1ra-798/2021 — Art. 324 alin. 2 lit. c, art. 327 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț sediul Ocnița din 05 februarie 2019 a fost încetat procesul penal de învinuire a lui Pisari Sergiu în baza art. 324 alin. (4) Cod Penal pe motiv că a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere penală. Pisari Sergiu a fost achitat de învinuirile aduse în baza art. 327 alin. (1), art.327 alin.(1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1) Cod Penal pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. A fost soluționată soarta corpurilor delicte, acțiunea civilă și chestiunea ce ține de cheltuielile de judecată. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a stabilit că: Pisari Sergiu se învinuiește că fiind angajat al Serviciului Vamal, potrivit ordinului nr.732-p din 07.08.2012, în funcția de inspector superior, desfășurând activitatea de serviciu în cadrul Biroului Vamal Briceni, Postului vamal Otaci, situat Republica Moldova, r. Ocnița, or. Otaci, str. Prieteniei 86, acționând contrar obligațiilor impuse de funcția deținută prin fișa de post, codului Vamal, codului de 1 conduită a colaboratorului vamal și Legii cu privire la prevenirea și combaterea corupției, fiind obligat să nu se lase influențat în luarea deciziilor de către persoane din afara instituției, în special în situația în care acest fapt ar conduce la crearea anumitor favoruri unei persoane, iar comportamentul său atât public, cât și privat, nu trebuie să-l facă vulnerabil de o influență nedatorată altei persoane, să respingă și să comunice conducătorului ierarhic superior orice tentative sau acte de corupție, să nu folosească poziția sa în interese particulare și să nu sugereze o recompensă pentru îndeplinirea oricăror atribuții de serviciu, să nu solicite, să nu primească sau să nu accepte cadouri, împrumuturi și orice alte valori sau servicii, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, de la persoane cu care se află în relații de serviciu, urmărind în scop de profit, la 19 august 2016: 1) în intervalul de timp 07:22:06–07:24:13 a pretins, acceptat și primit personal, prin extorcare, pentru sine de la Gubschii Vladislav, șoferul autocarului de model Mercedes XXXXX, supus controlului vamal în Postul vamal Otaci, în calitate de mită mijloace bănești proporțiile cărora nu depășesc 100 unități convenționale și anume suma de 500 ruble (ceea ce conform cursului oficial BNM constituia la acel moment 155,15 lei RM) ce nu i se cuvine, pentru a nu interveni, favoriza și a autoriza trecerea persoanelor aflate în autocar, autocarul de model Mercedes KHB888 și a mărfurilor transportate în acest autocar peste frontiera de stat a Republicii Moldova, prin Postul vamal Otaci, fără efectuarea controlului la trecerea frontierei și controlului vamal obligatorii și/sau cu încălcarea procedurii legale stabilite prin Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, sub amenințarea efectuării unui control vamal detaliat/minuțios, cu întocmirea de către pasageri a declarațiilor vamale și tergiversarea neîntemeiată a acestuia în cazul refuzului transmiterii sumei de bani solicitate, cererea de transmitere a banilor fiind camuflată prin sintagma „ceva, de ceai”; 2) în intervalul de timp 08:06:15–08:08:29, a pretins, acceptat și primit personal pentru sine, prin extorcare, de la Popa Ion, șoferul autocarului de model SETRA, cu n/î XXXXX, supus controlului vamal în Postul vamal Otaci, în calitate de mită mijloace bănești proporțiile cărora nu depășesc 100 unități convenționale și anume suma de 200 lei ce nu i se cuvine, pentru a nu interveni, favoriza și a autoriza trecerea persoanelor aflate în autocar, autocarul de model SETRA cu n/î XXXXX și a mărfurilor transportate în acest autocar peste frontiera de stat a Republicii Moldova, prin Postul vamal Otaci, fără efectuarea controlului la trecerea frontierei și controlului vamal obligatorii și/sau cu încălcarea procedurii legale stabilite prin Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, sub amenințarea efectuării unui control vamal detaliat/minuțios, cu întocmirea de către pasageri a declarațiilor vamale și tergiversarea neîntemeiată a acestuia în cazul refuzului transmiterii sumei de bani solicitate. Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod Penal – corupere pasivă, exprimată prin pretinderea, de către o persoană publică de bani, în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale, ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, săvârșită prin extorcare. Pisari Sergiu se învinuiește că fiind angajat al Serviciului Vamal, potrivit ordinului nr.732-p din 07.08.2012 în funcția de inspector superior, desfășurând 2 activitatea de serviciu în cadrul Biroului Vamal Briceni, Postului vamal Otaci, situat Republica Moldova, r. Ocnița, or. Otaci, str. Prieteniei 86, având în virtutea funcției deținute permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, fiind obligat în conformitate cu fișa de post privind obligațiunile funcționale de a dirija în cunoștință de cauză sectorul de muncă încredințat, să manifeste inițiativă și perseverență, să asigure îndeplinirea întocmai a sarcinilor ce stau în fața sa, să se călăuzească în exercitarea atribuțiilor, de legislația în vigoare, să fie obiectiv și imparțială, având obligații în vederea soluționării materialelor repartizate spre examinare, fiind obligat în conformitate cu prevederile art.22 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008 să respecte Constituția, legislația în vigoare, precum și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine atribuțiile de serviciu, ignorând prevederile art. 2 al Legii nr. 25/22.02.2008 privind Codul de conduită a funcționarului public, care indică că în exercitarea funcției publice, funcționarul public se călăuzește de principiile legalității, imparțialității, independenței, profesionalismului și loialității, iar în conformitate cu Legea cu privire la prevenirea și combaterea corupției nr. 90-XVI din 25.04.2008, acceptând benevol restricțiile impuse de actele normative pentru a nu fi comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interese personale, de grup și în alte interese decât cele de serviciu, contrar, obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută: 1) la 01.07.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 06 din carnetul Interbus nr. XXXXX. Potrivit informațiilor conținute în fila MD2 din foaia de parcurs nr.06 a carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului „A” (călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007 din presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care transportă același grup de călători de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de plecare, iar potrivit informației conținute în fila de control al foii de parcurs nr.06, care a fost primită și verificată la 28.06.2016 de către inspectorul vamal Dubenco Vasile, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. XXXXX care-i aparține, nu a fost selectat nici unul din serviciile respective Astfel, la 01.07.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a foii de parcurs nr. 06 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „A”, (călătoria cu ușile închise), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul necorespunderii datelor pasagerilor de pe sensul de ieșire cu cel de pe intrare, inclusiv prin contrapunerea numărului și datelor pasagerilor aflați în salonul autocarului. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 28.06.2016 și s-a stabilit că datele pasagerilor pe sensul de ieșire și cel de intrare în țară diferă, astfel încît se constată că categoria serviciului prestat, în cazul dat „A”, indicată în 3 fila MD2 nu a fost respectată, mai mult ca atît, în fila de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru contrapunere. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Dubenco Vasile care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmînd acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cele din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007 inclusiv cu întocmirea actului respectiv; Astfel, Pisari Sergiu folosindu-se intenționat de funcția deținută, urmărind scopul favorizării unor agenți economici care desfășoară activitatea de transport de pasageri în baza carnetelor „Interbus”, în scopul determinării acestora să transmită angajaților vamali a mijloacelor bănești în calitate de mită reieșind din formula a câte 10 lei pentru fiecare pasager transportat, plus 50 lei pentru autocar, a omis respectarea prevederilor Hotărârii de Guvern „Cu privire la aprobarea Regulamentului pentru imlementarea Acordului Interbus”, nr. 456 din 24.04.2007 unde potrivit art. 39 dacă foile de parcurs (Interbus) sunt completate la toate rubricile conform cerințelor stabilite și datele indicate în ele corespund datelor de facto, inspectorul confirmă verificarea acestora în rubrica 9, prin aplicarea semnăturii și ștampilei, cu indicarea datei, denumirii postului, face însemnările corespunzătoare în registru după care permite ca autobuzul să-și continue cursa. Totodată în cazul depistării încălcărilor, inspectorul întocmește actul corespunzător, anulează foile de parcurs MD1, MD2 (Interbus) cu mențiunea respectivă în rubrica 9 a acestora și în registru, recomandă agentului transportator să completeze alte foi de parcurs după care permite trecerea autobuzului pentru efectuarea de mai departe a cursei. Actul cu anexarea foii de parcurs MD2 și a filei de control se prezintă în decurs de trei zile la oficiul central al organului competent, pentru examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin. (14) Cod contravențional. Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400–11800 lei. Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor. Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanțelor. Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din 14.11.2018, Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele judecătorești a intereselor bugetului de stat. 4 Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. 2) la 26.08.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 16 din carnetul Interbus nr. 0004036. Potrivit informațiilor conținute în fila MD2 din foaia de parcurs nr. 16 a carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului „C”, (călătoria dus în gol și toți călătorii sunt îmbarcați din același loc și transportați în țara în care operatorul de transport este stabilit), în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, iar potrivit informației conținute în fila de control al foii de parcurs nr. 16, care a fost primită și verificată la 23.08.2016 de către inspectorul vamal Lisnic Daniel cu aplicarea ștampilei nr. 1641 care-i aparține, a fost selectată categoria serviciului „B”, care presupune călătoria dus încărcat întors în gol. Astfel, la 26.08.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a foii de parcurs nr.16 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „C”, inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul necorespunderii categoriei cu cea din fila de control, inclusiv prin contrapunerea de facto a numărului și datelor pasagerilor aflați în salonul autocarului. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 23.08.2016 și s-a stabilit că în autocar au fost transportați călători atît pe sensul de intrare cît și pe cel de ieșire inclusiv datele pasagerilor diferă, astfel încît se constată că categoria serviciului prestat, în cazul dat „B”, indicată în fila de control nu a fost respectată, mai mult ca atât, datele din foile respective nu coincid. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila de control cu cele din fila MD1 și MD2, confirmând respectarea regimului prin aplicarea stampilei personale, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art.197 alin.(14) din Codul contravențional. Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400–11800 lei. Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor. 5 Potrivit art. 31 alin. (1) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanțelor. Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din 14.11.2018, Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele judecătorești a intereselor bugetului de stat. Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal – abuz de serviciu pe semnele folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. 3) la 29.07.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 11 din carnetul Interbus nr. XXXXX. Potrivit informațiilor conținute în fila MD2 din foaia de parcurs nr. 11 a carnetului Interbus nr. 0004276, agentul economic a selectat categoria serviciului „A” (călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007 presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care transportă același grup de călători de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de plecare, iar potrivit informației conținute în fila de control al foii de parcurs nr. 11, care a fost primită și verificată la 26.07.2016 de către inspectorul vamal Lisnic Daniel, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. 1641 care-i aparține, nu a fost selectat nici unul din serviciile respective. Astfel, la 29.07.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a foii de parcurs nr. 11 din carnetul Interbus nr. 0004276 categoria serviciului „A”, (călătoria cu ușile închise), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul necorespunderii datelor pasagerilor de pe sensul de ieșire cu cel de pe intrare, inclusiv prin contrapunerea numărului și datelor pasagerilor aflați în salonul autocarului. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 26.07.2016 și s-a stabilit că datele pasagerilor diferă, astfel încît se constată că categoria serviciului prestat, în cazul dat „A”, indicat în fila MD2 nu a fost respectată, mai mult ca atît, în fila de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru contrapunere. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmînd acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila de control cu cele din fila MD1 și MD2, confirmîd respectarea regimului prin aplicarea stampilei personale, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă 6 acțiunile prevăzute de pct. 39 Hotărârea Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin. (14) Cod contravențional. Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400–11800 lei. Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor. Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanțelor. Conform prevederilor pct.6 subpct.89) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din 14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele judecătorești a intereselor bugetului de stat. Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. 4) la 16.06.2016 aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 14 din carnetul Interbus nr. XXXXX. Potrivit informațiilor conținute în fila MD2 din foaia de parcurs nr. 14 a carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului „B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, iar potrivit informației conținute în fila de control al foii de parcurs nr. 14, care a fost primită și verificată la 12.06.2016 de către inspectorul vamal Dubenco Vasile, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. XXXXX care-i aparține, nu a fost selectat nici unul din serviciile respective. Astfel, la 16.06.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a foii de parcurs nr.14 din carnetul Interbus nr. 0004076 categoria serviciului „B”, (călătoria cu ușile închise), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul necorespunderii datelor pasagerilor de pe sensul de ieșire cu cel de pe intrare, inclusiv prin contrapunerea numărului și datelor pasagerilor aflați în salonul autocarului. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 12.06.2016 și s-a stabilit că în autocar au fost transportați călători atît pe sensul de intrare cît și pe cel de ieșire inclusiv datele pasagerilor diferă, astfel încît se constată că categoria serviciului prestat, în cazul dat „B”, din fila MD2 nu a fost respectată, mai mult ca atît, în fila de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru contrapunere. 7 În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Dubenco Vasile care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmînd acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila de control cu cele din fila MD1 și MD2, confirmîd respectarea regimului prin aplicarea sigilei personale, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 Hotărîrea Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin. (14) Cod contravențional. Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400–11800 lei. Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor. Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanțelor. Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din 14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele judecătorești a intereselor bugetului de stat. Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. 5) la 09.10.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 11 din carnetul Interbus nr. XXXXX. Potrivit informațiilor conținute în fila MD2 din foaia de parcurs nr.11 a carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului „A”, (călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 25.07.2014 presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care transportă același grup de călători de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de plecare, iar potrivit informației conținute în fila de control al foii de parcurs nr. 11, care a fost primită și verificată 02.10.2016 de către inspectorul vamal Lisnic Daniel cu aplicarea ștampilei nr. 1641 care-i aparține, a fost selectată categoria serviciului „B”, care presupune călătoria dus încărcat întors în gol. Astfel, la 09.10.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a foii de parcurs nr.11 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „A”, inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat mijlocul de transport nu a 8 constatat faptul necorespunderii categoriei cu cea din fila de control, inclusiv prin contrapunerea de facto a numărului și datelor pasagerilor aflați în salonul autocarului. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 02.10.2016 și s-a stabilit că autocarul a ieșit din țară încărcat dar s-a întors în gol, astfel încît categoria „A” indicată în fila MD2 nu a fost respectată, mai mult ca atît, categoriile selectate în fila MD2 și fila de control diferă. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila de control, cu cele din fila MD1 și MD2, confirmîd respectarea regimului ales și completarea identică a filelor Interbus, prin aplicarea sigilei personale, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin. (14) Cod contravențional. Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400–11800 lei. Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor. Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanțelor. Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din 14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele judecătorești a intereselor bugetului de stat. Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. 6) la 01.10.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î SGAR854, care efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 22 din carnetul Interbus nr. XXXXX. Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 22 a carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului „B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, iar potrivit informației conținute în fila de control al foii de parcurs nr.22, care a fost primită și verificată la 28.09.2016 de 9 către inspectorul vamal Lisnic Daniel, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. XXXXX care-i aparține, nu a fost selectat nici unul din serviciile respective. Astfel, la 01.10.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD1 a foii de parcurs nr. 22 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”, (călătoria dus încărcat întors în gol), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul necorespunderii datelor pasagerilor de pe sensul de ieșire cu cel de pe intrare, inclusiv prin contrapunerea numărului și datelor pasagerilor aflați în salonul autocarului. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 28.09.2016 și 01.10.2016, s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați 17 călători inclusiv 2 șoferi iar pe sensul de intrare 18 pasageri inclusiv 2 șoferi, astfel încît categoria „B” indicată în fila MD1 nu a fost resptectată. Mai mult ca atît, în fila de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru contrapunere. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmînd acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin. (14) din Codul contravențional. Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400–11800 lei. Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor. Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanțelor. Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din 14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele judecătorești a intereselor bugetului de stat. Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. 7) la 02.08.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î KBB736, care 10 efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 17 din carnetul Interbus nr. XXXXX. Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr.17 a carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului „B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, la fel și în fila de control al foii de parcurs nr.17, care a fost primită și verificată la 30.07.2016 de către inspectorul vamal Lisnic Daniel, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr.1641 care-i aparține. Totodată deși la 02.08.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1 a foii de parcurs nr. 17 din carnetul Interbus nr. 0004101 categoria serviciului „B”, (călătoria cu ușile închise), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul nerespectării regimului ales, fapt care se confirma prin prezența pasagerilor în autocar. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 30.07.2016 și s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de intrare, astfel categoria „B”, nefiind respectată. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art.197 alin. (14) din Codul contravențional. Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400–11800 lei. Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor. Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice Și responsabilității bugetar fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanțelor. Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din 14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele judecătorești a intereselor bugetului de stat. Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. 11 8) la 23.06.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î CRWW1, care efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 21 din carnetul Interbus nr. XXXXX. Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 21 a carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului „B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, la fel și în fila de control al foii de parcurs nr. 21, care a fost primită și verificată la 20.06.2016 de către inspectorul vamal Dubenco Vasile, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. XXXXX, care-i aparține. Totodată deși la 23.06.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1 a foii de parcurs nr. 21 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”, (călătoria cu ușile închise), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul nerespectării regimului ales, fapt care se confirma prin prezența pasagerilor în autocar. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 20.06.2016 și s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de intrare, astfel categoria „B”, nefiind respectată. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Dubenco Vasile, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art.197 alin. (14) din Codul contravențional. Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400–11800 lei. Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor. Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanțelor. Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din 14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele judecătorești a intereselor bugetului de stat. Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a 12 situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. 9) la 11.08.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 01 din carnetul Interbus nr. XXXXX. Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 01 a carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului „B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, la fel și în fila de control al foii de parcurs nr. 01, care a fost primită și verificată la 07.08.2016 de către inspectorul vamal Lisnic Daniel, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. XXXXX care-i aparține. Totodată deși la 11.08.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1 a foii de parcurs nr.01 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”, (călătoria dus încărcat întors în gol), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul nerespectării regimului ales, fapt care se confirma prin prezența pasagerilor în autocar. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 07.08.2016 și s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de intrare, astfel categoria „B”, nefiind respectată. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin. (14) din Codul contravențional. Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400–11800 lei. Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor. Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanțelor. Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din 14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele judecătorești a intereselor bugetului de stat. 13 Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. 10) la 18.08.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 02 din carnetul Interbus nr. XXXXX. Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr.02 a carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului „B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, la fel și în fila de control al foii de parcurs nr.02, care a fost primită și verificată la 15.08.2016 de către inspectorul vamal Lisnic Daniel, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. XXXXX care-i aparține. Totodată deși la 18.08.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1 a foii de parcurs nr. 02 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”, (călătoria dus încărcat întors în gol), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul nerespectării regimului ales, fapt care se confirma prin prezența pasagerilor în autocar. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 15.08.2016 și s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de intrare, astfel categoria „B”, nefiind respectată. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin. (14) din Codul contravențional. Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400–11800 lei. Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor. Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice i responsabilității bugetar fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanțelor. Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din 14 14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele judecătorești a intereselor bugetului de stat. Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. 11) la 16.09.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 07 din carnetul Interbus nr. XXXXX. Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 07 a carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului „B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, iar potrivit informației conținute în fila de control al foii de parcurs nr.07, care a fost primită și verificată la 10.09.2016 de către inspectorul vamal Bularga Ion, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. XXXXX care-i aparține, serviciul selectat a fost „A” (călătorie cu ușile închise). Totodată deși la 16.09.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1 a foii de parcurs nr.07 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”, (călătorie dus încărcat, întors în gol), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul nerespectării regimului ales, inclusiv prin contrapunerea datelor pasagerilor și necorespunderii categoriilor din foile respective. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 10.09.2016 și s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de intrare în țară astfel încît categoria „B” indicată în fila MD1 nefiind respectată, mai mult ca atît, în fila de control fiind selectată o altă categorie. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Bularga Ion iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct.39 al Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin. (14) din Codul contravențional. Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400–11800 lei. Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor. 15 Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanțelor. Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din 14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele judecătorești a intereselor bugetului de stat. Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. 12) la 01.10.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 08 din carnetul Interbus nr. XXXXX. Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 08 a carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului „B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, iar potrivit informației conținute în fila de control al foii de parcurs nr. 08, care a fost primită și verificată la 26.09.2016 de către inspectorul vamal Bularga Ion, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. 1618 care-i aparține, serviciul selectat a fost „A” (călătorie cu ușile închise). Totodată deși la 01.10.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1 a foii de parcurs nr. 08 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”, (călătorie dus încărcat, întors în gol), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul nerespectării regimului ales, inclusiv prin contrapunerea datelor pasagerilor și necorespunderii categoriilor serviciilor din foile respective. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 26.09.2016 și s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de intrare în țară, iar datele călătorilor diferă, astfel încît categoria „B” indicată în fila MD1 nefiind respectată, mai mult ca atît, în fila de control fiind selectată o altă categorie. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Bularga Ion iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin. (14) din Codul contravențional. 16 Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400–11800 lei. Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor. Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanțelor. Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din 14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele judecătorești a intereselor bugetului de stat. Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. 13) la 09.10.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr.12 din carnetul Interbus nr. XXXXX. Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 12 a carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului „B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, la fel și în fila de control al foii de parcurs nr. 12, care a fost primită și verificată la 06.10.2016 de către inspectorul vamal Lisnic Daniel, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. 1641 care-i aparține. Totodată deși la 09.10.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1 a foii de parcurs nr. 12 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”, (călătorie dus încărcat, întors în gol), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul nerespectării regimului ales, fapt care se confirma prin prezența pasagerilor în autocar. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 06.10.2016 și s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de intrare, astfel categoria „B”, nefiind respectată. În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru 17 examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin. (14) din Codul contravențional. Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400–11800 lei. Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor. Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanțelor. Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din 14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele judecătorești a intereselor bugetului de stat. Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. 14) la 15.09.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 11 din carnetul Interbus nr. XXXXX. Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 11 a carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului „B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, iar potrivit informației conținute în fila de control al foii de parcurs nr.11, care a fost primită și verificată la 09.09.2016 de către inspectorul vamal Lungu Damian, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. XXXXX care-i aparține, s-a constatat că în aceasta nu a fost selectat nici unul din serviciile respective. Astfel, la 15.09.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD1 a foii de parcurs nr. 11 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”, (călătorie dus încărcat, întors în gol), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul necorespunderii datelor pasagerilor de pe sensul de ieșire cu cel de pe intrare, inclusiv prin contrapunerea numărului și datelor pasagerilor aflați în salonul autocarului. Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 09.09.2016 și s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători la fel și pe sensul de intrare, astfel încît categoria „B” indicată în fila MD1 nefiind respectată, mai mult ca atît, în fila de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru contrapunere. 18 În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lungu Damian care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control confirmînd acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin. (14) din Codul contravențional. Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele între 10400–11800 lei. Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept. Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor. Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanțelor. Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din 14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele judecătorești a intereselor bugetului de stat. Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. Prima instanță a statuat că acțiunile infracționale din 19 august 2016 cad sub incidența prevederilor art. 324 alin. (4) Cod penal deoarece martorii GUBINSCHI Vladislav și POPA Ion au indicat că inculpatul li s-a adresat „Dă sau lasă de un ceai”, afirmației ce nu a fost însoțită de amenințări cu lezarea intereselor legitime dacă se refuza solicitarea, nefiind cerută o sumă concretă, excluzându-se estorcarea și fiind prezentă pretinderea de bunuri ce nu i se cuvin persoanei publice, iar alte probe ce ar confirma învinuirea adusă în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal nu au fost prezentate. Totodată prima instanță, reieșind din prevederile art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală coroborat cu prevederile art. 53 lit. g) și art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, a dispus încetarea procesului penal pe motiv că a expirat termenul legal de tragere la răspundere penală (2 ani), fiindcă infracțiunea prevăzută de art. 324 alin. (4) Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare și la 05 februarie 2019 termenul era prescris. Referitor la învinuirile aduse în baza art. 327 alin. (1) Cod penal (14 capete de acuzare), în cadrul judecării cauzei, în instanța de fond, procurorul, ținând cont de Hotărârea Curții Constituționale nr. 33 din 07 decembrie 2017, a concretizat 19 învinuirile aduse și a solicitat excluderea sintagmei „intereselor publice”, motivând că prin acțiunile infracționale s-ar fi cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege persoanei juridice, statul atribuindu-se la această categorie. Prima instanță a concluzionat că aceste învinuiri nu și-au găsit confirmare, lipsind scopul infracțiunii: favorizarea unor agenți economici care desfășoară activitatea de transport de pasageri în baza carnetelor Intrebus în scopul determinării acestora să transmită angajaților vamali a mijloacelor bănești în calitate de mită. Mai mult, prima instanță a arăta și că art. 197 alin. (14) Cod contravențional a fost abrogat prin Legea 295 din 21 decembrie 2017, iar în calitate de părți civile nu au fost recunoscute careva persoane juridice, doar statul, reprezentat de Serviciu Fiscal de Stat, iar art. 219 alin. (8) Cod de procedură penală stipulează că pretențiile persoanelor fizice și juridice prejudiciate nemijlocit prin fapta interzisă de legea penală au prioritate în raport cu pretențiile statului față de făptuitor.

Legalitatea și temeinicia sentinței au fost contestate cu apel de procurorul PASAT Igor și reprezentantul părții vătămate NEGHINA Tatiana. 2.1. Procurorul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care PISARI Sergiu să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal la închisoare pe termen de 6 ani, în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 6000 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de 7 ani; - art. 327 alin. (1) Cod penal (14 capete de acuzare) la amendă în mărime de câte 800 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de câte 2 ani. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, a-i stabili pedeapsa definitivă 6 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 10000 unități convenționale, echivalentul a 200 000 lei, cu privarea de dreptul de a deține funcții publice pe termen de 10 ani. A solicitat admiterea acțiunii civile și a dispune încasarea din contul inculpatului în beneficul statului a prejudiciului material în mărime de 93600 lei, cheltuielile de judecată în mărime de 39476 lei și de confiscat de la inculpat suma de 355 lei pe care i-a dobândit pe cale infracțională. În motivarea apelului acuzarea a invocat că recalificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 324 alin. (4) Cod penal este nefondată, or martorii GUBSCHII Vladislav și POPA Ion au declarat că au transmis inculpatului bani pentru efectuarea controlului vamal mai operativ și să nu fie puși în situația de a se întoarce înapoi ori să fie tergiversat controlul vamal. De asemenea martorii au declarat, că nu duceau careva obiecte ascunse sau interzise pentru ca să fie nevoiți să dea mită colaboratorilor serviciului vamal din propria dorință. Este greșită afirmația că pe cele 14 capetele de acuzare aduse în baza art. 327 alin. (1) Cod penal nu au fost recunoscute în calitate de părți vătămate careva persoane juridice, or, la etapa urmăririi penale a fost recunoscut în calitate de parte civilă Statul ca persoană juridică, reprezentat de Ministerul Finanțelor, lui și fiindu-i 20 cauzate daune în proporții considerabile, exteriorizate prin suma amenzilor neachitate în bugetul de stat. Obligația constatării încălcării referitor la carnetele Interbus îi revine inspectorului vamal în baza Hotărârii de Guvern, ea rezultând din art. 22 Legea cu privire la funcția publică nr. 158-XVI din 04.07.2008 și art. 2) Legea 25 din 22.02.2008 privind Codul Conduită al funcționarului Public, iar faptul că art. 197 alin. (14) Cod contravențional a fost abrogat nu constituie temei de achitare a inculpatului. În cazul în care instanța a constatat că nu există prejudiciu cauzat, faptă urma a fi calificată ca contravenția prevăzută de art. 312 Cod contravențional și nu ca o încălcare disciplinară. Instanța a lăsat fără apreciere faptul că inculpatul a declarat că asemenea fapte au avut loc, doar că acestea au fost din cauza neatenției sale și din cauza faptului că de către conducerea nemijlocită nu au fost organizate careva cursuri pentru a le fi explicate procedura verificării carnetelor Interbus. 2.2. Reprezentantul părții vătămate a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri noi prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal (14 capete de acuzare) și stabilită o pedeapsă la discreția instanței de apel. A admite acțiunea civilă și a încasa din contul inculpatului în beneficiul statului prejudiciul material în sumă de 93600 lei. În motivarea apelului reprezentantul părții vătămate a menționat că prima instanță a examinat cauza penală superficial, unilateral, neobiectiv, n-a luat în considerație probele pertinente, concludente și utile stabilite în rechizitoriul de învinuire, ci a emis o sentință de achitare ilegală și nefondată. Faptele infracționale ale inculpatului au generat neatragerea la răspundere contravențională a agenților economici și a persoanelor fizice, în privința cărora au fost inițiate procese contravenționale pe faptul săvârșirii contravenției prevăzute de art. 197 alin. (14) Cod Contravențional. Prin acțiunile intenționate ale lui PISARI Sergiu la Bugetul de Stat n-au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate, care constituie 93600 lei. Reieșind din faptul prejudicierii Bugetului Public Național se impune necesitatea întreprinderilor tuturor măsurilor necesare în vederea recuperării prejudiciului prin admiterea acțiunii civile în cadrul procesului penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 noiembrie 2020 a fost respins ca nefondat apelul reprezentantului părții vătămate și admis, din alte motive decât cele declarate, apelul procurorului, casată parțial sentința, rejudecată cauza și adoptată o nouă hotărâre prin care PISARI Sergiu a fost achitat de învinuirile aduse în baza art. 324 alin. (2) lit. c) și art. 327 alin. (1) (14 capete de acuzare) Cod penal pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței. Motivând soluția adoptată, instanța de apel a statuat că: a) instanța de fond incorect l-a condamnat pe PISARI Sergiu pe art. 324 alin. (4) Cod penal, or, probele cercetate în ședința de judecată nu confirmă nici faptul infracțiunii prevăzute la art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal conform învinuirii 21 aduse prin rechizitoriu și nici a celei recalificate la art. 324 alin. (4) Cod penal de instanța de fond. În sensul celor menționate s-a reținut că martorii acuzării n-au indicat la crearea de către PISARI Sergiu a careva impedimente la controlul vamal și trecerea frontierei de stat, iar procurorul, în apel, a făcut o interpretare a declarațiilor acestora sub aspectul învinuirii înaintate, dar nu în esență și coroborarea cu alte probe. Verificarea autocarelor și primirea documentelor de PISARI Sergiu nu impune automat concluzia că acesta a primit bani de la șoferi. Martorii acuzării n-au declarat fapte care ar confirma faptul acuzării înaintată de procuror referitor la primirea banilor de către PISARI Sergiu, iar procurorul în apel a făcut o interpretare a declarațiilor acestora sub aspectul învinuirii înaintate, dar nu în esență și coroborarea cu alte probe, iar secvențele video demonstrează îndeplinirea obligațiilor de serviciu de către PISARI Sergiu. Mai mult, nu s-au prezentat probe care ar indica că inculpatul a grăbit efectuarea controlului, l-a efectuat superficial sau a facilitat cu ceva trecerea controlului vamal martorii acuzării n-au indicat la crearea de către PISARI Sergiu a careva impedimente la controlul vamal și trecerea frontierei de stat și nu s-au depistat la Pisari Sergiu sume bănești provenite din activitatea infracțională imputată. b) instanța de fond corect l-a achitat pe PISARI Sergiu pe cele 14 capete de acuzare în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, doar că incorect a indicat temeiul achitării, or, probele cercetate în ședința de judecată confirmă lipsa faptului infracțiunii, dar nu a elementelor ei. Astfel, nu s-au adus probe în susținerea favorizării unor agenți economici care desfășoară activitatea de transport de pasageri în baza carnetelor Interbus în scopul determinării lor să transmită mită colaboratorilor vamali care ar forma fapta infracțională și nu s-a stabilit încălcarea de către PISARI Sergiu a careva legi ce țin de atribuțiile lui de serviciu incluse în fișa de post. Carnetele Interbus ridicate de la Agenția Națională Transport Auto, Serviciul Vamal, SRL „Scorpion Trans” și SRL „Prosper Trans” confirmă anumite fapte și date, dar acestea nu-i pot fi incriminate lui PISARI Sergiu, or, în atribuțiile lui de serviciu din fișa de post, legi și alte acte normative nu intră careva competențe sau obligațiuni, iar documentele de călătorie în raport cu prevederile legale nu confirmă fapta infracțională de folosire a situației de serviciu. De asemenea, cauzarea de daune persoanelor juridice nu s-a stabilit, or, în speță nici o persoană juridică sau fizică n-a fost recunoscută în calitate de parte vătămată, iar statul este o entitate separată de persoanele juridice. Totodată, PISARI Sergiu nu avea atribuții de întocmire a proceselor-verbale cu privire la contravenții. c) cheltuielile în sumă de 39 476 lei țin de salariul procurorului și consultantului procurorului și nu se atribuie la cheltuielile care urmează a fi încasate de la inculpat. d) soluția primei instanțe cu referire la acțiunea civilă este una corectă, or inculpatul a fost achitat.

Nefiind de acord cu hotărârea, recursuri ordinare declară procurorul GAVDIUC Valentina și reprezentantul părții civile DIACIOC Valeriu. 22 4.1. Procurorul solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de instanța de apel, reiterând motivele susținute în cererea de apel și completându-le cu argumentul că soluția adoptată de instanța de pale contravine probelor administrate și că instanța de apel a omis să se expună asupra argumentelor invocate de apelant. 4.2. Reprezentantul părții vătămate solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de instanța de apel, reiterând motivele susținute în cererea de apel și completându-le cu argumentul că instanța de apel nu a înlăturat erorile de drept admise de prima instanță cu privire la cele 14 capete de acuzare aduse în baza art. 327 alin. (1) Cod penal.

Referință, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a fost depusă de avocatul Cîrțîca Boris, în numele inculpatului, pledând pentru inadmisibilitatea recursurilor ordinare, motivând că acestea sunt vădit neîntemeiate, or judecarea apelurilor a avut loc fără derogări și soluția adoptată de instanța de apel a fost motivată, hotărârea corespunzând exigențelor art. 6 CoEDO.

Colegiul Penal lărgit constată că recursurile ordinare au fost depuse în termen legal, concluzie ce rezultă din faptul că pronunțarea integrală a deciziei a avut loc la 15 decembrie 2020, iar recursurile ordinare au fost înregistrate de instanța de recurs la 06 ianuarie 2021 și respectiv la 15 ianuarie 2021.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acestea sunt în măsură să desființeze hotărârea recurată și întemeiază dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Din punct de vedere procesual, soluția de admitere a recursurilor declarate, în drept, se întemeiază pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit căreia judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care esența erorilor judiciare admise nu poate fi înlăturată de către instanța de recurs la această etapă a procedurii. Conform practicii constante a CtEDO și a instanțelor naționale, în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, de vreme ce viciul fundamental admis în cadrul unei proceduri precedente, care afectează hotărârea pronunțată, este o ignorare esențială a drepturilor și libertăților garantate de CoEDO, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale, instanțele de recurs sunt obligate de a rectifica eroarea de procedură comisă de instanțele ierarhic inferioare, în caz contrar art. 6 CoEDO este încălcat, or se afectează echitatea procedurii (hotărârea CtEDO Leoni versus Italia). Din analiza coroborată a motivelor expuse în recursurile ordinare, se constată că acestea se subscriu cazului de casare prevăzut de pct. 6) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii – și că acestea sânt întemeiate. Cu referire la acuzarea adusă în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, Colegiul Penal lărgit constată că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor 23 motivelor invocate în apel și că decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, decizia fiind contrară prevederilor art. 414 alin. (5) și art. 417 Cod de procedură penală. În continuare, verificând materialele cauzei prin prisma argumentelor formulate de inculpat, Colegiul penal notează că potrivit practicii judiciare și prevederilor art. 414-417 Cod de procedură penală, instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul Penal lărgit notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. La acest segment instanța de recurs remarcă faptul, că instanța de apel a examinat superficial argumentele invocate în apelul inculpatului, fără a reda conținutul deplin al acestora, iar în consecință și fără a oferi o motivare corespunzătoare celor invocate de apelant. La caz, instanța de apel își fundamentează soluția în baza art. 390 alin. (1) pct. 1) cod de procedură penală, temeiul dat fiind aplicabil în cazul inexistenței unei fapte în materialitatea ei, atunci când nu s-a produs nici o schimbare în realitatea obiectivă sau atunci când evenimentul există, dar nu este rezultatul unei fapte umane, ci rezultatul unor factori naturali. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că acuzarea nu a prezentat probe obiective, pertinente, concludente, utile și veridice care să confirme învinuirea adusă inculpatului PISARI Sergiu sub aspectul existenței faptului infracțiunii, excluzând probele acuzării. Colegiul Penal lărgit nu poate fi de acord cu o asemenea concluzie de vreme ce: - nu a fost motivată respingerea probelor acuzării prin prisma existenței circumstanțelor enunțate la art. 94 Cod de procedură penală; - martorilor acuzării GUBINSCHII Vladislav, Popa Ion și ANTONICU Ștefan au făcut declarații sub jurământ și avertizare de răspundere penală în baza art. 312- 313 Cod penal, apărarea necontestând aceste probe și nefiind invocat și probat că s-a urmărit incriminarea pe nedrept sau că între inculpat și martori au fi existat relații ce ar pune de îndoială credibilitatea celor declarate de ultimii; 24 - probele administrate de acuzare a fost cercetate în instanța de apel prin prisma principiului contradictorialității și nemijlocirii, fiind date citirii conținutul probelor și părțile nu au contestat conținutul acestor declarațiilor martorilor acuzării făcute în fața primei instanțe; - martorii GUBSCHII Vladislav și POPA Ion au declarat că au transmis inculpatului bani pentru efectuarea controlului vamal mai operativ ca să nu fie puși în situația de a se întoarce înapoi ori să fie tergiversat controlul vamal. De asemenea martorii au declarat, că nu duceau careva obiecte ascunse sau interzise pentru ca să fie nevoiți să dea mită colaboratorilor serviciului vamal din propria dorință; - nu a fost făcută o analiză a probelor prin coroborare, în ansamblu, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor. Totodată, instanța de apel nu a indicat și descris care sunt încălcările ce au impus soluția de admitere a apelului procurorului, din alte motive decât cele declarate. În continuare instanța de recurs consideră că argumentul instanței de apel privind nedepistarea la PISARI Sergiu a sumelor bănești provenite din activitatea infracțională imputată, care ar confirma faptul infracțiunii, contravine ordonanței de începere a urmăririi penale din 13 octombrie 2016 și a materialelor ce o întemeiază (f.d. 29-42, vol. I), în speță, nefiind vorba despre o investigare a unei presupuse infracțiune în flagrant. Cu referire la acuzarea adusă în baza art. 327 alin. (1) Cod penal (14 capete de învinuire) instanțele ce judecă fondul învinuirii au fost solidare, considerând că PISARI Sergiu urmează a fi achitat. Colegiul Penal lărgit constată că o asemenea soluție nu poate fi preluată deoarece instanța de apel nu a dat apreciere: - fișei postului (f.d. 49-52, vol. I), care a fost adusă la cunoștință lui PISARI Sergiu la 01 iulie 2015 și a fost contrasemnată de acesta și potrivit căreia la pct. 9, rubrica atribuții de serviciu, se indică „Întocmește procesul-verbal și asigură colectarea altor probe, necesare constatării unei contravenții vamale, administrative sau unei infracțiuni penale depistate în procesul de exercitare a atribuțiilor de serviciu, cu transmiterea acestora către subdiviziunea abilitată a biroului vamal”; - faptului că art. 197 alin. (14) Cod contravențional pe perioada iunie – octombrie 2016 producea efecte juridice, iar art. 440 alin. (5) Cod contravențional, permitea întreprinderea măsurilor în vederea documentării cazului contravențional, inclusiv celui ce nu ținea de competența Serviciului Vamal, cu remiterea ulterioară conform competenței. Totodată instanțele ce judecă fondul învinuirii au conchis că statul nu poate fi considerat o persoană juridică ce a suferit un prejudiciu material în urma săvârșirii unei presupuse infracțiuni, fără a se expune asupra faptului că la urmărirea penală statul, prin reprezentantul său – Serviciul Fiscal de Stat – a fost recunoscut în calitate de parte civilă și ordonanța din 08 august 2017 (f.d. 64-65, vol. II) produce efecte juridice și a căpătat autoritatea lucrului judecat prin necontestare. Din practica judiciară constantă se desprinde ideea că statul va apărea întotdeauna ca subiect atât al raporturilor juridice de conformare cât și acelor de conflict. 25 De asemenea, scopul procesului penal este determinat de necesitatea apărării valorilor sociale și a ordinii de drept împotriva criminalității și de combatere a acesteia, iar art. 1 Cod de procedură penală prevede că procesul penal are ca scopul și protejarea statului de infracțiuni. Mai mult, potrivit art. 58 Cod Civil statul participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept. Astfel, reieșind din cele enunțate supra, instanțele și urmau a se expune dacă și-a găsit confirmare învinuirea de cauzare a daunelor bugetul de stat, cu atât mai mult că inculpatul a declarat că asemenea fapte au avut loc, doar că acestea au fost din cauza neatenției sale și din cauză că, conducerea nu a organizat cursuri pentru a fi explicată procedură verificării carnetelor Interbus. Tot aici, se menționează și că instanța de apel prin statuarea că „verificarea autocarelor și primirea documentelor de PISARI Sergiu nu impune automat concluzia că acesta a primit bani de la șoferi” depășește limitele învinuirii aduse, or lui PISARI Sergiu nu i s-a incriminat „primirea de bani de la șoferi”, ci abuzul de serviciu, exteriorizat prin neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu ce au generat cauzarea de daune intereselor statului, în calitate de persoană juridică. Generalizând cele expuse supra, Colegiul Penal lărgit constată că în speța discutată și-au găsit confirmare temeiurile invocate de recurenți și prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile procurorului și reprezentantului părții civile și hotărârea pronunțată de către instanța de apel nu conține motive legale pe care se întemeiază soluția, instanța de apel făcând și o motivare de ordin general, fără a enunța și descrie conținutul probelor administrate de acuzare și fără a le corobora. Astfel argumentele apelanților nu au fost supuse verificării de instanța de apel, iar apelanții nu au primit răspuns la motivele invocate în apelurile declarate. Mai mult când inculpatul este învinuit de comiterea mai multor infracțiuni, hotărârea judecătorească trebuie să conțină analiza fiecărui capăt de învinuire, probele fiind apreciate în strictă conformitate cu cerințele prevăzute de art. 101 Cod de procedură penală. Aceste erori de drept nu pot fi corectate în prezenta procedură, or instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza în fond, substituind instanța de apel și motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un viciu de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa decizia atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel. La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării justiției. Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse (hotărârea Fomin versus R. Moldova). La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a 26 soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e : Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Valentina Gavdiuc și șeful Direcției generale administrare fiscală Nord al Serviciul Fiscal de Stat, Valeriu Diacioc, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe PISARI Sergiu Iurie și dispune rejudecarea cauzei, în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia pronunțată integral la 22 aprilie 2021. Președinte Toma Nadejda Judecători Catan Liliana Diaconu Iurie Guzun Ion Boico Victor 27