În susținerea raționamentelor sale, instanța de recurs menționează că, potrivit alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală, temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. Deci, rezultând din materialele cauzei și anume din apelul declarate de către avocatul Moldovan Gabriela în interesele inculpaților, împotriva sentinței, se constată că asemenea critici, nu au fost invocate, pentru a constitui obiect de studiu și discuție în procedura de apel, fiind invocate astfel de alegații abia în procedura recursului ordinar, ceea ce contravine prevederilor procesual-penale citate mai sus. Colegiul penal constată, că instanța de apel, respectând prevederile legislației în vigoare, a supus unei verificări minuțioase, sub toate aspectele, probele prezentate de 10 părți și anume declarațiile părților vătămate a martorilor precum și actele cauzei, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, ce nu trezesc careva dubii și care au format convingerea instanței că vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii încriminate a fost dovedită. Generalizând cele expuse mai sus și constatând, că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința inculpaților, de către instanța de recurs nu este identificată vreo eroare gravă de drept, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate prin prisma temeiurilor de casare invocate și prin urmare, se impune inadmisibilitatea ca fiind vădit neîntemeiate a recursurilor declarate de către avocatul Polivenco Victor în numele inculpatului Cioclea Mihail și de către avocatul Cepoi Ina în numele inculpatului Verejan Ion.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocatul Polivenco Victor în numele inculpatului Cioclea Mihail și de către avocatul Cepoi Ina în numele inculpatului Verejan Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-i pe Verejan Ion xxxxx și Cioclea Mihail, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 22 aprilie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Toma Nadejda 11