1ra-798/2021 — art. 324 alin. 2 lit. c, art. 327 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 324 alin. 2 lit. c, art. 327 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-798/2021 — art. 324 alin. 2 lit. c, art. 327 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-798/2021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
22 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal lărgit în componența:
președinte Toma Nadejda
judecători Catan Liliana
Diaconu Iurie
Guzun Ion
Boico Victor
a judecat, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de procurorul
în Procuratura de Circumscripție Bălți, Valentina Gavdiuc și șeful Direcției generale
administrare fiscală Nord al Serviciul Fiscal de Stat, Valeriu Diacioc, în care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 noiembrie
2020, în cauza penală privindu-l pe
PISARI Sergiu XXXXX, născut la XXXXX,
originar din XXXXX și domiciliat în XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 05.09.2017 – 05.02.2019;
Instanța de apel: 28.02.2019 – 12.11.2020;
Instanța de recurs: 21.01.2021 – 22.03.2021.
Asupra recursurilor ordinare declarate, Colegiul Penal lărgit
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Edineț sediul Ocnița din 05 februarie 2019 a
fost încetat procesul penal de învinuire a lui Pisari Sergiu în baza art. 324 alin. (4)
Cod Penal pe motiv că a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere
penală.
Pisari Sergiu a fost achitat de învinuirile aduse în baza art. 327 alin. (1), art.327
alin.(1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art.
327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1),
art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1), art. 327 alin. (1) Cod Penal pe
motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte, acțiunea civilă și chestiunea ce ține
de cheltuielile de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a stabilit că:
Pisari Sergiu se învinuiește că fiind angajat al Serviciului Vamal, potrivit
ordinului nr.732-p din 07.08.2012, în funcția de inspector superior, desfășurând
activitatea de serviciu în cadrul Biroului Vamal Briceni, Postului vamal Otaci, situat
Republica Moldova, r. Ocnița, or. Otaci, str. Prieteniei 86, acționând contrar
obligațiilor impuse de funcția deținută prin fișa de post, codului Vamal, codului de
1
conduită a colaboratorului vamal și Legii cu privire la prevenirea și combaterea
corupției, fiind obligat să nu se lase influențat în luarea deciziilor de către persoane
din afara instituției, în special în situația în care acest fapt ar conduce la crearea
anumitor favoruri unei persoane, iar comportamentul său atât public, cât și privat, nu
trebuie să-l facă vulnerabil de o influență nedatorată altei persoane, să respingă și să
comunice conducătorului ierarhic superior orice tentative sau acte de corupție, să nu
folosească poziția sa în interese particulare și să nu sugereze o recompensă pentru
îndeplinirea oricăror atribuții de serviciu, să nu solicite, să nu primească sau să nu
accepte cadouri, împrumuturi și orice alte valori sau servicii, în legătură cu
îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, de la persoane cu care se află în relații de
serviciu, urmărind în scop de profit, la 19 august 2016:
1) în intervalul de timp 07:22:06–07:24:13 a pretins, acceptat și primit
personal, prin extorcare, pentru sine de la Gubschii Vladislav, șoferul autocarului de
model Mercedes XXXXX, supus controlului vamal în Postul vamal Otaci, în calitate
de mită mijloace bănești proporțiile cărora nu depășesc 100 unități convenționale și
anume suma de 500 ruble (ceea ce conform cursului oficial BNM constituia la acel
moment 155,15 lei RM) ce nu i se cuvine, pentru a nu interveni, favoriza și a
autoriza trecerea persoanelor aflate în autocar, autocarul de model Mercedes
KHB888 și a mărfurilor transportate în acest autocar peste frontiera de stat a
Republicii Moldova, prin Postul vamal Otaci, fără efectuarea controlului la trecerea
frontierei și controlului vamal obligatorii și/sau cu încălcarea procedurii legale
stabilite prin Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, sub
amenințarea efectuării unui control vamal detaliat/minuțios, cu întocmirea de către
pasageri a declarațiilor vamale și tergiversarea neîntemeiată a acestuia în cazul
refuzului transmiterii sumei de bani solicitate, cererea de transmitere a banilor fiind
camuflată prin sintagma „ceva, de ceai”;
2) în intervalul de timp 08:06:15–08:08:29, a pretins, acceptat și primit
personal pentru sine, prin extorcare, de la Popa Ion, șoferul autocarului de model
SETRA, cu n/î XXXXX, supus controlului vamal în Postul vamal Otaci, în calitate
de mită mijloace bănești proporțiile cărora nu depășesc 100 unități convenționale și
anume suma de 200 lei ce nu i se cuvine, pentru a nu interveni, favoriza și a autoriza
trecerea persoanelor aflate în autocar, autocarul de model SETRA cu n/î XXXXX și
a mărfurilor transportate în acest autocar peste frontiera de stat a Republicii
Moldova, prin Postul vamal Otaci, fără efectuarea controlului la trecerea frontierei și
controlului vamal obligatorii și/sau cu încălcarea procedurii legale stabilite prin
Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, sub amenințarea
efectuării unui control vamal detaliat/minuțios, cu întocmirea de către pasageri a
declarațiilor vamale și tergiversarea neîntemeiată a acestuia în cazul refuzului
transmiterii sumei de bani solicitate.
Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod
Penal – corupere pasivă, exprimată prin pretinderea, de către o persoană publică
de bani, în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale, ce nu i se cuvin,
pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni
în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, săvârșită prin extorcare.
Pisari Sergiu se învinuiește că fiind angajat al Serviciului Vamal, potrivit
ordinului nr.732-p din 07.08.2012 în funcția de inspector superior, desfășurând
2
activitatea de serviciu în cadrul Biroului Vamal Briceni, Postului vamal Otaci, situat
Republica Moldova, r. Ocnița, or. Otaci, str. Prieteniei 86, având în virtutea funcției
deținute permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității
publice, fiind obligat în conformitate cu fișa de post privind obligațiunile
funcționale de a dirija în cunoștință de cauză sectorul de muncă încredințat, să
manifeste inițiativă și perseverență, să asigure îndeplinirea întocmai a sarcinilor ce
stau în fața sa, să se călăuzească în exercitarea atribuțiilor, de legislația în vigoare,
să fie obiectiv și imparțială, având obligații în vederea soluționării materialelor
repartizate spre examinare, fiind obligat în conformitate cu prevederile art.22 din
Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din
04.07.2008 să respecte Constituția, legislația în vigoare, precum și tratatele
internaționale la care Republica Moldova este parte, să respecte cu strictețe
drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate
și promptitudine atribuțiile de serviciu, ignorând prevederile art. 2 al Legii nr.
25/22.02.2008 privind Codul de conduită a funcționarului public, care indică că în
exercitarea funcției publice, funcționarul public se călăuzește de principiile
legalității, imparțialității, independenței, profesionalismului și loialității, iar în
conformitate cu Legea cu privire la prevenirea și combaterea corupției nr. 90-XVI
din 25.04.2008, acceptând benevol restricțiile impuse de actele normative pentru a
nu fi comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității
sale în interese personale, de grup și în alte interese decât cele de serviciu, contrar,
obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută:
1) la 01.07.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat
traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care
efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi
prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 06 din carnetul
Interbus nr. XXXXX.
Potrivit informațiilor conținute în fila MD2 din foaia de parcurs nr.06 a
carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului
„A” (călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 456 din
24.04.2007 din presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care
transportă același grup de călători de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de
plecare, iar potrivit informației conținute în fila de control al foii de parcurs nr.06,
care a fost primită și verificată la 28.06.2016 de către inspectorul vamal Dubenco
Vasile, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. XXXXX care-i aparține, nu a fost
selectat nici unul din serviciile respective
Astfel, la 01.07.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a
foii de parcurs nr. 06 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „A”,
(călătoria cu ușile închise), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat
mijlocul de transport nu a constatat faptul necorespunderii datelor pasagerilor de pe
sensul de ieșire cu cel de pe intrare, inclusiv prin contrapunerea numărului și datelor
pasagerilor aflați în salonul autocarului.
Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la
traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 28.06.2016 și
s-a stabilit că datele pasagerilor pe sensul de ieșire și cel de intrare în țară diferă,
astfel încît se constată că categoria serviciului prestat, în cazul dat „A”, indicată în
3
fila MD2 nu a fost respectată, mai mult ca atît, în fila de control nefiind selectat nici
un serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport legal pentru
contrapunere.
În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de
transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Dubenco
Vasile care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control
confirmînd acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu iar pe sensul de intrare în
țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice
corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor
din fila MD1 sau MD2 cu cele din fila de control, iar în caz de depistare a
încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr.
456 din 24.04.2007 inclusiv cu întocmirea actului respectiv;
Astfel, Pisari Sergiu folosindu-se intenționat de funcția deținută, urmărind
scopul favorizării unor agenți economici care desfășoară activitatea de transport de
pasageri în baza carnetelor „Interbus”, în scopul determinării acestora să transmită
angajaților vamali a mijloacelor bănești în calitate de mită reieșind din formula a
câte 10 lei pentru fiecare pasager transportat, plus 50 lei pentru autocar, a omis
respectarea prevederilor Hotărârii de Guvern „Cu privire la aprobarea
Regulamentului pentru imlementarea Acordului Interbus”, nr. 456 din 24.04.2007
unde potrivit art. 39 dacă foile de parcurs (Interbus) sunt completate la toate
rubricile conform cerințelor stabilite și datele indicate în ele corespund datelor de
facto, inspectorul confirmă verificarea acestora în rubrica 9, prin aplicarea
semnăturii și ștampilei, cu indicarea datei, denumirii postului, face însemnările
corespunzătoare în registru după care permite ca autobuzul să-și continue cursa.
Totodată în cazul depistării încălcărilor, inspectorul întocmește actul
corespunzător, anulează foile de parcurs MD1, MD2 (Interbus) cu mențiunea
respectivă în rubrica 9 a acestora și în registru, recomandă agentului transportator să
completeze alte foi de parcurs după care permite trecerea autobuzului pentru
efectuarea de mai departe a cursei. Actul cu anexarea foii de parcurs MD2 și a filei
de control se prezintă în decurs de trei zile la oficiul central al organului competent,
pentru examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art.
197 alin. (14) Cod contravențional.
Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în
cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele
între 10400–11800 lei.
Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la
raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.
Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea
raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.
Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar
fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul
Finanțelor.
Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și
funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din
14.11.2018, Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele
judecătorești a intereselor bugetului de stat.
4
Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod
penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a
situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor
publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.
2) la 26.08.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat
traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care
efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi
prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 16 din
carnetul Interbus nr. 0004036.
Potrivit informațiilor conținute în fila MD2 din foaia de parcurs nr. 16 a
carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului
„C”, (călătoria dus în gol și toți călătorii sunt îmbarcați din același loc și transportați
în țara în care operatorul de transport este stabilit), în temeiul Hotărîrii Guvernului
nr. 456 din 24.04.2007, iar potrivit informației conținute în fila de control al foii de
parcurs nr. 16, care a fost primită și verificată la 23.08.2016 de către inspectorul
vamal Lisnic Daniel cu aplicarea ștampilei nr. 1641 care-i aparține, a fost selectată
categoria serviciului „B”, care presupune călătoria dus încărcat întors în gol.
Astfel, la 26.08.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a
foii de parcurs nr.16 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „C”,
inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat mijlocul de transport nu a
constatat faptul necorespunderii categoriei cu cea din fila de control, inclusiv prin
contrapunerea de facto a numărului și datelor pasagerilor aflați în salonul
autocarului.
Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la
traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 23.08.2016 și
s-a stabilit că în autocar au fost transportați călători atît pe sensul de intrare cît și pe
cel de ieșire inclusiv datele pasagerilor diferă, astfel încît se constată că categoria
serviciului prestat, în cazul dat „B”, indicată în fila de control nu a fost respectată,
mai mult ca atât, datele din foile respective nu coincid. În baza informației ridicate
de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de transport a fost verificată la ieșirea
din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel iar pe sensul de intrare în țară de
către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice corectitudinea
respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor din fila de
control cu cele din fila MD1 și MD2, confirmând respectarea regimului prin
aplicarea stampilei personale, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă
acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007,
inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea cazului cu privire la
contravenție inițiat în conformitate cu art.197 alin.(14) din Codul contravențional.
Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în
cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele
între 10400–11800 lei.
Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la
raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.
Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în
asemenea raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.
5
Potrivit art. 31 alin. (1) din Legea finanțelor publice și responsabilității
bugetar fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către
Ministerul Finanțelor.
Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și
funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din
14.11.2018, Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele
judecătorești a intereselor bugetului de stat.
Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod
penal – abuz de serviciu pe semnele folosirea intenționată de către o persoană
publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile
intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor
juridice.
3) la 29.07.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat
traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care
efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi
prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 11 din carnetul
Interbus nr. XXXXX.
Potrivit informațiilor conținute în fila MD2 din foaia de parcurs nr. 11 a
carnetului Interbus nr. 0004276, agentul economic a selectat categoria serviciului
„A” (călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 456 din
24.04.2007 presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care
transportă același grup de călători de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de
plecare, iar potrivit informației conținute în fila de control al foii de parcurs nr. 11,
care a fost primită și verificată la 26.07.2016 de către inspectorul vamal Lisnic
Daniel, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. 1641 care-i aparține, nu a fost selectat
nici unul din serviciile respective.
Astfel, la 29.07.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a
foii de parcurs nr. 11 din carnetul Interbus nr. 0004276 categoria serviciului „A”,
(călătoria cu ușile închise), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat
mijlocul de transport nu a constatat faptul necorespunderii datelor pasagerilor de pe
sensul de ieșire cu cel de pe intrare, inclusiv prin contrapunerea numărului și datelor
pasagerilor aflați în salonul autocarului.
Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la
traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 26.07.2016 și
s-a stabilit că datele pasagerilor diferă, astfel încît se constată că categoria
serviciului prestat, în cazul dat „A”, indicat în fila MD2 nu a fost respectată, mai
mult ca atît, în fila de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la
început existența unui suport legal pentru contrapunere.
În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de
transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel
care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control
confirmînd acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în
țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice
corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor
din fila de control cu cele din fila MD1 și MD2, confirmîd respectarea regimului
prin aplicarea stampilei personale, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă
6
acțiunile prevăzute de pct. 39 Hotărârea Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv
cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea cazului cu privire la contravenție
inițiat în conformitate cu art. 197 alin. (14) Cod contravențional.
Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în
cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele
între 10400–11800 lei.
Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la
raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.
Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea
raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.
Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar
fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul
Finanțelor.
Conform prevederilor pct.6 subpct.89) din Regulamentul privind organizarea și
funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din
14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele
judecătorești a intereselor bugetului de stat.
Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal
– abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a
situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor
publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.
4) la 16.06.2016 aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat
traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care
efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi
prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 14 din carnetul
Interbus nr. XXXXX.
Potrivit informațiilor conținute în fila MD2 din foaia de parcurs nr. 14 a
carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului
„B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii
Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, iar potrivit informației conținute în fila de
control al foii de parcurs nr. 14, care a fost primită și verificată la 12.06.2016 de
către inspectorul vamal Dubenco Vasile, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr.
XXXXX care-i aparține, nu a fost selectat nici unul din serviciile respective.
Astfel, la 16.06.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a
foii de parcurs nr.14 din carnetul Interbus nr. 0004076 categoria serviciului „B”,
(călătoria cu ușile închise), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat
mijlocul de transport nu a constatat faptul necorespunderii datelor pasagerilor de pe
sensul de ieșire cu cel de pe intrare, inclusiv prin contrapunerea numărului și datelor
pasagerilor aflați în salonul autocarului.
Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la
traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 12.06.2016 și
s-a stabilit că în autocar au fost transportați călători atît pe sensul de intrare cît și pe
cel de ieșire inclusiv datele pasagerilor diferă, astfel încît se constată că categoria
serviciului prestat, în cazul dat „B”, din fila MD2 nu a fost respectată, mai mult ca
atît, în fila de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la început
existența unui suport legal pentru contrapunere.
7
În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de
transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Dubenco
Vasile care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control
confirmînd acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu, iar pe sensul de intrare în
țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice
corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor
din fila de control cu cele din fila MD1 și MD2, confirmîd respectarea regimului
prin aplicarea sigilei personale, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă
acțiunile prevăzute de pct. 39 Hotărîrea Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv
cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea cazului cu privire la contravenție
inițiat în conformitate cu art. 197 alin. (14) Cod contravențional.
Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în
cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele
între 10400–11800 lei.
Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la
raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.
Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea
raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.
Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar
fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul
Finanțelor.
Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și
funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din
14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele
judecătorești a intereselor bugetului de stat.
Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod penal
– abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a
situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor
publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.
5) la 09.10.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat
traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care
efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi
prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 11 din carnetul
Interbus nr. XXXXX.
Potrivit informațiilor conținute în fila MD2 din foaia de parcurs nr.11 a
carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului
„A”, (călătoria cu ușile închise), care în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 456 din
25.07.2014 presupune servicii derulate cu același autobuz sau autocar care
transportă același grup de călători de-a lungul călătoriei și îl aduce înapoi la locul de
plecare, iar potrivit informației conținute în fila de control al foii de parcurs nr. 11,
care a fost primită și verificată 02.10.2016 de către inspectorul vamal Lisnic Daniel
cu aplicarea ștampilei nr. 1641 care-i aparține, a fost selectată categoria serviciului
„B”, care presupune călătoria dus încărcat întors în gol.
Astfel, la 09.10.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD2 a
foii de parcurs nr.11 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „A”,
inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat mijlocul de transport nu a
8
constatat faptul necorespunderii categoriei cu cea din fila de control, inclusiv prin
contrapunerea de facto a numărului și datelor pasagerilor aflați în salonul
autocarului.
Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la
traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 02.10.2016 și
s-a stabilit că autocarul a ieșit din țară încărcat dar s-a întors în gol, astfel încît
categoria „A” indicată în fila MD2 nu a fost respectată, mai mult ca atît, categoriile
selectate în fila MD2 și fila de control diferă.
În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de
transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel
iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea
obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin
contrapunerea datelor din fila de control, cu cele din fila MD1 și MD2, confirmîd
respectarea regimului ales și completarea identică a filelor Interbus, prin aplicarea
sigilei personale, iar în caz de depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile
prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu
întocmirea actului respectiv pentru examinarea cazului cu privire la contravenție
inițiat în conformitate cu art. 197 alin. (14) Cod contravențional.
Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în
cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele
între 10400–11800 lei.
Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la
raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.
Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea
raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.
Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar
fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul
Finanțelor.
Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și
funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din
14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele
judecătorești a intereselor bugetului de stat.
Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod
penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a
situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor
publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.
6) la 01.10.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat
traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î SGAR854, care
efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi
prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 22 din carnetul
Interbus nr. XXXXX.
Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 22 a
carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului
„B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii
Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, iar potrivit informației conținute în fila de
control al foii de parcurs nr.22, care a fost primită și verificată la 28.09.2016 de
9
către inspectorul vamal Lisnic Daniel, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr.
XXXXX care-i aparține, nu a fost selectat nici unul din serviciile respective.
Astfel, la 01.10.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD1 a
foii de parcurs nr. 22 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”,
(călătoria dus încărcat întors în gol), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a
documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul necorespunderii datelor
pasagerilor de pe sensul de ieșire cu cel de pe intrare, inclusiv prin contrapunerea
numărului și datelor pasagerilor aflați în salonul autocarului.
Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la
traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 28.09.2016 și
01.10.2016, s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați 17 călători inclusiv
2 șoferi iar pe sensul de intrare 18 pasageri inclusiv 2 șoferi, astfel încît categoria
„B” indicată în fila MD1 nu a fost resptectată. Mai mult ca atît, în fila de control
nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la început existența unui suport
legal pentru contrapunere.
În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de
transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel
care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control
confirmînd acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu iar pe sensul de intrare în
țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice
corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor
din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a
încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr.
456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea
cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin. (14) din
Codul contravențional.
Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în
cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele
între 10400–11800 lei.
Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la
raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.
Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea
raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.
Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar
fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul
Finanțelor.
Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și
funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din
14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele
judecătorești a intereselor bugetului de stat.
Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod
penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a
situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor
publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.
7) la 02.08.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat
traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î KBB736, care
10
efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi
prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 17 din carnetul
Interbus nr. XXXXX.
Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr.17 a
carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului
„B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii
Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, la fel și în fila de control al foii de parcurs nr.17,
care a fost primită și verificată la 30.07.2016 de către inspectorul vamal Lisnic
Daniel, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr.1641 care-i aparține.
Totodată deși la 02.08.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1
a foii de parcurs nr. 17 din carnetul Interbus nr. 0004101 categoria serviciului „B”,
(călătoria cu ușile închise), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat
mijlocul de transport nu a constatat faptul nerespectării regimului ales, fapt care se
confirma prin prezența pasagerilor în autocar.
Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la
traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 30.07.2016 și
s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de
intrare, astfel categoria „B”, nefiind respectată.
În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de
transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel,
iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea
obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin
contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de
depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii
Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru
examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art.197 alin.
(14) din Codul contravențional.
Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în
cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele
între 10400–11800 lei.
Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la
raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.
Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea
raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.
Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice Și responsabilității bugetar
fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul
Finanțelor.
Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și
funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din
14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele
judecătorești a intereselor bugetului de stat.
Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod
penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a
situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor
publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.
11
8) la 23.06.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat
traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î CRWW1, care
efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi
prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 21 din carnetul
Interbus nr. XXXXX.
Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 21 a
carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului
„B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii
Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, la fel și în fila de control al foii de parcurs nr.
21, care a fost primită și verificată la 20.06.2016 de către inspectorul vamal
Dubenco Vasile, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. XXXXX, care-i aparține.
Totodată deși la 23.06.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1
a foii de parcurs nr. 21 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”,
(călătoria cu ușile închise), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a documentat
mijlocul de transport nu a constatat faptul nerespectării regimului ales, fapt care se
confirma prin prezența pasagerilor în autocar.
Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la
traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 20.06.2016 și
s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de
intrare, astfel categoria „B”, nefiind respectată.
În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de
transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Dubenco
Vasile, iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care
avea obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin
contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de
depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii
Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru
examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art.197 alin.
(14) din Codul contravențional.
Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în
cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele
între 10400–11800 lei.
Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la
raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.
Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea
raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.
Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar
fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul
Finanțelor.
Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și
funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din
14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele
judecătorești a intereselor bugetului de stat.
Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod
penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a
12
situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor
publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.
9) la 11.08.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat
traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care
efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi
prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 01 din carnetul
Interbus nr. XXXXX.
Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 01 a
carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului
„B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii
Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, la fel și în fila de control al foii de parcurs nr.
01, care a fost primită și verificată la 07.08.2016 de către inspectorul vamal Lisnic
Daniel, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. XXXXX care-i aparține.
Totodată deși la 11.08.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1
a foii de parcurs nr.01 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”,
(călătoria dus încărcat întors în gol), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a
documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul nerespectării regimului ales,
fapt care se confirma prin prezența pasagerilor în autocar.
Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la
traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 07.08.2016 și
s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de
intrare, astfel categoria „B”, nefiind respectată.
În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de
transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel,
iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea
obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin
contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de
depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii
Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru
examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin.
(14) din Codul contravențional.
Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în
cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele
între 10400–11800 lei.
Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la
raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.
Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea
raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.
Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar
fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul
Finanțelor.
Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și
funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din
14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele
judecătorești a intereselor bugetului de stat.
13
Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod
penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a
situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor
publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.
10) la 18.08.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat
traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care
efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi
prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 02 din carnetul
Interbus nr. XXXXX.
Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr.02 a
carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului
„B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii
Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, la fel și în fila de control al foii de parcurs nr.02,
care a fost primită și verificată la 15.08.2016 de către inspectorul vamal Lisnic
Daniel, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. XXXXX care-i aparține.
Totodată deși la 18.08.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1
a foii de parcurs nr. 02 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”,
(călătoria dus încărcat întors în gol), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a
documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul nerespectării regimului ales,
fapt care se confirma prin prezența pasagerilor în autocar.
Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la
traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 15.08.2016 și
s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de
intrare, astfel categoria „B”, nefiind respectată.
În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de
transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel,
iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea
obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin
contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de
depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii
Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru
examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin.
(14) din Codul contravențional.
Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în
cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele
între 10400–11800 lei.
Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la
raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.
Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea
raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.
Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice i responsabilității bugetar
fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul
Finanțelor.
Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și
funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din
14
14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele
judecătorești a intereselor bugetului de stat.
Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod
penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a
situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor
publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.
11) la 16.09.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat
traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care
efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi
prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 07 din carnetul
Interbus nr. XXXXX.
Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 07 a
carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului
„B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii
Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, iar potrivit informației conținute în fila de
control al foii de parcurs nr.07, care a fost primită și verificată la 10.09.2016 de
către inspectorul vamal Bularga Ion, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. XXXXX
care-i aparține, serviciul selectat a fost „A” (călătorie cu ușile închise).
Totodată deși la 16.09.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia
MD1 a foii de parcurs nr.07 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului
„B”, (călătorie dus încărcat, întors în gol), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a
documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul nerespectării regimului ales,
inclusiv prin contrapunerea datelor pasagerilor și necorespunderii categoriilor din
foile respective.
Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire
la traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 10.09.2016
și s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul
de intrare în țară astfel încît categoria „B” indicată în fila MD1 nefiind respectată,
mai mult ca atît, în fila de control fiind selectată o altă categorie.
În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de
transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Bularga Ion
iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea
obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin
contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de
depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct.39 al Hotărîrii
Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru
examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin.
(14) din Codul contravențional.
Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în
cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele
între 10400–11800 lei.
Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la
raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.
Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea
raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.
15
Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar
fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul
Finanțelor.
Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și
funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din
14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele
judecătorești a intereselor bugetului de stat.
Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod
penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a
situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor
publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.
12) la 01.10.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat
traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care
efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi
prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 08 din carnetul
Interbus nr. XXXXX.
Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 08 a
carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului
„B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii
Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, iar potrivit informației conținute în fila de
control al foii de parcurs nr. 08, care a fost primită și verificată la 26.09.2016 de
către inspectorul vamal Bularga Ion, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. 1618
care-i aparține, serviciul selectat a fost „A” (călătorie cu ușile închise).
Totodată deși la 01.10.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1
a foii de parcurs nr. 08 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”,
(călătorie dus încărcat, întors în gol), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a
documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul nerespectării regimului ales,
inclusiv prin contrapunerea datelor pasagerilor și necorespunderii categoriilor
serviciilor din foile respective.
Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la
traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 26.09.2016 și
s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de
intrare în țară, iar datele călătorilor diferă, astfel încît categoria „B” indicată în fila
MD1 nefiind respectată, mai mult ca atît, în fila de control fiind selectată o altă
categorie.
În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de
transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Bularga Ion
iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea
obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin
contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de
depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii
Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru
examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin.
(14) din Codul contravențional.
16
Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în
cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele
între 10400–11800 lei.
Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la
raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.
Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea
raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.
Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar
fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul
Finanțelor.
Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și
funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din
14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele
judecătorești a intereselor bugetului de stat.
Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod
penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a
situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor
publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.
13) la 09.10.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat
traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care
efectua o rută privată pentru SRL „Scorpion Trans”, concomitent urmând ai fi
prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr.12 din carnetul
Interbus nr. XXXXX.
Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 12 a
carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului
„B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii
Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, la fel și în fila de control al foii de parcurs nr.
12, care a fost primită și verificată la 06.10.2016 de către inspectorul vamal Lisnic
Daniel, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr. 1641 care-i aparține.
Totodată deși la 09.10.2016, la revenire în țară, șoferul a selectat în foaia MD1
a foii de parcurs nr. 12 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”,
(călătorie dus încărcat, întors în gol), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a
documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul nerespectării regimului ales,
fapt care se confirma prin prezența pasagerilor în autocar.
Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la
traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 06.10.2016 și
s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători inclusiv și pe sensul de
intrare, astfel categoria „B”, nefiind respectată.
În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de
transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lisnic Daniel,
iar pe sensul de intrare în țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu care avea
obligația să verifice corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin
contrapunerea datelor din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de
depistare a încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii
Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru
17
examinarea cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin.
(14) din Codul contravențional.
Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în
cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele
între 10400–11800 lei.
Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la
raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.
Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea
raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.
Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar
fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul
Finanțelor.
Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și
funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din
14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele
judecătorești a intereselor bugetului de stat.
Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod
penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a
situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor
publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.
14) la 15.09.2016, aflându-se la serviciu, pe sensul de intrare, a documentat
traversarea frontierei de stat de către unitatea de transport cu n/î XXXXX, care
efectua o rută privată pentru SRL „Prosper Trans”, concomitent urmând ai fi
prezentate pentru control filele MD1 și MD2 din foaia de parcurs nr. 11 din carnetul
Interbus nr. XXXXX.
Potrivit informațiilor conținute în fila MD1 din foaia de parcurs nr. 11 a
carnetului Interbus nr. XXXXX, agentul economic a selectat categoria serviciului
„B” care presupune călătoria dus încărcat întors în gol, în temeiul Hotărîrii
Guvernului nr. 456 din 24.04.2007, iar potrivit informației conținute în fila de
control al foii de parcurs nr.11, care a fost primită și verificată la 09.09.2016 de
către inspectorul vamal Lungu Damian, cu aplicarea ștampilei de serviciu nr.
XXXXX care-i aparține, s-a constatat că în aceasta nu a fost selectat nici unul din
serviciile respective.
Astfel, la 15.09.2016, la revenire în țară, deși șoferul a selectat în foaia MD1 a
foii de parcurs nr. 11 din carnetul Interbus nr. XXXXX categoria serviciului „B”,
(călătorie dus încărcat, întors în gol), inspectorul vamal Pisari Sergiu care a
documentat mijlocul de transport nu a constatat faptul necorespunderii datelor
pasagerilor de pe sensul de ieșire cu cel de pe intrare, inclusiv prin contrapunerea
numărului și datelor pasagerilor aflați în salonul autocarului.
Fiind contrapusă informația din baza de date a poliției de frontieră, cu privire la
traversarea frontierei de stat a unității de transport cu n/î XXXXX la 09.09.2016 și
s-a stabilit că pe sensul de ieșire au fost transportați călători la fel și pe sensul de
intrare, astfel încît categoria „B” indicată în fila MD1 nefiind respectată, mai mult
ca atît, în fila de control nefiind selectat nici un serviciu fapt ce exclude de la
început existența unui suport legal pentru contrapunere.
18
În baza informației ridicate de la Serviciul Vamal s-a stabilit că unitatea de
transport a fost verificată la ieșirea din țară de către inspectorul vamal Lungu
Damian care avea obligația de a verifica corectitudinea completării filei de control
confirmînd acest fapt prin aplicarea ștampilei de serviciu iar pe sensul de intrare în
țară de către inspectorul vamal Pisari Sergiu, care avea obligația să verifice
corectitudinea respectării categoriei serviciului prestat prin contrapunerea datelor
din fila MD1 sau MD2 cu cea din fila de control, iar în caz de depistare a
încălcărilor să întreprindă acțiunile prevăzute de pct. 39 al Hotărîrii Guvernului nr.
456 din 24.04.2007, inclusiv cu întocmirea actului respectiv pentru examinarea
cazului cu privire la contravenție inițiat în conformitate cu art. 197 alin. (14) din
Codul contravențional.
Astfel prin acțiunile intenționate ale lui Pisari Sergiu la Bugetul de stat, în
cazul dat, nu au fost încasate amenzile pentru încălcările depistate și anume sumele
între 10400–11800 lei.
Potrivit art. 58 Cod Civil statul și unitățile administrativ-teritoriale participă la
raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept.
Atribuțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se exercită în asemenea
raporturi de organele acestora, în conformitate cu competența lor.
Potrivit art. 31 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar
fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul de stat se administrează de către Ministerul
Finanțelor.
Conform prevederilor pct. 6 subpct. 89) Regulamentul privind organizarea și
funcționarea ministrului finanțelor aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1265 din
14.11.2018 Ministrul Finanțelor exercită atribuția de reprezentare în instanțele
judecătorești a intereselor bugetului de stat.
Aceste acțiuni au fost încadrate, de acuzare, în baza art. 327 alin. (1) Cod
penal – abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a
situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor
publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.
Prima instanță a statuat că acțiunile infracționale din 19 august 2016 cad sub
incidența prevederilor art. 324 alin. (4) Cod penal deoarece martorii GUBINSCHI
Vladislav și POPA Ion au indicat că inculpatul li s-a adresat „Dă sau lasă de un
ceai”, afirmației ce nu a fost însoțită de amenințări cu lezarea intereselor legitime
dacă se refuza solicitarea, nefiind cerută o sumă concretă, excluzându-se estorcarea
și fiind prezentă pretinderea de bunuri ce nu i se cuvin persoanei publice, iar alte
probe ce ar confirma învinuirea adusă în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal nu
au fost prezentate.
Totodată prima instanță, reieșind din prevederile art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod
de procedură penală coroborat cu prevederile art. 53 lit. g) și art. 60 alin. (1) lit. a)
Cod penal, a dispus încetarea procesului penal pe motiv că a expirat termenul legal
de tragere la răspundere penală (2 ani), fiindcă infracțiunea prevăzută de art. 324
alin. (4) Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare și la 05 februarie
2019 termenul era prescris.
Referitor la învinuirile aduse în baza art. 327 alin. (1) Cod penal (14 capete de
acuzare), în cadrul judecării cauzei, în instanța de fond, procurorul, ținând cont de
Hotărârea Curții Constituționale nr. 33 din 07 decembrie 2017, a concretizat
19
învinuirile aduse și a solicitat excluderea sintagmei „intereselor publice”, motivând
că prin acțiunile infracționale s-ar fi cauzat daune în proporții considerabile
drepturilor și intereselor ocrotite de lege persoanei juridice, statul atribuindu-se la
această categorie.
Prima instanță a concluzionat că aceste învinuiri nu și-au găsit confirmare,
lipsind scopul infracțiunii: favorizarea unor agenți economici care desfășoară
activitatea de transport de pasageri în baza carnetelor Intrebus în scopul
determinării acestora să transmită angajaților vamali a mijloacelor bănești în
calitate de mită.
Mai mult, prima instanță a arăta și că art. 197 alin. (14) Cod contravențional a
fost abrogat prin Legea 295 din 21 decembrie 2017, iar în calitate de părți civile nu
au fost recunoscute careva persoane juridice, doar statul, reprezentat de Serviciu
Fiscal de Stat, iar art. 219 alin. (8) Cod de procedură penală stipulează că pretențiile
persoanelor fizice și juridice prejudiciate nemijlocit prin fapta interzisă de legea
penală au prioritate în raport cu pretențiile statului față de făptuitor.
Legalitatea și temeinicia sentinței au fost contestate cu apel de
procurorul PASAT Igor și reprezentantul părții vătămate NEGHINA Tatiana.
2.1. Procurorul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărîri prin care PISARI Sergiu să fie recunoscut vinovat și
condamnat în baza:
- art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal la închisoare pe termen de 6 ani, în
penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 6000 unități convenționale și
cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de 7 ani;
- art. 327 alin. (1) Cod penal (14 capete de acuzare) la amendă în mărime de câte
800 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe
termen de câte 2 ani.
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor, a-i stabili pedeapsa definitivă 6 ani închisoare, în penitenciar
de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 10000 unități convenționale, echivalentul
a 200 000 lei, cu privarea de dreptul de a deține funcții publice pe termen de 10 ani.
A solicitat admiterea acțiunii civile și a dispune încasarea din contul
inculpatului în beneficul statului a prejudiciului material în mărime de 93600 lei,
cheltuielile de judecată în mărime de 39476 lei și de confiscat de la inculpat suma de
355 lei pe care i-a dobândit pe cale infracțională.
În motivarea apelului acuzarea a invocat că recalificarea acțiunilor inculpatului
în baza art. 324 alin. (4) Cod penal este nefondată, or martorii GUBSCHII Vladislav
și POPA Ion au declarat că au transmis inculpatului bani pentru efectuarea
controlului vamal mai operativ și să nu fie puși în situația de a se întoarce înapoi ori
să fie tergiversat controlul vamal. De asemenea martorii au declarat, că nu duceau
careva obiecte ascunse sau interzise pentru ca să fie nevoiți să dea mită
colaboratorilor serviciului vamal din propria dorință.
Este greșită afirmația că pe cele 14 capetele de acuzare aduse în baza art. 327
alin. (1) Cod penal nu au fost recunoscute în calitate de părți vătămate careva
persoane juridice, or, la etapa urmăririi penale a fost recunoscut în calitate de parte
civilă Statul ca persoană juridică, reprezentat de Ministerul Finanțelor, lui și fiindu-i
20
cauzate daune în proporții considerabile, exteriorizate prin suma amenzilor
neachitate în bugetul de stat.
Obligația constatării încălcării referitor la carnetele Interbus îi revine
inspectorului vamal în baza Hotărârii de Guvern, ea rezultând din art. 22 Legea cu
privire la funcția publică nr. 158-XVI din 04.07.2008 și art. 2) Legea 25 din
22.02.2008 privind Codul Conduită al funcționarului Public, iar faptul că art. 197
alin. (14) Cod contravențional a fost abrogat nu constituie temei de achitare a
inculpatului.
În cazul în care instanța a constatat că nu există prejudiciu cauzat, faptă urma a
fi calificată ca contravenția prevăzută de art. 312 Cod contravențional și nu ca o
încălcare disciplinară.
Instanța a lăsat fără apreciere faptul că inculpatul a declarat că asemenea fapte
au avut loc, doar că acestea au fost din cauza neatenției sale și din cauza faptului că
de către conducerea nemijlocită nu au fost organizate careva cursuri pentru a le fi
explicate procedura verificării carnetelor Interbus.
2.2. Reprezentantul părții vătămate a solicitat casarea parțială a sentinței,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri noi prin care inculpatul să fie
recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod
penal (14 capete de acuzare) și stabilită o pedeapsă la discreția instanței de apel.
A admite acțiunea civilă și a încasa din contul inculpatului în beneficiul statului
prejudiciul material în sumă de 93600 lei.
În motivarea apelului reprezentantul părții vătămate a menționat că prima
instanță a examinat cauza penală superficial, unilateral, neobiectiv, n-a luat în
considerație probele pertinente, concludente și utile stabilite în rechizitoriul de
învinuire, ci a emis o sentință de achitare ilegală și nefondată.
Faptele infracționale ale inculpatului au generat neatragerea la răspundere
contravențională a agenților economici și a persoanelor fizice, în privința cărora au
fost inițiate procese contravenționale pe faptul săvârșirii contravenției prevăzute de
art. 197 alin. (14) Cod Contravențional.
Prin acțiunile intenționate ale lui PISARI Sergiu la Bugetul de Stat n-au fost
încasate amenzile pentru încălcările depistate, care constituie 93600 lei.
Reieșind din faptul prejudicierii Bugetului Public Național se impune
necesitatea întreprinderilor tuturor măsurilor necesare în vederea recuperării
prejudiciului prin admiterea acțiunii civile în cadrul procesului penal.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 noiembrie
2020 a fost respins ca nefondat apelul reprezentantului părții vătămate și admis, din
alte motive decât cele declarate, apelul procurorului, casată parțial sentința,
rejudecată cauza și adoptată o nouă hotărâre prin care PISARI Sergiu a fost achitat
de învinuirile aduse în baza art. 324 alin. (2) lit. c) și art. 327 alin. (1) (14 capete de
acuzare) Cod penal pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Motivând soluția adoptată, instanța de apel a statuat că:
a) instanța de fond incorect l-a condamnat pe PISARI Sergiu pe art. 324
alin. (4) Cod penal, or, probele cercetate în ședința de judecată nu confirmă nici
faptul infracțiunii prevăzute la art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal conform învinuirii
21
aduse prin rechizitoriu și nici a celei recalificate la art. 324 alin. (4) Cod penal de
instanța de fond.
În sensul celor menționate s-a reținut că martorii acuzării n-au indicat la
crearea de către PISARI Sergiu a careva impedimente la controlul vamal și trecerea
frontierei de stat, iar procurorul, în apel, a făcut o interpretare a declarațiilor acestora
sub aspectul învinuirii înaintate, dar nu în esență și coroborarea cu alte probe.
Verificarea autocarelor și primirea documentelor de PISARI Sergiu nu impune
automat concluzia că acesta a primit bani de la șoferi.
Martorii acuzării n-au declarat fapte care ar confirma faptul acuzării înaintată
de procuror referitor la primirea banilor de către PISARI Sergiu, iar procurorul în
apel a făcut o interpretare a declarațiilor acestora sub aspectul învinuirii înaintate,
dar nu în esență și coroborarea cu alte probe, iar secvențele video demonstrează
îndeplinirea obligațiilor de serviciu de către PISARI Sergiu.
Mai mult, nu s-au prezentat probe care ar indica că inculpatul a grăbit
efectuarea controlului, l-a efectuat superficial sau a facilitat cu ceva trecerea
controlului vamal martorii acuzării n-au indicat la crearea de către PISARI Sergiu a
careva impedimente la controlul vamal și trecerea frontierei de stat și nu s-au
depistat la Pisari Sergiu sume bănești provenite din activitatea infracțională
imputată.
b) instanța de fond corect l-a achitat pe PISARI Sergiu pe cele 14 capete
de acuzare în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, doar că incorect a indicat temeiul
achitării, or, probele cercetate în ședința de judecată confirmă lipsa faptului
infracțiunii, dar nu a elementelor ei.
Astfel, nu s-au adus probe în susținerea favorizării unor agenți economici care
desfășoară activitatea de transport de pasageri în baza carnetelor Interbus în scopul
determinării lor să transmită mită colaboratorilor vamali care ar forma fapta
infracțională și nu s-a stabilit încălcarea de către PISARI Sergiu a careva legi ce țin
de atribuțiile lui de serviciu incluse în fișa de post.
Carnetele Interbus ridicate de la Agenția Națională Transport Auto, Serviciul
Vamal, SRL „Scorpion Trans” și SRL „Prosper Trans” confirmă anumite fapte și
date, dar acestea nu-i pot fi incriminate lui PISARI Sergiu, or, în atribuțiile lui de
serviciu din fișa de post, legi și alte acte normative nu intră careva competențe sau
obligațiuni, iar documentele de călătorie în raport cu prevederile legale nu confirmă
fapta infracțională de folosire a situației de serviciu.
De asemenea, cauzarea de daune persoanelor juridice nu s-a stabilit, or, în
speță nici o persoană juridică sau fizică n-a fost recunoscută în calitate de parte
vătămată, iar statul este o entitate separată de persoanele juridice.
Totodată, PISARI Sergiu nu avea atribuții de întocmire a proceselor-verbale cu
privire la contravenții.
c) cheltuielile în sumă de 39 476 lei țin de salariul procurorului și
consultantului procurorului și nu se atribuie la cheltuielile care urmează a fi încasate
de la inculpat.
d) soluția primei instanțe cu referire la acțiunea civilă este una corectă, or
inculpatul a fost achitat.
Nefiind de acord cu hotărârea, recursuri ordinare declară procurorul
GAVDIUC Valentina și reprezentantul părții civile DIACIOC Valeriu.
22
4.1. Procurorul solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de
instanța de apel, reiterând motivele susținute în cererea de apel și completându-le cu
argumentul că soluția adoptată de instanța de pale contravine probelor administrate
și că instanța de apel a omis să se expună asupra argumentelor invocate de apelant.
4.2. Reprezentantul părții vătămate solicită casarea deciziei și dispunerea
rejudecării cauzei de instanța de apel, reiterând motivele susținute în cererea de apel
și completându-le cu argumentul că instanța de apel nu a înlăturat erorile de drept
admise de prima instanță cu privire la cele 14 capete de acuzare aduse în baza art.
327 alin. (1) Cod penal.
Referință, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod
de procedură penală, a fost depusă de avocatul Cîrțîca Boris, în numele inculpatului,
pledând pentru inadmisibilitatea recursurilor ordinare, motivând că acestea sunt
vădit neîntemeiate, or judecarea apelurilor a avut loc fără derogări și soluția adoptată
de instanța de apel a fost motivată, hotărârea corespunzând exigențelor art. 6
CoEDO.
Colegiul Penal lărgit constată că recursurile ordinare au fost depuse în
termen legal, concluzie ce rezultă din faptul că pronunțarea integrală a deciziei a
avut loc la 15 decembrie 2020, iar recursurile ordinare au fost înregistrate de
instanța de recurs la 06 ianuarie 2021 și respectiv la 15 ianuarie 2021.
Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul
Penal lărgit concluzionează că acestea sunt în măsură să desființeze hotărârea
recurată și întemeiază dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
Din punct de vedere procesual, soluția de admitere a recursurilor declarate, în
drept, se întemeiază pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, potrivit căreia judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu
casarea totală a hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași
instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care esența erorilor judiciare
admise nu poate fi înlăturată de către instanța de recurs la această etapă a procedurii.
Conform practicii constante a CtEDO și a instanțelor naționale, în cazul în care
se constată încălcări ale prevederilor legale, hotărârea instanței de apel urmează a fi
desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată, de vreme ce viciul fundamental admis în cadrul unei proceduri
precedente, care afectează hotărârea pronunțată, este o ignorare esențială a
drepturilor și libertăților garantate de CoEDO, de alte tratate internaționale, de
Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale, instanțele de recurs sunt
obligate de a rectifica eroarea de procedură comisă de instanțele ierarhic inferioare,
în caz contrar art. 6 CoEDO este încălcat, or se afectează echitatea procedurii
(hotărârea CtEDO Leoni versus Italia).
Din analiza coroborată a motivelor expuse în recursurile ordinare, se constată
că acestea se subscriu cazului de casare prevăzut de pct. 6) din alin. (1) al art. 427
Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii – și
că acestea sânt întemeiate.
Cu referire la acuzarea adusă în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal,
Colegiul Penal lărgit constată că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
23
motivelor invocate în apel și că decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția, decizia fiind contrară prevederilor art. 414 alin. (5) și art. 417 Cod de
procedură penală.
În continuare, verificând materialele cauzei prin prisma argumentelor
formulate de inculpat, Colegiul penal notează că potrivit practicii judiciare și
prevederilor art. 414-417 Cod de procedură penală, instanța de apel, este obligată să
se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima
instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori
numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce
împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului
de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de
procedură penală.
La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta
întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă
pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual,
penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină
răspuns la toate motivele invocate.
Colegiul Penal lărgit notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond
trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile
legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica
corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu
numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni
generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială
apare astfel ca un viciu de procedură. La acest segment instanța de recurs remarcă
faptul, că instanța de apel a examinat superficial argumentele invocate în apelul
inculpatului, fără a reda conținutul deplin al acestora, iar în consecință și fără a oferi
o motivare corespunzătoare celor invocate de apelant.
La caz, instanța de apel își fundamentează soluția în baza art. 390 alin. (1) pct.
1) cod de procedură penală, temeiul dat fiind aplicabil în cazul inexistenței unei
fapte în materialitatea ei, atunci când nu s-a produs nici o schimbare în realitatea
obiectivă sau atunci când evenimentul există, dar nu este rezultatul unei fapte
umane, ci rezultatul unor factori naturali.
În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că acuzarea nu a prezentat
probe obiective, pertinente, concludente, utile și veridice care să confirme învinuirea
adusă inculpatului PISARI Sergiu sub aspectul existenței faptului infracțiunii,
excluzând probele acuzării.
Colegiul Penal lărgit nu poate fi de acord cu o asemenea concluzie de vreme
ce:
- nu a fost motivată respingerea probelor acuzării prin prisma existenței
circumstanțelor enunțate la art. 94 Cod de procedură penală;
- martorilor acuzării GUBINSCHII Vladislav, Popa Ion și ANTONICU Ștefan
au făcut declarații sub jurământ și avertizare de răspundere penală în baza art. 312-
313 Cod penal, apărarea necontestând aceste probe și nefiind invocat și probat că s-a
urmărit incriminarea pe nedrept sau că între inculpat și martori au fi existat relații ce
ar pune de îndoială credibilitatea celor declarate de ultimii;
24
- probele administrate de acuzare a fost cercetate în instanța de apel prin prisma
principiului contradictorialității și nemijlocirii, fiind date citirii conținutul probelor
și părțile nu au contestat conținutul acestor declarațiilor martorilor acuzării făcute în
fața primei instanțe;
- martorii GUBSCHII Vladislav și POPA Ion au declarat că au transmis
inculpatului bani pentru efectuarea controlului vamal mai operativ ca să nu fie puși
în situația de a se întoarce înapoi ori să fie tergiversat controlul vamal. De asemenea
martorii au declarat, că nu duceau careva obiecte ascunse sau interzise pentru ca să
fie nevoiți să dea mită colaboratorilor serviciului vamal din propria dorință;
- nu a fost făcută o analiză a probelor prin coroborare, în ansamblu, din punct
de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor.
Totodată, instanța de apel nu a indicat și descris care sunt încălcările ce au
impus soluția de admitere a apelului procurorului, din alte motive decât cele
declarate.
În continuare instanța de recurs consideră că argumentul instanței de apel
privind nedepistarea la PISARI Sergiu a sumelor bănești provenite din activitatea
infracțională imputată, care ar confirma faptul infracțiunii, contravine ordonanței de
începere a urmăririi penale din 13 octombrie 2016 și a materialelor ce o întemeiază
(f.d. 29-42, vol. I), în speță, nefiind vorba despre o investigare a unei presupuse
infracțiune în flagrant.
Cu referire la acuzarea adusă în baza art. 327 alin. (1) Cod penal (14 capete de
învinuire) instanțele ce judecă fondul învinuirii au fost solidare, considerând că
PISARI Sergiu urmează a fi achitat.
Colegiul Penal lărgit constată că o asemenea soluție nu poate fi preluată
deoarece instanța de apel nu a dat apreciere:
- fișei postului (f.d. 49-52, vol. I), care a fost adusă la cunoștință lui PISARI
Sergiu la 01 iulie 2015 și a fost contrasemnată de acesta și potrivit căreia la pct. 9,
rubrica atribuții de serviciu, se indică „Întocmește procesul-verbal și asigură
colectarea altor probe, necesare constatării unei contravenții vamale,
administrative sau unei infracțiuni penale depistate în procesul de exercitare a
atribuțiilor de serviciu, cu transmiterea acestora către subdiviziunea abilitată a
biroului vamal”;
- faptului că art. 197 alin. (14) Cod contravențional pe perioada iunie –
octombrie 2016 producea efecte juridice, iar art. 440 alin. (5) Cod contravențional,
permitea întreprinderea măsurilor în vederea documentării cazului contravențional,
inclusiv celui ce nu ținea de competența Serviciului Vamal, cu remiterea ulterioară
conform competenței.
Totodată instanțele ce judecă fondul învinuirii au conchis că statul nu poate fi
considerat o persoană juridică ce a suferit un prejudiciu material în urma săvârșirii
unei presupuse infracțiuni, fără a se expune asupra faptului că la urmărirea penală
statul, prin reprezentantul său – Serviciul Fiscal de Stat – a fost recunoscut în
calitate de parte civilă și ordonanța din 08 august 2017 (f.d. 64-65, vol. II) produce
efecte juridice și a căpătat autoritatea lucrului judecat prin necontestare.
Din practica judiciară constantă se desprinde ideea că statul va apărea
întotdeauna ca subiect atât al raporturilor juridice de conformare cât și acelor de
conflict.
25
De asemenea, scopul procesului penal este determinat de necesitatea apărării
valorilor sociale și a ordinii de drept împotriva criminalității și de combatere a
acesteia, iar art. 1 Cod de procedură penală prevede că procesul penal are ca scopul
și protejarea statului de infracțiuni. Mai mult, potrivit art. 58 Cod Civil statul
participă la raporturile juridice civile pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de
drept.
Astfel, reieșind din cele enunțate supra, instanțele și urmau a se expune dacă
și-a găsit confirmare învinuirea de cauzare a daunelor bugetul de stat, cu atât mai
mult că inculpatul a declarat că asemenea fapte au avut loc, doar că acestea au fost
din cauza neatenției sale și din cauză că, conducerea nu a organizat cursuri pentru a
fi explicată procedură verificării carnetelor Interbus.
Tot aici, se menționează și că instanța de apel prin statuarea că „verificarea
autocarelor și primirea documentelor de PISARI Sergiu nu impune automat
concluzia că acesta a primit bani de la șoferi” depășește limitele învinuirii aduse, or
lui PISARI Sergiu nu i s-a incriminat „primirea de bani de la șoferi”, ci abuzul de
serviciu, exteriorizat prin neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu ce
au generat cauzarea de daune intereselor statului, în calitate de persoană juridică.
Generalizând cele expuse supra, Colegiul Penal lărgit constată că în speța discutată
și-au găsit confirmare temeiurile invocate de recurenți și prevăzute în art. 427 alin. (1) pct.
6) Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apelurile procurorului și reprezentantului părții civile și hotărârea
pronunțată de către instanța de apel nu conține motive legale pe care se întemeiază soluția,
instanța de apel făcând și o motivare de ordin general, fără a enunța și descrie conținutul
probelor administrate de acuzare și fără a le corobora. Astfel argumentele apelanților nu au
fost supuse verificării de instanța de apel, iar apelanții nu au primit răspuns la motivele
invocate în apelurile declarate. Mai mult când inculpatul este învinuit de comiterea mai
multor infracțiuni, hotărârea judecătorească trebuie să conțină analiza fiecărui capăt de
învinuire, probele fiind apreciate în strictă conformitate cu cerințele prevăzute de art. 101
Cod de procedură penală.
Aceste erori de drept nu pot fi corectate în prezenta procedură, or instanța de recurs
nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza în fond, substituind instanța de apel și
motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un viciu de judecată
care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa decizia atacată și a
dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel.
La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit jurisprudenței
constante a CtEDO, rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost
auzite.
O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea
ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs.
Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al
administrării justiției.
Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente
instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele
pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse (hotărârea Fomin versus R.
Moldova).
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile
art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele
acesteia, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a
26
soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să
verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă
probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod
de procedură penală, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să se
pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar în dependență de datele
obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă
prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul Penal lărgit
d e c i d e :
Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de
Circumscripție Bălți, Valentina Gavdiuc și șeful Direcției generale administrare
fiscală Nord al Serviciul Fiscal de Stat, Valeriu Diacioc, casează total decizia
Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 noiembrie 2020, în cauza penală
privindu-l pe PISARI Sergiu Iurie și dispune rejudecarea cauzei, în aceiași instanță
de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Decizia pronunțată integral la 22 aprilie 2021.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Catan Liliana
Diaconu Iurie
Guzun Ion
Boico Victor
27