1ra-567/2021 — Art.264/1 alin.4 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 06 aprilie 2020, cauza fiind examinată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Dragomir Vasile a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.2641 alin.(4) și art.2641 alin.(4) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa după cum urmează: - în temeiul art.2641 alin.(4) Cod penal i-a fost numită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni. - în temeiul art.2641 alin.(4) Cod penal i-a fost numită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni. În temeiul art.84 alin.(4), art.87 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, și prin sentința Judecătoriei Drochia (sediul Glodeni) din 25.11.2019, lui Dragomir Vasile xxxxxxx i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe termen de 9 (nouă) luni. În baza art.90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate față de Dragomir Vasile xxxxxxx s-a suspendat condiționat pe un termen de probațiune de 5 (cinci) ani. În privința lui Dragomir Vasile xxxxxxx s-a aplicat măsura preventivă obligațiunea de nepărăsire a țării, cu menținerea acesteia pînă la intrarea în vigoare a sentinței. 1 S-a încasat din contul inculpatului Dragomir Vasile xxxxxxx în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 950 (nouă sute cincizeci) lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Dragomir Vasile, nedeținând permis de conducere a mijloacelor de transport, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și de consecințele care pot surveni în rezultatul consumului alcoolului, la 10.03.2019, a urcat la volanul autovehiculului de model „VAZ 21099” cu numărul de înmatriculare xxx xxx, unde aproximativ la ora 16:20, deplasându-se pe traseul R-15/km2 din s. Sadovoe, mun. Bălți, a fost stopat de subofițerul patrulare al Companiei de patrulare nr.1 Bălți a Regimentului de patrulare Nord al INP Paladii Mihail. Urmare a investigării cazului, în timpul discuției cu ultimul subofițerul patrulare a stabilit semne vizibile ale stării de ebrietate alcoolică, în legătură cu ce i-a propus lui Dragomir Vasile de a fi supus testării alcoolscopice, de a petrece examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei și de a recolta probele biologice în cadrul acestui examen medical. Fiind de acord cu procedura în cauză, de către subofițerul de patrulare a fost supus testării alcoolscopice cu ajutorul mijlocului tehnic „Drager- Alcotest 8510”, în rezultatul cărui fapt la Dragomir Vasile a fost stabilită concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 1,04 mg/l. Ulterior, aflîndu-se în incinta Spitalului clinic mun.Bălți, amplasat în mun.Bălți str. Decebal, nr.101 A, de către medicul de gardă Scorțescu Anatolie a fost supus examinării medicale unde conform procesului-verbal al examinări medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 10.03.2019 s-a stabilit că ultimul se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, totodată de la el fiind recoltate probe biologice de sînge pentru examinare toxicologică, în rezultatul căruia, conform Raportului de expertiză judiciară nr. xxxxxxx, nr. xxxxxxx din 19.03.2019 s-a stabilit că în proba de sînge prelevată de la Dragomir Vasile s- a depistat alcool etilic în cantitate de 3,28 ‰, echivalent a 3,28 g/l care se atribuie la stare de ebrietate cu grad avansat, or în conformitate cu art.13412 alin.(3) Cod penal, prin stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat se înțelege starea persoanei care are concentrația de alcool în sînge de la 0,5 g/l și mai mult sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l și mai mult. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod penal, după indicii calificativi: conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, și care nu deține permis de conducere. 2 Tot el, Dragomir Vasile, la 12.07.2019, ora 15.20, neavînd permis de conducere ce se confirmă prin certificatul înregistrat cu numărul xxxxxxx din xxxxxxx, eiberat de BÎT DCA Glodeni, conducînd automobilul de model „VAZ 21099”, cu n/î xxx xxx, prin s.Sturzovca, r.Glodeni, deplasîndu-se la stația peco „Vento”, neisprăvindu-se cu conducerea mijlocului de transport a comis ассident rutier, tamponând ușa magazinului. În timpul documentării cazului dat, subofițerul SP al SSP a IP Glodeni a simțit miros puternic de alcool și vorbă neclară, fapt ce a trezit o bănuială rezonabilă că Dragomir Vasile se află în stare de ebrietate. Fiind supus testării cu aparatul „Drager 6810” s-a constatat că în aerul expirat a lui Drogomir Vasile, concentrația vaporilor de alcool constituia 0,84 mg/l. Ulterior, fiind condus la IMSP SR Glodeni, pentru a fi supus testării alcoolscopice cu aparatul „Alcotest 6810”, concentrația de vapori de alcool în aerul expirat a constituit 0,69 mg/1. Fiindu-i colectată proba biologică (sânge), conform raportului de expertiză judiciară nr. xxxxxxx din 29.07.2019, s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,65 g/l. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod penal, după indicii calificativi: conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, și care nu deține permis de conducere.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura mun. Bălți, Buza Rodica, care a solicitat, casarea sentinței în primei instanțe în latura pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care lui Dragomir Vasile, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.2641 alin.(4), art.2641 alin.(4) Cod penal, în temeiul art.84 alin.(1) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) luni. În temeiul art.84 alin.(4), art.87 alin.(1) Cod penal, să-i fie stabilită lui Dragomir Vasile pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea cerințelor sale, apelanta a invocat că: - pedeapsa aplicată inculpatului este extrem de blândă, cu abateri de la criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzut de art.75 Cod penal; - sunt vădite abaterile de la prevederile art.75 alin.(2) Cod penal, conform căruia o pedeapsă mai aspră din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Or, inculpatul Dragomir Vasile anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Glodeni din 25.11.2019, conform art.2641 alin.(4) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa cu muncă 3 neremunerată în folosul comunității în mărime de 160 ore de muncă. Inculpatul nu a executat această pedeapsă; - aplicarea pedepsei cu suspendarea condiționată a executării pedepsei este prea blândă și nu poate fi justificată prin nimic, deoarece instanța nu a ținut cont de personalitatea inculpatului care fiind condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod penal, nu a tras careva concluzii și a mai comis două infracțiuni similare, de atitudinea inculpatului față de cele comise.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 octombrie 2020, a fost admis apelul declarat, casată parțial a sentinței primei instanțe în latura pedepsei, cu excluderea prevederilor art.90 Cod penal. 4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, prima instanță neîntemeiat a dispus în partea stabilirii pedepsei cu înschisoare suspendarea condiționată a executării acesteia, or, soluția adoptată depășește dimensiunea atenuantă a circumstanțelor cauzei, care nu dispun de o valență ce ar atrage intervenirea instituției suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul concrect dedus judecății. În acest context, instanța de apel a mai precizat că, modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului Dragomir Vasile nu are aptitudinea de a asigura realizarea scopului pedepsei. Totodată, instanța de apel, ținând seama de modul în care a acționat inculpatul, de faptul că Dragomir Vasile anterior a fost judecat pentru comiterea unei infracțiuni similare, la fel ținând cont și de comiterea de către acesta a două infracțiuni de același gen, de pericolul social sporit a infracțiunilor comise, instanța de apel a conchis că corijarea inculpatului Dragomir Vasile poate fi atinsă doar prin executarea reală a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) luni, după cum s-a stabilit prin sentință. În argumentarea acestei decizii, instanța de apel a reținut relevanța argumentelor aduse în apelul procurorului. Aplicarea pedepsei cu suspendarea condiționată a executării acesteia constituie o pedeapsă prea blândă în cazul lui Dragomir Vasile. S-a dovedit că Dragomir Vasile nu este la prima încălcare a legii penale, or, prin sentința Judecătoriei Drochia (sediul Glodeni) din 25.11.2019 acesta a fost recunosut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod penal. Până la moment Dragomir Vasile nu a executat pedeapsa cu muncă neremunerată în mărime de 160 ore, aplicată prin sentința menționată, fapt ce denotă atitudinea nepăsătoare față de o pedeapsă din cele mai blânde. Totodată, instanța de apel, distinge ca fiind pertinent și faptul că, în ultima perioadă comiterea infracțiunilor legate de încălcarea regulilor de siguranță în traficul rutier, sub aspectul prohibiției impuse conducătorilor mijloacelor de transport să conducă în stare de ebrietate, a luat o amploare deosebită. Condamnarea cu suspendarea condiționată a lui Dragomir Vasile 4 pentru comiterea astfel de infracțiuni creează o practică judiciară ce are să favorizeze în continuare comiterea acestora. La fel, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Astfel, circumstanțele în care au fost săvârșite infracțiunile incriminate inculpatului, au determinat instanța de apel să conchidă asupra incorectitudinii aplicării în privința lui Dragomir Vasile a pedepsei sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia. O condiție prevăzută expres în alin.(1) art.90 din Cod penal constituie concluzia instanței că nu este rațional ca inculpatul să execute pedeapsa stabilită. Astfel, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea efectivă a acesteia. În formarea convingerii, instanța de judecată ține cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege. Deși legea nu îngrădește libertatea instanței de judecată de a-și forma convingerea cu privire la posibilitatea făptuitorului de a se îndrepta fără executarea efectivă a pedepsei, ea obligă instanța să-și motiveze hotărârea de suspendare condiționată a executării pedepsei, indicând precis acele motive pe care s-a întemeiat convingerea ei. În acesct context, instanța de apel a specificat că, în speță, se constată că la stabilirea și aplicarea pedepsei în privința inculpatului, prima instanță nu a avut în vedere scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute de art.61 și 75 Cod penal, nu a ținut seama de circumstanțele reale ale cauzei, circumstanțe care fiind analizate, per ansamblu, nu permit instanței stabilirea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării ei.

Decizia instanței de apel, pronunțată integral la 17 noiembrie 2020, a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului Dragomir Vasile, care a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 20 octombrie 2020, cu menținerea sentinței primei instanțe. În motivarea cerințelor sale, recurenta a indicat că: - se constată ca fiind nemotivata stabilirea în astfel de circumstanțe a pedepsei atât de aspre asupra lui Dragomir Vasile. Plenul Curții Supreme de Justiție, în Hotărârea nr.16 din 31 mai 2004, recomandă că nerespectarea principiului individualizării pedepsei penale sa fie considerate drept stabilire a unei pedepse in alte limite decât cele prevăzute de lege si pune în sarcina instanțelor de apel și de recurs corectarea la timp a greșelilor comise de instanțele ierarhic inferioare in ceea ce privește cerințele legii la aplicarea pedepselor; - pedeapsa aplicată de către Curtea de Apel Bălți este prea aspră și, drept temei de declarare a prezentului recurs, servesc aplicarea unei pedepse prea aspre;

În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând 5 pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil, considerând corecte constatările instanței de apel în parte stabilirii pedepsei.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Din conținutul recursului dedus judecății, se atestă că recurentul critică decizia instanței de apel în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În esență, argumentele recurentului se axează pe dezacordul cu excluderea de către instanța de apel a prevederilor art. 90 Cod penal, considerând că pedeapsa aplicată de către instanța de apel este prea aspră. Examinând argumentele formulate de recurent prin prisma temeiului de casare invocat, Colegiul penal concluzionează asupra netemeiniciei acestora, din următoarele motive. Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform prevederilor art. 61 Cod 6 penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane. După cum se constată în speță, instanța de apel a ajuns la concluzia casării sentinței în latura penală, în partea individualizării pedepsei, stabilindu-i inculpatului Dragomir Vasile, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute art.2641 alin.(4), art.2641 alin.(4) Cod penal, în temeiul art.84 alin.(1) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) luni. În temeiul art.84 alin.(4), art.87 alin.(1) Cod penal, să-i fie stabilită lui Dragomir Vasile pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Potrivit principiului individualizării pedepsei penale (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Colegiul penal reține că instanța de apel la stabilirea pedepsei a luat în considerație faptul că, recunoscând vinovăția, inculpatul a solicitat examinarea cauzei penale pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Însă temei de a considera că inculpatul Dragomir Vasile nu poate fi corectat prin aplicarea unei pedepse cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării ei, a servit faptul, că acesta a fost judecat pentru comiterea unei infracțiuni similare, ordine în care, se atestă comiterea de către acesta a două infracțiuni de același gen. Prin urmare, nu pot fi reținute alegațiile inculpatului cu privire la necesitatea dispunerii suspendării condiționate a executării pedepsei, deoarece instanța de apel corect a ajuns la concluzia că corectarea lui Dragomir Vasile va fi asigurată doar prin executarea reală a pedepsei 7 închisorii, stabilită în concordanță cu rigorile impuse de art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală. În susținerea acestei concluzii instanța de recurs punctează că instanța de apel corect a ținut cont la stabilirea pedepsei de gravitatea infracțiunii săvârșite, care potrivit art. 16 Cod penal, fac parte din categoria infracțiunilor ușoare, de impactul social negativ al acțiunilor inculpatului, de personalitatea acestuia, care anterior a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni similare, și care beneficiind de o pedeapsă neprivativă de libertate, nu a mers pe calea corijării și din nou a săvârșit o infracțiune din domeniul transporturilor. Prin urmare, instanța de recurs constată că argumentele invocate de recurent cu privire la necesitatea suspendării condiționate a executării pedepsei stabilite inculpatului, nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare în sensul rejudecării deciziei instanței de apel. Având în vedere cele menționate, Colegiul penal constată, că pedeapsa individualizată de instanța de apel, corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. 8 În consecință, instanța de recurs concluzionează că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat, iar potrivit legii se impune inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 octombrie 2020, în cauza penală în privința lui Dragomir Vasile xxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 02 aprilie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 8