1ra-589/2021 — Art. 179 alin. 1, 287 alin. 3, 151 alin. 2 lit. d, e, 27, 172 alin. 2, lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești din 03 mai 2018, a fost încetat procesul penal în baza art.179 alin.(1) Cod penal, în privința lui Serbinov Ivan, Popovici Denis, Serbinov Igor pe motivul împăcării părților, iar în privința lui Buzadji Ivan pe motivul că nu a atins vârsta de tragere la răspundere penală. Totodată, prin aceeași sentință au fost recunoscuți vinovați și condamnați: - Serbinov Ivan în baza art.287 alin.(3) Cod penal, la 4 ani închisoare și în baza art.151 alin.(2) lit. d), e) Cod penal, la 10 ani închisoare. 1 În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 11 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; - Popovici Denis în baza art.287 alin.(3) Cod penal, la 4 ani închisoare și în baza art.151 alin.(2) lit. d), e) Cod penal, la 10 ani închisoare. În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 11 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; - Serbinov Igor în baza art.287 alin.(3) Cod penal, la 4 ani închisoare și în baza art.151 alin.(2) lit. d), e) Cod penal, la 10 ani închisoare și în baza art.art.27, 172 alin.(2) lit. c) Cod penal la 10 ani închisoare. În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 13 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; - Buzadji Ivan în baza art.287 alin.(3), cu aplicarea art.70 alin.(3), art.79 Cod penal, la 3 ani închisoare și în baza art.151 alin.(2) lit. d), e), cu aplicarea art.70 alin.(3), art.79 Cod penal, la 4 ani închisoare și în baza art.art.27, 172 alin.(2) lit. c), cu aplicarea art.70 alin.(3), art.79 Cod penal la 4 ani închisoare. În temeiul art.84 alin.(1), 70 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 5 ani închisoare. Conform art.90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată condiționat, pe un termen probațiune de 5 ani. Cererea acuzării privind încasarea de la inculpați a cheltuielilor judiciare a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a a constatat că Serbinov Igor, Serbinov Ivan, Popovici Denis si minorul Buzadji Ivan, la 09 decembrie 2017, în jurul orelor 23.40, toți fiind în stare de ebrietate, având intenția de a comite acțiuni de huliganism, au pătruns în domiciliul lui Vasiliev Serghei din XXXXX. Acționând în comun acord, prin înțelegere prealabilă, au sărit gardul gospodăriei lui Vasiliev Serghei și prin ușă, fără permisiunea proprietarului, ilegal au pătruns în locuința unde dormeau partea vătămată Vasiliev Sergei cu concubina sa Gargalîc Zinaida. Ulterior, din intenții huliganice, încălcând grosolan liniștea locatarilor Serbinov Ivan, Serbinov Igor, Popovici Denis și minorul Buzadji Ivan au aplicat violență fizică față de Vasiliev Serghei, prin aplicarea multiplilor lovituri cu mâinile și picioarele pe diferite părți ale corpului, precum și cu lopata și alte obiecte pentru vătămarea integrității corporale, exprimându-se cu cuvinte necenzurate, fără a lua în considerație solicitările lui Vasiliev Serghei și Gargalîc Zinaida de a părăsi locuința. 2 Prin acțiunile sale, Serbinov Igor, Popovici Denis, Serbinov Ivan și Buzadji Ivan au comis infracțiunea prevăzută de art.179 alin.(1) Cod penal, pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia. Tot ei, Ig. Serbinov în comun acord cu D. Popovici, I. Serbinov și minorul I. Buzadji, la data de 09 decembrie 2017, în jurul orei 23.40, fiind în stare de ebrietate, având intenția de a comite acțiuni huliganice, au pătruns în domiciliul lui S. Vasiliev din XXXXX, unde acționând de comun acord, prin înțelegere prealabilă, au sărit gardul casei de locuit a lui S. Vasiliev și prin ușă, fără permisiunea proprietarului, ilegal au pătruns în locuința unde dormea partea vătămată S. Vasiliev cu concubina sa Z. Gargalîc. Ulterior, din intenții huliganice, încălcând grosolan liniștea locatarilor, I. Serbinov, Ig. Serbinov, D. Popovici și I. Buzadji, acționând intenționat și de comun acord, au aplicat violență fizică față de S. Vasiliev, prin aplicarea în locuință, fiecăruia a multiplilor lovituri cu mâinile și picioarele pe diferite părți ale corpului, precum și cu lopata și o bucată de băț, pentru vătămarea integrității corporale, aflându-se în ograda casei de locuit, unde exprimându-se cu cuvinte necenzurate, în rezultatul acțiunilor intenționate și coordonate, au cauzat pârții vătămate S. Vasiliev dureri fizice și leziuni corporale, cu deteriorarea bunurilor imobile, fără a lua în considerație solicitările lui S. Vasiliev și Z. Gargalîc de a părăsi locuința. Prin acțiunile sale, I. Serbinov, Ig. Serbinov, D. Popovici și I. Buzadji au comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(3) Cod penal, huliganism agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite cu aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, comisă de două persoane, cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității corporale. Tot ei, Ig. Serbinov în comun acord cu D. Popovici, I. Serbinov și minorul I. Buzadji, la data de 09.12.2017 în jurul orei 23.40, fiind în stare de ebrietate, având intenția de a comite acțiuni huliganice, au pătruns în domiciliul lui S. Vasiliev amplasat în XXXXX, acționând de comun acord, prin înțelegere prealabilă, au sărit gardul casei de locuit a lui S. Vasiliev și prin ușă, fără permisiunea proprietarului, ilegal au pătruns în locuința unde dormea partea vătămată S. Vasiliev cu concubina sa Z. Gargalîc, ulterior din intenții huliganice, încălcând grosolan liniștea locatarilor, I. Serbinov, Ig. Serbinov, D. Popovici și I. Buzadji, acționând intenționat și de comun acord, cu scopul provocării leziunilor corporale, au aplicat violență fizică față de S. Vasiliev cu deosebită obrăznicie, prin aplicare multiplilor lovituri cu mâinile și picioarele pe diferite părți ale corpului în domiciliul acestuia, asemenea de comun acord, prin aplicarea multiplilor lovituri intenționate aplicate cu lopata și o bucată de băț pe diferite părți ale corpului, aflându-se in ograda casei de locuit, exprimându- 3 se necenzurat, în rezultatul acțiunilor comune, au cauzat părții vătămate S. Vasiliev violență fizică și leziuni corporale, cu deteriorarea bunurilor, fără a lua în considerație solicitările lui S. Vasiliev și Z. Gargalîc de a părăsi locuința. În rezultatul acțiunilor comune și coordonate, I. Serbinov, Ig. Serbinov, D. Popovici și I. Buzadji, îndreptate spre aplicarea violenței fizice, părții vătămate S. Vasilev, au cauzat vătămări corporale, potrivit raportului de expertiză judiciară nr.1012 din 20 decembrie 2017, sub formă de plăgi confuze pe cap, obraz, excoriații, echimoze pe trunchi, obraz, fractura osului occipital drept, oaselor nazale, contuzia cerebrală grad minor, contuzia toracelui produse la multiple acțiuni traumatice cu obiect contondent dur la 09 decembrie 2017, ce în ansamblu au fost calificate medico- legal ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață. Prin acțiunile sale, I. Serbinov, Ig. Serbinov, D. Popovici și I. Buzadji au comis infracțiunea prevăzută de art.151 alin.(2) lit. d) Cod penal, vătămarea intenționată gravă a integrității corporale, care este periculoasă pentru viață, săvârșită de două sau mai multe persoane. La fel, după ce Ig. Serbinov în comun acord cu D. Popovici și I. Serbinov, la data de 09 decembrie 2017, în jurul orei 23.40, după pătrunderea ilegală în domiciliul lui S. Vasiliev amplasată în XXXXX, aplicând violență fizică în privința părții vătămate S. Vasiliev din intenții huliganice, cu aplicarea lopeții și altor obiecte pentru provocarea leziunilor corporale, au părăsit domiciliul lui S. Vasiliev. Însă, Ig. Serbinov împreună cu minorul I. Buzadji sau întors la domiciliul lui S. Vasiliev, unde Ig. Serbinov și I. Buzadji având intenția de a-și satisface pofta sexuală în formă perversă, inițial culcând-o pe Z. Gargalîc la podea, care locuiește în domiciliul dat în calitate de concubină a lui S. Vasiliev, aplicând constrângere fizică și psihică, precum și cu aplicarea loviturilor, au încercat să întrețină cu aceasta acțiuni violente cu caracter sexual în formă perversă, însă din motive independente de voința acestora, deoarece Z. Gargalîc a opus rezistență fizică activă și striga, în rezultatul căruia I. Buzadji și Ig. Serbinov nu au finisat acțiunile sale de satisfacerea poftei sexuale în formă perversă din motive independente de voința acestora și au părăsit locul comiterii infracțiunii. Prin acțiunile sale, Ig. Serbinov și I. Buzadji au comis infracțiunea prevăzută de art.art.27, 172 alin.(2) lit. c) Cod penal, tentativă de comiterea acțiunilor violente cu caracter sexual prin satisfacerea poftei sexuale în formă perversă săvârșită prin constrângere fizică sau psihică a persoanei, comisă de două persoane.

Împotriva sentinței a declarat apel Împotriva sentinței au declarat apel procurorul, avocatul V. Cimpoeș în numele inculpatului I. Sebinov, avocatul V. Dandeș în numele condamnatului Ig. Serbinov, avocatul F. Topal în numele 4 condamnatului D. Popovici și de către avocatul I. Dumitran în numele condamnatului I. Buzadji, care au solicitat: 3.1. Procurorul a solicitat casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei inculpaților, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care în privința inculpaților să fie încetat procesul penal în baza art.179 alin.(1) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților; - I. Serbinov să fie condamnat în baza art.287 alin.(3) Cod penal, la 4 ani închisoare și în baza art.151 alin.(2) lit. d), e) Cod penal, la 10 ani închisoare, iar în temeiul art.84 Cod penal, definitiv la 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis; - D. Popovici să fie condamnat în baza art.287 alin.(3) Cod penal, la 4 ani închisoare și în baza art.151 alin.(2) lit. d), e) Cod penal, la 10 ani închisoare, iar în temeiul art.84 Cod penal, definitiv la 12 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis; - Ig. Serbinov să fie condamnat în baza art.287 alin.(3) Cod penal, la 4 ani închisoare și în baza art.151 alin.(2) lit. d), e) Cod penal, la 10 ani închisoare și în baza art.art.27, 172 alin.(2) lit. c) Cod penal la 10 ani închisoare, iar în temeiul art.84 Cod penal, definitiv la 15 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis; - I. Buzadji să fie condamnat în baza art.287 alin.(3), cu aplicarea art.70 alin.(3) Cod penal, la 3 ani închisoare și în baza art.151 alin.(2) lit. d), e), cu aplicarea art.70 alin.(3) Cod penal, la 3 ani închisoare și în baza art.art.27, 172 alin.(2) lit. c), cu aplicarea art.70 alin.(3) Cod penal la 5 ani închisoare, iar în temeiul art.84 Cod penal, definitiv la 10 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru minori. Să fie dispusă spre încasarea din contul inculpaților a cheltuielilor judiciare în sumă de 1 462 lei, în legătură cu efectuarea raporturilor de expertiză medico-legale. Apelantul a menționat că prima instanță a stabilit inculpaților o pedeapsă prea blândă, astfel nu a ținut cont de principiul individualizării pedepsei penale, pentru fiecare inculpat aparte, precum și nu a apreciat faptul că, inculpații I. Serbinov, Ig. Serbinov, D. Popovici și-au recunoscut vina parțial în cele incriminate, cât privește pătrunderea ilegală în domiciliului lui S. Vasiliev și aplicarea violenței fizice ultimului fără folosirea cărorva obiecte. Inculpatul Buzadji Ivan și-a recunoscut vina parțial în cele încriminate dar a refuzat a face careva declarații. De asemenea, procurorul a indicat că, instanța eronat a respins solicitarea privind încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpați pentru efectuarea expertizelor medico-legale în sumă de 1 462 lei, ori încasarea acestor cheltuieli nu va diminua situația financiară a acestora. 5 3.2. Avocatul V. Cimpoies în apelul declarat în numele inculpatului I. Serbinov, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie achitat în baza art.151 alin.(2) lit. d), e) Cod penal, pe motiv că în acțiunile lui lipsesc elementele infracțiunii și recalificarea acțiunilor din prevederile art.287 alin.(3) Cod penal în cele ale art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse prin aplicarea art.90 Cod penal. În rest, sentința a o menține. Apelantul a invocat că, incorect prima instanță a concluzionat că probele administrate în cauză au fost pe deplin recunoscute de inculpați, pe când aceștia nu și-au recunoscut vina de comiterea infracțiunilor de care au fost găsiți vinovați. Pe faptul comiterii infracțiunii de huliganism, inculpatul a recunoscut faptul că a comis asemene acțiuni în privința lui S. Vasiliev, însă neagă faptul că ar fi aplicat lovituri cu careva obiecte părții vătămate. Nu a fost demonstrată vinovăția inculpatului pe capătul de acuzare prevăzut de art.151 alin.(2) lit. d), e) Cod penal, ori, inculpatul în cadrul ședinței de judecată a relatat că intenția lor nu a fost de a aplica careva vătămări corporale părții vătămate și nu a văzut de unde I. Buzadji a luat coada de lopată, dânsul cu aceasta nu a aplicat careva lovituri părții vătămate. Declarații analogice au fost date și de D. Popovici. Prin refuzul lui Ig. Serbinov de a da declarații se deduce că acesta susține declarațiile lui I. Serbinov și D. Popovici. Din declarațiile părții vătămate Z. Gargalîc, rezultă că I. Serbinov nu a aplicat careva lovituri părții vătămate, iar din declarațiile expertului G. Marcu rezultă că vătămările corporale aplicate părții vătămate S. Vasiliev au fost cauzate de la o singură lovitură, probabil cu coada lopeții. În acțiunile lui I. Buzadji persistă exces de autor, prevăzut de art.48 Cod penal, astfel doar el poate purta răspundere pentru acțiunile sale. La fel, a indicat că, acțiunile inculpatului pe huliganism urmând a fi calificate corect în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, pe același rațiuni inserate la argumentarea adusă în baza art.151 Cod penal, deoarece persistă exces de autor în acțiunile lui I. Buzadji. 3.3. Avocatul V. Dandeș, în apelul declarat în numele inculpatului Ig. Serbinov prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat pe toate capetele de învinuire și anume în baza art.151 alin.(2) lit. d), e) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost comisă de acesta, în baza art.art.27, 172 alin.(2) lit. c) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, iar de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal - pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, or, acțiunile acestuia constituie o contravenție prevăzută de art.78 Cod contravențional. 6 Apărătorul a menționat că, vina inculpatului pe capătul de acuzare adus în baza art. 287 alin. (3) Cod penal nu a fost demonstrată. Din declarațiile părților vătămate S. Vasiliev și Z. Gargalîc, a inculpaților I. Serbinov și D. Popovici se constată că, I. Buzadji l-a lovit cu lopata pe S. Vasiliev, fapt ce nu poate fi incriminat lui Ig. Serbinov. Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, în ograda casei a fost descoperită o lopată cu coadă ruptă, iar potrivit procesului verbal de examinare a lopeții careva pete brune pe ea nu au fost descoperite. Inculpatul nu a avut intenția de a efectua acțiuni huliganice, dar din interese personale și reieșind din acțiunile proprii, a acționat împotriva părții vătămate. Învinuirea adusă inculpatului pe acest capăt de învinuire nu este una certă, nu este indicat cui și care anume violență a aplicat sau a comis, precum și nu s-a constatat dacă partea vătămată înțelegea acțiunile huliganice și gravitatea leziunilor corporale primite. Agresivitatea manifestată de Ig. Serbinov față de partea vătămată S. Vasiliev nu se referă la huliganism sau la obrăznicie deosebită, dar îmbracă forma unei contravenții prevăzute de art.78 Cod contravențional. Totodată, avocatul a susținut că, nu a fost confirmată nici aplicarea violenței periculoase pentru viață cu deosebită cruzime, deoarece potrivit expertului, leziunea gravă a fost provocată de la o lovitură, iar alte leziuni corporale fac parte din categoria celor neînsemnate și leziuni corporale ușoare. Cu referire la învinuirea adusă lui Ig. Serbinov de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27 , 172 alin. (2) lit. c) Cod penal, avocatul a indicat că nu s-a dovedit că inculpatul ar fi întreprins careva acțiuni sexuale în privința părții vătămate Z. Gargalîc. Aceasta a declarat că, s-a întors Igor și băiatul micuț, cel mai mare a comunicat „hai să o luăm”, dar cele relatate nu s-au confirmat prin alte probe, astfel că o sigură probă nu poate demonstra vinovăția și respectiv să fie pusă la baza învinuirii. 3.

Avocatul F. Topal, în apelul declarat în numele inculpatului D. Popovici, a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat pe învinuirea în baza art.151 alin.(2) Cod penal, pe motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor infracțiunii și reîncadrarea acțiunilor lor în baza art.287 de la alin.(3) la alin.(2) Cod penal, cu stabilirea pedepsei prin aplicarea art.90 Cod penal. În argumentarea cerințelor sale apărarea a menționat că declarațiile părții vătămate Z. Gargalîc și părții vătămate S. Vasiliev sunt contradictorii. La fel, potrivit declarațiilor lui I. Serbinov, Ig. Serbinov și D. Popovici, cât și a părții vătămate Z. Gargalîc rezultă că, bățul se afla la minorul I. Buzadji și acesta și aplica lovituri asupra părții vătămate, inițial peste ceafă, de la care S. Vasiliev și-a pierdut cunoștința. Ulterior a lovit și peste alte părți ale corpului, iar prin concluzia expertului medico-legal G. Marcu nu au fost concret stabilite care leziuni corporale 7 produse părții vătămate fac parte din categoria celor grave și care din categoria celor ușoare. În cadrul ședinței de judecată expertul a concretizat că fractura osului occipital din dreapta face parte din categoria celor grave provocată de lovitura cu coada lopeții, pe care careva urme de sânge nu au fost depistate. Avocatul a mai subliniat că, în procesul-verbal al ședinței de judecată nu au fost fixate toate răspunsurile expertului, fapt constat din înregistrările audio a ședințelor de judecată și anume a declarațiilor expertului G. Marcu. De asemenea, apelantul a menționat că, instanța nu a argumentat de ce acțiunile lui D. Popovici urmează a fi calificate potrivit art.151 alin.(2) lit. d), e) Cod penal, iar pentru infracțiunea de care a fost recunoscut vinovat în baza art.287 Cod penal, i-a fost stabilită o pedeapsă prea aspră, care nu-și va atinge scopul prestabilit de lege, la care nu s-a ținut cont că inculpatul la locul de trai se caracterizează pozitiv, este tânăr, s-a împăcat cu partea vătămată S. Vasiliev, s-a căit sincer de cele comise, astfel ignorându-se prevederile art.6 Cod penal. 3.

Avocatul I. Dumitran, în apelul declarat în numele inculpatului I. Buzadji, a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă achitarea inculpatului pe învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal, din lipsa elementelor infracțiunii și încetarea procesului penal pe învinuirea de săvârșirea infracțiunii în baza art.151 alin.(2) și art.art.27, 172 alin.(2) lit. c) Cod penal, pe motivul împăcării părților. Apelantul a indicat că, la materialele cauzei penale este anexată cererea părții vătămate S. Vasiliev care confirmă împăcarea cu I. Buzadji privind infracțiunile prevăzute la art.179 alin. (l), art.151 alin.(2) lit. d), e) Cod penal, precum și cererea părții vătămate Z. Gargalîc de împăcare cu I. Buzadji învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.27, 172 alin.(2) lit. (c) Cod penal. Respectiv și din partea inculpatului minor, cât și reprezentantului acestuia au fost depuse cereri cu privire la împăcarea cu pârțile vătămate. Avocatul a notat că, art.151 alin.(2) și art.172 alin.(2) Cod penal fac parte din categoria infracțiunilor grave. Instanța de fond fără a se baza pe normă legală a constatat greșit că împăcarea părților nu este circumstanță reabilitară și odată ce solicită împăcarea părților, inculpatul trebuie să-și recunoască vina. Împăcarea este dreptul inculpatului și părții vătămate, iar nerecunoașterea vinovăției nu constituie impediment pentru încetarea procesului penal. Cât privește învinuirea adusă în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, apărarea a stabilit că, în acțiunile acestuia lipsește componenta de infracțiuni, or, instanța nu a individualizat acțiunile inculpaților ca apreciate fiind huliganice. Din declarațiile inculpaților rezultă că aceștia au început să lovească o 8 poartă, cu picioarele în gard pentru ca partea vătămată să iasă afară, acțiuni ce au continuat 2-3 minute, iar nimeni din vecini nu au ieșit afară, respectiv nu a fost încălcată ordinea publică, din care motiv în acțiunile inculpatului lipsește componența infracțiunii prevăzute de art.287 Cod penal. 4. Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 14 noiembrie 2018, a fost respins ca nefondat apelul declarat de procuror și admise apelurile declarate de avocații Vl. Cimpoieș, V. Dandeș, F. Topal, Ig. Dumitranu în numele inculpaților I. Serbinov, Ig. Serbinov, D. Popovici și I. Buzadji, casată parțial sentința, în latura penală privind învinuirea lui I. Serbinov și D. Popovici în baza art.151 alin.(2) lit. d), e) Cod penal și art.287 alin.(3) Cod penal, a lui Ig. Serbinov și I. Buzadji în baza art.art.151 alin.(2) lit. d), e), 287 alin.(3), 27, 172 alin.(2) lit. c) Cod penal, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, după cum urmează: I. Serbinov și D. Popovici au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.287 alin.(3) Cod penal, la 4 ani închisoare fiecare și în baza art.151 alin.(2) lit. d) Cod penal, la câte 10 ani închisoare, fiecare. În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, li-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 11 ani închisoare, fiecare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Ig. Serbinov a fost recunoscut vinovat în baza art.287 alin.(3) Cod penal, la 4 ani închisoare, în baza art.151 alin.(2) lit. d) Cod penal, la 10 ani închisoare și în baza art.art.27, 172 alin. (2) lit. c) Cod penal la 9 ani închisoare. În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 12 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; I. Buzadji a fost recunoscut vinovat în baza art.287 alin.(3) Cod penal la 3 ani închisoare, iar în temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată condiționat, pe un termen probațiune de 3 ani. Totodată s-a încetat procesul penal în privința lui I. Buzadji în baza art.151 alin.(2) lit. d) și art.art.27, 172 alin.(2) lit. c) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților. În rest, sentința a fost menținută. 5. Împotriva deciziei nominalizate au declarat recurs ordinar: 5.1. Procurorul, a invocat temeiul de drept prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6), 10), 12) Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea parțială a acesteia în privința inculpaților I. Serbinov, D. Popovici și Ig. Serbinov pe învinuirea de comiterea a infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(2) lit. d), e) Cod penal, și în privința lui I. Buzadji pe învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(2) lit. 9 d), e) și art.art.27, 172 alin.(2) lit. c) Cod penal, cât și a cheltuielilor judiciare, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță. 5.2. Inculpatul I. Serbinov a declarat recurs ordinar, invocând temeiurile de drept prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6), 8), 12) Cod de procedură penală. Solicită casarea parțială a deciziei, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare pe capătul de învinuire prevăzut de art.151 alin.(2) lit. d), e) Cod penal și totodată să fie reîncadrate acțiunile lui din prevederile alin.(3) în cele ale alin.(2) art.287 Cod penal, cu stabilirea pedepsei cu aplicarea art.90 Cod penal. 5.3. Avocatul V. Dandeș în recursul declarat în numele inculpatului Ig. Serbinov, invocând temeiul de drept prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat pronunțarea unei hotărâri de achitare pe toate capetele de învinuire aduse, susținând că învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.151 alin.(2) lit. d) și 287 alin.(3) Cod penal este una formală și neclară. 5.4. Inculpatul D. Popovici, a declarat recurs ordinar, invocând temeiul de drept prevăzut de art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală și solicitând casarea deciziei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(2) lit. d), e) Cod penal și totodată să fie reîncadrate acțiunile lui din prevederile alin.(3) în cele ale alin.(2) art.287 Cod penal, cu stabilirea pedepsei cu aplicarea art.90 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 28 noiembrie 2019, au fost admise recursurile ordinare declarate de către procuror, inculpatul Popovici Denis și avocatul acestuia Topal Fiodor, inculpatul Serbinov Ivan și de către avocatul Dandeș Veaceslav în numele inculpatului Serbinov Igor, casată total decizia remisă cauza spre rejudecarea cauzei de către aceiași instanță, în alt complet de judecată. În parte descriptivă a deciziei, instanța de recurs a menționat că, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, și rejudecând cauza potrivit regulilor generale, a comis următoarele erori: a) excluzând din acțiunile inculpaților pe capătul de învinuire prevăzut de art.151 alin.(2) lit. d), e), Cod penal, semnul calificativ – „cu o deosebită cruzime”, instanța concluzionând că - cauzarea multiplelor leziuni corporale, nu numaidecât demonstrează și intenția făptuitorului de a comite vătămarea corporală gravă cu deosebită cruzime, acestea din urmă nefiind atât de intense, inutile și prelungite în timp, nu a dat apreciere corespunzătoare acțiunilor inculpaților, care au acționat împreună la comiterea actului de huliganism și maltratarea părții vătămate S. Vasiliev în domiciliul său, în prezența soției, care a văzut maltratarea soțului, precum și aplicarea loviturilor cu o lopată și un băț, cu picioarele pe diferite părți ale corpului, 10 un timp prelungit, fără ca partea vătămată să poată avea posibilitatea de a se apăra, și când partea vătămată a căzut jos, aceștia au continuat maltratarea acestuia. b) la fel, individualizând pedeapsa inculpatului I. Buzadji instanța de apel nu a respectat prevederile art.art.96, 385 alin. (1), 394 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, nu a indicat în partea descriptivă a hotărârii care sunt circumstanțele care atenuează răspunderea sau agravează răspunderea inculpatului, datele care caracterizează persoana inculpatului, și motivele soluției adoptate referitor la stabilirea pedepsei sau la liberarea de pedeapsă penală. Or, instanța de apel a aplicat aceleași circumstanțe, legate de persoana acestuia, caracteristica lui, atât la stabilirea pedepsei sub formă de închisoare, cât și la suspendarea condiționată a executării ei, ceea ce nu corespunde principiului individualizării pedepsie penale. Astfel, instanța nu s-a pronunțat asupra principiilor stipulate în art.61 alin.(2) și art.75 Cod penal, potrivit cărora pedeapsa are drept scop corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, iar la stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, în coraport cu acțiunile lui I. Buzadji săvârșite în privința părții vătămate S. Vasiliev și în privința femeii gravide – părții vătămate Z. Gargalîc. c) nu a soluționat chestiunea privind plata cheltuielilor judiciare în raport cu prevederile art.art.385 alin. (1) pct. 14), 229 alin.(1)-(3), 397 pct. 5) Cod de procedură penală, conform căror la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunea cine și în ce proporție trebuie obligat să plătească cheltuielile judiciare. Cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistenta juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. Instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare, în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial situația materială a persoanelor care se află la întreținerea lor. Dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să cuprindă dispoziția referitoare la 11 repartizarea cheltuielilor judiciare. Or, în descriptivul deciziei lipsește analiza și concluzia instanței fondată pe prescripțiile de drept enunțate supra. Astfel, instanța de recurs a conchis că, instanța de apel nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 28 septembrie 2020, a fost respins apelul procurorului și apelurile avocatului Cimpoeș Vladimir în numele inculpatului Serbinov Ivan, și cel al avocatului Topal Fiodor în numele inculpatului Popovici Denis. Au fost admise apelurile declarate de avocatul Dandeș Veaceslav în numele inculpatului Serbinov Igor, și cel declarat de inculpatul Buzadji Ivan cu avocatul Dumitran Ignat, casată parțial sentința în partea stabilirii inculpatului Serbinov Igor a pedepsei penale pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.27-172 alin.(2) lit.c) Cod penal și a stabilirii pedepsei definitive pentru concurs de infracțiuni inculpatului Serbinov Igor, precum și în partea condamnării inculpatului Buzadji Ivan pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.151 alin.(2) lit.d) ,e) și art.27-172 alin.(2) lit.c) Cod penal, și în partea stabilirii lui Buzadji Ivan a pedepsei definitive pentru concurs de infracțiuni, și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează. ,,Inculpatului Serbinov Igor, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.27-172 alin.(2) lit.c) Cod penal, i se stabilește pedeapsa în formă de închisoare pe termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, inculpatului Serbinov Igor i se stabilește pedeapsa definitivă 12 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Se încetează procesul penal în privința inculpatului Buzadji Ivan, pe învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.151 alin.(2) lit.d),e) și art.27-172 alin.(2) lit.c) Cod penal, în temeiul împăcării părților. În temeiul art.90 Cod penal, se suspendă condiționat executarea de către inculpatul Buzadji Ivan a pedepsei cu închisoarea, stabilită pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.287 alin.(3) Cod penal, cu stabilirea perioadei de probațiune cu durata de 3 (trei) ani. Pentru inculpatul Serbinov Igor termenul executării pedepsei urmează a fi calculat de la 28.09.2020, cu includerea perioadei arestării preventive de la 10.12.2017 până la 28.09.2020. În rest sentința se menține.” 7.1. Instanța de apel verificând în ansamblu declarațiile părților vătămate, martorilor, inculpaților Popovici Denis și Serbinov Ivan, luate în parte și în 12 coroborare cu alte probe administrate, a considerat ca fiind întemeiată poziția instanței de fond, în partea stabilirii circumstanțelor de fapt determinante pentru constatarea vinovăției inculpaților Serbinov Igor și Buzadji Ivan în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.287 alin.(3), 151 alin.(2) lit.d),e), 179 alin.(1), 27-172 alin.(2) lit.c) Cod penal, precum și vinovăției inculpaților Serbinov Ivan și Popovici Denis în săvârșirea infracțiunilor prevăzute art.287 alin.(3), 151 alin.(2) lit.d),e), 179 alin.(1) Cod penal. De asemenea, instanța de apel a constatat că, la pronunțarea sentinței instanța de fond corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept și just a făcut concluzia că faptele penale reținute în culpa inculpaților Serbinov Igor, Buzadji Ivan, Serbinov Ivan și Popovici Denis au avut loc și au fost săvârșite de către ei, în circumstanțele descrise mai sus. La momentul judecării cauzei și pronunțării sentinței instanța de fond corect a calificat aceste fapte ca fiind infracțiuni prevăzute la: art.179 alin.(1) Cod penal, conform indicilor calificativi: „pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia și refuzul de a-l părăsi la cererea ei”; art.287 alin.(3) Cod penal, conform indicilor calificativi: „huliganism agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite cu aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care prin conținutul lor, se deosebesc printr- o obrăznicie deosebită, comisă de două persoane, cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității corporale ”; art.151 alin.(1) lit.d),e) Cod penal, conform indicilor calificativi: vătămarea intenționată gravă a integrității corporale, care este periculoasă pentru viață săvârșită de două sau mai multe persoane, cu deosebită cruzime”; art.27-172 alin.(2) lit.c) Cod penal, conform indicilor calificativi: tentativă de comitere a acțiunilor violente cu caracter sexual prin satisfacerea poftei sexuale în formă perversă, săvârșită prin constrângere fizică sau psihică a persoanei, comisă de două persoane”. Instanța de apel a menționat că, aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe administrate în cauza penală de instanța de fond, și care au fost corect apreciate prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ceia ce a adus la pronunțarea unei hotărâri corecte de recunoaștere a vinovăției inculpaților Serbinov Igor, Buzadji Ivan, Serbinov Ivan și Popovici Denis în săvârșirea infracțiunilor imputate. Potrivit cererilor de apel declarate de apărătorii inculpaților și procuror, sentința nu a fost contestată pe capătul de acuzare în baza art.179 alin.(1) Cod penal, or, instanța de fond just a admis cererea de împăcare potrivit art. 109 Cod penal, depusă de inculpații Serbinov Igor, Serbinov Ivan, Popovici Denis și părțile vătămate Vasiliev Serghei și Gargalîc Zinaida, și a încetat procesul penal pe capătul de învinuire prevăzut de art.179 alin.(1) Cod penal pe motivul împăcării părților, iar în 13 privința lui Buzadji Ivan a încetat procesul penal pe acest capăt de învinuire pe motiv că nu este subiect al acestei infracțiuni (n a atins vârsta pentru tragere la răspundere penală). Însă, instanța de fond la individualizarea pedepsei inculpatului Serbinov Igor pe art.27-172 alin.(2) lit.c) Cod penal nu a respectat limitele pedepsei stabilite de lege pentru tentativă, prevăzute de art. 81 alin.(3) Cod penal, precum și eronat a respins solicitarea de împăcare a părților vătămate Vasiliev Serghei și Gargalîc Zinaida cu inculpatul minor Buzadji Ivan pe capetele învinuirii pe art.151 alin.(2) și art.27-172 alin.(2) lit.c) Cod penal, considerând că ar fi necesar ca inculpatul să recunoască vinovăția, astfel încât se relevă necesitatea casării sentinței instanței de fond în partea stabilirii pedepsei inculpatului Serbinov Igor, în partea condamnării inculpatului Buzadji Ivan pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.151 alin.(2) lit.d),e) și art.27-172 alin.(2) lit.c) Cod penal, și stabilirii lui Buzadji Ivan a pedepsei definitive pentru concurs de infracțiuni. Totodată, instanța de apel, raportând argumentele invocate în apelurile depuse de avocatul Cimpoeș Vladimir în numele inculpatului Serbinov Ivan și avocatul Topal Fiodor în numele inculpatului Popovici Denis, prin care se invocă achitarea acestora pe capătul de învinuire în baza art.151 alin.(2) lit.d), e) Cod penal și recalificarea acțiunilor lui Serbinov Ivan și Popovici Denis încadrate pe art.287 alin.(3) Cod penal în prevederile art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal; argumentele invocate în apelul avocatului Dandeș Veaceslav în interesele inculpatului Serbinov Igor, prin care se invocă achitarea acestuia pe art.151 alin.(2) lit.d), e), art.27-172 alin.(2) lit.c) și art.287 alin.(3) Cod penal, deoarece fapta constituie o contravenție prevăzute de art.78 Cod contravențional; argumentele invocate în apelul avocatului Dumitran Ignat în interesele inculpatului minor Buzadji Ivan, prin care se invocă achitarea acestuia pe art.287 alin.(3) Cod penal, a conchis că aceste alegații sunt combătute de întregul sistem de probe cercetat mai sus și apreciat prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, și care succesiv coroborează, demonstrând vinovăția inculpaților Serbinov Ivan, Popovici Denis, Serbinov Igor și Buzadji Ivan în săvârșirea infracțiunilor imputate conform actului de învinuire. Instanța de apel a apreciat critic motivele invocate în apeluri, precum că inculpații nu sunt vinovați de săvârșirea infracțiunilor, nefiind de acord și cu calificarea, pe motiv că în acțiunile inculpatului Buzadji Ivan ar persista exces de autor, prevăzut de art.48 Cod penal, or, materialele dosarului demonstrează contrariul, și nu există nici un temei de a pune la îndoială declarațiile părților vătămate și a martorilor, care în ansamblu cu alte probe menționate mai sus, confirmă vinovăția inculpaților Serbinov Ivan, Popovici Denis, Serbinov Igor și Buzadji Ivan în săvârșirea faptelor imputate. 14 Astfel, instanța de apel a indicat că, inculpații Serbinov Ivan, Popovici Denis, Serbinov Igor și Buzadji Ivan au comis infracțiunile prevăzute de art.287 alin.(3) și 151 alin.(2) lit.d),e) Cod penal, deși inculpații vina au recunoscut-o parțial, și anume, aplicarea violenței fizice fără utilizarea de obiecte, însă probele cercetate și circumstanțele constatate în cumul dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.287 alin.(3) și 151 alin.(2) lit.d), e) Cod penal. Așadar, instanța de apel a respins alegația apărării precum că, acțiunile inculpatului Buzadji Ivan urmau a fi calificate ca fiind exces de autor, prevăzut de art.48 Cod penal, or, intenția de a comite acțiuni huliganice a fost comună și realizată de toți inculpați împreună, iar ceilalți inculpați, văzând că Buzadji Ivan aplică lovituri cu bățul, nimeni din ei nu a întreprins măsuri de a ridica bățul (lopata) de la Buzadji Ivan, ci din contra, dominând victima prin forță și număr de persoane, au continuat să coopereze în coautorat la aplicarea loviturilor părții vătămate, care era inconștientă și se afla la podea, apoi au ajuns din urmă partea vătămată în ogradă și au continuat cu toții maltratarea părții vătămate, inclusiv cu coada lopeții, care era ruptă în câteva bucăți. Văzând că Buzadji Ivan a început a aplica lovituri cu bățul chiar de la începutul maltratării, niciunul din inculpații Serbinov Ivan, Popovici Denis și Serbinov Igor nu au renunțat la coautorat și au continuat un timp îndelungat să-i aplice coordonat acțiuni violente asupra părții vătămate Vasiliev S., cu aplicarea lopeții și unui băț (coada lopeții) pentru vătămarea integrității corporale, cauzând părții vătămate dureri fizice și vătămări corporale. Prin urmare, instanța de apel a respins afirmațiile avocaților Cimpoeș Vladimir și Topal Fiodor, precum că acțiunile inculpaților Serbinov Ivan și Popovici Denis necesită a fi recalificate în prevederile art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal; avocatului Dandeș Veaceslav, precum că în acțiunile inculpatului Serbinov Igor lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) CP, iar fapta conține elementele contravenției prevăzute de art.78 Cod contravențional; și avocatului Dumitran Ignat, precum că în acțiunile inculpatului Buzadji Ivan lipsesc elementele infracțiunii art.287 alin.(3) CP. Or, în speță cu certitudine este stabilit, că intenția tuturor acestor patru inculpați a coincis - săvârșirea huliganismului agravat, materializat în încălcarea grosolană a ordinii publice, cu obrăznicie deosebită, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei, cu obiecte adaptate pentru vătămarea integrității corporale. Subsecvent, instanța de apel a constatat ca fiind dovedită și vinovăția inculpaților Serbinov Ivan, Popovici Denis, Serbinov Igor și Buzadji Ivan de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(2) lit.d),e) Cod penal. 15 Astfel, instanța de apel a remarcat că, intenția de a cauza leziuni corporale lui Vasiliev Serghei a fost prezentă la toți inculpații, cauzarea leziunilor corporale grave părții vătămate a avut loc în timpul comiterii huliganismului agravat (cu aplicarea obiectului pentru vătămarea corporală) de toți inculpați, multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, aplicate de cei patru inculpați simultan și coordonat, intensitatea și modalitatea acestora (timp de 15-20 min. în casă, văzând că Vasiliev S. este inconștient, apoi în ogradă, cât și aplicarea multiplelor lovituri cu obiect contondent dur (lopata și coadă de lopată), inclusiv în regiunea capului, denotă că inculpații își dădeau seama de verosimilitatea producerii vătămării grave, admiteau și doreau survenirea acestor urmări. Urmările prejudiciabile sub forma de vătămări grave a integrității corporale și sănătății, periculoase pentru viață, sunt inserate în raportul de expertiză judiciară a părții vătămate Vasiliev Serghei nr.1012 din 20.12.2017, potrivit căruia la ultimul au fost constatate plăgi contuze pe cap, obraz, excoriații, echimoze pe trunchi, obraz, fractura osului occipital drept și oaselor nazale, contuzia cerebrală grad minor, contuzia toracelui produse la multiple acțiuni traumatice cu obiect contondent dur. Fiind audiat în instanța de fond, expertul medic-legist Marcu Gheorghe a explicat că plăgile de pe cap și față se referă la leziuni corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată; echimozele de pe față și trunchi se referă la leziuni corporale neînsemnate fără dereglarea sănătății; contuzia cerebrală minoră după durata dereglării sănătății se referă la leziuni corporale de gravitate medie; fractura închisă a osului occipital din dreapta se referă la leziuni grave periculoase pentru viață; fractura osului nazal se referă la leziuni ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată. Partea vătămată avea 5 plăgi în regiunea dreaptă parieto-tâmplară bilateral, care posibil au fost cauzate cu același obiect, toate având forma liniară, la 5 lovituri cu același obiect. Leziunile corporale de pe alte părți ale corpului, posibil au fost produse cu obiect contondent dur, cu pumnul, piciorul, și bățul. Fractura închisă a osului occipital pe dreapta și contuzia cerebrală posibil au fost cauzate de una și aceiași lovitură, cel mai probabil; este posibil la aplicarea unei lovituri cu coadă de lopată. Din concluziile raportului de expertiză judiciară și explicațiile expertului se deduce, că partea vătămată avea 5 plăgi contuze pe cap și față, multiple echimoze pe față și trunchi, fractura osului nazal, contuzia toracelui și contuzia cerebrală, fractura închisă liniară a osului occipital pe dreapta. Cu toate că persistă leziunile corporale de gravitate ușoară, medie și gravă, însă în ansamblu aceste leziuni se califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață. Expertul judiciar medico-legal Marcu Gh. nu a oferit răspunsuri certe referitor la mecanismul cauzării fracturii închise a osului occipital pe dreapta și contuziei cerebrale, admițând doar posibilitatea cauzării acestora în urma unei singure acțiuni traumatice (lovituri), și 16 că e probabilă lovitura cu coada lopeții. Reieșind din cele 5 plăgi liniare pe cap în regiunea parieto-tâmplară și fractura osului occipital pe dreapta, Colegiul judiciar constată că partea vătămată a fost lovită în regiunea capului cu coada lopeții, de cel puțin 6 ori. După cum s-a constatat supra, toți 4 inculpați în același timp au aplicat multiple lovituri cu pumnii, picioarele și bățul (coada lopeții) peste diferite părți ale corpului, inclusiv în regiunea capului, din care considerente nu pot fi diferențiate acțiunile violente ale inculpaților și urmările produse de fiecare în parte, ci doar per ansamblu, grație faptului că inculpații Serbinov Ivan, Popovici Denis, Serbinov Igor și Buzadji Ivan au acționat coordonat timp îndelungat, cu scopul provocării leziunilor corporale părții vătămate Vasiliev Serghei, au aplicat concomitent lovituri părții vătămate, completându-se reciproc, și conștientizând de la bun începutul maltratării că cel puțin unul din complici (Buzadji Ivan) aplică lovituri cu bățul. De asemenea, instanța de apel a respins ca fiind eronate alegațiile apărării precum că, expertul medic-legist Marcu Gheorghe doar a admis posibilitatea aplicării vătămării corporale grave (fractura închisă liniară a osului occipital pe dreapta) ca urmare a unei singure lovituri, or, răspunsul expertului este unul de probabilitate, și nu poate exclude posibilitatea survenirii vătămării corporale grave de la două sau mai multe acțiuni traumatice cu pumnul, piciorul și bățul în aceiași parte a corpului victimei - osul occipital pe dreapta. Mai mult ca atât, instanța de apel a constatat că, partea vătămată Vasiliev Serghei a fost bătut cu bățul pe întregul parcurs al actelor de violență (15-20 minute), atât în casă, cât și în curte, fiind imposibil de a constata care a fost acea lovitură (sau acele lovituri) care au cauzat fractura închisă liniară a osului occipital pe dreapta. Însăși faptul că, și după ce partea vătămată Vasiliev S. a devenit în stare inconștientă culcat la podea în casă, toți cei 4 inculpați au continuat maltratarea acestuia în coautorat prin cooperare activă, atestă intenția lor comună de a-i cauza vătămări corporale și mai grave decât i-au cauzat inițial până la pierderea cunoștinței. Totodată, instanța de apel a respins ca nefondat argumentul avocatului Dandeș Veaceslav, precum că lipsește cumulul ideal a două infracțiunii, or, în acțiunile inculpaților Serbinov Ivan, Popovici Denis, Serbinov Igor și Buzadji Ivan la modul cel mai sigur persistă concursul ideal al infracțiunilor prevăzute de art.287 alin.(3), art.151 alin.(2) lit.d),e) și art.179 alin.(1) Cod penal, deoarece conform art.33 alin.(4) Cod penal, ,,concursul ideal există atunci cînd persoana săvîrșește o acțiune (inacțiune) care întrunește elemente a mai multor infracțiuni”. În consecință, urmează răspunderea tuturor inculpaților pentru cauzarea părții vătămate Vasiliev S. a leziunilor corporale grave periculoase pentru viață, fiind demonstrată și legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmăririle 17 prejudiciabile, fapt confirmat prin declarațiile inculpaților, părților vătămate cât și prin alte probe anexate la cauză. Subsecvent, instanța de apel a reținut ca fiind dovedită vinovăția inculpaților Serbinov Igor și Buzadji Ivan de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27-172 alin.(2) lit.c) Cod penal, conform indicilor „tentativă de comitere a acțiunilor violente cu caracter sexual prin satisfacerea poftei sexuale în formă perversă, săvîrșită prin constrîngere fizică și psihică a persoanei, comisă de două persoane”. Deși inculpații Serbinov Igor și Buzadji Ivan nu și-au recunoscut vinovăția pentru această faptă, probelele administrate, raportate la declarațiile părții vătămate Gargalîc Zinaida, atestă că inculpații Serbinov Igor și Buzadji Ivan, după ce au maltratat partea vătămată Vasiliev S., s-au întors la domiciliul ultimului, având intenția de a-și satisface pofta sexuală în formă perversă cu Gargalîc Zinaida, unde au încercat să întrețină cu Gargalîc Zinaida acțiuni violente cu caracter sexual în formă perversă, aplicând constrângere fizică și psihică, însă nu au finisat acțiunile criminale din motive independente de voința lor, și au părăsit locul infracțiunii, temându-se să nu fie reținuți. Astfel, instanța de apel a reținut în acest sens declarațiile părții vătămate Gargalîc Zinaida, care au o succesiune logică și vin în concordanță cu celelalte materiale ale cauzei, aceasta a declarat că ,,Buzadji Ivan a apucat-o de păr și a trântit-o la podea, luând plapuma de pe ea, s-a așezat pe abdomen, încercând să-i deschidă gura, iar Serbinov Igor, luminând cu lanterna telefonului mobil, a lovit-o în regiunea nasului, încerca să-i deschidă gura, sugerându-i lui Buzadji Ivan să recurgă la acțiuni perverse. Partea vătămată opunea rezistență activă, era foarte speriată, striga că-i însărcinată, astfel că inculpații s-au speriat și au plecat. Declarațiile părții vătămate se confirmă prin: plângerea acesteia depusă la 10.12.2017, prin care a solicitat să fie luate măsuri cu persoane care la data de 09.12.2017 au încercat să întrețină raport sexual în formă perversă cu aceasta; procesul- verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 20.12.2017, potrivit căreia Gargalîc Zinaida a confirmat cele relatate nemijlocit la locul infracțiunii (domiciliul din oXXXXX), fiind fixate într-un tabel foto; declarațiile martorului Șider Svetlana, care a declarat că partea vătămată i s-a plâns că a fost maltratată cu încercarea de a fi violată”; procesele-verbale de confruntare din 19.12.2017 dintre partea vătămată Gargalîc Zinaida și inculpații Buzadji Ivan și Serbinov Igor, potrivit cărora Gargalîc Zinaida a declarat că în odaie Igor cu lanterna a început să cerceteze odaia și a găsit-o pe ea, Ivan a apucat-o de păr și a trântit-o la podea, Ivan și Igor au început să-i scoată plapuma de pe ea, fiind goală; ea opunând rezistență, a fost lovită peste față de către Igor, care i-a spus că, dacă nu vrea să se dezbrace, Ivan va întreprinde acțiuni perverse în privința ei; auzind aceasta, Ivan s-a dezbrăcat parțial de haine, s-a așezat pe abdomenul ei și a încercat să întreprindă acțiuni sexuale cu caracter pervers, în acest moment Igor îi 18 fixa gura și lumina cu lanterna de la telefon; opunând rezistență, ea a comunicat că este însărcinată, la care Serbinov Igor a spus „hai să plecăm de aici, poate va muri aici”, s-au speriat și au fugit. Circumstanțe date demonstrează că inculpații Buzadji Ivan și Serbinov Igor au întreprins acțiuni îndreptate nemijlocit spre satisfacerea poftei sexuale în formă perversă, imobilizând parțial partea vătămată (Buzadji Ivan se afla pe abdomenul victimei, iar Serbinov Igor, luminând cu lanterna, îi fixa gura, încercând s-o deschidă), aplicând constrângerea fizică și psihică față de ea, pentru a-i înfrânge rezistența, au refuzat să continue acțiunile prejudiciabile din motive ce nu depind de voința lor, și anume partea vătămată a relatat că este însărcinată. Se reține că, nu se consideră renunțare de bunăvoie la săvârșirea acțiunilor violente cu caracter sexual refuzul de continuare a acțiunilor prejudiciabile care este determinat de cauze independente de voința făptuitorului. În acest sens, instanța de apel a respins argumentele avocatului Dandeș Veaceslav precum că, inculpatul Serbinov Igor necesită a fi achitat pe art.27-172 alin.(2) lit.c) Cod penal, din motive că nu a fost constatată existența faptei infracțiunii date. Or, s-a dovedit cu certitudine că Serbinov Igor și Buzadji Ivan în comun au săvârșit tentativă de acțiunilor violente cu caracter sexual prin constrângere fizică și psihică, însă din motive independente de ei nu au finisat acțiunile date. Instanța de apel a conchis că, prima instanță la stabilirea pedepsei față inculpatul Serbinov Igor pe art.27-172 alin.(2) lit.c) Cod penal a derogat de la limitele stabilirii pedepsei pentru tentativă, prevăzute de art. 81 alin. (3) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa de 10 ani închisoare. În aceste circumstanțe, instanța de apel a menționat că, sancțiunea art.172 alin.(2) lit.c) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 5 la 12 ani, ce face parte din categoria celor grave. Conform art.25 alin.(3) Cod penal, „răspunderea pentru pregătirea de infracțiune și pentru tentativă de infracțiune se stabilește, conform articolului corespunzător din Partea specială a prezentului cod, ca și pentru infracțiunea consumată, cu trimitere la art.26 și 27, respectând-se prevederile art.81”. Reieșind din sancțiunea art.172 alin.(2) lit.c) Cod penal (de la 5 la 12 ani închisoare), în coroborare cu art.81 alin.(3) Cod penal, în cazul tentativei pedeapsa stabilită inculpatului Serbinov Igor nu poate depăși 9 ani închisoare. La stabilirea pedepsei inculpatului Serbinov Igor instanța de apel a ținut cont că, infracțiunile au fost comise cu intenție, de persoana inculpatului, mai cu seamă faptul că la evidența medicilor psihiatru și narcolog nu se află, conform cazierului penal anterior nu a fost judecat, a fost sancționat contravențional de 2 ori (în anul 2014 pentru sustragerea în proporții mici din avutul proprietarului și anul 2017 pentru deteriorarea drumurilor), la locul de trai se caracterizează relativ satisfăcător, 19 de lipsa circumstanțelor atenuante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării si reeducării vinovatului. Astfel, instanța de apel i-a stabilit inculpatului Serbinov Igor recunoscut vinovat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.27-172 alin.(2) lit.c) Cod penal, pedeapsa sub formă de 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Conform art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate inculpatului Serbinov Igor (pe art.287 alin.(3) Cod penal - 4 ani închisoare și pe art.151 alin.(2) lit.d), e) Cod penal - 10 ani închisoare), i-a stabilit inculpatului Serbinov Igor pedeapsa definitivă de 12 închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Cu referire la împăcarea părților vătămate cu inculpatul minor Buzadji Ivan, în opinia instanței de apel, instanța de fond eronat a respins solicitarea de împăcare a acestui inculpat cu părțile vătămate Vasiliev Serghei și Gargalîc Zinaida, or, la 19.03.2018 părțile vătămate Vasiliev Serghei și Gargalîc Zinaida au înaintat instanței de fond cereri, prin care au solicitat încetarea procesului penal în privința inculpatului minor Buzadji Ivan, deoarece s-au împăcat pe art. 179 alin. (1) lit. a), art.151 alin. (2) și art.27-172 alin.(2) Cod penal, neavând careva pretenții de ordin material sau moral (f.d.82, 83 vol.III). De asemenea, la 13.04.2018 inculpatul minor Buzadji Ivan și reprezentantul legal Buzadji Gh. au depuse cerere, prin care au solicitat să fie încetat procesul penal pe art.179 alin.(1), 151 alin.(2) lit.d), 27-172 alin.(2) lit.c) Cod penal, în legătură cu împăcarea cu părțile vătămate /f.d.170 vol.III/. Verificând corectitudinea stabilirii și individualizării pedepselor inculpatului Buzadji Ivan pentru infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(3) Cod penal, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a individualizat pedeapsa, stabilind-o 3 ani închisoare. În ce privește individualizarea pedepsei, sub aspectul executării acesteia, instanța de apel a conchis că instanța de fond neîntemeiat i-a stabilit o perioadă de probațiune de 5 ani. Apreciind influența pedepsei aplicate asupra corectării si reeducării inculpatului Buzadji Ivan, instanța de apel a stabilit că, corectarea și reeducarea acestuia este posibilă fără executarea reală a acestei pedepse, găsind de cuviință suspendarea executării acestei pedepse în condițiile art. 90 Cod penal, cu stabilirea unei perioade de probațiune cu durata de 3 ani. Pentru inculpatul minor Buzadji Ivan, aplicarea prevederilor art.90 Cod penal nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă este un incident în viață acestuia. Referitor la aplicarea pedepselor inculpaților Serbinov Ivan, Popovici Denis și Serbinov Igor pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.287 alin.(3) și art.151 20 alin.(2) lit.d), e) Cod penal, instanța de apel a conchis că prima instanță a aplicat corect criteriile de individualizare a pedepsei, a ținut cont de personalitatea acestora: Serbinov Igor a fost sancționat contravențional de 2 ori; Popovici Denis a săvârșit 7 contravenții în perioada anilor 2015-2017, fiind sancționat pentru huliganism nu prea grav, vătămarea integrității corporale, deteriorarea drumurilor, apel fals și conducerea fără permis /f.d.169-172 vol.I/; Popovici Denis și Serbinov Ivan la locul de trai se caracterizează relativ satisfăcător, Popovici Denis anterior a fost tras la răspundere penală, iar Serbinov Ivan anterior nu a fost tras la răspundere penală (f.d.156-159, 163-164 vol.I) și le-a stabilit acestora pedepse echitabile. Instanța de apel respins ca fiind nefondată solicitarea procurorului încasarea cheltuielilor judiciare în mărime de 1 462 de lei, or, aceste sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunilor încriminate.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, inculpatul Popovici Denis și avocații Cimpoieș Vladimir și Dandeș Veaceslav în numele inculpatului Serbinov Igor prin care solicită: 8.1. Procurorul în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 16) Cod de procedură penală solicită casarea parțială a deciziei în partea stabilirii pedepselor aplicate inculpaților precum și în partea cheltuielilor judiciare cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceiași instanță de apel în alt complet de judecată, deoarece erorile judiciare nu pot fi corectate de către instanța de recurs. În motivarea celor solicitate, procurorul susține că instanțe de apel eronat a dispus încetarea procesului penal în privința inculpatului Buzadji Ivan din motiv că părțile s-au împăcat. De asemenea, recurentul semnalează că instanța de apel neîntemeiat a aplicat prevederile art. 90 Cod penal și a suspendat condiționat executarea pedepsei penale aplicată inculpatului Buzadji Ivan. Mai mult decât atât, procurorul susține că, instanța de apel eronat a respins încasarea de la inculpați a cheltuielilor judiciare, acestea urmând a fi încasate de la ultimii. Totodată, procurorul menționează că, instanța de apel nu a motivat decizia în partea respingerii apelului declarat de către acuzare, or, a fost solicitat de a fi aplicate pedepse mai aspre în privința inculpaților, însă instanța nu s-a pronunțat în acest sens. 8.2. Inculpatul Popovici Dorin prin care solicită casarea deciziei și pronunțarea unei hotărâri prin care să se ia în calcul faptul că ultimul a recunoscut parțial vina în cele imputate. 21 8.3. Avocatul Cimpoieș Vladimir în numele inculpatului Serbinov Igor solicită casarea parțială a deciziei atacate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri în această parte prin care ultimul să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) și e) Cod penal, iar acțiunile huliganice să fie reîncadrate de la alin. (3) la alin. (2) lit. b) al art. 287 Cod penal și să- i fie stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate în temeiul art. 90 Cod penal, în rest să fie menținută sentința. În susținerea celor solicitate, apărătorul indică dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, menționând că la materialele cauzei lipsesc probe veridice care să demonstreze vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) și e) și art. 287 alin. (3) Cod penal. În acest sens, recurentul subliniază că decizia este întemeiată doar pe presupuneri. Mai mult decât atât, avocatul susține că, inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă prea aspră care nu va contribui la corectarea și corijarea inculpatului și nu va atinge scopul pedepsei penale prevăzut de art. 61 Cod penal. 8.4. La 21 decembrie 2021, avocatul Dandeș Veaceslav în numele inculpatului Serbinov Igor solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care ultimul să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. art. 151 alin. (2) lit. d) și e) și art. 287 alin. (3), 27-172 alin. (2) lit. c) Cod penal. În motivarea celor solicitate invocă dezacordul cu aprecierea probelor și nemotivarea deciziei atacate.

Judecând recursul ordinar declarat, în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal lărgit constată că, acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de 22 fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. Colegiul penal lărgit constată că, aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. În prezenta cauză, Colegiul penal lărgit conchide că, și-a găsit confirmarea temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel și hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în legătură cu ce urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs. Lecturând decizia instanței de apel, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că, instanța de apel examinând pur formal, fără a clarifica care circumstanțe sunt relevante pentru prezenta cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit, în legătură cu ce o astfel de decizie nu poate fi menținută și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte în instanța de apel. Motivându-și soluția, instanța de apel a formulat răspunsuri evazive și neclare. În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel la încetarea procesului penal în privința lui Buzadji Ivan de învinuire în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 151 alin. (2) și art. 27, 172 alin. (2) Cod penal în temeiul împăcării părților este neîntemeiată, or, potrivit art. 109 alin. (1) Cod penal, împăcarea înlătură răspunderea penală numai în cazul săvârșirii infracțiunii ușoare ori mai puțin grave, iar în cazul minorilor și pentru o infracțiune gravă. Astfel, Colegiul penal lărgit reamintește că, este posibilă realizarea împăcării în cazul concursului real sau ideal de infracțiuni prevăzute expres de alin. (2) art. 109 Cod penal sau art. 276 alin. (1) Cod de procedură penală. Ținând cont de normele indicate mai sus raportate la speța respectivă, Colegiul penal subliniază că, nu este posibilă împăcarea în cazul concursului ideal de infracțiuni dintre care una este prevăzută de normele vizate, iar în privința alteia împăcarea nu poate avea loc, deoarece infracțiunile s-au săvârșit ca rezultat al unei singure acțiuni (inacțiuni) (a se vedea recomandarea CSJ cu privire la aplicarea art. 23 109 Cod penal și 276 Cod de procedură penală, în cazurile împăcării părților, nr.56 din 04.11.2013). Subsecvent, Colegiul penal lărgit reamintește că, concursul ideal există atunci când persoana săvârșește o acțiune (inacțiune) care întrunește elemente a mai multor infracțiuni (a se vedea art. 33 alin. (4) Cod penal). Așadar, potrivit materialelor cauzei s-a constatat comiterea de către Buzadji Ivan prin concurs ideal a infracțiunilor prevăzute de art. 151 alin. (2) Cod penal și art. 287 alin. (3) Cod penal, respectiv, încetarea procesului penal de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal din motivul împăcării părților, nu este posibilă. De asemenea, Colegiul penal lărgit remarcă că, decizia instanței de apel este insuficient motivată sub aspectul calificării acțiunilor inculpaților conform prevederilor art. 151 alin. (2) și art. 287 alin. (3) Cod penal, or, la etapa stabilirii faptelor infracționale, instanța stabilește aceiași faptă fără a indica delimitarea dintre acestea. Or, ținând cont de recursul în interesul legii, despre unificarea practicii judiciare, privind calificarea acțiunilor de încălcare grosolană a ordinii publice (art. 287 Cod penal), însoțite de violență soldată cu vătămarea medie (art. 152 Cod penal), gravă a integrității corporale sau a sănătății (art. 151 Cod penal) ori cu omorul intenționat al persoanei (art. 145 Cod penal), Plenul Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție a stabilit că, încadrarea juridică corectă a acțiunilor de încălcare grosolană a ordinii publice, însoțite de violență soldată cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, se realizează, prin prisma art. 287 Cod penal și, în dependență de gradul de gravitate al violenței aplicate, în baza art. 151Cod penal. În acest context, ținând cont de doctrina, cât și jurisprudența națională și internațională, conform căreia, în cazul în care omorul intenționat, vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății rezultă din violența aplicată, în cadrul încălcării grosolane a ordinii publice (art. 287 Cod penal), calificarea se va efectua, în virtutea art. 151 Cod penal și art. 354 Cod contravențional (Huliganismul nu prea grav). Nu este admisibilă aplicarea răspunderii, în baza art. 151 și art. 287 Cod penal, deoarece principiul non bis in idem interzice tragerea, de două ori, la răspundere penală și sancționarea pentru aceeași faptă. La caz, violența enunțată reprezintă „aceeași faptă”. În același timp, atunci când infracțiunea de huliganism este urmată de cea de vătămarea intenționată gravă a integrității corporale ori a sănătății, cele săvârșite vor fi calificate, potrivit concursului real de infracțiuni prin prisma art. 287 și art. 151 Cod penal. 24 În acest sens, Colegiul penal lărgit face referire la jurisprudența CtEDO prin care Curtea de la Strasbourg a indicat că ,,Judecătorii trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază deciziile, căci numai astfel, de exemplu, un acuzat poate exercita căile de atac prevăzute de legislația națională” (a se vedea cauza Hadjianastassiou vs Grecia, 16 decembrie 1992). De asemenea, Colegiul penal lărgit atrage atenția asupra poziției contradictorie a instanței de apel care califică acțiunile infracționale ale inculpaților drept un concurs real de infracțiuni prin prisma art. 287 și art. 151 Cod penal, însă în partea descriptivă menționează că ,,(…) în acțiunile inculpaților Serbinov Ivan, Popovici Denis, Serbinov Igor și Buzadji Ivan la modul cel mai sigur persist concursul ideal al infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3), art. 151 alin. (2) lit. d), e) și art. 179 alin. (1) Cod penal”. În aceste circumstanțe, nu este clară poziția instanței de apel, astfel, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că instanța de apel fără a intra în esența problemei printr-o analiză vastă a tuturor probelor administrate în respectiva cauză penală și circumstanțelor de fapt și de drept a pronunțat o hotărâre contrar prevederilor art. 6 CEDO. În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit, constatând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, consideră că decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. Totodată, Colegiul penal lărgit remarcă că, nu poate menține sentința, or, aceasta la fel este viciată, sub aspectul stabilirii și calificării faptelor infracționale imputate inculpaților. În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel, urmează să țină cont de motivele indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate, cu respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel, să aprecieze toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor și în dependență de situația constatată să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul Calendari Dumitru, inculpatul Popovici Denis și avocații Cimpoieș Vladimir și Dandeș Veaceslav în numele inculpatului Serbinov Igor, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 28 septembrie 25 2020, în cauza penală, în privința lui Serbinov Igor XXXXX, Serbinov Ivan XXXXX, Popovici Denis XXXXX și Buzadji Ivan XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac, pronunțată integral la 15 aprilie 2021. Președinte: Diaconu Iurie Judecători: Guzun Ion Catan Liliana Vascan Nina Burduh Victor 26