1ra-549/2021 — Art. 264 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 05 martie 2020, Davleatov Boris a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal și ținând cont de prevederile art. 3641 Cod de procedură penală i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În temeiul art. 901 Cod penal, a fost dispusă executarea reală de către Davleatov Boris în penitenciar de tip deschis a unei părți din pedeapsă - 1 an și 9 luni, iar executarea celeilalte părți din pedeapsă - 1 an și 9 luni, a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani. În privința lui Davleatov Boris a fost aplicată măsura preventivă sub formă de obligare de a nu părăsi țara. A fost admisă solicitarea procurorului și dispusă încasarea din contul lui Davleatov Boris în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 3 318 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Davleatov Boris fiind deținător de permis de conducere cu drept de a conduce mijloace de transport prevăzute de categoria „B” și „C”, la data de 19.01.2019, aproximativ în jurul orei 03:08, conducând automobilul de model ”Mercedes ML270” cu numărul de înmatriculare XXXXX, pe strada Decebal, municipiul Bălți, din direcția străzii Ștefan cel Mare municipiul Bălți în direcția regiunii ”Dacia” din municipiul Bălți, având ca 1 pasager pe bancheta din față partea- dreaptă pe Chirilov Alexandr, acționând contrar Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.357 din 13.05.2009, și anume pct.47 alin.(1) lit.a), care prevede, că limitele maxime de viteză a vehiculelor pe drumurile publice din localități este 50 km/h; pct.45 alin.(1) lit.a),b),c),d), care prevede, că: ...conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră, pct.14 lit.a) a aceluiași Regulament conform căruia, conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul dacă a consumat băuturi alcoolice, droguri sau alte substanțe contraindicate conducerii, se află sub influența preparatelor medicamentoase care conduc la reducerea reacției, este bolnav, traumat sau se află într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere, fapt confirmat prin raportul de expertiză judiciară nr.201906P0034/201902D0161 din 23.01.2019, conform căruia s-a stabilit o concentrație de alcool în sângele lui Davleatov Boris în cantitate de 1,89%, echivalentul a 1,89g/l (data de 18.01.2019, ora prelevării), stare de ebrietate alcoolică care în conformitate cu prevederile art.13412 alin.(3) CP, se înțelege stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, și deplasându-se cu viteză în accelerare, cât și neisprăvindu-se cu conducerea autovehiculului, în preajma stației de alimentare peco ”Petrom” amplasată în municipiul Bălți, strada Decebal 34/1, s-a tamponat frontal cu autocamionul de model ”Kamaz” cu număr de înmatriculare XXXXX, staționat regulamentar de către Vasilțov Anatolie pe sens opus pe prima bandă de deplasare a părții carosabile a străzii Decebal, municipiul Bălți, după direcția de deplasare spre regiunea ”Dacia”, municipiul Bălți, care la acel moment era antrenat în prestarea serviciilor de deszăpezire a străzilor de pe teritoriul municipiul Bălți. În rezultatul tamponării pasagerul de pe bancheta din față partea- dreaptă, Chirilov Alexandr, a decedat pe loc. Conform raportului de expertiză judiciară nr.201910C0047 din 26.02.2019, la Chirilov Alexandr s-au depistat leziuni corporale sub formă de traumatism cranio-cerebral acut deschis manifestat cu plăgi multiple tăiate și contuze a capului, feței; excoreații și echimoze pe față; hemoragia țesuturilor moi epicraniene frontal centru, parietal dreapta, fractura oaselor bolții și bazei craniene; hemoragie subarahnoidiană difuză a ambelor emisfere cu extindere la bază; trauma torac- abdominală; fractura coastei 8 pe dreapta pe linia axilar- anterioară, contuzia pulminolor, ruptură de ficat; contuzia rinichilor. Leziunile de mai sus menționate sunt periculoase pentru viață și în baza acestui criteriu poartă calificativul grave. Moartea lui Chirilov Alexandr a survenit ca urmare a leziunilor 2 corporale grave, periculoase pentru viață. Între leziunile depistate și cauza decesului este o legătură directă de cauzalitate. Judecând prezenta cauză în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, prin prisma probelor cercetate și verificate în ședința de judecată, instanța a considerat, că vina inculpatului Davleatov Boris în comiterea faptei incriminate este dovedită, iar acțiunile acestuia se încadrează în baza art.264 alin.(4) Cod penal, cu indicii de calificare - încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, săvârșit în stare de ebrietate.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Davleatov Boris să fie recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute art. 264 alin. (4) Cod penal, stabilindu-i pedepsa sub formă de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În rest sentința de menținut fără modificări. În argumentarea acestor solicitări, procurorul a menționat că, instanța de fond a stabilit o pedeapsă prea blândă și eronat a aplicat prevederile art. 901 Cod penal. 3.1. Nefiind de acord cu sentința a declarat apel inculpatul Davleatov Boris, solicitând casarea actului judecătoresc contestat în latura pedepsei, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, privind excluderea prevederilor art. 901 Cod penal și aplicarea celor stipulate la art. 90 Cod penal. În susținerea acestor solicitări inculpatul a invocat că, pedeapsa aplicată este una prea aspră, la caz neținându-se cont de faptul că la întreținerea inculpatului sunt trei copii minori, cauza a fost examinată în procedura simplificată, vina în comiterea infracțiunii a fost recunoscută integral de către Davleatov Boris, acest a căindu-se sincer de cele săvârșite - circumstanțe care în opinia inculpatului, determină aplicarea prevederilor art. 90 Cod de procedură penală și suspendarea executării întregului termen de pedeapsă cu închisoare pe o anumită perioadă de probațiune.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 septembrie 2020, au fost respinse ca fiind nefondate apelul procurorului și apelul inculpatului, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a conchis că, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Davleatov Boris a săvârșit infracțiunea pentru care a fost condamnat, fiindu-i aplicată o pedeapsă echitabilă si proporțională faptei comise. Astfel, instanța de apel a indicat că, sentința instanței de fond nu a fost contestată în latura încadrării juridice a acțiunilor inculpatului și în latura pedepsei 3 complementare, fiind criticată doar în latura pedepsei principale ce s-a aplicat în privința lui Davleatov Boris. Analizând solicitările apelanților, în raport cu materialele cauzei și prevederile legii, instanța de apel a conchis că apelurile sunt nefondate. Respectiv, reținând prevederile legale coroborându-le cu circumstanțele cauzei, instanța de apel a ajuns la concluzia că, față de Davleatov Boris a fost just apreciată categoria pedepsei - sub formă de închisoare, or, la caz, este în coraport cu gravitatea faptei comise - infracțiune gravă, cu personalitatea inculpatului - nu este la prima abatere de la legea penală, fiind condamnat anterior, la 21.01.2002, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 218 alin. (2) Cod penal; la 05.10.2009 pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 323 alin. (2) Cod penal; la 16.05.2014 pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) Cod penal; la 27.11.2014 pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal. De asemenea, instanța de apel a menționat că, de către prima instanță a fost just apreciat termenul pedepsei sub formă de închisoare stabilit lui Davleatov Boris - 3 ani și 6 luni. Or, sancțiunea închisorii prevăzută la art. 264 alin. (4) Cod penal are limita minimă - 4 ani și limita maximă - 8 ani. Datorită faptului, că la cererea inculpatului cauza a fost examinată în procedura simplificată, în temeiul art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, limitele acestei sancțiuni au fost micșorate cu 1/3, formând noi limite, cea minimă - 2 ani și 8 luni, și maximă - 5 ani și 4 luni. Deci, la aprecierea cuantumului pedepsei aplicat inculpatului Davleatov Boris s-a ținut cont de forma vinovăției inculpatului - infracțiunea fiind comisă din imprudență, inculpatul căindu-se sincer în fapta săvârșită, la locul de domiciliu se caracterizează pozitiv. Așadar, prin prisma celor stipulate de legislator instanța de apel a conchis că, la caz, atingerea scopurilor menționate: de restabilire a echității, de corectare a inculpatului, de prevenire a comiterii altor infracțiuni, va fi posibilă prin aplicarea față de Davleatov Boris a pedepsei penale astfel cum a fost individualizată de către instanța de judecată. Cât vizează stabilirea de către instanța de judecată față de Davleatov Boris a prevederilor art. 901 Cod penal, instanța de apel a stabilit că, respectivele dispoziții legale sunt admisibile și aplicabile speței, ținându-se cont că inculpatul este la o vârstă tânără, este căsătorit și are la întreținere trei copii minori. La soluționarea aplicabilității condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare, s-a ținut cont și de faptul că Davleatov Boris a compensat succesorului părții vătămate prejudiciul material cauzat prin infracțiune, acesta neavând pretenții față de inculpat. Nu în ultimul rând, la soluționarea aplicabilității art. 901 Cod penal, s-a ținut cont și de starea de sănătate a inculpatului, în acest sens apărarea 4 prezentând în instanța de fond și în instanța de apel documente medicale, care denotă starea de sănătate relativ precară a inculpatului care s-a agravat urmare a accidentului rutier pe care l-a comis. Respectiv, instanța de apel a respins solicitarea acuzării cu privire la excluderea prevederilor art. 901 Cod penal ca fiind nefondată. De asemenea, instanța de apel a respins ca neîntemeiată solicitarea inculpatului privind suspendarea întregului termen de pedeapsă, or, potrivit prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de judecată poate suspenda condiționat executarea pedepsei sub formă de închisoare pe o perioadă de probațiune doar în cazul când în baza circumstanțelor cauzei și persoana inculpatului, formează o concluzie certă că nu este rațională executarea reală a pedepsei. Totodată, instanța de apel a subliniat că, pronunțând în privința lui Davleatov Boris a sentinței de condamnare cu suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare, instanța de judecată eronat a dispus menținerea față de inculpat a măsurii preventive sub formă de obligare de a nu părăsi țara. Astfel, ținând cont de dispozițiile art. 415 alin. (3) Cod de procedură penală, potrivit cărora, decizia instanței de apel este susceptibilă de a fi pusă în executare din momentul adoptării, instanța de apel a dispus luarea inculpatului Davleatov Boris sub arest din sala de judecată, în vederea executării pedepsei ce i-a fost aplicată prin sentința Judecătoriei Bălți, sediu Central din 05.03.2020.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Chiriac Stela în numele inculpatului, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatului să îi fie stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate. În susținerea celor solicitate, avocata subliniază că, pedeapsa aplicată inculpatului este prea aspră, or, ultimul a recunoscut vina, se căiește de cele comise, are la întreținere 3 copii minori, succesorul părții vătămate nu are careva pretenții, și are o stare a sănătății precare.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Din textul recursului rezultă că, recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite de către inculpatul Davleatov Boris și din aceste considerente, instanța de recurs nu se va expune asupra acestor aspecte, însă recurentul își exprimă dezacordul cu pedeapsa aplicată, astfel semnalând temeiul de casare stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de 5 apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de către instanțele de fond, în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Însă, instanța de recurs consideră că, pedeapsa individualizată inculpatului, corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului pedepsei penale. Astfel, Colegiul penal remarcă că, argumentele recurentului privind stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, sunt nefondate, or, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată, conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. Astfel, instanța de recurs reține că, instanța de apel a dat deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, ținând cont de toate circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunii săvârșite care se atribuie la categoria infracțiunilor grave, de motivul inculpatului, de persoana acestuia care nu a comis pentru prima dată o infracțiune, a comis fapta în stare de ebrietate în urma căreia a decedat o persoană, a recunoscut vina și se căiește sincer, are la întreținere 3 copii minori, succesorul părții vătămate neavând careva pretenții față de ultimul, acesta a compensat prejudiciul cauzat prin infracțiune, infracțiunea fiind comisă din imprudență, la locul de domiciliu se caracterizează pozitiv, corect a conchis că corijarea acestuia poate avea loc doar prin stabilirea unei pedepse sub formă de 3 ani și 6 luni închisoare, dintre care 1 an și 9 luni închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, iar termenul rămas de un 1 an și 9 luni cu suspendare condiționată a executării pedepsei conform art. 901 alin. (1) Cod penal pentru o perioadă de probațiune de 3 ani. 6 Colegiul penal reamintește că, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătatea, situația familială și socială, etc. De asemenea, Colegiul penal indică că, chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. Totodată, Colegiul penal menționează că, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze că, scopul pedepsei poate fi atins cu sau fără executarea efectivă a acesteia, or, conform prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de judecată ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând neapărat în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă. Astfel, Colegiul penal indică că, în formarea convingerii, instanța de apel a ținut cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv, întreaga conduită a inculpatului înainte de săvârșirea faptei, după săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele cauzei administrate în cadrul cercetării judecătorești. În prezența circumstanțelor descrise, Colegiul penal consideră legală concluzia instanței de apel referitor la pedeapsa aplicată inculpatului care este proporțională faptelor comise de către inculpat. Mai mult decât atât, după cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal constată că, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la pronunțarea deciziei recurate, or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport 7 cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia nu s-au stabilit. Prin urmare, instanța de recurs ordinar conchide că nu s-a comis eroarea de drept prevăzută în pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, la care face referință recurentul, deci nu persistă temei de casare a soluției adoptate, pedeapsa stabilită inculpatului fiind în conformitate cu legea și în limitele acesteia, decizia fiind una motivată din care considerente se impune inadmisibilitatea recursului ordinar, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Chiriac Stela în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Davleatov Boris XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral 21 aprilie 2021. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 8