ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 08.04.2021

1ra-868/2021 — art. 287 al. 3 CP

HOTĂRÂRE

08.04.2021

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: art. 287 al. 3 CP
Temei legal: art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

1ra-868/2021 — art. 287 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.1ra-868/2021

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

10 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Toma Nadejda

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Țurcanu Igor în numele inculpatului Guțu Alexandru, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 noiembrie 2020, în

cauza penală privindu-l pe

Guțu Alexandru Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 01.02.2018 – 04.06.2018;

Instanța de apel : 23.06.2018 – 04.11.2020;

Instanța de recurs ordinar : 01.02.2021 – 10.03.2021.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central din 04 iunie 2018, inculpatul

Guțu Alexandru a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (3) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de 3 ani închisoare.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 1 an.

S-a încasat de la Guțu Alexandru în beneficiul lui Colesnic Anatolie prejudiciul

material cauzat prin infracțiune în sumă de 10500 lei și prejudiciul moral cauzat prin

infracțiune în sumă de 5000 lei.

Potrivit sentinței instanța a constatat că inculpatul Guțu Alexandru, pe data

de 27.07.2017, aproximativ pe la orele 23:30, aflîndu-se în preajma școlii sportive

din s.Trinca, r-nul Edineț, din intenții huliganice, manifestînd o obrăznicie deosebită,

fără nici un motiv i-a aplicat o lovitură cu un par din lemn lui Colesnic Anatolie în

regiunea feței, în timp ce ultimul se deplasa împreună cu Bajura Cristian cu

motocicleta ultimului pe drumul de lîngă școala sportivă sus-menționată. Ca

consecință Colesnic Anatolie a căzut jos de pe motocicletă, iar Guțu Alexandru

continua fără careva motive să-i aplice lovituri cu picioarele peste diferite părți ale

corpului, numindu-l totodată cu cuvinte necenzurate. Conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 227-D din 26.12.2017, la Colesnic Anatolie au fost

depistate comoție cerebrală, fractura oaselor nazale, echimoze la față și umărul drept,

care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp contodent dur posibil la

data și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare corporală ușoară, cu

dereglarea sănătății de scurtă durată.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul Plîngău Alexandru, prin

care a solicitat casarea sentinței, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Guțu Alexandru să

fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod

penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A încasa de la Guțu Alexandru

cheltuielile de judecată suportate de către stat în sumă de 498 lei.

În motivarea apelului acuzatorul a invocat, că instanța de fond la

individualizarea pedepsei inculpatului, nu a ținut cont în mod obiectiv de prevederile

art. 75 Cod penal. Atît în cadrul ședinței de judecată, cît și la faza de examinare a

cauzei penale, inculpatul nu a recunoscut vina, pledînd astfel pentru o sentință de

achitare. Totodată inculpatul a recunoscut că anume el neavînd careva motive i-a

aplicat lui Colesnic Anatolie o lovitură în regiunea feței cu un obiect din lemn. Astfel

reieșind din poziția inculpatului atît la faza de urmărire penală cît și la faza de

judecare a cauzei în instanța de fond, ultimul nu se căiește de fapta comisă, astfel nu

are remușcări pentru cele săvîrșite.

A susținut, că instanța de fond, aplicînd o pedeapsă minimală și non-privativă

de libertate în privința lui Guțu Alexandru, s-a bazat doar pe materialul caracterizant

al inculpatului, precum și pe faptul că are la întreținere doi copii minori, totodată

ignorînd circumstanțele comiterii de către acesta a infracțiunii încriminate. Instanța

nu a ținut cont de faptul că inculpatul a comis o infracțiune gravă, săvîrșită cu intenție

directă, însoțită de obrăznicie deosebită, soldată cu cauzarea vătămării corporale.

Totodată instanța de judecată nu a luat în considerație circumstanțele comiterii

crimei și anume, faptul că inculpatul Guțu Alexandru, neavînd careva motive,

manifestînd obrăznicie deosebită, în centrul satului, a luat un par de lemn și fără

careva motive i-a aplicat o lovitură părții vătămate în regiunea feței, în timp ce acesta

se deplasa cu motocicleta. Totodată instanța de judecată nu a ținut cont nici de faptul

că acțiunile inculpatului nu s-au oprit la lovitura sus-indicată, și anume în momentul

cînd partea vătămată a căzut jos, inculpatul Guțu Alexandru a continuat să-i aplice

multiple lovituri peste diferite părți ale corpului, fapt ce denotă pericolul social al

acestuia. Mai mult ca atît, inculpatul atît la urmărirea penală, cât și în instanța de

judecată nu a recunoscut vina, și nu a dat dovadă că se căiește de fapta comisă.

A considerat, că în cazul săvârșirii unei infracțiuni manifestate prin intenție

directă, însoțită de violență și obrăznicie deosebită, cu folosirea unui obiect destinat

pentru vătămarea corporală, denotă faptul că aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal

va genera dispreț față de pedeapsă, nefiind eficientă pentru corectarea infractorului

și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Pedeapsa cu închisoare pe un termen de 4

ani, va restabili echitatea socială și va preveni comiterea de noi infracțiuni atât din

partea inculpatului, cât și din partea altor persoane. Inculpatul necăindu-se de fapta

săvîrșită, nu a conștientizat pericolul pe care îl prezintă acțiunile sale. Astfel

aplicarea unei pedepse non-privative de libertate, pentru acțiunile săvîrșite de către

Guțu Alexandru, soldate cu vătămarea integrității corporale a părții vătămate, acțiuni

săvîrșite contra ordinii publice, cu folosirea obiectelor destinate pentru vătămarea

integrității corporale, ar condiționa pierderea încrederii în justiție atît din partea părții

vătămate, cît și din partea societății, precum și defăimarea imaginii justiției în

societate.

A menționat, că instanța de fond în dispozitiv a omis să se expună asupra

cheltuielilor judiciare solicitate de acuzatorul de stat, suportate de către stat în cadrul

examinării prezentei cauze penale, în cazul de față conform art. 227-229 Cod de

procedură penală la stabilirea vinovăției inculpatului, cheltuielile de judecată sub

formă de costul foilor cauzei penale în sumă de 50 lei, precum și costul constatării

medico-legale nr. 512 din 28.07.2017 în sumă de 128 lei și costul expertizei medico-

legale nr. 227-D din 26.12.2017 în sumă de 320 lei.

3.1. La fel, a declarat apel și avocatul Țurcanu Igor în numele inculpatului Guțu

Alexandru, prin care a invocat, că în motivarea sentinței instanța a menționat că va

ține cont și de faptul, că în cadrul urmăririi penale inculpatul Guțu A. și apărătorul

I. Țurcanu au solicitat efectuarea confruntării între inculpatul Guțu Alexandru și

partea vătămată Colesnic A., precum și alte persoane, drept dovadă fiind cererea din

data de 16.01.2018 (f.d. 77), cerere care a fost respinsă prin ordonanța din

18.01.2018 emisă de către procurorul A.Plîngău (f.d 78). Pe parcursul examinării

cauzei în judecată, acuzarea așa și nu a asigurat prezența în ședința de judecată a

părții vătămate Colesnic A., precum și a altor persoane conform cererii din

16.01.2018 (f.d. 77) și nu a fost asigurat dreptul inculpatului de a se confrunta cu

partea vătămată nici la etapa de urmărire penală și nici la cercetarea judecătorească.

Astfel, este evident că instanța nu a asigurat un proces corect și echitabil inculpatului

Guțu Alexandru, pentru că nu a fost confruntat cu martorii acuzării nici la etapa de

urmărire penală și nici la etapa de cercetare judecătorească.

A menționat, că instanța a reținut faptul că, cercetarea judecătorească a derulat

în cadrul mai multor ședințe judiciare în cadrul cărora partea vătămată Colesnic A.

nu a fost prezentă, deși de fiecare dată de către instanță a fost pusă în sarcina

procurorului asigurarea prezenței la ședințele de judecată a părții vătămate Colesnic

A., dispoziție care nu a fost executată, în astfel de condiții a fost imposibilă audierea

ultimului, precum și efectuarea confruntării între inculpatul Guțu A. și partea

vătămată Colesnic A.. Instanța a considerat că în atare circumstanțe, neexecutarea

de către procuror a indicațiilor instanței în privința asigurării prezenței în cadrul

cercetării judecătorești a părții vătămate și civile, a avut drept urmare constatarea de

către instanță a încălcării dreptului la apărare al inculpatului garantat de art. 6 alin.(2)

CEDO și în special cel de a adresa întrebări victimei. Instanța corect a reținut

omisiunile procurorului de a asigura confruntarea cu partea vătămată și cu martorii

acuzării, dar a făcut aceeași greșeală ca și acuzatorul de stat. Instanța l-a condamnat

pe Guțu Alexandru în lipsa probei: declarațiilor părții vătămate și a martorilor

acuzării, deoarece declarațiile părții vătămate și a martorilor acuzării nici nu au fost

cercetate în ședința de judecată și nici nu stau la baza sentinței de condamnare.

Avocatul a considerat, că acțiunea civilă incorect a fost admisă de instanță.

Cererea de admitere a acțiunii civile a fost înaintată și semnată de către avocatul

părții vătămate, dar nu nemijlocit de partea vătămată. Astfel, avocatul părții vătămate

nu avea împuterniciri legale de a înainta acțiune civilă, stabilite prin procură

notarială. În procesul penal prevederile art. 81 Cod de procedură civilă nu sunt

aplicabile, deoarece țin de procedura civilă, iar acțiunea civilă în procesul penal se

reglementează de normele de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 noiembrie 2020,

au fost respinse ca fiind nefondate apelul declarat de procurorul Plîngău Alexandru

și apelul declarat de avocatul Țurcanu Igor în numele inculpatului Guțu Alexandru,

și menținută sentința primei instanțe fără modificări.

4.1. Instanța de apel a constatat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală,

întemeiată și motivată, neconstatându-se temei de casare, iar în situația în care

instanța de fond și-a motivat decizia luată, stabilind pe deplin circumstanțele

relevante ale cauzei și permițând părților să utilizeze eficient orice drept de apel

eventual, o curte de apel poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruiz versus Spania).

Instanța de apel a constatat, că instanța de fond la examinarea cauzei a apreciat

cumulul de probe la justa valoare și a adoptat o sentință de condamnare, care

corespunde bazei probante existente pe cauză.

Concluzia instanței de fond privind vinovăția inculpatului este bazată pe probe

pertinente, concludente și utile, care coroborează între ele și confirmă în afara

oricărui dubiu vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (3) Cod penal - huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, care se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită și care au fost săvârșite cu aplicarea altor obiecte

pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

Instanța de apel a reținut, că temeinicia sentinței a fost verificată reieșind din

argumentele aduse de către autorii apelurilor în raport cu materialul probant

acumulat și cu cadrul legal existent.

Deși inculpatul își neagă vina în comiterea infracțiunii incriminate, vinovăția

acestuia se confirmă și se întemeiază pe următoarele probe: declarațiile martorului

Gudumac Vasile, martorului Nistor Andrei, martorului Guzun Dragoș.

Instanța de apel a menționat că în afară de aceasta, vina inculpatului se confirmă

prin materialele cauzei, examinate în ședința de judecată:

- plîngerea lui Colesnic Anatolie din data de 28.07.2017 adresată IP Edineț, prin

care solicită să fie luate măsuri cu persoana pe nume „Maxim”, care la data de

27.07.2017, fără nici un motiv, i-a aplicat o lovitură în regiunea nasului cu un par

din lemn, provocîndu-i dureri fizice (v. 1, f.d.5);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 28.07.2017, conform căruia a

fost cercetat spațiul adiacent școlii sportive din s.Trinca, r. Edineț, de unde a fost

ridicată o bucată de lemn de culoare verde cu lungimea de 90 cm și lățimea de 6 cm

(v. 1, f.d. 6);

- raportul de constatare medico-legală nr.512 din 28.07.2017, conform căruia

în momentul examinării la Colesnic A. a fost depistată comoție cerebrală, fractura

oaselor nazale, echimoze la față și umărul drept, ce au fost produse prin acțiunea

traumatică a unui corp dur contodent, condiționînd dereglarea sănătății de lungă

durată și se califică ca vătămare corporală ușoară cu dereglarea sănătății de scurtă

durată (v. 1, f.d. 14);

- ordonanța privind aplicarea sancțiunii contravenționale din 30.08.2017 (v. 1,

f.d. 26-28);

- hotărîrea emisă de Judecătoria Edineț din 17.10.2017, prin care a fost anulată

ordonanța procurorului prin care Guțu A. a fost sancționat în baza art. 78 alin. (2)

Cod contravențional, iar procesul contravențional în privința lui Guțu A. a fost

încetat (v. 1, f.d. 30-32, 33-35);

- tabelul fotografic anexat la procesul-verbal de examinare a corpului lui

Colesnic A. cu semne de maltratare (v. 1, f.d. 56);

- raportul de expertiză judiciară nr. 227-D din 26.12.2017, conform căruia la

Colesnic A. a fost depistată comoție cerebrală, fractura oaselor nazale, echimoze la

față și umărul drept, ce au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp dur

contodent, posibil la data de 27.07.2017 și în circumstanțele expuse de inculpat și

martorii acuzării și se califică ca vătămare corporală ușoară cu dereglarea sănătății

de scurtă durată (v. 1, f.d.59);

- corpul delict cercetat în ședința judiciară în ordinea art. 372 Cod de procedură

penală, și anume o bucată de lemn de culoare verde cu lungimea de 90 cm și lățimea

de 6 cm, recunoscută de inculpat ca fiind obiectul cu ajutorul căruia i-a aplicat o

lovitură lui Colesnic Anatol.

În viziunea instanței de apel probele sus-indicate formează un ansamblu

probator al vinovăției inculpatului și combat argumentele acestuia precum că nu a

întreprins acțiuni huliganice în privința părții vătămate Colesnic Anatolie.

În acest sens este neîntemeiată cerința inculpatului și apărătorului acestuia

privind achitarea lui. În cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine, că

inculpatul Guțu Alexandru i-a aplicat părții vătămate Colesnic Anatolie lovitura cu

parul în timp ce ultimul se deplasa în calitate de pasager pe motocicletă, de la care

acesta a căzut, primind leziunile corporale constatate în raportul de expertiză.

Faptul dat se confirmă prin declarațiile martorului Xxxxx date în instanța de

fond, care a comunicat, că Bajura Cristian a urcat la volanul motocicletei ce-i

aparține și cu el din urmă au urcat Gudumac V. și Colesnic A., și au plecat spre

domiciliul lui Gudumac Vasile. Martorul a mai stat la cafenea cu prietenii săi, apoi

au plecat spre școala sportivă. Apropiindu-se de școala sportivă, el l-a observat pe

Guțu A. cum a ieșit de după o clădire, avînd în mînă un par din lemn cu care

intenționa să lovească persoanele de pe motocicletă. După lovitură Colesnic A. a

căzut jos din mers, iar Guțu A. s-a apropiat de el și a început să-l lovească cu

picioarele peste diferite părți ale corpului.

Instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatului se confirmă prin însăși

declarațiile lui, care în instanța de apel a explicat, că vina o recunoaște parțial,

declarând că, pe Colesnic l-a lovit cu un par luat de jos. Gudumac l-a apelat pe Bajura

și l-a chemat să vină deoarece este o bătaie. După ce Gudumac l-a bătut pe Nistor, l-

a apelat pe Bajura. Acesta a venit și l-a întrebat pe Gudumac unde este persoana.

Inculpatul s-a dus să-l preîntâmpine pe Nistor să se ducă acasă, pentru că urmează

ca pe acesta să-l bată. Când s-a coborât în vale, s-a dus după Nistor, în acest timp a

trecut o mașină, el s-a dus după magazin, apoi a trecut o motocicletă. În acel moment

inculpatul a ieșit de după magazin și în acest timp motocicleta venea spre el cu viteză

și inculpatul din față l-a lovit cu parul pe pasagerul motocicletei.

Cu toate că inculpatul recunoaște că i-a aplicat părții vătămate Colesnic

Anatolie lovitura cu parul, totuși partea apărării susține, că prima instanță a dat o

interpretare neobiectivă probelor acumulate în prezenta cauză și eronat a calificat

acțiunile acestuia în baza art. 287 Cod penal.

În așa mod, instanța de apel a atestat, că în cazul din speță s-au manifestat

aspectele enumerate supra, acțiunile inculpatului pe deplin întrunind elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal, fapt confirmat prin

cumulul de probe prezentate de partea acuzării și pe deplin apreciate la justa valoare

de către prima instanță.

La acest capitol, instanța de apel a luat în considerație faptul că la fața locului

conflictului era Bajura Cristian, care conducea motocicleta pe care se afla și partea

vătămată Colesnic Anatolie în calitate de pasager, că infracțiunea a fost comisă în

loc public - în preajma școlii sportive din s.Trinca, r-nul Edineț, din intenții

huliganice, manifestînd o obrăznicie deosebită, fără nici un motiv i-a aplicat o

lovitură cu un par din lemn lui Colesnic Anatolie în regiunrea feței, în timp ce ultimul

se deplasa împreună cu Bajura Cristian cu motocicleta ultimului pe drumul de lîngă

școala sportivă sus-menționată. Ca consecință Colesnic Anatolie a căzut jos de pe

motocicletă, iar Guțu Alexandru continua fără careva motive să-i aplice lovituri cu

picioarele peste diferite părți ale corpului, numindu-l totodată cu cuvinte

necenzurate, or conform practicii judiciare în cauzele penale despre huliganism, prin

obrăznicie deosebită se înțeleg acțiunile de încălcare grosolană a ordinii publice

însoțite de acte de violență asupra persoanei, de distrugere și degradare a bunurilor

proprietarului.

În acest context instanța de apel a menționat, că acțiunile inculpatului Guțu

Alexandru constituie infracțiunea prevăzută de art. 287 Cod penal, și nu o

contravenție, după cum pretinde partea apărării. Totodată, faptul că în privința

inculpatului a fost aplicată sancțiunea contravențională prin ordonanța procurorului

din 30.08.2017 în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional nu denotă nevinovăția

inculpatului. Or, această ordonanță a fost anulată prin hotărârea Judecătoriei Edineț

sediul Central din 17.10.2017, cu încetarea procesului contravențional, hotărâre care

nu a fost contestată de partea apărării și are puterea lucrului judecat, iar ulterior în

privința inculpatului Guțu Alexandru a fost pornită urmărirea penală pe faptul

comiterii de către acesta a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal.

Totodată, instanța de apel a conchis că sunt nefondate alegațiile inculpatului,

precum că pe pasager l-a lovit din spaimă. A crezut că motocicleta vine spre el și din

acest motiv s-a speriat, crezând că este și Nistor pe acea motocicletă. Când au trecut

persoanele a doua oară cu motocicleta, nu a avut posibilitatea să se ascundă. Era

speriat că îl caută și pe el, l-a lovit pe pasager pentru că avea frică să nu fie bătut.

Aceste declarații ale inculpatului instanța de apel le-a apreciat critic, care reprezintă

o metodă de apărare a acestuia în vederea evitării răspunderii penale, sugerând în

acest mod că în cazul din speță a avut loc o pretinsă legitimă apărare din partea

inculpatului.

Instanța de apel a concluzionat, că acțiunile inculpatului Guțu Alexandru nu se

încadrează în prevederile art. 36 Cod penal, și nu constituie legitimă apărare

împotriva pretinsului atac săvîrșit de partea vătămată Colesnic Anatolie. Or, chiar și

în ipoteza existenței unui presupus pericol din partea părții vătămate asupra

inculpatului Guțu Alexandru, deși în cazul din speță se atestă că nici nu a existat un

atac din partea victimei Colesnic Anatolie până la aplicarea loviturii de către

inculpat.

Cu atât mai mult, după cum reiese din circumstanțele comiterii infracțiunii,

inculpatul Guțu Alexandru avea suficient timp și posibilitate să fugă de la fața

locului, și să se ascundă de la locul unde anterior a fost un conflict, deși inculpatul

nu a fost implicat în acel conflict. Or, după cum reiese din declarațiile ultimului,

acesta s-a dus după magazin, apoi a trecut o motocicletă. În acel moment inculpatul

a ieșit de după magazin și în acest timp motocicleta venea spre el cu viteză și

inculpatul din față l-a lovit cu parul pe pasagerul motocicletei. Astfel, în situația în

care inculpatul era speriat că îl caută și pe el și avea frică să nu fie bătut, din

momentul când motocicleta a trecut prima oară, ultimul a avut destul timp pentru a

fugi de la locul faptei și a se ascunde. Contrar faptului dat, inculpatul a ieșit în fața

motocicletei și a lovit partea vătămată cu parul peste față în timpul deplasării

acestuia cu motocicleta.

Instanța de apel a menționat că la baza sentinței și deciziei de condamnare sunt

puse doar probe ce au fost cercetate nemijlocit de către instanțe, fără a face referire

la declarațiile părții vătămate, iar probele cercetate în instanță confirmă incontestabil

vinovăția inculpatului.

Instanța de apel a respins și dezacordul părții apărării cu soluția instanței de

fond privind admiterea acțiunii civile înaintate în interesele părții vătămate Colesnic

Anatolie. Or, faptul că acțiunea civilă nu a fost înaintată nemijlocit de către partea

vătămată, ci de către avocatul acestuia, nu constituie o eroare sau un temei pentru

respingerea acțiunii, odată ce interesele părții vătămate au fost reprezentate de

avocatul G. Moldovan, care acționa în numele lui Colesnic Anatolie, fiind

împuternicită de ultimul în baza mandatului inclusiv de a depune cereri în numele

lui. Cu atât mai mult, având în vedere că în ședința instanței de apel avocatul I.

Țurcanu a explicat că acțiunea civilă poate fi admisă doar în principiu, reiese că

partea apărării admite faptul depunerii acțiunii de către avocat, nefiind de acord doar

cu faptul încasării de la inculpat a prejudiciului material și celui moral, inculpatul

explicând că nu este de acord cu acțiunea civilă din motiv că a avut și el de pătimit

după cazul dat.

Argumentarea făcută de instanța de fond corespunde circumstanțelor cauzei și

nu sunt temei de a interveni în soluția adoptată pe cauză privind vinovăția lui Guțu

Alexandru. Acțiunile inculpatului pe deplin se încadrează în prevederile art. 287 alin.

(3) Cod penal - huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, care se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită și care au fost săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru

vătămarea integrității corporale sau sănătății.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului

s-a condus de prevederile art. 61 Cod penal, la fel și de criteriile generale de

individualizare a pedepsei prevăzute de art. art. 7 și 75 Cod penal, de circumstanțele

cauzei. Pedeapsa a fost numită în limitele sancțiunii prevăzute la articolul incriminat

inculpatului și care este adecvată celor comise, care se racordă la toate

circumstanțele stabilite, și își va atinge scopurile puse de pedeapsa penală.

Totodată, instanța de fond legal și întemeiat a statuat, că corectarea inculpatului

poate fi înfăptuită fără izolarea acestuia de societate, dispunînd astfel aplicarea în

privința lui a pedepsei sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a

executării ei pe un termen de probă. Pedeapsa întru totul corespunde rigorilor legale

și temei pentru aplicarea unei pedepse mai grave nu sunt, urmând a fi respinse

argumentele procurorului expuse în apelul declarat. Deducând soluția enunțată,

instanța de apel a concluzionat că temei pentru aplicarea în privința inculpatului a

pedepsei sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării ei

servește faptul, că inculpatul se caracterizează din punct de vedere pozitiv, anterior

nu a fost condamnat, fiind atras pentru prima dată la răspundere penală, precum și

faptul încălcării dreptului la apărare al inculpatului garantat de art. 6 alin. (2) CEDO,

circumstanțe care au fost reținute de instanța de fond în sentința adoptată.

În ce privește solicitarea acuzatorului de stat referitor la încasarea de la

inculpatul Guțu Alexandru a cheltuielilor judiciare în mărime de 498 lei, aceasta a

fost respinsă ca fiind neîntemeiată din motivele expuse în continuare.

Instanța de apel a statuat, că cheltuielile suportate pentru efectuarea constatării

medico-legale și expertizei medico-legale, precum și costul foilor nu pot fi încasate

de la inculpatul Guțu Alexandru, deoarece sunt cheltuieli efectuate în cadrul

urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea

vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt

trecute în contul statului. Mai mult ca atât, infracțiunea a fost comisă de inculpat

până la modificarea legislației procesual-penale care prevede posibilitatea încasării

cheltuielilor judiciare din contul inculpatului.

Reieșind din cele expuse, instanța de apel a considerat că temei pentru casarea

sentinței instanței de fond lipsesc, iar argumentele expuse în apelurile declarate sunt

nefondate, din care considerente acestea au fost respinse ca nefondate.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat în termen, recurs ordinar

avocatul Țurcanu Igor în numele inculpatului Guțu Alexandru, prin care indicînd

temeiurile prevăzute de art. 427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei atacate, cu rejudecarea cauzei și încetarea procesului penal

pentru motivul că fapta săvârșită de Guțu Alexandru reprezintă o contravenție pentru

care a fost tras la răspundere și a achitat amenda și pentru că nimeni nu poate să fie

atras la răspundere pentru aceiași faptă de două ori.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive:

- prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- prevederile art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală - nu au fost

întrunite elementele infracțiunii;

- în apel a fost menționat că instanța a condamnat pe Guțu Alexandru în lipsa

probelor: declarațiilor părții vătămate și a martorilor acuzării. Deoarece, declarațiile

părții vătămate și a martorilor acuzării nici nu au fost cercetate în ședința de judecată

și nici nu stau la baza sentinței de condamnare;

- apărarea a invocat că din sentință se vede clar că instanța în calitate de probe

face trimitere la plângerea părții vătămate și declarațiile inculpatului. Și instanța

interpretează în motivare doar declarațiile inculpatului. Or, se primește că dacă Guțu

Alexandru se folosea de dreptul de a nu face declarații, atunci instanța nu avea nici

un temei de a-l condamna pe Guțu Alexandru;

- organul de urmărire penală și-a bazat învinuirile aduse prin probe dobândite

ilicit, prin tăinuirea probelor și falsificarea probelor, inclusiv prin darea de mărturii

neveridice de martorii acuzării, inclusiv minorul Xxxxx de la care a fost ridicat

corpul delict peste 5 luni de zile de la cercetarea la fața locului;

- ca corp delict a fost prezentat în instanță nu acel obiect, ce a fost ridicat la

cercetarea de la fața locului la data de 28.07.2017 de către polițistul Ursu Denis, dar

acela, ce a fost ridicat de la martorul minor Xxxxx la 23 decembrie 2017 peste 5 luni

de zile;

- conform raportului de constatare medico-legală nr.512 din 28.07.2017,

conform căruia în momentul examinării la Colesnic A. a fost depistată comoție

cerebrală, fractura oaselor nazale, echimoze la față și umărul drept, ce au fost

produse prin acțiunea traumatică a unui corp dur contondent, condiționând

dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare corporală ușoară cu

dereglarea sănătății de scurtă durată (v. 1, f.d. 14) nu au fost stabilite careva vătămări

corporale la partea vătămată pe corp, care ar fi trebuit să fie, dacă ar fi fost veridice

declarațiile martorului Xxxxx, precum că Guțu A. s-a apropiat de partea vătămată și

a început să-l lovească cu picioarele peste diferite părți ale corpului. Or, instanța de

apel pune la baza deciziei sale anume declarațiile martorului Xxxxx, care ar fi văzut

cum Guțu Alexandru bate partea vătămată cu picioarele. În plângerea din 28.07.201

7 (vol.l, f.d. 5) partea vătămată nu indică că ar fi fost bătut cu picioarele. Fiind audiat

în calitate de parte vătămată la 11.12.2017 (vol.l, f.d .48) Colesnic Anatolie a

declarat, că Guțu Alexandru, apropiindu - se de el i-ar fi aplicat câteva lovituri cu

picioarele. Și declarațiile căruia nu au fost confirmate de raportul de constatare

medico-legală nr.512 din 28.07.2017, dar și raportul de expertiză judiciară din 26

decembrie 2017 (vol.l, f.d. 59);

- instanțele nu au luat în considerație că încă la 05.01.2018 procurorul Plîngău

Alexandru a fost recuzat, pentru motivul că el a examinat anterior cauza

contravențională față de Guțu Alexandru, aceleași circumstanțe și s-a expus deja

părerea, (vol. 1. f.d. 67);

- recurentul a menționat că conform procesului - verbal al ședinței de judecată

din 17 mai 2018 (vol.l, f.d. 174 - 176) se atestă faptul neprezentării la ședința de

judecată a părții vătămate Colesnic A. și instanța a decis, contrar poziției părții

apărării de a continua examinarea cauzei, pe motivul evitării tergiversării cauzei

penale și că instanța a decis finisarea examinării cauzei în fond;

- din conținutul proceselor - verbale din materialele cauzei penale ce țin de

examinarea cauzei penale în prima instanță se vede clar că nu au fost prezentate de

către acuzare și examinate corpurile delicte unul recunoscut ca corp delict cu

lungimea de 71 cm (vol.l, f. d.55), iar altul de 90 cm și lățimea de 6 cm, ridicat de la

fața locului la 28 iulie 2017 și pe care se bazează decizia instanței de apel;

- la baza sentinței de condamnare nu pot fi puse corpurile delicte care nu au fost

examinate și cercetate de instanță, cu atât mai mult că instanța de apel nu era în drept

să se bazeze pe probe care nu au fost cercetate în prima instanță, dar și - în instanța

de apel;

- la f. d. 216, vol. 1 se regăsește cererea din 07.1 1.2018 al avocatului Țurcanu

Igor pe numele instanței de apel de asigurare a confruntării inculpatului Guțu

Alexandru cu partea vătămată Colesnic Anatolie, martorii Gudumac Vasile și Bobu

Ghenadie, care erau incluși în lista probelor, dar nu au fost audiați în prima instanță;

- instanța de apel a găsit de cuviință că cauza poate fi examinată în lipsa părții

vătămate, chiar dacă el nu a fost prezent nici la o ședință în prima instanță și nici la

o ședință în instanța de apel și a emis o decizie ilegală.

Procurorul prin referința depusă a solicitat inadmisibilitatea recursului, ca

fiind vădit neîntemeiat, menționînd că contestația depusă nu conține argumentele

ilegalității deciziei instanței de apel, precum și în ce constă problema de drept de

importanță generală abordată în această cauză penală – cerințe obligatorii, și care

fiind stipulate în dispoziția art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, ceea ce

echivalează cu nemotivarea recursului în sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente:

Pornind de la dispoziția art.432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în

care se relevă că instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a

recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în

camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Soluția instanței prin care se

dispune inadmisibilitatea cererii de recurs, din motiv că este vădit neîntemeiată, este

precedată de efectuarea verificării temeiurilor de casare invocate de parte, în raport

cu actele dosarului, drept urmare constatându-se că actul recurat este conform legii,

fără a prezenta vreo lipsă de natură să-l afecteze și să genereze desființarea acestuia.

În baza celor expuse în art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, în care se

relevă că instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să

fie invocate și motivate corespunzător de titularul cererii de recurs.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal

sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică

dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Analizând motivele indicate în textul recursului, Colegiul penal sesizează că,

de fapt, recurentul contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de

apel, considerând că acestea sunt insuficiente și procesul penal urmează a fi încetat

pe motivul că fapta săvârșită de Guțu Alexandru reprezintă o contravenție pentru

care a fost tras la răspundere și a achitat amenda.

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că, procedura de apreciere a

probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanța de

apel, de competența căreia este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în

drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se

constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja

constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă.

Această concluzie se desprinde din prevederile art.427 alin.(1) Cod de

procedură penală, care prin temeiurile enumerate în pct.1)-16) oferă dreptul de

casare numai dacă se constată o eroare de drept.

Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată, iar

dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei

de casare a unei hotărâri de condamnare.

Conform prevederilor pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală hotărârea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței.

Colegiul penal raportînd temeiul invocat de recurent în recurs cu textul deciziei

instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-au fost

admise erorile de drept sub aspectele invocate de avocat, care ar servi drept temei

de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece

decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală,

ea fiind legală și întemeiată, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelurile procurorului și al avocatului Țurcanu Igor în numele

inculpatului Guțu Alexandru, instanța de apel nu a admis nici o eroare care să

afecteze soluția instanței, fără a fi identificate neclaritățile specificate de recurent,

în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate

la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute

în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării

atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Guțu Alexandru

privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal să fie

întemeiată și legală.

La concluzia enunțată instanța de apel a ajuns, în rezultatul cercetării probelor,

descrise în pct. 4.1 al prezentei decizii, care au fost apreciate conform art. 101 Cod

procedură penală, iar careva temei de a considera că concluzia instanței de apel este

eronată la caz lipsește.

În ceea ce privește erorile de drept invocate de avocatul Țurcanu Igor, prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel când în cauză nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, Colegiul penal reține, că aceste temeiuri pentru declararea recursului

ordinar de asemenea nu și-au găsit confirmare la examinare.

În argumentarea recursului recurentul face trimitere la lipsa elementelor

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, considerînd că inculpatul a

comis o contravenție, însă verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma

opiniei recurentului, în sensul că inculpatul Guțu Alexandru nu a săvârșit

infracțiunea imputată, iar probele administrate nu sunt suficiente pentru a constata

că faptele există și constituie infracțiune, Colegiul penal consideră ca este un

argument neîntemeiat, fiindcă instanța de apel verificând probele în ședința de

judecată, a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei metode de

apreciere a probelor, ce au servit ca temei pentru soluționarea elementelor de fapt,

pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat

în decizie (f.d. 86 - 90 vol. II) din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a

inculpatului Guțu Alexandru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3)

Cod penal și că există elementele infracțiunii incriminate și nu constituie

contravenție după cum se solicită.

Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere

justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, ce nu

trezesc careva dubii și care au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului

în săvârșirea infracțiunii în baza art. 287 alin. (3) Cod penal a fost dovedită integral.

În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de

apel în decizia sa, sunt juste, iar criticile recurentului nu constituie temeiuri de a

răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic

superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel.

Argumentul recurentului precum că „instanța a condamnat pe Guțu Alexandru

în lipsa probelor: declarațiilor părții vătămate și a martorilor acuzării, deoarece,

declarațiile părții vătămate și a martorilor acuzării nici nu au fost cercetate în

ședința de judecată și nici nu stau la baza sentinței de condamnare”, Colegiul penal

îl consideră neîntemeiat și menționează că decizia instanței de apel este argumentată

în sensul dat, și cu toate că condamnarea nu se bazează pe declarațiile părții

vătămate, se bazează pe alte probe concludente, pertinente și utile, care sunt

declarațiile martorului Gudumac Vasile, martorului Nistor Andrei și martorului

Xxxxx cît și probele scrise anexate la materialele cauzei penale.

La fel, vinovăția inculpatului Guțu Alexandru în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal este dovedită prin raportul de constatare

medico-legală nr. 512 din 28.07.2017, potrivit căruia în momentul examinării la

Colesnic Anatolie a fost depistată comoție cerebrală, fractura oaselor nazale,

echimoze la față și umărul drept, ce au fost produse prin acțiunea traumatică a unui

corp dur contodent, condiționînd dereglarea sănătății de lungă durată și se califică

ca vătămare corporală ușoară cu dereglarea sănătății de scurtă durată (v. 1, f.d.

14).

Argumentul recurentului precum că „instanța de apel a examinat cauza penală

în lipsa părții vătămate, chiar dacă el nu a fost prezent nici la o ședință în prima

instanță și nici la o ședință în instanța de apel și a emis o decizie ilegală” Colegiul

penal îl consideră neîntemeiat și menționează în acest sens că instanța de apel corect

s-a expus în decizia sa asupra acestui motiv și anume că „instanța de apel va

respinge argumentele apelului, precum că nu a fost asigurată prezența în ședința de

judecată a părții vătămate Colesnic Anatolie. La acest capitol prima instanță a

menționat, că cercetarea judecătorească a derulat în cadrul mai multor ședințe

judiciare în care partea vătămată Colesnic A. nu a fost prezentă, deși de fiecare dată

de către instanță a fost pusă în sarcina procurorului asigurarea prezenței la

ședințele de judecată a părții vătămate Colesnic A., dispoziție care, nu a fost

executată și în astfel de condiții a fost imposibilă audierea ultimului precum și

efectuarea confruntării între inculpatul Guțu A. și partea vătămată Colesnic A.. În

atare circusmtanțe instanța a constatat, că neexecutarea de către procuror a

indicațiilor instanței în privința asigurării prezenței în cadrul cercetării

judecătorești a părții vătămate și civile, a avut drept urmare constatarea de către

instanță a încălcării dreptului la apărare al inculpatului garantat de art. 6 al.2

CEDO, și în special cel de a adresa întrebări victimei. Acest fapt a fost luat în

considerație de către instanță care, cu referire la prevederile art. 385 alin. (4) CPP,

care stipulează că dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au

constatat încălcări care au afectat grav drepturile inculpatului ce derivă din

calitatea procesuală a inculpatului, instanța examinează posibilitatea reducerii

pedepsei inculpatului drept compensare pentru aceste încălcări, a considerat

oportună la stabilirea pedepsei inculpatului Guțu Alexandru aplicarea prevederilor

art.90 Cod penal”.

Prin urmare, Colegiul penal, verificând materialele dosarului, sub aspectele

invocate în recurs, specifică că, judecând apelul instanța a examinat cauza sub toate

aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă de menținere a sentinței în

privința lui Guțu Alexandru. Totodată, verificarea declarațiilor părții vătămate și a

martorilor și a probatoriului anexat la dosar nu face parte din motivele prevăzute de

art.427 Cod de procedură penală.

Se rețin ca nefondate argumentele apărării, precum că fapta săvîrșită de Guțu

Alexandru reprezintă o contravenție pentru care a fost tras la răspundere și a achitat

amenda și că nimeni nu poate să fie atras la răspundere pentru aceiași faptă de două

ori, or, instanța de apel întemeiat a menționat că acțiunile inculpatului Guțu