1ra-356/2021 — art.165 al. 2 lit. d CP

1ra-356/2021 — art.165 al. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-356/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Cobzac Elena,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Zamfir Pavel în numele inculpaților Bogdan Iurii și Bogdan Veronica,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 28 iulie 2020, în cauza penală în privința inculpaților

Bogdan Iurii xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx

și

Bogdan Veronica Andrei, născută la xxx,

originară și domiciliată în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 26.11.2018 - 02.11.2018;

Instanță de apel: 26.11.2018 - 28.07.2020;

Instanță de recurs: 23.10.2020 - 31.03.2021.

a c o n s t a t a t :

au fost recunoscuți vinovați și condamnați:

Bogdan Iurii, în baza art.302 alin.(2) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare, iar

potrivit art.90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării

pedepsei închisorii pentru perioada de probațiune de 2 ani, obligându-l pe Bogdan

Iurii să nu-și schimbe domiciliul și/sau viza de reședință fără consimțământul

organului competent;

Bogdan Veronica în baza art.302 alin.(2) lit. b) Cod penal, la 2 ani

închisoare, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii

pentru perioada de probațiune de 1 an, obligând-o pe Bogdan Veronica să nu-și

schimbe domiciliul și/sau viza de reședință fără consimțământul organului

competent.

intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, împreună și de

1

comun acord cu Bogdan Veronica și Tataru Ruslan(în privința căruia cauza penală

a fost disjunsă într-o altă procedură), au săvârșit trafic de ființe umane, în

următoarele circumstanțe:

Bogdan Iurii, în perioada anului 2016, aflându-se pe teritoriul Federației

Ruse, urmărind scopul exploatării prin cerșit a persoanei, în scop de profit, prin

abuz de poziție de vulnerabilitate a persoanei exprimată prin situația precară din

punct de vedere a supraviețuirii sociale, inițial l-a recrutat pe cetățeanul Federației

Ruse, Kolkin Vladimir pentru practicarea cerșetoriei sub controlul acestuia pe

teritoriul Federației Ruse, or. Azov.

Ulterior, Bogdan Iurii, în perioada lunii septembrie 2017, aflându-se pe

teritoriul Republicii Moldova, sub pretextul unei vieți mai bune, prin înșelăciune, l-

a convins pe Kolkin Vladimir să vină în Republica Moldova pentru a cerși sub

controlul acestuia, în acest scop, a organizat transportarea acestuia spre țara de

destinație prin intermediul lui Tataru Ruslan, cumpărându-i bilet de călătorie spre

Republica Moldova.

Ajungând în țara de destinație, Kolkin Vladimir a fost întâlnit la o gară auto

din Republica Moldova de către Bogdan Iurii și Bogdan Veronica, după care l-au

transportat cu automobilul personal de marcă „Toyota Carina" cu xxx, în mun.

Chișinău, adăpostindu-l într-o casă particulară închiriată de aceștia, unde i-au

confiscat pașaportul.

După care, în perioada septembrie-decembrie 2017, Kolkin Vladimir,

aflându-se în mun. Chișinău, zilnic, era transportat în diferite regiuni (piața

centrală, piața auto și pe arterele mun. Chișinău, precum și pe arterele din or.

Hîncești), de către Bogdan Iurii, cu automobilul său de marcă „Toyota Carina", cu

xxx, unde a fost supus exploatării prin practicarea cerșetoriei, iar la finele zilei.

Bogdan Iurii, îl transporta înapoi la casa unde locuiau împreună cu Bogdan

Veronica, veniturile ilicite acumulate pe parcursul zilei erau transmise de către

Kolkin Vladimir lui Bogdan Iurii și Bogdan Veronica.

Bogdan Veronica intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea

acestor urmări, împreună și de comun acord cu Bogdan Iurii, și alte persoane, au

săvârșit trafic de ființe umane, în următoarele circumstanțe:

După ce Bogdan Iurii, sub pretextul unei vieți mai bune, l-a recrutat pe

cetățeanul Federației Ruse, Kolkin Vladimir și a organizat transportarea acestuia

din Federația Rusă în Republica Moldova prin intermediul persoanei neidentificate

cu prenumele „Ruslan", Bogdan Veronica împreună și de comun acord cu Bogdan

Iurii, aflându-se pe teritoriul Republicii Moldova, urmărind scopul exploatării prin

cerșit a persoanei, în scop de profit, prin abuz de poziție de vulnerabilitate a

persoanei exprimată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii

sociale, prin înșelăciune, l-au întâlnit la o gară auto din Republica Moldova, după

care l-au transportat cu automobilul personal de marcă „Toyota Carina" cu xxx, în

mun. Chișinău, adăpostindu-l într-o casă particulară închiriată de aceștia, unde i-au

confiscat pașaportul.

Ulterior, în perioada septembrie-decembrie 2017, Kolkin Vladimir, aflându-

se în mun. Chișinău, zilnic, era transportat în diferite regiuni (piața centrală, piața

auto și pe arterele mun. Chișinău, precum și pe arterele din or. Hîncești), de către

2

Bogdan Iurii, cu automobilul său de marcă „Toyota Carina" cu xxx, unde a fost

supus exploatării prin practicarea cerșetoriei, iar la finele zilei, Bodgan Iurii, îl

transporta înapoi la casa unde locuiau împreună cu Bogdan Veronica, veniturile

ilicite acumulate pe parcursul zilei erau transmise de către Kolkin Vladimir lui

Bogdan Iurii și Bogdan Veronica" (vol. IV, f. d. 122-123).

Organul de urmărire penală a calificat faptele incriminate inculpaților

Bogdan Iurii și Bogdan Veronica în baza art.165 alin.(2) lit. b) și d) Cod penal:

traficul de ființe umane, adică primirea, transportarea și adăpostirea unei persoane,

cu consimțământul acesteia, în scop de exploatare pentru cerșetorie, prin confiscare

a documentelor, prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, de mai multe

persoane.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpaților Bogdan Iurii și Bogdan

Veronica în baza art.302 alin.(2) lit. b) Cod penal, organizarea cerșetoriei, adică,

organizarea cerșetoriei cu scopul de a obține pentru sine sau pentru altul foloase

materiale injuste, dacă fapta nu întrunește elementele traficului de ființe umane, de

două sau mai multe persoane.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri noi, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care: a-l recunoaște vinovat pe Bogdan Iurii de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.165 alin.(2) lit. d) Cod penal și în

conformitate cu prevederile art.75 Cod penal, a-i stabili pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 10 ani, în temeiul art.72 alin.(4) Cod penal, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități

legate de transportarea persoanelor peste hotarele tarii și activități derivate din

acestea, pe un termen de 5 ani; a o recunoaște vinovată pe Bogdan Veronica de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.165 alin.(2) lit. d) Cod penal și în

conformitate cu prevederile art.75 Cod penal, a-i stabili pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 8 ani, în temeiul art.72 alin.(6) Cod penal, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a exercita activități

legate de transportarea persoanelor peste hotarele tarii și activități derivate din

acestea, pe un termen de 5 ani.

Cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea acțiunilor de urmărire

penală în această cauză în sumă de 4 050 lei (pentru efectuarea traducerilor din

limba rusa în limba română de către biroul de traduceri), de încasat în mod solidar

de la inculpații Bogdan Iurii și Bogdan Veronica.

În motivarea cerințelor sale acuzarea a invocat că, probele puse la baza

soluției de condamnare a inculpaților Bogdan Iurii și Bogdan Veronica în baza

art.302 alin.(2) lit. b) Cod penal nu au fost apreciate corect, deoarece declarațiile

părții vătămate V. Kolkin, a martorilor C. Sîrbu și E. Neico, precum și alte probe

prezentate în sprijinul învinuirii, dovedesc vinovăția inculpaților, în săvârșirea

faptei imputate prin rechizitoriu.

Pe această linie de motive, printre altele, acuzarea a indicat că: „ coroborând

circumstanțele cauzei, mijloacele probatorii administrate în cadrul urmării penale,

conchide că în acțiunile inculpaților Bogdan Iurii și Bogdan Veronica se conțin

semele infracțiunii de trafic de ființe umane. Declarațiile părții vătămate Kolkin

Vladimir, care fiind coroborate cu alte probe administrate în cadrul urmăririi

3

penale, denotă prezenta tuturor semnelor și elementelor constitutive ale

componenței de infracțiune prevăzute la art.165 alin.(2) lit. d) Cod penal.

La caz, a reținut faptul că inculpații Bogdan Iurii, Bogdan Veronica, precum

și alte persoane în curs de identificare au „profitat de starea de vulnerabilitate a

părții vătămate Kolkin Vladimir", deoarece se referă la orice situație în care

persoana implicată nu a avut o alternativă reală și acceptabilă decât să se supună

abuzului din partea lui Bogdan Iurii și Bogdan Veronica. Astfel, starea de

vulnerabilitate pe caz se referă la situația în care inculpații Bogdan Iurii și Bogdan

Veronica s-au folosit de condițiile părții vătămate de starea de invaliditate, sărăcie

extremă, izolarea, lipsa oricărei susțineri si condiții, în afară de cele propuse de

către inculpați, fapte care l-au determinat pe partea vătămată, neavând alte

alternative, să se supună traficării.

Totodată, a notat că inculpatul Bogdan Iurii cunoscând faptul că partea

vătămată Kolkin Vladimir după o anumită perioadă de cerșit în Republica

Moldova, dorea să revină înapoi pe teritoriul Federației Ruse, deoarece nu-i

convenea șederea pe teritoriul Republicii Moldova, prin înșelăciune, sub pretextul

că în luna februarie 2018, vor pleca împreună în Federația Rusă, partea vătămată

aflându-se într-o situație în care nu avea alte alternative de a reveni acasă fără

ajutorul său, neavând pașaportul la sine, a fost constrânsă, iar inculpații Bogdan

Iurii și Bogdan Veronica, folosindu-se de această situație continuau să-l

exploateze, pentru cerșetorie, în scop de profit.

A explicat că, nu contează că victima traficului de ființe umane, Kolkin

Vladimir a dat sau nu consimțământul de a practica cerșetoria, deoarece acordul

acestuia nu a fost dictat de libera alegere, dar de starea de vulnerabilitate. Totodată,

analizând concomitent acțiunile inculpaților Bogdan Veronica și Bogdan Iurii prin

prisma art.302 Cod penal - „organizarea cerșetoriei", se reține faptul că, în cauza

nominalizată, în acțiunile lui Bogdan Veronica și Bogdan Iurii nu se conțin

elementele constitutive ale componenței de infracțiune nominalizate, deoarece

consimțământul părții vătămate Kolkin Vladimir a fost viciat prin starea de

vulnerabilitate în care se afla acesta, fiind constrâns în acțiunile sale, cu atât mai

mult Bogdan Iuirii și Bogdan Veronica au obținut toate veniturile acumulate de

partea vătămată, fapt ce demonstrează iminent scopul inculpaților și anume cel de

exploatare pentru obținerea profiturilor ilegale, prin urmare în acțiunile acestora se

conțin elementele traficului de ființe umane, fiind prezente semnele infracțiunii

prevăzute la art.165 alin.(2) lit. d) din Codul penal.

Totodată, a expus că în baza aceleiași sentințe a fost respinsă ca neîntemeiată

solicitarea procurorului cu privire la încasarea din contul inculpatului a

cheltuielilor judiciare suportate pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală în

această cauză în sumă de 4 050 lei, și anume pentru efectuarea traducerilor din

limba rusă în limba română de către biroul de traduceri. În această parte, la fel

consideră sentința ilegală... în așa mod, examinarea circumstanțelor cauzei penale

și aprecierea lor a fost efectuată unilateral, fără a fi coordonată cu legislația

procesual-penală.

apelul declarat de acuzatorul de stat a fost admis, casată total sentința și pronunțată o

nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru primă instanță:

4

Bogdan Iurii s-a recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.165 alin.(2) lit. d) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa cu închisoare la 8 (opt)

ani, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

răspundere și a desfășura activități în domeniul Turismului și Migrației pe termen de

4 (patru) ani.

Bogdan Veronica s-a recunoscut vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art.165 alin.(2) lit. d) Cod penal și e-a fost stabilită pedeapsa cu închisoare la 7

(șapte) ani în penitenciar de pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

de răspundere și a desfășura activități în domeniul Turismului și Migrației pe termen

de 3 (trei) ani.

4.1. În motivarea soluției sale instanța de apel audiind inculpații, verificând

legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar și probelor cercetate, prezentate instanței de

apel, precum și probelor administrate de prima instanță, cercetate suplimentar în

ședința de judecată în apel, a constatat:

Bodgan Iurii, intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea

acestor urmări, împreună și de comun acord cu Bogdan Veronica și cu o persoană în

privința căreia urmărirea penală a fost disjunsă într-o procedură separată, au săvârșit

trafic de ființe umane, în următoarele circumstanțe.

Bogdan Iurii, în perioada anului 2016, aflându-se pe teritoriul Federației

Ruse, urmărind scopul exploatării prin cerșit a persoanei, în scop de profit, prin abuz

de poziție de vulnerabilitate a persoanei exprimată prin situația precară din punct de

vedere a supraviețuirii sociale, inițial l-a recrutat pe cetățeanul Federației Ruse,

Kolkin Vladimir pentru practicarea cerșetoriei sub controlul acestuia pe teritoriul

Federației Ruse, orașul Azov.

Ulterior, Bogdan Iurii, în perioada lunii septembrie 2017, aflându-se pe

teritoriul Republicii Moldova, sub pretextul unei vieți mai bune, prin înșelăciune, l-a

convins pe Kolkin Vladimir să vină în Republica Moldova pentru a cerși sub

controlul acestuia, în acest scop, a organizat transportarea acestuia spre țara de

destinație, prin intermediul persoanei în privința căreia urmărirea penală a fost

disjunsă într-o procedură separat, procurându-i bilet de călătorie spre Republica

Moldova.

Ajungând în țara de destinație, Kolkin Vladimir a fost întâlnit la o gară auto

din Republica Moldova de către Bogdan Iurii și Bogdan Veronica, după care l-au

transportat cu automobilul personal de marcă „Toyota Carina" cu xxx, în municipiul

Chișinău, adăpostindu-l într-o casă particulară închiriată de aceștia, unde i-au

confiscat pașaportul, după care, în perioada septembrie-decembrie 2017, Kolkin

Vladimir, aflându-se în municipiul Chișinău, zilnic, era transportat în diferite regiuni

din raza municipiului Chișinău (piața centrală, piața auto, pe arterele mun.

Chișinău), precum și pe arterele din orașul Hâncești, de către Bogdan Iurii, cu

automobilul său de marcă „Toyota Carina" cu xxx, unde a fost supus exploatării prin

practicarea cerșetoriei, iar finele zilei, Bodgan Iurii, îl transporta înapoi la casa unde

locuiau împreună cu Bogdan Veronica, veniturile ilicite acumulate pe parcursul zilei

erau transmise de către Kolkin Vladimir lui Bogdan Iurii și Bogdan Veronica.

Bogdan Veronica, intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

5

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea

acestor urmări, împreună și de comun acord cu Bogdan Iurii, și alte persoane, au

săvârșit trafic de ființe umane, în următoarele circumstanțe.

După ce Bogdan Iurii, sub pretextul unei vieți mai bune, l-a recrutat pe

cetățeanul Federației Ruse, Kolkin Vladimir și a organizat transportarea acestuia din

Federația Rusă în Republica Moldova, prin intermediul persoanei neidentificate cu

prenumele „Ruslan", Bogdan Veronica împreună și de comun acord cu Bogdan

Iurii, aflându-se pe teritoriul Republicii Moldova, urmărind scopul exploatării prin

cerșit a persoanei, în scop de profit, prin abuz de poziție de vulnerabilitate a

persoanei exprimată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii

sociale, prin înșelăciune, l-au întâlnit la o gară auto din Republica Moldova, după

care l-au transportat cu automobilul personal de marcă „Toyota Carina" cu xxx, în

mun. Chișinău, adăpostindu-l într-o casă particulară închiriată de aceștia, unde i-au

confiscat pașaportul.

Ulterior, în perioada septembrie-decembrie 2017, Kolkin Vladimir, aflându-se

în municipiul Chișinău, zilnic, era transportat în diferite regiuni din raza municipiul

Chișinău (piața centrală, piața auto, pe arterele mun. Chișinău), precum și pe arterele

din orașul Hâncești, de către Bogdan Iurii, cu automobilul său de marcă „Toyota

Carina" cu xxx, unde a fost supus exploatării prin practicarea cerșetoriei, iar finele

zilei, Bodgan Iurii, îl transporta înapoi la casa unde locuiau împreună cu Bogdan

Veronica, veniturile ilicite acumulate pe parcursul zilei erau transmise de către

Kolkin Vladimir lui Bogdan Iurii și Bogdan Veronica.

Apreciind probele administrate în cauză, instanța de apel a considerat ca fiind

dovedită vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.165 alin.(2)

lit. d) Cod penal.

Versiunea inculpatului Bogdan Iurii, precum că nu l-a recrutat, primit,

transportat și adăpostit pe V. Kolkin, în scop de exploatare pentru cerșetorie,

deposedându-l de pașaport, făcând astfel un abuz de vulnerabilitatea ultimului, este

declarativă, nu are acoperire probatorie și urmărește scopul evitării răspunderii

penale și este susținută doar de inculpat, neavând suport faptic. Poziția de apărare

este combătută prin probele prezentate de procuror în sprijinul învinuirii, relevate și

analizate supra.

Instanța de apel, analizând declarațiile părții vătămate V. Kolkin, a stabilit cu

certitudine că anume inculpații I. Bogdan și V. Bogdan au fost persoanele care în

perioada anului 2016 - decembrie 2017, făcând uz de poziția de vulnerabilitate a

părții vătămate, l-au recrutat, au organizat transportarea din Federația Rusă în

Republica Moldova în scop de exploatare a lui prin practicarea cerșetoriei în diferite

locuri amplasate atât în municipiul Chișinău cât și în orașul Hâncești.

De asemenea, din declarațiile părții vătămate V. Kolkin, instanța de apel a

constatat că sumele de bani pe care le primea, le transmitea lui I. Bogdan sau, după

caz, lui V. Bogdan iar ultima a fost persoana care l-a deposedat de pașaport.

Instanța de apel a mai stabilit că, deși partea vătămată V. Kolkin dorea să

părăsească hotarele Republicii Moldova și să plece în Federația Rusă (stat a cărui

cetățean este), acesta nu avea posibilitatea reală de a acționa de unul singur având în

vedere starea sa de vulnerabilitate și de dependență fată de inculpați.

Instanța de apel a relevat că, analizând declarațiile inculpatului I. Bogdan pe

6

întregul proces penal, se observă că acesta a avut mai multe poziții de apărare. Din

declarațiile lui I. Bogdan prezentate pe parcursul judecării cauzei, se constată

discordanțe majore dintre cele relatate în prima instanță și în instanța de apel, or,

fiind audiat în ședința de judecată în primă instanță, inculpatul a declarat că nu-l

cunoaște pe V. Kolkin și l-a cunoscut pentru prima dată în ședința instanței,

devreme ce în instanța de apel a recunoscut că îl cunoaște pe partea vătămată din

orașul Azov, Federația Rusă, unde s-au schimbat cu numerele de telefoane adăugând

că, V. Kolkin a venit în Republica Moldova cu scopul de a se stabili aici.

Totodată, instanța de apel a reținut că implicarea inculpaților I. Bogdan și V.

Bogdan în săvârșirea traficului de ființe umane au fost confirmate și prin procesele-

verbale de percheziție din 15 martie 2018 și procesul-verbal de examinare din 23

martie 2018, potrivit cărora la domiciliul inculpaților au fost ridicate planșe

fotografice utilizate la practicarea cerșetoriei.

Instanța de apel, analizând declarațiile martorilor Sîrbu Constantin și Neico

Elena, procesele-verbale de recunoaștere după fotografie din 16.01.2018 (vol. I,

f.d.41-48, 99-100, 104-105), procesul-verbal de percheziție din 15 martie 2018 (vol.

I, f.d.60-63); - procesul - verbal de percheziție din 15 martie 2018 (vol. I, f.d.70-73),

procesul-verbal de examinare din 23 martie 2018 (vol. I, f.d.75-84), procesul-verbal

de examinare din 27 martie 2018 (vol. I, f.d.75-84), procesul-verbal de verificare a

declarațiilor părții vătămate la locul infracțiunii din 27 martie 2018 (vol. I, f.d.110-

114), procesul-verbal de confruntare din 03 aprilie 2018 (vol. I, f.d.121-122),

procesul-verbal de confruntare din 03 aprilie 2018 (vol. I, f.d.123-124) și corpurile

delicte, a considerat ca fiind dovedită vinovăția inculpaților I. Bogdan și V. Bogdan

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.165 alin.(2) lit. d) Cod penal.

Pe această linie de concluzii cu privire la vinovăția inculpaților, prin

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală specială, instanța de apel a evidențiat că, fapta respectivă se califică în

componenta de infracțiune prevăzută de art.165 alin.(2) lit. d) Cod penal: traficul de

ființe umane, adică primirea, transportarea și adăpostirea unei persoane, cu

consimțământul acesteia, în scop de exploatare pentru cerșetorie, prin confiscare a

documentelor, prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, faptă săvârșită

de mai multe persoane.

Cu referire la calificarea infracțiunii reținute în sarcina inculpaților în baza

art.165 alin.(2) lit. d) Cod penal, instanța de apel a relevat următoarele:

- subiectul infracțiunii menționate sunt inculpații I. Bogdan și V. Bogdan, care

întrunesc condițiile prevăzute la art.art.21, alin.(1) și 22 Cod penal;

- obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art.165 alin.(2) lit. d) Cod

penal are un caracter complex, obiectul juridici principal al infracțiunii în formează

relațiile sociale cu privire la libertatea fizică a părții vătămate V. Kolkin, iar obiectul

juridic secundar al traficului de ființe umane în formează relațiile sociale cu privire

la probitate, or, inculpații au abuzat de poziția de vulnerabilitate a părții vătămate și

de gradul lui de dezabilitate;

- latura obiectivă se exprimă în fapta prejudiciabilă care cuprinde acțiunile

principale ce se exprimă prin primire, transportare și adăpostire a părții vătămate;

- latura subiectivă se exprimă prin vinovăție sub formă de intenție directă,

7

motivele infracțiunii fiind interesul material, iar scopul fiind cel de exploatare

pentru cerșetorie.

Pe de altă parte, instanța de apel a remarcat că, deși prima instanță a pronunțat

o sentința de condamnare a inculpaților - în baza art.302 alin.(2) lit. b) Cod penal, se

observă că aceasta nu cuprinde descrierea faptei criminale prevăzute de articolul

respectiv, considerată ca fiind dovedită, dat fiind că se indică, „ Inculpatul Bogdan

Iurii intenționat … au săvârșit trafic de ființe umane..." și „ ... Inculpata Bogdan

Veronica intenționat ... au săvârșit trafic de ființe umane... ". În asemenea mod,

prima instanță n-a acordat deplină eficientă prevederilor art.394 alin.(1) pct. 1) Cod

de procedură penală.

Instanța de apel a subliniat că, sentința atacată nu cuprinde analiza și

evaluarea completă, obiectivă și sub toate aspectele a mijloacelor de probe

administrate, sub aspectul aprecierii probelor și calificării faptei, în vederea stabilirii

stării de fapt și de drept cu privire la săvârșirea infracțiunii de către inculpați, astfel,

la darea soluției de condamnare a acestora în baza art.302 alin.(2) lit. b) Cod penal,

prima instanță n-a acordat deplină eficientă dispozițiilor art.art.7, 101, 384 Cod de

procedură penală. Altfel spus, prima instanță în pofida faptului că probatoriul

administrat în cauză dovedește cu certitudine vinovăția inculpaților I. Bogdan și V.

Bogdan în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.165 alin.(2) lit. d) Cod penal, a

reîncadrat acțiunile acestora.

4.2. Soluționând chestiunea cu privire la pedeapsa penală, instanța de apel a

luat în considerație prevederile din art.art.7, 61 și 75 Cod penal, ținând cont de

circumstanțele cauzei, de persoana inculpaților, de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de influenta pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării lor, de scopul de

prevenire a fenomenului infracțional, etc..

Instanța de apel a evidențiat că, inculpații nu au antecedente penale,

infracțiunea prevăzută de art.165 alin.(2) Cod penal, conform art.16 alin.(5) Cod

penal, se clasifică ca fiind deosebit de gravă, circumstanțe agravante sau atenuante

nu se constată și, în context, se consideră rezonabilă și oportună aplicarea pedepsei

cu închisoarea, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și a desfășura

activități în domeniul Turismului și Migrației - în limitele prevăzute de sancțiunea

normei penale speciale în baza căreia urmează condamnarea. Temei pentru aplicarea

pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege nu s-a constatat.

4.3. Cu referire la chestiunea ce vizează cheltuielile judiciare, instanța de apel

a relevat că, cheltuielile judiciare invocate de procuror în sumă de 4 050 lei

reprezintă plata pentru servicii de traducere și interpretare, în cadrul prezentului

proces penal.

În continuare, instanța de apel reiterând prevederile art.art.227, 229 Cod de

procedură penală, a reținut că, suma solicitată de acuzatorul de stat reprezintă plata

pentru cheltuielile judiciare suportate pentru traducerea din limba română în limba

rusă, plata pentru asemenea servicii nu poate fi pusă în sarcina inculpatului, fapt ce

impune respingerea solicitării procurorului, în partea respectivă.

4.4. Cu privire la acțiunea civilă înaintată în cadrul procesului penal, instanța

de apel a relevat că, la faza urmăririi penale, partea vătămată V. Kolkin a înaintat o

acțiune civilă invocând că, prin acțiunile infracționale, ia fost cauzat un prejudiciu

material în mărime de 28 000 lei. Prin ordonanța ofițerului de urmărire penală,

8

partea vătămată a fost recunoscută în calitate de parte civilă.

Analizând declarațiile date de partea vătămată V. Kolkin prezentate

judecătorului de instrucție, instanța de apel a remarcat că, acesta nu mai are pretenții

fată de inculpați, renunțând astfel la acțiunea civilă. Totodată, având în vedere că

partea vătămată nu s-a prezentat în ședința de judecată, instanța de apel nu s-a expus

asupra acțiunii civile.

Veronica, în temeiul art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, a

contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia, menținerea sentinței sau

remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de apel a admis apelul

declarat, în care s-a solicitat casarea altei sentințe, emisa de altă instanță, din altă

dată și în privința altei persoane. Acest fapt poate fi constatat din pct. 2 al solicitării

procurorului: "Casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 04

octombrie 2018 în privința inculpatului Cărare Consatntin Măcar, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, după cum urmează”.

A notat că, concluzia instanței de apel privind condamnarea inculpaților în

baza art.165 alin.(2) lit. d) Cod penal se axează numai pe "reaprecierea probelor"

administrate în prezenta cauză penală.

Consideră că, pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel și judecării

apelului culpabilitatea inculpaților de comiterea infracțiunii, prevăzute de art.165

Cod penal nu a fost confirmată, demonstrată prin probe concludente și pertinente,

or, instanța de apel a admis derogări de la prevederile normelor procesual-penale.

Apărarea a reiterat prevederile art.art.8 alin.(3), 27, 101 alin.(3) și (4) Cod de

procedură penală și a indicat că, în situația în care, principala probă pusă la baza

condamnării reprezintă declarațiile părții vătămate, urma, ca aceste declarații să fie

apreciate corect, deoarece însăși V. Kolkin, fiind audiat de ofițerul de urmărire

penală, cât și de către judecătorul de instrucție a accentuat că, ,,.. nu era ținut cu

forța de Bogdan Iurii și Bogdan Veronica, și din discuțiile cu Bogdan Iurii acesta i-a

spus că ar putea oricând să se întoarcă înapoi în Federația Rusă, dar real fără ca

Bogdan Iurii să-l ajute să se întoarcă înapoi în Federația Rusă, acesta n-ar fi avut

posibilitatea să revină în Federația Rusă, deoarece nu cunoaște pe nimeni în

Republica Moldova și din discuțiile cu Bogdan Iurii, ultimul i-a spus că în luna

februarie 2018, când se va termina diportul împreună se vor întoarce în Federația

Rusă. Cu Bogdan Iuirii a avut o discuție în cadrul căreia ultimul i-a spus că în luna

februarie 2018, când se va termina deportul la acesta, vor merge împreună în

Federația Rusă. La momentul venirii sale pe teritoriul Republicii Moldova

pașaportul său l-a transmis lui Bogdan Veronica benevol, pentru a nu-l pierde”.

Apărarea a mai reiterat declarațiile martorului Sîrbu Constantin, din care

rezultă că, "persoana invalidă deținea pașaport rusesc. Inițial persoana invalidă urma

să fie transportată în Ucraina, apoi a fost telefonat în drum, spunându-i-se să

transporte persoana invalidă în Moldova în or. Nisporeni, fiind contactat de la un

număr de telefon rusesc. Ajungând în or. Nisporeni, a fost telefonat și sa apropiat de

autobus un bărbat și o femeie și l-au întâlnit pe cetățeanul invalid și a fost luat de

alte persoane de naționalitate romă. Pentru faptul că, bărbatul invalid a fost

9

transportat în Moldova, i s-a achitat suma de 3 000 ruble rusești și 1 000 ruble

pentru hrană. Pașaportul pe numele persoanei invalide în timpul transportării, se afla

la el, persoana din Moscova i la transmis. După întâlnirea persoanei invalide,

ajungând în or. Nisporeni, a plecat cu automobilul cu un bărbat și o femeie care

venise după el. Pașaportul era la persoana invalidă, după ce au fost controlați pe

drum de către politie. Persoana invalidă putea să coboare din autobus și putea fără

ajutor să iasă și avea toată posibilitatea să plece din autobus unde dorea".

Consideră că, nu se poate afirma că V. Kolkin a fost exploatat forțat să

cerșească, deposedat contra voinței și impus să transmită pașaportul său lui Bogdan

Veronica, era liber și capabil să plece în orice moment.

A mai indicat că, concluzia instanței de apel, potrivit căreia, anume starea de

vulnerabilitate este motivul-cheie de calificare a acțiunilor inculpaților în baza

art.165 și nu a art.302 Cod penal, este una greșită. Astfel, în materialele cauzei nu se

conține nici un înscris - legitimație de invalid, anchetă socială, certificate,

confirmare, etc. - prin care să se dovedească această stare de vulnerabilitate,

invocată de instanță.

pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri

legale.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că

titularul invocă temeiurile pentru recurs prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 12)

Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

când instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și când

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

În esență, criticele recurentului se axează pe ideea că, instanța de apel nu a

intrat pe deplin în esența acțiunilor inculpaților, acestea fiind apreciate greșit,

eronat fiind dispusă condamnarea în baza art.165 alin.(2) lit. d) Cod penal.

Raportând normele de drept citate la circumstanțele cauzei, Colegiul penal

constată că aceste temeiuri nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății și în

acest sens menționează următoarele.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar, se atestă că împrejurările menționate în partea constatatoare a hotărârii

contestate, relevă în mod concludent că, instanța de apel dispunând casarea

sentinței, corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind

învinuirea înaintată și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale

inculpaților, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

10

prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar,

fiind apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și

coroborării lor.

Totodată, Colegiul penal constată că, recurentul critică modul de apreciere a

probelor de către instanța de apel, considerându-l ca necorespunzător

circumstanțelor de fapt ale cauzei, însă aceste argumente nu pot fi reținute

deoarece, conform art.101 alin.(2) Cod de procedură penală, la faza judecării

cauzei, instanța de judecată apreciază probele conform propriei convingeri formate

în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv,

călăuzindu-se de lege. Mai mult, potrivit art.art.6 pct.111), 27, 414 alin.(1), (2)

Cod de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a

probelor.

Totuși, Colegiul penal ține să menționeze că, toate probele administrate au

primit apreciere la justa lor valoare, concluziile privind vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunii imputate rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză,

iar motivele aduse de recurent, precum că instanța nu a dat o apreciere cuvenită

probelor din dosar, țin de starea de fapt a cauzei. În contextul dat, Colegiul penal

reține că art.427 alin.(1) Cod de procedură penală prevede o listă exhaustivă de

temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că chestiunile privind

aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol, astfel

neconstituind un temei pentru recurs separat.

Colegiul penal respinge ca declarative argumentele recurentului precum că,

acuzarea nu a motivat și nici nu a adus careva probe suplimentare în vederea

recalificării, iar concluzia instanței de apel privind condamnarea inculpaților

Bogdan Iurii și Bogdan Veronica în baza art.165 alin.(2) lit. d) Cod penal se axează

numai pe reaprecierea probelor. Instanța de apel s-a expus atât asupra argumentelor

invocate de partea apărării, cât și asupra poziției acuzării, precum și asupra

versiunii înaintate de apărare. Iar, probele administrate de organul de urmărire

penală au fost apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborări lor, fapt ce a

dus la constatarea vinovăției inculpaților Bogdan Iurii și Bogdan Veronica în

săvârșirea infracțiunii imputate.

În continuare, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de

apel, corectitudinea dispunerii condamnării inculpaților conform infracțiunii

incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul

recursului, nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală, iar o

altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza deciziei de condamnare a

instanței de apel, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Cu referire la temeiul prevăzut de pct.12 alin.(1) art.427 Cod de procedură

penală, Colegiul penal constată că instanța de apel a conchis întemeiat că,

vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.165 alin.(2) lit. d)

Cod penal, și-a găsit confirmare atât prin declarațiile părții vătămate, între care nu

s-au stabilit divergențe, care sunt probe directe și de bază în constatarea

11

circumstanțelor cauzei și care indică cu certitudine la vinovăția inculpaților,

coroborându-se deplin cu declarațiile martorilor și probele materiale.

În opinia Colegiului penal, la caz probele examinate în ansamblu prezintă o

situație clară și fără dubii a circumstanțelor de fapt și astfel instanța de recurs

consideră că, reieșind din cumulul de probe, rezultă univoc că inculpații Bogdan

Iurii și Bogdan Veronica au săvârșit infracțiunea prevăzută de art.165 alin.(2) lit. d)

Cod penal.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, nu este întemeiată critica din

recursul avocatului inculpaților, ce ține de aprecierea și interpretarea eronată, în

opinia acestuia, a probelor ce a dus la stabilirea greșită a faptelor, deoarece instanța

de apel, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de părți, verificându-le și

apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor,

iar în ansamblu – din punctul de vedere al coroborării lor și ca urmare corect a

stabilit starea de fapt, încadrarea în drept și vinovăția inculpaților.

Instanța de recurs respinge ca neîntemeiat și argumentul privind posibila

necesitate de a revedea încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților Bogdan Iurii și

Bogdan Veronica de la art.165 alin.(2) lit. d) Cod penal la art.302 alin.(2) lit. b)

Cod penal, deoarece soluția adoptată de instanța de apel privitor la încadrarea

juridică este una corectă, întemeiată și motivată (pct.4 din prezenta decizie).

Drept consecință, instanța de recurs, conchide asupra legalității și temeiniciei

concluziilor instanței de apel, care a constatat existența faptei și vinovăției

inculpaților în comiterea infracțiunii imputate, fiind stabilită în cauză și starea de

vulnerabilitate a părții vătămate Kolkin Vladimir.

Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că, criticile recurenților au

format obiect de discuție în instanța de apel, asupra cărora aceasta s-a expus,

soluția adoptată fiind motivată, iar în ce privește argumentul din recurs că –

instanța de apel, în mod obligatoriu ar fi trebuit să audieze partea vătămată,

Colegiul penal remarcă faptul că - nu au fost invocate încălcări ale drepturilor lui

Kolkin Vladimir, apărarea și inculpații și-au exprimat acordul cu examinarea

cauzei în ordine de apel în lipsa părții vătămate, pe motivul lipsei întemeiate a

ultimului, care a părăsit hotarele Republicii Moldova.

Suplimentar, analizând textul deciziei atacate în coraport cu motivele

invocate de recurent, Colegiul penal atestă că, instanța de apel s-a expus

argumentat și motivat, bazându-și just soluția din decizie, iar instanța de recurs

ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o

acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care

în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că

art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu

poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de

Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

În contextul celor expuse, Colegiul penal remarcă faptul că, deși recurentul a

invocat temeiurile de casare prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de

procedură penală, în partea motivată a recursului nu a desfășurat pretinsele

12

încălcări, motivarea reducându-se mai mult la o simplă enumerare a unor probe,

care în opinia apărării au fost apreciate eronat.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurent în recursul declarat, ce ar fi afectat hotărârea atacată sub

aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și

motivată corect, iar recursul declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Zamfir Pavel în

numele inculpaților Bogdan Iurii și Bogdan Veronica, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 iulie 2020, în cauza penală în

privința inculpaților Bogdan Veronica xxx și Bogdan Iurii xxx, deoarece este vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 mai 2021.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Cobzac Elena

13