1ra-193/2021 — art. 264-1 alin. 4 CP

1ra-193/2021 — art. 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-193/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 iulie 2020, în cauza penală în

privința lui

Cobîlaș Boris XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 26.11.2019 – 11.03.2020;

Instanța de apel: 20.05.2020-01.07.2020;

Instanța de recurs: 08.09.2020 –03.02.2021.

C O N S T A T Ă:

Cobîlaș Boris a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.2641 alin.(4) Cod penal și și în baza acestei Legi, ia fost stabilită acestuia

pedeapsa sub formă de 4 (patru) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art.90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei în privința lui Cobîlaș Boris, și stabilită acestuia perioada

de probațiune de 1 (un) an.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

reținut, că Cobîlaș Boris, la 01 februarie 2020, fiind privat de dreptul de a

conduce mijlocul de transport, încălcând cerințele art.14 pct. a) al

Regulamentului Circulației Rutiere, care determină că „conducătorul de

vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența

drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor

medicamentoase care a provocat reducerea reacției, fiind bolnav traumatizat

sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de

conducere”, a urcat la volanul automobilului de model „Mercedes E200” cu n/î

XXXXX și în jurul orelor 20.45, conducându-l pe str. Luceafărul din mun.

Soroca, a fost stopat de către angajații Inspectoratului Național de Patrulare și

fiind suspectat conducătorul auto în consumul băuturilor alcoolice și

conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate, a fost testat

1

alcoolscopic la alcooltestul din dotare „Drager”. Potrivit extrasului de tichet

nr.3430, concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat la cet. Cobîlaș Boris,

era de 0,81 mg/l, ceea ce, conform art.13412 alin.(3) Cod penal constituie stare

de ebrietate cu grad avansat.

Acțiunile lui Cobîlaș Boris au fost încadrate în baza art.2641 alin.(4) Cod

penal cu indicii de calificare: conducerea mijlocului de transport în stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat, săvîrșită de către o persoană care a fost

privat de a conduce mijlocul de transport.

Instanța de fond a pronunțat sentința în cauză în procedura prevăzută de

art.3641 Cod de procedură penală.

raionului Soroca, Cebanciuc Alexandru, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Cobîlaș Boris să

fie recunoscut în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod penal

și în baza acestei Legi, prin prisma art.3641 alin. (8) Cod procedură penală, să-i

fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 luni, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Să fie soluționată soarta

corpurilor delicte.

3.1 În motivarea apelului a indicat, că:

- în conformitate cu prevederile pct.3) al Hotărârii Plenului Curții

Supreme de Justiție nr.8 din 11.11.2013 „Cu privire la unele chestiuni ce

vizează individualizarea pedepsei penale”, pedeapsa care urma a fi aplicată

inculpatului Cobîlaș Boris trebuia să fie apreciată și de alte circumstanțe cum

ar fi: caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și

scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei

prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea,

ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia;

- stabilirea unei pedepse cu închisoare inculpatului Cobîlaș Boris cu

aplicarea prevederilor art.90 Cod penal este indezirabilă, deoarece are ca efect

formarea unei practici vicioase, de sine încredere în rândul persoanelor

condamnate pentru așa gen de infracțiuni și încurajează alte persoane la

comiterea infracțiunilor de genul dat, având în vedere ineficacitatea aplicării

pedepsei în cazul dat. Doar aplicarea unei pedepse reale cu închisoarea și

anume în limitele solicitate de acuzatorul de stat, are ca efect corectarea și

reeducarea persoanelor ce au comis astfel de tipuri de infracțiuni și va

determina o transformare reală și profundă a conștiinței lor individuale și o

modificare statornică și de durată ale comportamentului lor;

- stabilirea unei astfel de pedepse, ar crea o revoltă și nemulțumire din

partea societății față de înfăptuirea actului de justiție și organele de drept,

deoarece fapta de care este învinuit inculpatul este de o rezonantă social

sporită, având o conotație enormă în societate;

- aplicarea de către instanța de judecată a pedepsei privative de libertate,

neaplicând prevederile art.90 Cod penal, ar fi binevenită și echitabilă în

coraport cu infracțiunea comisă, cît și cu opinia publică;

2

- faptul că Cobîlaș Boris s-a căit sincer de cele comise nu motivează prin

sine aplicarea unei pedepse non privative de libertate, deoarece nu reduce

gradul și pericolul social al faptei incriminate ultimului;

- necătând la faptul că Cobîlaș Boris nu are antecedente penale, acesta

anterior a fost judecat pentru o infracțiune similară și evident că pedeapsa

stabilită anterior nu a influențat asupra corijării condamnatului;

- reieșind din argumentele expuse supra, dat fiind faptul că inculpatul

anterior, la 26.11.2019 a fost judecat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art.2641 al.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității și, după o perioadă de timp, relativ scurtă

săvârșește o infracțiune similară, ce denotă faptul că pedeapsa aplicată nu l-a

corijat, consideră că, în privința inculpatului Cobîlaș Boris este necesară

aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, cu executarea reală a acesteia,

de oarece în conformitate cu pct.4) al Hotărîrii menționate supra, anume

această pedeapsă își va asigura atingerea scopului prevăzut de art.61 alin.(2)

Cod penal - restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților cît și a

altor persoane;

- prima instanță neîntemeiat i-a aplicat lui Cobîlaș Boris prevederile

art.90 Cod penal în coraport cu infracțiunea care i se incriminează și cu

pericolul social pe care-l reprezintă ultimul, inclusiv cu personalitatea

inculpatului.

a fost respins ca fiind nefondat apelul declarat de procuror și menținută

sentința fără modificări.

4.1 În motivarea soluției instanța de apel a menționat că, prima instanță a

făcut o analiză amplă a probelor cercetate, iar concluziile făcute de instanța de

fond privind vinovăția inculpatului Cobîlaș Boris rezultă din probele

administrate, cărora le-a fost dată o apreciere legală sub toate aspectele,

complet și obiectiv.

Referitor la pedeapsă, care de fapt este latura contestată de procuror

prin apelul declarat instanța de apel a apreciat, că prima instanță la stabilirea

pedepsei a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a

pedepsei consfințite în art.61 alin.(2) Cod penal, precum și de criteriile

generale de individualizare a pedepsei potrivit prevederilor art.75 Cod penal,

care prevăd scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale, de corijare

a celui condamnat, de prevenirea săvârșirii de ei a noi infracțiuni.

Instanța de apel a indicat, că prima instanță în motivarea soluției

adoptate a reținut că, prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din

26.11.2019, Cobîlaș Boris a fost condamnat în baza art.2641 alin.(1) Cod penal la

pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un

termen de 140 ore, cu anularea dreptului de a conduce mijlocul de transport.

În acest sens, instanța de judecată a constatat că fiindu-i aplicată inculpatului

Cobîlaș Boris pedeapsa în formă de muncă neremunerată, acesta nu a pășit pe

calea corijării continuând să comită și alte infracțiuni, având antecedent penal

3

nestins. Însă, potrivit informației prezentate de către Biroului de probațiune

Soroca, Cobîlaș Boris, condamnat prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul

Central din 26.11.2019 la pedeapsa de 140 ore muncă neremunerată în folosul

comunității, s-a aflat la evidența biroului în perioada 16.12.2019 - 29.01.2020.

Biroul de probațiune Soroca a încheiat supravegherea conduitei

condamnatului la 29.01.2020 în legătură cu ispășirea pedepsei (f.d.22).

Instanța de apel a reținut, că fapta din speță a fost comisă de către

inculpatul Cobîlaș Boris la data de 01.02.2020, după executarea integrală a

pedepsei stabilite lui anterior și scoaterea lui de la evidența Biroului de

Probațiune Soroca, considerente din care reiese că antecedentul penal în

privința inculpatului este stins.

Instanța de apel a mai reținut că, prima instanță a stabilit inculpatului

Cobîlaș Boris o pedeapsă echitabilă faptelor infracționale comise, pedeapsă

care corespunde împrejurărilor cauzei, normelor legale și va atinge scopul de

corectare și reeducare a inculpatului.

Instanța de apel a conchis, că pedeapsa stabilită inculpatului se

încadrează în limitele prevăzute de lege. Prima instanță la stabilirea pedepsei a

ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei și corect a

aplicat prevederile art.90 Cod penal, argumentând concluzia sa prin faptul, că

inculpatul Cobîlaș Boris la locul de trai se caracterizează satisfăcător din punct

de vedere a comportamentului în societate (f.d.29), fapt confirmat prin

caracteristica eliberată de OSS al IP Soroca, inspector superior, Ursachi Petru,

precum că aduceri forțate nu a avut, de materiale compromițătoare nu

dispune, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află. Interdicții de

aplicare a prevederilor art.90 Cod Penal nu s-au constatat.

procurorul în procuratura de Circumscripție Bălți, Prisacari Lilia prin care

invocând temei recurs pct. 6, 10, prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei în latura penală, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit căreia Cobîlaș Boris

să fie condamnat în baza art. 2641 alin.(4) Cod penal, cu aplicarea art. 3641

alin.(8) Cod de procedură penală la 4 (patru) luni închisoare.

5.1. În motivarea cererii de recurs procurorul a invocat că:

- pedeapsa stabilită de instanțele de judecată anterior inculpatului

Cobîlaș Boris nu și-au atins scopul de reeducare, acesta

comițând în continuare acțiuni contrare legii, fiind iarăși în stare de ebrietate

cu grad avansat, considerând că principiul umanismului la stabilirea pedepsei

pentru acțiunile sale se va extinde în continuare, pentru orice acțiune comisă

contrară legii, prin aplicarea unei pedepse mai blânde sau fără executarea

efectivă a pedepsei cu închisoarea;

- în cauza dată instanțele de judecată nu au individualizat pedeapsa

potrivit prevederilor art. 61, 75 Cod penal, iar aceasta s-a soldat cu stabilirea

unei pedepse inechitabile, sub aspectul de executare a pedepsei de către

inculpatul Cobîlaș Boris;

4

- inculpatul Cobîlaș Boris a mai fost condamnat pentru infracțiuni

similare;

- consideră că circumstanțele speței, urma să convingă instanța de apel

că, inculpatul Cobîlaș Boris nu a conștientizat faptele comise de el, astfel

urmând a stabili pedeapsă care să atingă scopul pedepsei penale prin izolare

de societate, iar aplicarea prevederilor art.90 Cod penal cu dispunerea

suspendării executării pedepsei inevitabil va duce la consecințe contrare

scopului urmărit;

- consideră că soluția instanței de apel a generat aplicarea inculpatului

Cobîlaș Boris o măsură de pedeapsă prea blândă, iar practica judiciară inclusiv

și cazul din speță demonstrează că, astfel de soluții nu sunt suficiente nici

pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni.

pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar, în care nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5.1

din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a

hotărârii atacate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.1 din prezenta decizie, relevă

în mod concludent că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura

pedepsei aplicate inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor

de procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând corect cont de

prevederile art. 7, 61, 75, 90 Cod penal, 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

conform căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate

de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în

strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

5

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Inculpatul care a

recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata

să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază

de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul

pedepsei cu închisoare. Dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen

de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție, instanța de judecată,

ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la

concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate

dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului.

În sensul normelor citate, Colegiul penal reține că, în cazul în care

inculpatul a săvârșit o infracțiune gravă, dar potrivit rechizitoriului:

„circumstanțe ce agravează vina învinuitului conform art. 77 CP nu s-au

stabilit”, cauza a fost examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de

procedură penală, acesta a recunoscut vina integral și s-a căit sincer de cele

săvârșite, conștientizând gravitatea faptelor comise, anterior a fost atras la

răspundere penală dar antecedentul penal este stins și a colaborat cu organul

de urmărire penală, instanțele întemeiat au concluzionat că corectarea și

reeducarea lui este posibilă fără izolare de societate, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei închisorii, pentru o perioadă de probațiune,

conform art. 90 Cod penal.

Reținând cele menționate, Colegiu penal menționează că, instanțele de

fond și de apel just au ținut seama de criteriile generale de individualizare a

pedepsei și corect a aplicat prevederile art.90 Cod penal, argumentând

concluzia sa prin faptul, că inculpatul Cobîlaș Boris la locul de trai se caracterizează

satisfăcător din punct de vedere a comportamentului în societate (f.d.29), fapt

confirmat prin caracteristica eliberată de OSS al IP Soroca, inspector superior,

Ursachi Petru, precum că aduceri forțate nu a avut, de materiale compromițătoare nu

dispune, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află precum și împrejurările

constatate în speță, că anterior a mai fost condamnat, dar antecedentul penal este

stins, or, în astfel de circumstanțe este neîntemeiată solicitarea invocată în

recurs referitor la stabilirea inculpatului a celei mai aspre pedepse sub formă

de închisoare cu executarea ei reală, cînd se prevăd și alte categorii de

pedeapsă.

Deci, pedeapsa aplicată inculpatului a fost motivată, individualizată și

aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale (pct. 4. din decizie).

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5.1 din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica

modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei în

latura pedepsei aplicate inculpatului.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

6

penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o

nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea

sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în latura pedepsei penale

în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul este o competență și

prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept

separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și,

astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice

temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul vizat au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri

argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra circumstanțelor pricinii care

au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO,

nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond

și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de

recurent, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se

întemeiază soluția, că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, că inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă conform prevederilor

legale, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

Prin urmare, conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care

se constată că acesta este vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 iulie 2020, în cauza penală în

privința lui Cobîlaș Boris XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 05 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

7