ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 22.04.2021

1ra-798/2021 — art. 324 alin. 2 lit. c, art. 327 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
22.04.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 324 alin. 2 lit. c, art. 327 alin. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-798/2021 — art. 324 alin. 2 lit. c, art. 327 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-798/2021

22 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Toma Nadejda

judecători Catan Liliana

Diaconu Iurie

Guzun Ion

Boico Victor

a judecat, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de procurorul

în Procuratura de Circumscripție Bălți, Valentina Gavdiuc și șeful Direcției generale

administrare fiscală Nord al Serviciul Fiscal de Stat, Valeriu Diacioc, în care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 noiembrie

2020, în cauza penală privindu-l pe

PISARI Sergiu XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.09.2017 – 05.02.2019;

Instanța de apel: 28.02.2019 – 12.11.2020;

Instanța de recurs: 21.01.2021 – 22.03.2021.

Asupra recursurilor ordinare declarate, Colegiul Penal lărgit

c o n s t a t ă:

fost încetat procesul penal de învinuire a lui Pisari Sergiu în baza art. 324 alin. (4)

Cod Penal pe motiv că a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere

penală.

Pisari Sergiu a fost achitat de învinuirile aduse în baza art. 327 alin. (1), art.327

alin.(1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art.

327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1),

art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1) Cod Penal pe

motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte, acțiunea civilă și chestiunea ce ține

de cheltuielile de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a stabilit că:

Pisari Sergiu se învinuiește că fiind angajat al Serviciului Vamal, potrivit

ordinului nr.732-p din 07.08.2012, în funcția de inspector superior, desfășurând

activitatea de serviciu în cadrul Biroului Vamal Briceni, Postului vamal Otaci, situat

Republica Moldova, r. Ocnița, or. Otaci, str. Prieteniei 86, acționând contrar

obligațiilor impuse de funcția deținută prin fișa de post, codului Vamal, codului de

1

conduită a colaboratorului vamal și Legii cu privire la prevenirea și combaterea

corupției, fiind obligat să nu se lase influențat în luarea deciziilor de către persoane

din afara instituției, în special în situația în care acest fapt ar conduce la crearea

anumitor favoruri unei persoane, iar comportamentul său atât public, cât și privat, nu

trebuie să-l facă vulnerabil de o influență nedatorată altei persoane, să respingă și să

comunice conducătorului ierarhic superior orice tentative sau acte de corupție, să nu

folosească poziția sa în interese particulare și să nu sugereze o recompensă pentru

îndeplinirea oricăror atribuții de serviciu, să nu solicite, să nu primească sau să nu

accepte cadouri, împrumuturi și orice alte valori sau servicii, în legătură cu

îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, de la persoane cu care se află în relații de

serviciu, urmărind în scop de profit, la 19 august 2016:

1) în intervalul de timp 07:22:06–07:24:13 a pretins, acceptat și primit

personal, prin extorcare, pentru sine de la Gubschii Vladislav, șoferul autocarului de

model Mercedes XXXXX, supus controlului vamal în Postul vamal Otaci, în calitate

de mită mijloace bănești proporțiile cărora nu depășesc 100 unități convenționale și

anume suma de 500 ruble (ceea ce conform cursului oficial BNM constituia la acel

moment 155,15 lei RM) ce nu i se cuvine, pentru a nu interveni, favoriza și a

autoriza trecerea persoanelor aflate în autocar, autocarul de model Mercedes

KHB888 și a mărfurilor transportate în acest autocar peste frontiera de stat a

Republicii Moldova, prin Postul vamal Otaci, fără efectuarea controlului la trecerea

frontierei și controlului vamal obligatorii și/sau cu încălcarea procedurii legale

stabilite prin Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, sub

amenințarea efectuării unui control vamal detaliat/minuțios, cu întocmirea de către

pasageri a declarațiilor vamale și tergiversarea neîntemeiată a acestuia în cazul

refuzului transmiterii sumei de bani solicitate, cererea de transmitere a banilor fiind

camuflată prin sintagma „ceva, de ceai”;

2) în intervalul de timp 08:06:15–08:08:29, a pretins, acceptat și primit

personal pentru sine, prin extorcare, de la Popa Ion, șoferul autocarului de model

SETRA, cu n/î XXXXX, supus controlului vamal în Postul vamal Otaci, în calitate

de mită mijloace bănești proporțiile cărora nu depășesc 100 unități convenționale și

anume suma de 200 lei ce nu i se cuvine, pentru a nu interveni, favoriza și a autoriza

trecerea persoanelor aflate în autocar, autocarul de model SETRA cu n/î XXXXX și

a mărfurilor transportate în acest autocar peste frontiera de stat a Republicii

Moldova, prin Postul vamal Otaci, fără efectuarea controlului la trecerea frontierei și

controlului vamal obligatorii și/sau cu încălcarea procedurii legale stabilite prin

Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, sub amenințarea

efectuării unui control vamal detaliat/minuțios, cu întocmirea de către pasageri a

declarațiilor vamale și tergiversarea neîntemeiată a acestuia în cazul refuzului

transmiterii sumei de bani solicitate.

Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod

Penal – corupere pasivă, exprimată prin pretinderea, de către o persoană publică

de bani, în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale, ce nu i se cuvin,

pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni

în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, săvârșită prin extorcare.

Pisari Sergiu se învinuiește că fiind angajat al Serviciului Vamal, potrivit

ordinului nr.732-p din 07.08.2012 în funcția de inspector superior, desfășurând

2

activitatea de serviciu în cadrul Biroului Vamal Briceni, Postului vamal Otaci, situat

Republica Moldova, r. Ocnița, or. Otaci, str. Prieteniei 86, având în virtutea funcției

deținute permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității

publice, fiind obligat în conformitate cu fișa de post privind obligațiunile

funcționale de a dirija în cunoștință de cauză sectorul de muncă încredințat, să

manifeste inițiativă și perseverență, să asigure îndeplinirea întocmai a sarcinilor ce

stau în fața sa, să se călăuzească în exercitarea atribuțiilor, de legislația în vigoare,

să fie obiectiv și imparțială, având obligații în vederea soluționării materialelor

repartizate spre examinare, fiind obligat în conformitate cu prevederile art.22 din

Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din

04.07.2008 să respecte Constituția, legislația în vigoare, precum și tratatele

internaționale la care Republica Moldova este parte, să respecte cu strictețe

drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate

și promptitudine atribuțiile de serviciu, ignorând prevederile art. 2 al Legii nr.

25/22.02.2008 privind Codul de conduită a funcționarului public, care indică că în

exercitarea funcției publice, funcționarul public se călăuzește de principiile

legalității, imparțialității, independenței, profesionalismului și loialității, iar în

conformitate cu Legea cu privire la prevenirea și combaterea corupției nr. 90-XVI

din 25.04.2008, acceptând benevol restricțiile impuse de actele normative pentru a

nu fi comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității

sale în interese personale, de grup și în alte interese decât cele de serviciu, contrar,

obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută:

1) la 01.07.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care

efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi

prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 06 din carnetul

Interbus nr. XXXXX.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD2 din foaia de parcurs nr.06 a

carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului

„A” (călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 456 din

24.04.2007 din presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care

transportă același grup de călători de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de

plecare, iar potrivit informației conținute în fila de control al foii de parcurs nr.06,

care a fost primită și verificată la 28.06.2016 de către inspectorul vamal Dubenco

Vasile, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. XXXXX care-i aparține, nu a fost

selectat nici unul din serviciile respective

Astfel, la 01.07.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a

foii de parcurs nr. 06 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „A”,

(călătoria cu ușile închise), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat

mijlocul de transport nu a constatat faptul necorespunderii datelor pasagerilor de pe

sensul de ieșire cu cel de pe intrare, inclusiv prin contrapunerea numărului și datelor

pasagerilor aflați în salonul autocarului.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 28.06.2016 și

s-a stabilit că datele pasagerilor pe sensul de ieșire și cel de intrare în țară diferă,

astfel încît se constată că categoria serviciului prestat, în cazul dat „A”, indicată în

3

fila MD2 nu a fost respectată, mai mult ca atît, în fila de control nefiind selectat nici

un serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru

contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Dubenco

Vasile care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control

confirmînd acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu iar pe sensul de intrare în

țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice

corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor

din fila MD1 sau MD2 cu cele din fila de control, iar în caz de depistare a

încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr.

456 din 24.04.2007 inclusiv cu întocmirea actului respectiv;

Astfel, Pisari Sergiu folosindu-se intenționat de funcția deținută, urmărind

scopul favorizării unor agenți economici care desfășoară activitatea de transport de

pasageri în baza carnetelor „Interbus”, în scopul determinării acestora să transmită

angajaților vamali a mijloacelor bănești în calitate de mită reieșind din formula a

câte 10 lei pentru fiecare pasager transportat, plus 50 lei pentru autocar, a omis

respectarea prevederilor Hotărârii de Guvern „Cu privire la aprobarea

Regulamentului pentru imlementarea Acordului Interbus”, nr. 456 din 24.04.2007

unde potrivit art. 39 dacă foile de parcurs (Interbus) sunt completate la toate

rubricile conform cerințelor stabilite și datele indicate în ele corespund datelor de

facto, inspectorul confirmă verificarea acestora în rubrica 9, prin aplicarea

semnăturii și ștampilei, cu indicarea datei, denumirii postului, face însemnările

corespunzătoare în registru după care permite ca autobuzul să-și continue cursa.

Totodată în cazul depistării încălcărilor, inspectorul întocmește actul

corespunzător, anulează foile de parcurs MD1, MD2 (Interbus) cu mențiunea

respectivă în rubrica 9 a acestora și în registru, recomandă agentului transportator să

completeze alte foi de parcurs după care permite trecerea autobuzului pentru

efectuarea de mai departe a cursei. Actul cu anexarea foii de parcurs MD2 și a filei

de control se prezintă în decurs de trei zile la oficiul central al organului competent,

pentru examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art.

197 alin. (14) Cod contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în

cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele

între 10400–11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la

raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.

Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea

raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și

funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018, Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

4

Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod

penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a

situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor

publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

2) la 26.08.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care

efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi

prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 16 din

carnetul Interbus nr. 0004036.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD2 din foaia de parcurs nr. 16 a

carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului

„C”, (călătoria dus în gol și toți călătorii sunt îmbarcați din același loc și transportați

în țara în care operatorul de transport este stabilit), în temeiul Hotărîrii Guvernului

nr. 456 din 24.04.2007, iar potrivit informației conținute în fila de control al foii de

parcurs nr. 16, care a fost primită și verificată la 23.08.2016 de către inspectorul

vamal Lisnic Daniel cu aplicarea ștampilei nr. 1641 care-i aparține, a fost selectată

categoria serviciului „B”, care presupune călătoria dus încărcat întors în gol.

Astfel, la 26.08.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a

foii de parcurs nr.16 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „C”,

inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat mijlocul de transport nu a

constatat faptul necorespunderii categoriei cu cea din fila de control, inclusiv prin

contrapunerea de facto a numărului și datelor pasagerilor aflați în salonul

autocarului.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 23.08.2016 și

s-a stabilit că în autocar au fost transportați călători atît pe sensul de intrare cît și pe

cel de ieșire inclusiv datele pasagerilor diferă, astfel încît se constată că categoria

serviciului prestat, în cazul dat „B”, indicată în fila de control nu a fost respectată,

mai mult ca atât, datele din foile respective nu coincid. În baza informației ridicate

de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificată la ieșirea

din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel iar pe sensul de intrare în țară de

către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice corectitudinea

respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila de

control cu cele din fila MD1 și MD2, confirmând respectarea regimului prin

aplicarea stampilei personale, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă

acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007,

inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea cazului cu privire la

contravenție inițiat în conformitate cu art.197 alin.(14) din Codul contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în

cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele

între 10400–11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la

raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.

Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în

asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.

5

Potrivit art. 31 alin. (1) din Legea finanțelor publice și responsabilității

bugetar fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către

Ministerul Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și

funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018, Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod

penal – abuz de serviciu pe semnele folosirea intenționată de către o persoană

publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile

intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

juridice.

3) la 29.07.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care

efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi

prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 11 din carnetul

Interbus nr. XXXXX.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD2 din foaia de parcurs nr. 11 a

carnetului Interbus nr. 0004276, agentul economic a selectat categoria serviciului

„A” (călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 456 din

24.04.2007 presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care

transportă același grup de călători de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de

plecare, iar potrivit informației conținute în fila de control al foii de parcurs nr. 11,

care a fost primită și verificată la 26.07.2016 de către inspectorul vamal Lisnic

Daniel, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. 1641 care-i aparține, nu a fost selectat

nici unul din serviciile respective.

Astfel, la 29.07.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a

foii de parcurs nr. 11 din carnetul Interbus nr. 0004276 categoria serviciului „A”,

(călătoria cu ușile închise), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat

mijlocul de transport nu a constatat faptul necorespunderii datelor pasagerilor de pe

sensul de ieșire cu cel de pe intrare, inclusiv prin contrapunerea numărului și datelor

pasagerilor aflați în salonul autocarului.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 26.07.2016 și

s-a stabilit că datele pasagerilor diferă, astfel încît se constată că categoria

serviciului prestat, în cazul dat „A”, indicat în fila MD2 nu a fost respectată, mai

mult ca atît, în fila de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la

început existența unui suport legal pentru contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel

care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control

confirmînd acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în

țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice

corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor

din fila de control cu cele din fila MD1 și MD2, confirmîd respectarea regimului

prin aplicarea stampilei personale, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă

6

acțiunile prevăzute de pct. 39 Hotărârea Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv

cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea cazului cu privire la contravenție

inițiat în conformitate cu art. 197 alin. (14) Cod contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în

cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele

între 10400–11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la

raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.

Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea

raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct.6 subpct.89) din Regulamentul privind organizarea și

funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal

– abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a

situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor

publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

4) la 16.06.2016 aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care

efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi

prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 14 din carnetul

Interbus nr. XXXXX.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD2 din foaia de parcurs nr. 14 a

carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului

„B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii

Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, iar potrivit informației conținute în fila de

control al foii de parcurs nr. 14, care a fost primită și verificată la 12.06.2016 de

către inspectorul vamal Dubenco Vasile, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr.

XXXXX care-i aparține, nu a fost selectat nici unul din serviciile respective.

Astfel, la 16.06.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a

foii de parcurs nr.14 din carnetul Interbus nr. 0004076 categoria serviciului „B”,

(călătoria cu ușile închise), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat

mijlocul de transport nu a constatat faptul necorespunderii datelor pasagerilor de pe

sensul de ieșire cu cel de pe intrare, inclusiv prin contrapunerea numărului și datelor

pasagerilor aflați în salonul autocarului.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 12.06.2016 și

s-a stabilit că în autocar au fost transportați călători atît pe sensul de intrare cît și pe

cel de ieșire inclusiv datele pasagerilor diferă, astfel încît se constată că categoria

serviciului prestat, în cazul dat „B”, din fila MD2 nu a fost respectată, mai mult ca

atît, în fila de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la început

existența unui suport legal pentru contrapunere.

7

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Dubenco

Vasile care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control

confirmînd acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în

țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice

corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor

din fila de control cu cele din fila MD1 și MD2, confirmîd respectarea regimului

prin aplicarea sigilei personale, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă

acțiunile prevăzute de pct. 39 Hotărîrea Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv

cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea cazului cu privire la contravenție

inițiat în conformitate cu art. 197 alin. (14) Cod contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în

cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele

între 10400–11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la

raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.

Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea

raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și

funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal

– abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a

situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor

publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

5) la 09.10.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care

efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi

prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 11 din carnetul

Interbus nr. XXXXX.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD2 din foaia de parcurs nr.11 a

carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului

„A”, (călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 456 din

25.07.2014 presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care

transportă același grup de călători de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de

plecare, iar potrivit informației conținute în fila de control al foii de parcurs nr. 11,

care a fost primită și verificată 02.10.2016 de către inspectorul vamal Lisnic Daniel

cu aplicarea ștampilei nr. 1641 care-i aparține, a fost selectată categoria serviciului

„B”, care presupune călătoria dus încărcat întors în gol.

Astfel, la 09.10.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a

foii de parcurs nr.11 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „A”,

inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat mijlocul de transport nu a

8

constatat faptul necorespunderii categoriei cu cea din fila de control, inclusiv prin

contrapunerea de facto a numărului și datelor pasagerilor aflați în salonul

autocarului.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 02.10.2016 și

s-a stabilit că autocarul a ieșit din țară încărcat dar s-a întors în gol, astfel încît

categoria „A” indicată în fila MD2 nu a fost respectată, mai mult ca atît, categoriile

selectate în fila MD2 și fila de control diferă.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel

iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea

obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin

contrapunerea datelor din fila de control, cu cele din fila MD1 și MD2, confirmîd

respectarea regimului ales și completarea identică a filelor Interbus, prin aplicarea

sigilei personale, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile

prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu

întocmirea actului respectiv pentru examinarea cazului cu privire la contravenție

inițiat în conformitate cu art. 197 alin. (14) Cod contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în

cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele

între 10400–11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la

raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.

Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea

raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și

funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod

penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a

situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor

publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

6) la 01.10.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î SGAR854, care

efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi

prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 22 din carnetul

Interbus nr. XXXXX.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 22 a

carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului

„B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii

Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, iar potrivit informației conținute în fila de

control al foii de parcurs nr.22, care a fost primită și verificată la 28.09.2016 de

9

către inspectorul vamal Lisnic Daniel, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr.

XXXXX care-i aparține, nu a fost selectat nici unul din serviciile respective.

Astfel, la 01.10.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD1 a

foii de parcurs nr. 22 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”,

(călătoria dus încărcat întors în gol), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a

documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul necorespunderii datelor

pasagerilor de pe sensul de ieșire cu cel de pe intrare, inclusiv prin contrapunerea

numărului și datelor pasagerilor aflați în salonul autocarului.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 28.09.2016 și

01.10.2016, s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați 17 călători inclusiv

2 șoferi iar pe sensul de intrare 18 pasageri inclusiv 2 șoferi, astfel încît categoria

„B” indicată în fila MD1 nu a fost resptectată. Mai mult ca atît, în fila de control

nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport

legal pentru contrapunere.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel

care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control

confirmînd acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu iar pe sensul de intrare în

țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice

corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor

din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a

încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr.

456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea

cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin. (14) din

Codul contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în

cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele

între 10400–11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la

raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.

Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea

raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și

funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod

penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a

situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor

publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

7) la 02.08.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î KBB736, care

10

efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi

prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 17 din carnetul

Interbus nr. XXXXX.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr.17 a

carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului

„B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii

Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, la fel și în fila de control al foii de parcurs nr.17,

care a fost primită și verificată la 30.07.2016 de către inspectorul vamal Lisnic

Daniel, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr.1641 care-i aparține.

Totodată deși la 02.08.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1

a foii de parcurs nr. 17 din carnetul Interbus nr. 0004101 categoria serviciului „B”,

(călătoria cu ușile închise), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat

mijlocul de transport nu a constatat faptul nerespectării regimului ales, fapt care se

confirma prin prezența pasagerilor în autocar.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 30.07.2016 și

s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de

intrare, astfel categoria „B”, nefiind respectată.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel,

iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea

obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin

contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de

depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii

Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru

examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art.197 alin.

(14) din Codul contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în

cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele

între 10400–11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la

raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.

Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea

raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice Și responsabilității bugetar

fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și

funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod

penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a

situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor

publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

11

8) la 23.06.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î CRWW1, care

efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi

prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 21 din carnetul

Interbus nr. XXXXX.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 21 a

carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului

„B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii

Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, la fel și în fila de control al foii de parcurs nr.

21, care a fost primită și verificată la 20.06.2016 de către inspectorul vamal

Dubenco Vasile, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. XXXXX, care-i aparține.

Totodată deși la 23.06.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1

a foii de parcurs nr. 21 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”,

(călătoria cu ușile închise), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat

mijlocul de transport nu a constatat faptul nerespectării regimului ales, fapt care se

confirma prin prezența pasagerilor în autocar.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 20.06.2016 și

s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de

intrare, astfel categoria „B”, nefiind respectată.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Dubenco

Vasile, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care

avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin

contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de

depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii

Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru

examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art.197 alin.

(14) din Codul contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în

cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele

între 10400–11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la

raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.

Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea

raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și

funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod

penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a

12

situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor

publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

9) la 11.08.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care

efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi

prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 01 din carnetul

Interbus nr. XXXXX.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 01 a

carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului

„B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii

Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, la fel și în fila de control al foii de parcurs nr.

01, care a fost primită și verificată la 07.08.2016 de către inspectorul vamal Lisnic

Daniel, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. XXXXX care-i aparține.

Totodată deși la 11.08.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1

a foii de parcurs nr.01 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”,

(călătoria dus încărcat întors în gol), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a

documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul nerespectării regimului ales,

fapt care se confirma prin prezența pasagerilor în autocar.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 07.08.2016 și

s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de

intrare, astfel categoria „B”, nefiind respectată.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel,

iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea

obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin

contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de

depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii

Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru

examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin.

(14) din Codul contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în

cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele

între 10400–11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la

raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.

Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea

raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și

funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

13

Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod

penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a

situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor

publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

10) la 18.08.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care

efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi

prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 02 din carnetul

Interbus nr. XXXXX.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr.02 a

carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului

„B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii

Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, la fel și în fila de control al foii de parcurs nr.02,

care a fost primită și verificată la 15.08.2016 de către inspectorul vamal Lisnic

Daniel, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. XXXXX care-i aparține.

Totodată deși la 18.08.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1

a foii de parcurs nr. 02 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”,

(călătoria dus încărcat întors în gol), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a

documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul nerespectării regimului ales,

fapt care se confirma prin prezența pasagerilor în autocar.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 15.08.2016 și

s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de

intrare, astfel categoria „B”, nefiind respectată.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel,

iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea

obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin

contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de

depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii

Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru

examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin.

(14) din Codul contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în

cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele

între 10400–11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la

raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.

Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea

raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice i responsabilității bugetar

fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și

funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14

14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod

penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a

situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor

publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

11) la 16.09.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care

efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi

prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 07 din carnetul

Interbus nr. XXXXX.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 07 a

carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului

„B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii

Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, iar potrivit informației conținute în fila de

control al foii de parcurs nr.07, care a fost primită și verificată la 10.09.2016 de

către inspectorul vamal Bularga Ion, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. XXXXX

care-i aparține, serviciul selectat a fost „A” (călătorie cu ușile închise).

Totodată deși la 16.09.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia

MD1 a foii de parcurs nr.07 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului

„B”, (călătorie dus încărcat, întors în gol), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a

documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul nerespectării regimului ales,

inclusiv prin contrapunerea datelor pasagerilor și necorespunderii categoriilor din

foile respective.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire

la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 10.09.2016

și s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul

de intrare în țară astfel încît categoria „B” indicată în fila MD1 nefiind respectată,

mai mult ca atît, în fila de control fiind selectată o altă categorie.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Bularga Ion

iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea

obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin

contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de

depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct.39 al Hotărîrii

Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru

examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin.

(14) din Codul contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în

cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele

între 10400–11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la

raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.

Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea

raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.

15

Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și

funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod

penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a

situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor

publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

12) la 01.10.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care

efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi

prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 08 din carnetul

Interbus nr. XXXXX.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 08 a

carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului

„B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii

Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, iar potrivit informației conținute în fila de

control al foii de parcurs nr. 08, care a fost primită și verificată la 26.09.2016 de

către inspectorul vamal Bularga Ion, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. 1618

care-i aparține, serviciul selectat a fost „A” (călătorie cu ușile închise).

Totodată deși la 01.10.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1

a foii de parcurs nr. 08 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”,

(călătorie dus încărcat, întors în gol), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a

documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul nerespectării regimului ales,

inclusiv prin contrapunerea datelor pasagerilor și necorespunderii categoriilor

serviciilor din foile respective.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 26.09.2016 și

s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de

intrare în țară, iar datele călătorilor diferă, astfel încît categoria „B” indicată în fila

MD1 nefiind respectată, mai mult ca atît, în fila de control fiind selectată o altă

categorie.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Bularga Ion

iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea

obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin

contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de

depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii

Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru

examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin.

(14) din Codul contravențional.

16

Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în

cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele

între 10400–11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la

raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.

Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea

raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și

funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod

penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a

situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor

publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

13) la 09.10.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care

efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi

prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr.12 din carnetul

Interbus nr. XXXXX.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 12 a

carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului

„B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii

Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, la fel și în fila de control al foii de parcurs nr.

12, care a fost primită și verificată la 06.10.2016 de către inspectorul vamal Lisnic

Daniel, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. 1641 care-i aparține.

Totodată deși la 09.10.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1

a foii de parcurs nr. 12 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”,

(călătorie dus încărcat, întors în gol), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a

documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul nerespectării regimului ales,

fapt care se confirma prin prezența pasagerilor în autocar.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 06.10.2016 și

s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de

intrare, astfel categoria „B”, nefiind respectată.

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel,

iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu care avea

obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin

contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de

depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii

Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru

17

examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin.

(14) din Codul contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în

cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele

între 10400–11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la

raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.

Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea

raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și

funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod

penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a

situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor

publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

14) la 15.09.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat

traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care

efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi

prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 11 din carnetul

Interbus nr. XXXXX.

Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 11 a

carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului

„B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii

Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, iar potrivit informației conținute în fila de

control al foii de parcurs nr.11, care a fost primită și verificată la 09.09.2016 de

către inspectorul vamal Lungu Damian, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr.

XXXXX care-i aparține, s-a constatat că în aceasta nu a fost selectat nici unul din

serviciile respective.

Astfel, la 15.09.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD1 a

foii de parcurs nr. 11 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”,

(călătorie dus încărcat, întors în gol), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a

documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul necorespunderii datelor

pasagerilor de pe sensul de ieșire cu cel de pe intrare, inclusiv prin contrapunerea

numărului și datelor pasagerilor aflați în salonul autocarului.

Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la

traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 09.09.2016 și

s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători la fel și pe sensul de

intrare, astfel încît categoria „B” indicată în fila MD1 nefiind respectată, mai mult

ca atît, în fila de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la

început existența unui suport legal pentru contrapunere.

18

În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de

transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lungu

Damian care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control

confirmînd acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu iar pe sensul de intrare în

țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice

corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor

din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a

încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr.

456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea

cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin. (14) din

Codul contravențional.

Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în

cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele

între 10400–11800 lei.

Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la

raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.

Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea

raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.

Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar

fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul

Finanțelor.

Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și

funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din

14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele

judecătorești a intereselor bugetului de stat.

Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod

penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a

situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor

publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

Prima instanță a statuat că acțiunile infracționale din 19 august 2016 cad sub

incidența prevederilor art. 324 alin. (4) Cod penal deoarece martorii GUBINSCHI

Vladislav și POPA Ion au indicat că inculpatul li s-a adresat „Dă sau lasă de un

ceai”, afirmației ce nu a fost însoțită de amenințări cu lezarea intereselor legitime

dacă se refuza solicitarea, nefiind cerută o sumă concretă, excluzându-se estorcarea

și fiind prezentă pretinderea de bunuri ce nu i se cuvin persoanei publice, iar alte

probe ce ar confirma învinuirea adusă în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal nu

au fost prezentate.

Totodată prima instanță, reieșind din prevederile art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală coroborat cu prevederile art. 53 lit. g) și art. 60 alin. (1) lit. a)

Cod penal, a dispus încetarea procesului penal pe motiv că a expirat termenul legal

de tragere la răspundere penală (2 ani), fiindcă infracțiunea prevăzută de art. 324

alin. (4) Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare și la 05 februarie

2019 termenul era prescris.

Referitor la învinuirile aduse în baza art. 327 alin. (1) Cod penal (14 capete de

acuzare), în cadrul judecării cauzei, în instanța de fond, procurorul, ținând cont de

Hotărârea Curții Constituționale nr. 33 din 07 decembrie 2017, a concretizat

19

învinuirile aduse și a solicitat excluderea sintagmei „intereselor publice”, motivând

că prin acțiunile infracționale s-ar fi cauzat daune în proporții considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege persoanei juridice, statul atribuindu-se la

această categorie.

Prima instanță a concluzionat că aceste învinuiri nu și-au găsit confirmare,

lipsind scopul infracțiunii: favorizarea unor agenți economici care desfășoară

activitatea de transport de pasageri în baza carnetelor Intrebus în scopul

determinării acestora să transmită angajaților vamali a mijloacelor bănești în

calitate de mită.

Mai mult, prima instanță a arăta și că art. 197 alin. (14) Cod contravențional a

fost abrogat prin Legea 295 din 21 decembrie 2017, iar în calitate de părți civile nu

au fost recunoscute careva persoane juridice, doar statul, reprezentat de Serviciu

Fiscal de Stat, iar art. 219 alin. (8) Cod de procedură penală stipulează că pretențiile

persoanelor fizice și juridice prejudiciate nemijlocit prin fapta interzisă de legea

penală au prioritate în raport cu pretențiile statului față de făptuitor.

procurorul PASAT Igor și reprezentantul părții vătămate NEGHINA Tatiana.

2.1. Procurorul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri prin care PISARI Sergiu să fie recunoscut vinovat și

condamnat în baza:

- art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal la închisoare pe termen de 6 ani, în

penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 6000 unități convenționale și

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de 7 ani;

- art. 327 alin. (1) Cod penal (14 capete de acuzare) la amendă în mărime de câte

800 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe

termen de câte 2 ani.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor, a-i stabili pedeapsa definitivă 6 ani închisoare, în penitenciar

de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 10000 unități convenționale, echivalentul

a 200 000 lei, cu privarea de dreptul de a deține funcții publice pe termen de 10 ani.

A solicitat admiterea acțiunii civile și a dispune încasarea din contul

inculpatului în beneficul statului a prejudiciului material în mărime de 93600 lei,

cheltuielile de judecată în mărime de 39476 lei și de confiscat de la inculpat suma de

355 lei pe care i-a dobândit pe cale infracțională.

În motivarea apelului acuzarea a invocat că recalificarea acțiunilor inculpatului

în baza art. 324 alin. (4) Cod penal este nefondată, or martorii GUBSCHII Vladislav

și POPA Ion au declarat că au transmis inculpatului bani pentru efectuarea

controlului vamal mai operativ și să nu fie puși în situația de a se întoarce înapoi ori

să fie tergiversat controlul vamal. De asemenea martorii au declarat, că nu duceau

careva obiecte ascunse sau interzise pentru ca să fie nevoiți să dea mită

colaboratorilor serviciului vamal din propria dorință.

Este greșită afirmația că pe cele 14 capetele de acuzare aduse în baza art. 327

alin. (1) Cod penal nu au fost recunoscute în calitate de părți vătămate careva

persoane juridice, or, la etapa urmăririi penale a fost recunoscut în calitate de parte

civilă Statul ca persoană juridică, reprezentat de Ministerul Finanțelor, lui și fiindu-i

20

cauzate daune în proporții considerabile, exteriorizate prin suma amenzilor

neachitate în bugetul de stat.

Obligația constatării încălcării referitor la carnetele Interbus îi revine

inspectorului vamal în baza Hotărârii de Guvern, ea rezultând din art. 22 Legea cu

privire la funcția publică nr. 158-XVI din 04.07.2008 și art. 2) Legea 25 din

22.02.2008 privind Codul Conduită al funcționarului Public, iar faptul că art. 197

alin. (14) Cod contravențional a fost abrogat nu constituie temei de achitare a

inculpatului.

În cazul în care instanța a constatat că nu există prejudiciu cauzat, faptă urma a

fi calificată ca contravenția prevăzută de art. 312 Cod contravențional și nu ca o

încălcare disciplinară.

Instanța a lăsat fără apreciere faptul că inculpatul a declarat că asemenea fapte

au avut loc, doar că acestea au fost din cauza neatenției sale și din cauza faptului că

de către conducerea nemijlocită nu au fost organizate careva cursuri pentru a le fi

explicate procedura verificării carnetelor Interbus.

2.2. Reprezentantul părții vătămate a solicitat casarea parțială a sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri noi prin care inculpatul să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod

penal (14 capete de acuzare) și stabilită o pedeapsă la discreția instanței de apel.

A admite acțiunea civilă și a încasa din contul inculpatului în beneficiul statului

prejudiciul material în sumă de 93600 lei.

În motivarea apelului reprezentantul părții vătămate a menționat că prima

instanță a examinat cauza penală superficial, unilateral, neobiectiv, n-a luat în

considerație probele pertinente, concludente și utile stabilite în rechizitoriul de

învinuire, ci a emis o sentință de achitare ilegală și nefondată.

Faptele infracționale ale inculpatului au generat neatragerea la răspundere

contravențională a agenților economici și a persoanelor fizice, în privința cărora au

fost inițiate procese contravenționale pe faptul săvârșirii contravenției prevăzute de

art. 197 alin. (14) Cod Contravențional.

Prin acțiunile intenționate ale lui PISARI Sergiu la Bugetul de Stat n-au fost

încasate amenzile pentru încălcările depistate, care constituie 93600 lei.

Reieșind din faptul prejudicierii Bugetului Public Național se impune

necesitatea întreprinderilor tuturor măsurilor necesare în vederea recuperării

prejudiciului prin admiterea acțiunii civile în cadrul procesului penal.

2020 a fost respins ca nefondat apelul reprezentantului părții vătămate și admis, din

alte motive decât cele declarate, apelul procurorului, casată parțial sentința,

rejudecată cauza și adoptată o nouă hotărâre prin care PISARI Sergiu a fost achitat

de învinuirile aduse în baza art. 324 alin. (2) lit. c) și art. 327 alin. (1) (14 capete de

acuzare) Cod penal pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Motivând soluția adoptată, instanța de apel a statuat că:

a) instanța de fond incorect l-a condamnat pe PISARI Sergiu pe art. 324

alin. (4) Cod penal, or, probele cercetate în ședința de judecată nu confirmă nici

faptul infracțiunii prevăzute la art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal conform învinuirii

21

aduse prin rechizitoriu și nici a celei recalificate la art. 324 alin. (4) Cod penal de

instanța de fond.

În sensul celor menționate s-a reținut că martorii acuzării n-au indicat la

crearea de către PISARI Sergiu a careva impedimente la controlul vamal și trecerea

frontierei de stat, iar procurorul, în apel, a făcut o interpretare a declarațiilor acestora

sub aspectul învinuirii înaintate, dar nu în esență și coroborarea cu alte probe.

Verificarea autocarelor și primirea documentelor de PISARI Sergiu nu impune

automat concluzia că acesta a primit bani de la șoferi.

Martorii acuzării n-au declarat fapte care ar confirma faptul acuzării înaintată

de procuror referitor la primirea banilor de către PISARI Sergiu, iar procurorul în

apel a făcut o interpretare a declarațiilor acestora sub aspectul învinuirii înaintate,

dar nu în esență și coroborarea cu alte probe, iar secvențele video demonstrează

îndeplinirea obligațiilor de serviciu de către PISARI Sergiu.

Mai mult, nu s-au prezentat probe care ar indica că inculpatul a grăbit

efectuarea controlului, l-a efectuat superficial sau a facilitat cu ceva trecerea

controlului vamal martorii acuzării n-au indicat la crearea de către PISARI Sergiu a

careva impedimente la controlul vamal și trecerea frontierei de stat și nu s-au

depistat la Pisari Sergiu sume bănești provenite din activitatea infracțională

imputată.

b) instanța de fond corect l-a achitat pe PISARI Sergiu pe cele 14 capete

de acuzare în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, doar că incorect a indicat temeiul

achitării, or, probele cercetate în ședința de judecată confirmă lipsa faptului

infracțiunii, dar nu a elementelor ei.

Astfel, nu s-au adus probe în susținerea favorizării unor agenți economici care

desfășoară activitatea de transport de pasageri în baza carnetelor Interbus în scopul

determinării lor să transmită mită colaboratorilor vamali care ar forma fapta

infracțională și nu s-a stabilit încălcarea de către PISARI Sergiu a careva legi ce țin

de atribuțiile lui de serviciu incluse în fișa de post.

Carnetele Interbus ridicate de la Agenția Națională Transport Auto, Serviciul

Vamal, SRL „Scorpion Trans” și SRL „Prosper Trans” confirmă anumite fapte și

date, dar acestea nu-i pot fi incriminate lui PISARI Sergiu, or, în atribuțiile lui de

serviciu din fișa de post, legi și alte acte normative nu intră careva competențe sau

obligațiuni, iar documentele de călătorie în raport cu prevederile legale nu confirmă

fapta infracțională de folosire a situației de serviciu.

De asemenea, cauzarea de daune persoanelor juridice nu s-a stabilit, or, în

speță nici o persoană juridică sau fizică n-a fost recunoscută în calitate de parte

vătămată, iar statul este o entitate separată de persoanele juridice.

Totodată, PISARI Sergiu nu avea atribuții de întocmire a proceselor-verbale cu

privire la contravenții.

c) cheltuielile în sumă de 39 476 lei țin de salariul procurorului și

consultantului procurorului și nu se atribuie la cheltuielile care urmează a fi încasate

de la inculpat.

d) soluția primei instanțe cu referire la acțiunea civilă este una corectă, or

inculpatul a fost achitat.

GAVDIUC Valentina și reprezentantul părții civile DIACIOC Valeriu.

22

4.1. Procurorul solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de

instanța de apel, reiterând motivele susținute în cererea de apel și completându-le cu

argumentul că soluția adoptată de instanța de pale contravine probelor administrate

și că instanța de apel a omis să se expună asupra argumentelor invocate de apelant.

4.2. Reprezentantul părții vătămate solicită casarea deciziei și dispunerea

rejudecării cauzei de instanța de apel, reiterând motivele susținute în cererea de apel

și completându-le cu argumentul că instanța de apel nu a înlăturat erorile de drept

admise de prima instanță cu privire la cele 14 capete de acuzare aduse în baza art.

327 alin. (1) Cod penal.

de procedură penală, a fost depusă de avocatul Cîrțîca Boris, în numele inculpatului,

pledând pentru inadmisibilitatea recursurilor ordinare, motivând că acestea sunt

vădit neîntemeiate, or judecarea apelurilor a avut loc fără derogări și soluția adoptată

de instanța de apel a fost motivată, hotărârea corespunzând exigențelor art. 6

CoEDO.

termen legal, concluzie ce rezultă din faptul că pronunțarea integrală a deciziei a

avut loc la 15 decembrie 2020, iar recursurile ordinare au fost înregistrate de

instanța de recurs la 06 ianuarie 2021 și respectiv la 15 ianuarie 2021.

Penal lărgit concluzionează că acestea sunt în măsură să desființeze hotărârea

recurată și întemeiază dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Din punct de vedere procesual, soluția de admitere a recursurilor declarate, în

drept, se întemeiază pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, potrivit căreia judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu

casarea totală a hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care esența erorilor judiciare

admise nu poate fi înlăturată de către instanța de recurs la această etapă a procedurii.

Conform practicii constante a CtEDO și a instanțelor naționale, în cazul în care

se constată încălcări ale prevederilor legale, hotărârea instanței de apel urmează a fi

desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată, de vreme ce viciul fundamental admis în cadrul unei proceduri

precedente, care afectează hotărârea pronunțată, este o ignorare esențială a

drepturilor și libertăților garantate de CoEDO, de alte tratate internaționale, de

Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale, instanțele de recurs sunt

obligate de a rectifica eroarea de procedură comisă de instanțele ierarhic inferioare,

în caz contrar art. 6 CoEDO este încălcat, or se afectează echitatea procedurii

(hotărârea CtEDO Leoni versus Italia).

Din analiza coroborată a motivelor expuse în recursurile ordinare, se constată

că acestea se subscriu cazului de casare prevăzut de pct. 6) din alin. (1) al art. 427

Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii – și

că acestea sânt întemeiate.

Cu referire la acuzarea adusă în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal,

Colegiul Penal lărgit constată că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

23

motivelor invocate în apel și că decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, decizia fiind contrară prevederilor art. 414 alin. (5) și art. 417 Cod de

procedură penală.

În continuare, verificând materialele cauzei prin prisma argumentelor

formulate de inculpat, Colegiul penal notează că potrivit practicii judiciare și

prevederilor art. 414-417 Cod de procedură penală, instanța de apel, este obligată să

se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului

de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual,

penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină

răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul Penal lărgit notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond

trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile

legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica

corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu

numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni

generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială

apare astfel ca un viciu de procedură. La acest segment instanța de recurs remarcă

faptul, că instanța de apel a examinat superficial argumentele invocate în apelul

inculpatului, fără a reda conținutul deplin al acestora, iar în consecință și fără a oferi

o motivare corespunzătoare celor invocate de apelant.

La caz, instanța de apel își fundamentează soluția în baza art. 390 alin. (1) pct.

1) cod de procedură penală, temeiul dat fiind aplicabil în cazul inexistenței unei

fapte în materialitatea ei, atunci când nu s-a produs nici o schimbare în realitatea

obiectivă sau atunci când evenimentul există, dar nu este rezultatul unei fapte

umane, ci rezultatul unor factori naturali.

În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că acuzarea nu a prezentat

probe obiective, pertinente, concludente, utile și veridice care să confirme învinuirea

adusă inculpatului PISARI Sergiu sub aspectul existenței faptului infracțiunii,

excluzând probele acuzării.

Colegiul Penal lărgit nu poate fi de acord cu o asemenea concluzie de vreme

ce:

- nu a fost motivată respingerea probelor acuzării prin prisma existenței

circumstanțelor enunțate la art. 94 Cod de procedură penală;

- martorilor acuzării GUBINSCHII Vladislav, Popa Ion și ANTONICU Ștefan

au făcut declarații sub jurământ și avertizare de răspundere penală în baza art. 312-

313 Cod penal, apărarea necontestând aceste probe și nefiind invocat și probat că s-a

urmărit incriminarea pe nedrept sau că între inculpat și martori au fi existat relații ce

ar pune de îndoială credibilitatea celor declarate de ultimii;

24

- probele administrate de acuzare a fost cercetate în instanța de apel prin prisma

principiului contradictorialității și nemijlocirii, fiind date citirii conținutul probelor

și părțile nu au contestat conținutul acestor declarațiilor martorilor acuzării făcute în

fața primei instanțe;

- martorii GUBSCHII Vladislav și POPA Ion au declarat că au transmis

inculpatului bani pentru efectuarea controlului vamal mai operativ ca să nu fie puși

în situația de a se întoarce înapoi ori să fie tergiversat controlul vamal. De asemenea

martorii au declarat, că nu duceau careva obiecte ascunse sau interzise pentru ca să

fie nevoiți să dea mită colaboratorilor serviciului vamal din propria dorință;

- nu a fost făcută o analiză a probelor prin coroborare, în ansamblu, din punct

de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor.

Totodată, instanța de apel nu a indicat și descris care sunt încălcările ce au

impus soluția de admitere a apelului procurorului, din alte motive decât cele

declarate.

În continuare instanța de recurs consideră că argumentul instanței de apel

privind nedepistarea la PISARI Sergiu a sumelor bănești provenite din activitatea

infracțională imputată, care ar confirma faptul infracțiunii, contravine ordonanței de

începere a urmăririi penale din 13 octombrie 2016 și a materialelor ce o întemeiază

(f.d. 29-42, vol. I), în speță, nefiind vorba despre o investigare a unei presupuse

infracțiune în flagrant.

Cu referire la acuzarea adusă în baza art. 327 alin. (1) Cod penal (14 capete de

învinuire) instanțele ce judecă fondul învinuirii au fost solidare, considerând că

PISARI Sergiu urmează a fi achitat.

Colegiul Penal lărgit constată că o asemenea soluție nu poate fi preluată

deoarece instanța de apel nu a dat apreciere:

- fișei postului (f.d. 49-52, vol. I), care a fost adusă la cunoștință lui PISARI

Sergiu la 01 iulie 2015 și a fost contrasemnată de acesta și potrivit căreia la pct. 9,

rubrica atribuții de serviciu, se indică „Întocmește procesul-verbal și asigură

colectarea altor probe, necesare constatării unei contravenții vamale,

administrative sau unei infracțiuni penale depistate în procesul de exercitare a

atribuțiilor de serviciu, cu transmiterea acestora către subdiviziunea abilitată a

biroului vamal”;

- faptului că art. 197 alin. (14) Cod contravențional pe perioada iunie –

octombrie 2016 producea efecte juridice, iar art. 440 alin. (5) Cod contravențional,

permitea întreprinderea măsurilor în vederea documentării cazului contravențional,

inclusiv celui ce nu ținea de competența Serviciului Vamal, cu remiterea ulterioară

conform competenței.

Totodată instanțele ce judecă fondul învinuirii au conchis că statul nu poate fi

considerat o persoană juridică ce a suferit un prejudiciu material în urma săvârșirii

unei presupuse infracțiuni, fără a se expune asupra faptului că la urmărirea penală

statul, prin reprezentantul său – Serviciul Fiscal de Stat – a fost recunoscut în

calitate de parte civilă și ordonanța din 08 august 2017 (f.d. 64-65, vol. II) produce

efecte juridice și a căpătat autoritatea lucrului judecat prin necontestare.

Din practica judiciară constantă se desprinde ideea că statul va apărea

întotdeauna ca subiect atât al raporturilor juridice de conformare cât și acelor de

conflict.

25

De asemenea, scopul procesului penal este determinat de necesitatea apărării

valorilor sociale și a ordinii de drept împotriva criminalității și de combatere a

acesteia, iar art. 1 Cod de procedură penală prevede că procesul penal are ca scopul

și protejarea statului de infracțiuni. Mai mult, potrivit art. 58 Cod Civil statul

participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de

drept.

Astfel, reieșind din cele enunțate supra, instanțele și urmau a se expune dacă

și-a găsit confirmare învinuirea de cauzare a daunelor bugetul de stat, cu atât mai

mult că inculpatul a declarat că asemenea fapte au avut loc, doar că acestea au fost

din cauza neatenției sale și din cauză că, conducerea nu a organizat cursuri pentru a

fi explicată procedură verificării carnetelor Interbus.

Tot aici, se menționează și că instanța de apel prin statuarea că „verificarea

autocarelor și primirea documentelor de PISARI Sergiu nu impune automat

concluzia că acesta a primit bani de la șoferi” depășește limitele învinuirii aduse, or

lui PISARI Sergiu nu i s-a incriminat „primirea de bani de la șoferi”, ci abuzul de

serviciu, exteriorizat prin neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu ce

au generat cauzarea de daune intereselor statului, în calitate de persoană juridică.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul Penal lărgit constată că în speța discutată

și-au găsit confirmare temeiurile invocate de recurenți și prevăzute în art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelurile procurorului și reprezentantului părții civile și hotărârea

pronunțată de către instanța de apel nu conține motive legale pe care se întemeiază soluția,

instanța de apel făcând și o motivare de ordin general, fără a enunța și descrie conținutul

probelor administrate de acuzare și fără a le corobora. Astfel argumentele apelanților nu au

fost supuse verificării de instanța de apel, iar apelanții nu au primit răspuns la motivele

invocate în apelurile declarate. Mai mult când inculpatul este învinuit de comiterea mai

multor infracțiuni, hotărârea judecătorească trebuie să conțină analiza fiecărui capăt de

învinuire, probele fiind apreciate în strictă conformitate cu cerințele prevăzute de art. 101

Cod de procedură penală.

Aceste erori de drept nu pot fi corectate în prezenta procedură, or instanța de recurs

nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza în fond, substituind instanța de apel și

motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un viciu de judecată

care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa decizia atacată și a

dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel.

La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit jurisprudenței

constante a CtEDO, rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost

auzite.

O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea

ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs.

Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al

administrării justiției.

Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente

instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele

pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse (hotărârea Fomin versus R.

Moldova).

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a

26

soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să

verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă

probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod

de procedură penală, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar în dependență de datele

obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă

prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul Penal lărgit

d e c i d e :

Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

Circumscripție Bălți, Valentina Gavdiuc și șeful Direcției generale administrare

fiscală Nord al Serviciul Fiscal de Stat, Valeriu Diacioc, casează total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 noiembrie 2020, în cauza penală

privindu-l pe PISARI Sergiu Iurie și dispune rejudecarea cauzei, în aceiași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 22 aprilie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Catan Liliana

Diaconu Iurie

Guzun Ion

Boico Victor

27

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-07-05
0,95
1ra-762/2021 — art. 361 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-762/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 05 iulie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion, Diaconu Iurie, Catan Liliana
CSJ 2021-06-17
0,94
1ra-382/2021 — art. 42 alin. 2, 3, art. 361 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-382/2021 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 17 mai 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Boico Victor, a judecat î
CSJ 2022-01-21
0,94
1ra-1687/21 — art. 252 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1687/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 22 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în componenţă: Preşedinte – Nadejda Toma, Judecători – Ion Guzun, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Victor Boico, a judecat în șed
CSJ 2022-04-14
0,94
1ra-1853/2021 — art. 189 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1853/2021 1-18052914-01-1ra-23082021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 01 martie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma N
CSJ 2020-11-06
0,94
1ra-1057/20 — art. 151 alin. 4, 152 alin. 2 lit. c1, f CP
Dosarul nr. 1ra-1057/20 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 22 septembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie,
Sursă