1ra-825/2021 — art. 42 alin. 4, 187 alin. 2 lit. b, f CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 18 mai 2020, Craijdan Igor și Verlan Igor au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (4) și 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsă de câte 5 ani închisoare pentru fiecare, fără aplicarea amenzii. În temeiul art. 90 Cod penal, le-a fost suspendată executarea pedepsei cu închisoarea și li s-a stabilit acestora un termen de probă de 3 ani cu obligarea să nu- și schimbe domiciliul fără consimțământul Biroului de probațiune, să participe la programele probaționale și să îndeplinească câte 100 ore muncă neremunerată în folosul comunității. 1

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Craijdan Igor și Verlan Igor la data de 13 aprilie 2019, aproximativ la ora 13:45, împreună și de comun acord cu Gatman Eugeniu, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, în timp ce se aflau în automobilul de model „Ford Tranzit” cu XXXXX, parcat pe acostamentul XXXXX, având intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, acționând intenționat, de comun au selectat din persoanele prezente în stația de transport obștesc victima după criteriu de gen și vârstă, asigurându-se că nu va putea împiedica realizarea scopului infracțional, care s-a dovedit a fi Rotari Paulina în vârstă de 61 ani, respectiv, în continuare, Craijdan Igor și Verlan Igor l-au instigat pe Gatman Eugeniu să coboare din automobil și să sustragă de la Rotari Paulina geanta de mână. La rândul său, Gatman Eugeniu, acționând la instigarea lui Craijdan Igor și a lui Verlan Igor, s-a apropiat de partea vătămată Rotari Paulina și în mod deschis a sustras geanta la prețul de 400 lei, un telefon mobil de model „Samsung” cu codul XXXXX la prețul de 2800 lei, în care activa cartela SIM cu XXXXX, o umbrelă la prețul de 150 lei, un portmoneu de dame la prețul de 150 lei, în care se aflau mijloace bănești în sumă de 514 lei, un penar la prețul de 50 lei, astfel, cauzându-i ultimei o daună considerabilă în sumă totală de 4064 lei.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către avocatul Marinescu Dumitru în interesele inculpatului Craijdan Igor și de avocata Renata Brașoveanu în interesele inculpatului Verlan Igor, prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău. 3.1 Avocatul Marinescu Dumitru în interesele inculpatului Craijdan Igor a depus cerere de apel prin care a solicitat casarea sentinței și dispunerea achitării inculpatului din motiv că nu există faptul infracțiunii în acțiunile lui Craijdan Igor. În motivarea cerințelor sale, avocatul Marinescu Dumitru a invocat: - învinuirea ce i s-a adus inculpatului nu corespunde realității sub aspectul că acesta ar fi avut intenția anterior prestabilită de a săvârși și de a instiga pe Gatman Eugeniu la săvârșirea infracțiunii de jaf; - încă de la etapa urmăririi penale, Craijdan Igor a declarat cu lux de amănunte cele întâmplate, a fost doar în calitate de șofer la mijlocul său de transport, nu l-a instigat pe Gatman Eugeniu la săvârșirea infracțiunii; - pentru ca să existe elementul de participație penală, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții: a) să existe pluralitate de făptuitori; b) să existe o legătură subiectivă (coeziune psihică) între participanți; c) fapta să fie săvârșită în cooperare materială sau intelectuală; d) una și aceeași faptă prevăzută de legea penală să fie săvârșită de către toți participanții; e) cooperarea mai multor persoane să nu fie cerută de conținutul legal al infracțiunii; 2 - pluralitatea de făptuitori este consacrată în art. 42 Cod penal, conform căruia participanți la infracțiune sunt persoanele care contribuie la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală în calitate de autori, organizatori, instigatori sau complici. Participarea la infracțiune a mai multor persoane înseamnă că două sau mai multe persoane, nu una, săvârșesc fapta prevăzută de legea penală (acțiune sau inacțiune), îndreptată împotriva unuia și aceluiași obiect. Existența legăturii interne subiective cu privire la săvârșirea infracțiunii încă nu înseamnă participare la fapta penală. Nu constituie un act de participație nici faptul de exprimare a aprobării acțiunilor infracționale, dacă aceasta nu a luat o formă de ajutorare a infractorului; nu constituie instigare faptul de a striga persoanelor care loveau victima cu parii că aceasta „trebuie omorâtă”, deoarece un asemenea îndemn nu a avut efect determinant în dezlănțuirea agresiunii. În anumite împrejurări, dacă aceasta a dus la întărirea hotărârii infracționale, va fi o complicitate intelectuală. Condiția se realizează când cooperează cel puțin două persoane, fără ca aceasta să fie necesară pentru existența conținutului legal al infracțiunii; - în prezenta speță nu sunt prezente semnele calificative a infracțiunii de jaf ce a fost săvârșită prin instigare de către Craijdan Igor; - vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu poate fi întemeiată pe presupuneri. 3.2 Avocata Renata Brașoveanu în interesele inculpatului Verlan Igor, prin cererea de apel a solicitat casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Verlan Igor să fie achitat. În motivarea cerințelor sale, apelanta a invocat următoarele: - atât în cadrul urmăririi penale, cât și la examinarea cauzei în instanța de fond de către acuzatorul de stat nu au fost prezentate probe ce ar dovedi că infracțiunea imputată lui Verlan Igor a fost săvârșită de el; - organul de urmărire penală nu a acumulat probe în vederea dovedirii infracțiunii incriminate lui Verlan Igor, bazându-se pe declarațiile martorului Gatman Eugeniu; - în pofida faptului, că atât procurorul, cât și instanța de fond ar fi constatat, precum că vina inculpatului este dovedită prin declarațiile părții vătămate Rotari Paulina și a martorilor Oxanii Marin și Trifan Iurie, audiați atât în cadrul urmăririi penale cât și în ședința de judecată, consideră că acestea nu sunt directe, pertinente și nu pot fi puse la baza unei învinuiri; - menționează că unica probă directă, care, chipurile, probează învinuirea înaintată lui Verlan Igor sunt declarațiile martorului Gatman Eugeniu; - declarațiile lui Gatman Eugeniu sunt contradictorii și nu coroborează cu declarațiile inculpaților, cât și cu declarațiile martorilor Trifan Iurie, Oxanii Marin; 3 - partea vătămată, cât și alți martori precum Donic Alexandru, Ghervas Igor, Nazarco Radion nu mărturisesc împotriva lui Verlan Igor; - proba acuzatorului de stat ”Procesul-verbal de cercetare la fața locului” doar fixează locul comiterii infracțiunii, dar nicidecum vinovăția inculpatului în comiterea instigării la jaf; - atât organul de urmărire penală, cât și instanța de fond nu au reținut concret probe care să confirme faptul dat, iar din declarațiilor martorilor astfel de afirmații nu rezultă; - prin urmare, instanța de fond nu a constatat criterii specifice instigatorului. Din probele cercetate în instanța de fond, nu s-a dovedit că Verlan Igor a săvârșit infracțiunea incriminată ca fiind instigator; - apărarea în cadrul urmăririi penale a înaintat cerere de scoatere a lui Verlan Igor de sub urmărire penală, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de el. La data de 13.05.2019, prin ordonanța emisă de procurorul în Procuratura mun. Chișinău, sediu Ciocana, Ecaterina Balan a fost respinsă cererea privind scoaterea de sub urmărire penală a lui Verlan Igor, ca fiind neîntemeiată; - nefiind de acord cu ordonanța sus menționată avocatul a atacat-o în ordinea prevederilor art. 2991 Cod de procedură penală, procurorului ierarhic superior. Ca urmare, prin ordonanța din 12.06.2019, emisă de procurorul ierarhic superior al Procuraturii mun. Chișinău, of. Ciocana, Mihai Pascal, din nou a respins cererea subsemnatei privind scoaterea de sub urmărire penală a lui Verlan Igor, ca fiind neîntemeiată; - la data de 19.06.2019, în conformitate cu prevederile art. 313 CPP, a înaintat plângere judecătorului de instrucție, privind anularea Ordonanțelor din 13.05.2019, respectiv din 12.06.2019 de refuz în scoaterea de sub urmărire penală a lui Verlan Igor învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 187 alin. (2) lit. b) , f) CP, ca fiind ilegale; - instanța de fond, în contextul constatării vinovăției lui Verlan Igor în fapta imputată, a apreciat ca neîntemeiate motivele invocate în respectiva plângere.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2020, apelurile declarate de avocatul Marinescu Dumitru în interesele lui Craijdan Igor și de avocata Renata Brașoveanu în interesele lui Verlan Igor au fost respinse ca nefondate, menținând fără modificări hotărârea atacată.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt, just a aplicat în speță normele de procedură penală și vinovăția inculpaților care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. 4 Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Față de lucrul judecat de primă instanță, instanța de apel a constatat o motivare amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta incriminată prin rechizitoriu inculpaților, astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. În cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (Garcia Ruis contra Spaniei, Helle contra Finlandei). Astfel, instanța de apel a preluat argumentarea vinovăției primei instanțe și a constatat temeinicia acesteia. Privitor la individualizarea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celor vinovați, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților și just a concluzionat că reeducarea acestora poate fi posibilă fără aplicarea unei pedepse privative de libertate. Din conținutul apelului depus de avocatul Marinescu Dumitru în interesele lui Craijdan Igor, instanța de apel a reținut că de fapt unicul temei invocat de apărare a fost acela că inculpatul nu a avut intenția anterior prestabilită de a săvârși și de a-l instiga pe Gatman Eugeniu la săvârșirea infracțiunii de jaf, iar toată învinuirea adusă acestuia este bazată pe presupuneri. La fel și avocata Renata Brașoveanu în apelul declarat în interesele lui Verlan Igor a criticat calitatea probelor administrate de organul de urmărire penală, susținând că acestea nu demonstrează faptul că infracțiunea incriminată lui Verlan Igor ar fi fost săvârșită de ultimul. La caz, partea apărării a apreciat în cererile de apel fiecare probă separat, susținând că nici una din ele nu demonstrează vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate, evitând să le dea o apreciere în ansamblu. 5 Instanța de apel a notat că atât Verlan Igor, cât și Craijdan Igor au confirmat în ședința de judecată că la data de 13 aprilie 2019, Gatman Eugen s-a aflat cu ei în mașină și că acesta a coborât lângă spital. Partea vătămată Rotari Paulina a declarat instanței că ”... Fiind la stație, ținea geanta în mână, iar în timp ce stopa rutiera, o persoană de gen masculin, i-a smuls- o din mână și a fugit prin spatele stației, prin parc...”. Martorul Donic Alexandru a comunicat instanței de judecată că ”... Când a ajuns lingă stație, Paulina a lăsat geanta și a ieșit să-i de-a din mână, să oprească și să urce, în acest moment, persoana de gen masculin, a intrat în stație, a luat geanta și a început a alerga spre XXXXX prin parcul de lângă policlinică”. Martorul Ghervas Igor a comunicat că ”... la un moment dat, soția a observat o persoană de gen masculin, care alerga cu o geantă de dame în mână de culoare neagră...”. La fel și martorul Nazarco Radion a declarat instanței că ”... la stația din XXXXX, lângă Policlinica № 10, șoferul pe nume Alexandru, a strigat că o persoană de gen masculin a furat o geantă...” Martorii Oxanii Marin, Trifan Iurie și Margineanu Victor fiind audiați în ședința de judecată în instanța de fond au declarat că ”... persoana bănuită Gatman Eugeniu, a comunicat că la locul comiterii infracțiunii a venit împreună cu cet. Verlan Igor și cet. Craijdan Igor. Ajungând cu automobilul sus menționat, pe XXXXX, în stație a observat o doamnă, care ținea în mână o geantă, la care Verlan Igor și Craijdan Igor i-au zis lui Gatman Eugeniu, să-i fure geanta... Bănuitul fiind de acord să colaboreze cu organele de poliție, l-a telefonat de pe telefonul său pe cet. Craijdan Igor, solicitând ca ultimul să vină să-l ia, la care ultimul i-a comunicat că este prin s. Budești și l-a întrebat dacă este geanta pe care a sustras-o, ulterior, bănuitul i-a răspuns că lucrurile sustrase sunt, iar cet. Craijdan Igor a spus că vine după el...” Martorul Gatman Eugeniu, fiind audiat în ședința de judecată a declarat că ”... Au ajuns la stația din XXXXX, lângă Policlinica № 10, s-au oprit lângă bordură, unde au consumat substanțe narcotice. La un moment dat, Craijdan Igor și Verlan Igor au pornit vorba de a intra undeva și de a fura ceva, cu ce au căzut toți 3 de acord. A coborât singur din mașină, a văzut 2 doamne la stație, cu vârsta aproximativ 50-60 ani, iar o doamnă stătea cu geanta pe scaun și imediat i-a venit ideea de a o sustrage...”. Apărătoarea Renata Brașoveanu critică declarațiile acestui martor menționând că sunt contradictorii, urmînd a fi apreciate critic și nu sunt confirmate prin alte dovezi, prin alte probe obiective, or conform art. 389 alin. (3) Cod de procedură penală, declarațiile martorilor și a părții vătămate, depuse în timpul urmăririi penale, pot fi puse la baza sentinței de condamnare numai în ansamblu cu alte probe suficiente de învinuire. 6 Totuși instanța de apel a reținut că, fiind audiat în calitate de învinuit Gatman Eugeniu a declarat ofițerului de urmărire penală că ”... comiterea jafului ce i se incriminează a fost de comun acord cu Craijdan Igor și Verlan Igor, iar el s-a lăsat convins de aceștia...”. Ulterior, fiind audiat în calitate de inculpat, în instanța de judecată Gatman Eugeniu a comunicat instanței că ”...în drum spre casă s-au oprit în fața policlinicii nr. 10 și au fumat câte o țigară cu substanțe narcotice. La un moment dat, Verlan Igor îl instiga ca el să fure lucruri de la persoanele care mergeau prin preajmă...”. La fel, fiind audiat în calitate de martor în prezenta cauză, Gatman Eugeniu a comunicat că ”... faptul ca să comită infracțiunea a fost influențat de Craijdan și Verlan. El trebuia să ajungă la timp în sat să-și ia copilul de la grădiniță, iar ei i-au spus că nu se pornesc până nu fac ce îi spun...”. Astfel, instanța de apel a conchis că pe tot parcursul urmăririi penale și judecării cauzei, declarațiile lui Gatman Eugeniu au fost consecvente. La fel, din informația ce vizează convorbirile telefonice efectuate de pe telefonul mobil care aparține lui Gatman Eugeniu rezultă clar că Craijdan Igor și Gatman Eugeniu au purtat discuții telefonice la data de 13.04.2019, atât până la comiterea infracțiunii, cât și după săvârșirea acesteia prin ce se confirmă declarațiile martorilor Oxanii Marin, Trifan Iurie, Margineanu Victor și Gatman Eugeniu că ultimul i-a apelat pe Craijdan Igor și Verlan Igor spunându-le să vină și să-l ia acasă și că geanta sustrasă se află la el. Subsecvent, instanța de apel a reiterat că prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 05 iulie 2019, cauza penală de învinuire a lui Gatman Eugeniu în comiterea infracțiunii prevăzute de art.187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal, s-a disjuns într-o procedură separată, din motiv că inculpatul Gatman Eugeniu a înaintat cerere de examinare a cauzei în procedură simplificată, totodată a solicitat disjungerea cauzei în privința lui Verlan Igor și a lui Craijdan Igor învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (4), art. 187 alin. (2) lit. b) și f) Cod Penal.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Marinescu Dumitru în numele lui Craijdan Igor și avocata Brașoveanu Renata în numele lui Verlan Igor au atacat-o cu recursuri ordinare, solicitând casarea deciziei. 6.1 Avocatul Marinescu Dumitru în numele lui Craijdan Igor în recurs a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, deoarece instanța de apel a admis o eroare prin recunoașterea vinovăției lui Craijdan Igor. În motivare recurentul a indicat că: - învinuirea adusă inculpatului nu corespunde realității sub aspectul că acesta ar fi avut intenția anterior prestabilită de a săvârși infracțiune și de a-l instiga pe Gatman Eugeniu la săvârșirea infracțiunii de jaf; 7 - de la etapa urmării penale Craijdan Igor a declarat cu amănunte cele întâmplate și anume că, el a fost doar în calitate de șofer la mijlocul său de transport, nu l-a instigat pe Gatman Eugeniu la săvârșirea infracțiunii și nu cunoștea că acesta urma să săvârșească un act tâlhărie; - în prezenta speță nu sunt prezente semnele calificative ale infracțiunii de jaf care a fost săvârșită prin instigare de către Craijdan Igor. 6.2 Avocata Brașoveanu Renata în numele lui Verlan Igor în recursul ordinar a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și pronunțarea în această parte a unei noi decizii prin care inculpatul să fie achitat. În motivare recurenta a indicat că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; - instanțele de judecată au constatat că vina inculpatului a fost dovedită prin declarațiile părții vătămate Rotari Paulina și a martorilor Oxanii Marin și Trifan Iurie, iar apărarea consideră că aceste probe nu sunt directe, pertinente și nu pot fi puse la baza unei învinuiri; - instanța de apel eronat a concluzionat că partea apărării a apreciat fiecare probă separat, evitând să dea o apreciere în ansamblu; - unica probă directă este declarațiile martorului Gatman Eugeniu, care sunt contradictorii și nu coroborează cu declarațiile inculpaților și a martorilor; - acuzatorul de stat nu a adus probe administrate ce ar demonstra vinovăția lui Verlan Igor în săvârșirea infracțiunii, or în învinuirea adusă acestuia nu s-a specificat în ce constau aceste elemente constitutive ale infracțiunii imputate; - din probele cercetate în instanța de fond și de apel nu s-a demonstrat că Verlan Igor a săvârșit infracțiunea incriminată ca fiind instigator.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursurilor avocaților, menționând că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate 8 de recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Potrivit textului recursurilor declarate de partea apărării în care se invocă ca temeiuri de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, însă Colegiul consideră că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurenți. Or, pct. 6) din articolul menționat stipulează că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, însă recurenții, indicând această normă, nu au concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza recursurilor înaintate și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă și prin urmare, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu-și găsesc confirmare la examinarea cauzei în ordine de recurs ordinar. Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților, în sensul că inculpații nu sunt vinovați de comiterea infracțiunilor imputate, Colegiul consideră aceste opinii neîntemeiate, or, instanțele, judecând cauza și verificând probele cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, cărora le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, au stabilit cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția lui Craijdan Igor și Verlan Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (4) și 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal. Totodată, Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor, care la caz comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs. De asemenea, în recursurile declarate de avocatul Marinescu Dumitru în numele lui Craijdan Igor și avocata Brașoveanu Renata în numele lui Verlan Igor, aceștia invocă aceleași cerințe descrise în cererile de apel, ca urmare instanța de apel a dat deja răspuns la toate cerințele invocate și le-a argumentat pe larg. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpați în comiterea infracțiunilor 9 incriminate nu poate servi ca temei pentru achitare, dat fiind faptul că, în cursul judecării cauzei au fost administrate probe care au confirmat cu certitudine vina lor, ca instigatori în comiterea infracțiunii, iar cele invocate de recurenți sub acest aspect corect au fost apreciate de către instanțele de fond drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărindu-se scopul evitării răspunderii penale. Criticile formulate de recurenți prin care se invocă aceleași motive ca și în apel, recursul fiind o copie a apelului, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și ultima le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4-5, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea judecătorească în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, nu se identifică existența și a altor motive care, analizate din oficiu, să ducă la casarea deciziei recurate. Astfel, Colegiul nu consideră ca fiind necesar de a motiva diferit răspunsul la aceleași argumente invocate în cererea de apel, în contextul oferirii răspunsurilor plauzibile de către instanța de apel. Apărătorul Marinescu Dmitrii în numele lui Craijdan Igor și-a motivat cererea prin aplicarea incorectă a prevederilor art. 42 Cod penal, considerând că inculpatul nu a fost instigatorul infracțiunii și nu a fost dovedit prin probele administrate la dosar. Totuși, Colegiul consideră că concluzia instanțelor prin care au reținut această învinuire a fost demonstrată în motivarea instanței de apel și confirmat prin declarațiile martorului Gatman Eugeniu. Respectiv, Colegiul nu poate să achieseze la argumentele recurenților precum că instanța de apel nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, care obligă instanța să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Or, aici urmează a se reține că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atâta timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, adică așa cum s-a procedat în cauza de față. Instanța de recurs se raliază argumentelor expuse în sentință și în decizia Curții de Apel contestate, totodată, notând că, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO se admite însușirea concluziilor instanțelor inferioare de către instanțele ierarhic superioare, în cazul când constatările acestora sunt fundamentate în fapt și în drept, fiind amplu prezentate în hotărârile atacate, constatându-se că la administrarea probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile constituționale ale participanților la proces, iar probele puse la baza hotărârilor nu conțin erori procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor formulate de instanțe. Având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul Penal 10 concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar criticele din cererile de recurs înaintate de avocatul Marinescu Dumitru în numele lui Craijdan Igor și de avocata Brașoveanu Renata în numele lui Verlan Igor nu și- au găsit confirmarea.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Marinescu Dumitru în numele lui Craijdan Igor și de avocata Brașoveanu Renata în numele lui Verlan Igor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2020 și a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 18 mai 2020, în cauza penală privindu-i pe CRAIJDAN Igor XXXXX și VERLAN Igor XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 09 aprilie 2021. Președinte Diaconu Iurie Judecător Catan Liliana Judecător Guzun Ion 11