1ra-557/21 — Art. 264 alin. 4, art. 266, art. 163 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi (sediul Central) din 11 martie 2020, cauza fiind examinată pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Catărău Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 264 alin. (4) Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport; - art. 266 Cod penal, la 6 (șase) luni închisoare; - art. 163 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 1 (unu) an închisoare; În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Catărău Victor i-a fost stabilită definitiv pedeapsa cu închisoare pe un termen de 3 (trei) ani 4 (patru) luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În baza art. 901 Cod penal, executarea pedepsei închisorii stabilite lui Catărău Victor, a fost suspendată parțial, urmând ca acesta să execute pedeapsa închisorii pe un termen de 1 (unu) an și 8 (opt) luni în penitenciar de tip semiînchis, iar executarea 1 părții rămase a pedepsei cu închisoarea stabilite de 1 (unu) an și 8 (opt) luni, să fie suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 3 (trei) ani. A fost dispusă trecerea în contul statului a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor în sumă totală de 9076 (nouă mii șaptezeci și șase) lei. Acțiunea civilă înaintată de către Pușcaș Elena în partea reparării prejudiciului moral, a fost admisă parțial, dispunându-se încasarea din contul lui Catărău Victor în beneficiul lui Pușcaș Elena a prejudiciul moral în sumă de 100000 (una sută mii) lei, în rest, acțiunea civilă în această parte, a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. Acțiunea civilă înaintată de către Pușcaș Elena în partea reparării prejudiciului material, a fost admisă în principiu, urmând asupra acesteia să se expună instanța civilă. Măsura de asigurare aplicată în baza încheierii Judecătoriei Anenii Noi (sediul Central) din 06 februarie 2020, a fost menținută parțial pe suma de 100 000 (o sută mii lei) lei, până la executarea integrală a hotărârii. În rest, măsura de asigurare a acțiunii urmează a fi anulată după intrarea sentinței în vigoare.

În sentință, prima instanță a constatat că: Catărău Victor, la 13 noiembrie 2019, aproximativ la orele 01.00-01.30, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică, a urcat la volanul automobilului de model ”Citroen Berlingo” cu nr/în XXXXX și deplasându-se pe un drum de țară, în apropierea unei livezi din preajma sat. XXXXX, raionul XXXXX, încălcând regulile de securitate a circulației rutiere, fără să se asigure că poate face manevra fără a crea un pericol, a manevrat cu automobilul în spate și a tamponat-o pe Pușcaș Ecaterina, care îl însoțea și care a ieșit mai înainte din automobil, acțiuni prin care Catărău Victor a încălcat regulile de securitate a circulației rutiere, stipulate în Regulamentul circulației rutiere în vigoare și anume: - pct. 10 alin. (1) lit. b) „Persoana care conduce un autovehicul trebuie să posede cunoștințe și să execute cerințele Regulamentului circulației rutiere, precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum”; - pct. 14 Conducătorului de vehicul îi este interzis: a) să conducă vehiculul în stare de ebrietate; - pct. 41 alin. (2) Conducătorul vehiculului care intenționează să se deplaseze cu spatele poate să înceapă manevra numai după ce s-a asigurat că o poate face fără a crea un pericol sau un obstacol pentru ceilalți participanți la trafic; - pct. 45 alin. (1) „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră”. În rezultatul accidentului rutier, ca consecință a imprudenței lui Catărău Victor, lui Pușcaș Ecaterina, a.n. 1977, i-au fost cauzate vătămări corporale grave, sub formă de traumă asociată, traumă contuză a toracelui, hemoragii difuze în țesuturile moi ale 2 toracelui, fractura sternului și multiple fracturi costale bilaterale, duble, cu lezarea pleurei parietale, hemotorace bilateral, pe stânga 500 ml, pe dreapta 100 ml, contuzie pulmonară bilaterală, traumă contuză a bazinului, fractura cominutivă a oaselor bazinului bilateral cu hemoragii difuze în țesuturile moi adiacente, traumă contuză a membrelor inferioare, fractura cominutivă a osului tibial pe dreapta în 1/3 medie, echimoze și excoriații în regiunea membrelor inferioare, vătămări, ce au cauzat la 13 noiembrie 2019, orele 04.20, în IMSP Spitalului raional Anenii Noi, decesul acesteia. Acțiunile lui Catărău Victor au fost încadrate în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport în stare de ebrietate, care a provocat decesul persoanei. Tot el, la 13 noiembrie 2019, aproximativ la orele 01.00-01.30, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică, fiind conducătorul automobilului de model ”Citroen Berlingo” cu nr/în CPS 873, după ce a încălcat regulile de circulație rutieră și a tamponat-o în apropierea unei livezi din preajma sat. XXXXX, raionul XXXXX, pe Pușcaș Ecaterina, a părăsit locul accidentului rutier, plecând acasă și nu a anunțat poliția despre implicare sa în accident rutier, încălcând, astfel, prevederile pct. 12 alin. (1) lit. g) din Regulamentul circulației rutiere care stipulează că, conducătorul de vehicul implicat într-un accident în traficul rutier este obligat să anunțe despre accident poliția și să rămână pe loc până la sosirea polițiștilor. Acțiunile lui Catărău Victor au fost încadrate în baza art. 266 Cod penal, părăsirea locului accidentului rutier de către persoana care conducea mijlocul de transport și care a încălcat regulile de securitate a circulației rutiere, încălcări ce au provocat urmările prevăzute la 264 alin. (3) lit. b) Cod penal. Tot el, la 13 noiembrie 2019, aproximativ la orele 01.00-01.30, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică, fiind conducătorul automobilului de model ”Citroen Berlingo” cu nr/în XXXXX, după ce a încălcat regulile de circulație rutieră și a tamponat-o pe Pușcaș Ecaterina în apropierea unei livezi din preajma sat. XXXXX, raionul XXXXX, încălcând prevederile pct. 12 alin. (1) lit. c) din Regulamentul circulației rutiere, care stipulează că conducătorul mijlocului de transport trebuie să acorde primul ajutor, să cheme ambulanța în cazul în care în accident au fost cauzate traumatisme persoanelor, iar dacă aceasta nu este posibil sau în cazurile de urgență – să asigure transportarea persoanei traumatizate la cea mai apropiată unitate medicală cu un vehicul de ocazie ori cu propriul vehicul, să declare la unitatea medicală identitatea sa, prezentând permisul de conducere sau alt act, precum și certificatul de înmatriculare a vehiculului, ulterior să revină la locul accidentului. Contrar acestor prevederi, Catărău Victor a transportat-o pe Pușcaș Ecaterina la domiciliul acesteia, amplasat în sat. XXXXX, raionul XXXXX, unde, fără să anunțe pe cineva, a abandonat-o în curtea casei, punând-o pe o canapea. De la vătămările corporale cauzate în urma tamponării, Pușcaș Ecaterina a decedat la 13 noiembrie 2019, orele 04.20, la IMSP Spitalul raional Anenii Noi. Acțiunile lui Catărău Victor au fost încadrate în baza art. 163 alin. (2) lit. b) Cod penal, lăsarea în primejdie, adică lăsarea, cu bună-știință, fără ajutor a unei persoane care se află într-o stare periculoasă pentru viață și este lipsită de posibilitatea de a se 3 salva din cauza neputinței și cel vinovat știa despre primejdie și a avut posibilitatea de a acorda ajutor părții vătămate, chiar el însuși a pus-o într-o situație periculoasă pentru viață, faptă care a provocat din imprudență decesul victimei.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către : 3.1. Procurorul a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Catărău Victor să-i fie stabilită: - în baza art. 264 alin. (4) Cod penal – 5 (cinci) ani închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport; - în baza art. 266 Cod penal – 1 (unu) an și 4 (patru) luni închisoare; - în baza art. 163 alin. (2) lit. b) Cod penal – 2 (doi) ani și 8 (opt) luni închisoare. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită definitiv pedeapsa cu închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că: - instanța de judecată corect a calificat acțiunile infracționale ale inculpatului și calificarea juridică nu se contestă, însă consideră pedeapsa stabilită inculpatului Catărău Victor prea blândă și neproporțională cu pericolul social a acțiunilor criminale comise de către acesta; - la stabilirea pedepsei, instanța de fond, nu a luat în considerație argumentele acuzării, circumstanțele cazului, urmările grave ale infracțiunilor comise care s-au soldat cu decesul unei persoane, opinia succesorului părții vătămate care nu l-a iertat pe inculpat, nerecuperarea prejudiciul material și moral. De asemenea, nu s-a ținut cont de personalitatea inculpatului și comportamentul acestuia pe parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, fiind anterior condamnat, la toate etapele urmăririi penale a pus impedimente mersului urmăririi penale, inițial a negat implicarea sa în comiterea accidentului rutier, apoi nu a dorit să indice locul comiterii infracțiunii, mai apoi a negat că era în stare de ebrietate și nu a comunicat unde se află permisul său de conducere, iar la etapa cercetării judecătorești a invocat deja că automobilul nu-i aparține, deși inițial declara contrariul. Consideră, că aceste acțiuni au avut drept scop obținerea unei pedepse mai blânde și pentru a nu restitui succesorului părții vătămate pretențiile materiale înaintate față de dânsul. Acesta a declarat că a acționat în felul dat de spaimă, dar spaima nu l-a împiedicat după comiterea infracțiunilor să meargă acasă și să adoarmă liniștit în patul său, cu speranța că nimeni nu va afla de infracțiunile comise; - inculpatul este o persoană periculoasă pentru societate și trebuie izolat prin stabilirea unei pedepse privative de libertate, iar aplicarea pedepsei prin prisma art. 901 Cod penal o consideră contrară prevederilor art. 2 alin. (2), art. 75 alin. (1) Cod penal. 3.1. Avocatul Cârlig Serghei în numele inculpatului Catărău Victor, la fel, a contestat sentința cu apel, prin care a solicitat casarea parțială a acesteia în latura 4 penală, în partea stabilirii pedepsei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Catărău Victor să-i fie stabilită: - în baza art. 264 alin. (4) Cod penal –2 (ani) ani 8 (opt) luni închisoare; - în baza art. 266 Cod penal –6 (șase) luni închisoare; - în baza art. 163 alin. (2) lit. b) Cod penal -2 ani și 8 luni închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită definitiv pedeapsa cu închisoare pe un termen de 3 (trei) ani. În temeiul art. 90 Cod penal, să fie dispusă suspendarea executării pedepsei cu închisoare pe o perioadă de probațiune de 1 (unu) an. Acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate să fie admisă în principiu, urmând asupra acesteia să se expună instanța civilă. În susținerea alegațiilor sale, apărătorul a invocat că: - pedeapsa stabilită inculpatului este prea aspră; - instanța de fond, ținând cont de circumstanțele atenuante ale cauzei, prevăzute de art. 75 Cod penal, de faptul că inculpatul este antrenat în câmpul muncii, are loc permanent de trai, are la întreținere un copil minor, urma, în baza infracțiunilor incriminate, să-i aplice o pedeapsă cu condamnare condiționată a executării acesteia, în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal; - încasând prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei din contul lui Catărău Victor în beneficiul succesorului părții vătămate , instanța de judecată nu a motivat în care măsură această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate. Astfel, a considerat că acțiunea civilă, atât în latura prejudiciului moral, cât și a celui material, care nu a fost probat prin careva înscrisuri, trebuia să fie admisă în principiu, urmând ca asupra acesteia să se expună instanța civilă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie 2020, apelul declarat de avocatul Cîrlig Serghei în numele inculpatului Catărău Victor împotriva sentinței instanței de fond a fost respins, ca nefondat. A fost admis apelul declarat de către procuror, casată sentința în partea stabilirii pedepsei și pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Catărău Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 264 alin. (4) Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport; - art. 266 Cod penal, la 6 (șase) luni închisoare; - art. 163 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 1 (unu) an închisoare; În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Catărău Victor i-a fost stabilită definitiv pedeapsa cu închisoare pe un termen de 4 (patru) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, prima instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma 5 admisibilității, pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, raportate la declarațiile inculpatului și ale martorilor, corect a stabilit situația de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Catărău Victor o încadrarea juridică justă în baza art. 264 alin. (4), art. 266, art. 163 alin. (2) lit. b) Cod penal. Totodată, instanța de apel a reiterat că, sentința primei instanțe, din textul apelurilor formulate de către acuzatorul de stat și apărător, rezultă că a fost contestată doar în partea stabilirii pedepsei, nu și a încadrării juridice a faptelor incriminare inculpatului. În acest sens, procurorul a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă definitivă de 9 (nouă) ani închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis, apărătorul dimpotrivă a solicitat ca inculpatul să fie condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termenul de probă de 1 an. Cu referire la argumentele apelurilor privind individualizarea incorectă a pedepsei, instanța de apel a indicat că la stabilirea categoriei pedepsei inculpatului Catărău Victor, instanța de fond, deși a reiterat prevederile art. 7, 61, 75 – 78 Codul penal, nu le-a aplicat corespunzător, considerent din care apelul procurorului a fost admis, iar apelul declarat de apărător - respins, reieșind din următoarele raționamente. Instanța de apel, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Catărău Victor, a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Codul penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. În continuare, instanța de apel a accentuat că, ținându-se cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, în conformitate cu art. 16 Codul penal, infracțiunile comise de Catărău Victor, se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare (art. 266 Cod penal), mai puțin grave (art. 163 alin. (2) Cod penal) și grave (art. 264 alin. (4) Cod penal). Mai mult, circumstanțe agravante, stabilite de art. 77 Codul penal, în sarcina inculpatului nu au fost reținute, însă au fost constatate prezența circumstanțelor atenuante, și anume, prezența la întreținerea inculpatului a unui copil minor cu dizabilități și repararea benevolă a pagubei pricinuite. Referitor la personalitatea inculpatului Catărău Victor, instanța de apel a însușit poziția instanței de fond, care a constatat că, potrivit informației eliberată de către Serviciul Statistic al IP Anenii Noi, privind trecutul infracțional al inculpatului Catărău Victor Vasile (f.d. 83 Vol. I), s-a atestat că acesta anterior a fost atras la răspundere penală, totodată de către acuzatorul de stat au fost anexate hotărârilor instanțelor de judecată după cum urmează: - prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 30 noiembrie 2007 a fost încetată cauza penală de învinuire a lui Catărău Victor XXXXX și Purcel Ilia XXXXX în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal din motivul împăcării părților (f.d. 95 Vol. I); - prin sentința Judecătoriei Botanica 6 mun. Chișinău din 10 octombrie 2012 Catărău Victor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, iar în baza art. 90 Cod penal, a fost suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de 2 ani (f.d. 99 Vol. I); -prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 martie 2013 a fost menținută sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 10 octombrie 2012 (f.d. 103-105 Vol. I); -prin decizia Curții Supreme de Justiție din 24 septembrie 2013 Catărău Victor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare de 6 luni, în baza art. 90 Cod penal a fost suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de 1 an (f.d. 105 Vol. I). Potrivit scrisorii Biroului de Probațiune Chișinău cu nr. 04/02/1271 din 07 februarie 2020 s-a indicat că Catărău Victor XXXXX la data de 24 septembrie 2014 a fost exclus de la evidență în legătură cu expirarea perioadei de probațiune (f.d. 19 Vol. II). Prin ordonanța din 23 noiembrie 2018 s-a dispus de a scoate de sub urmărire penală în cauza penală nr. 2018250059 pe Catărău Victor deoarece lipsește faptul infracțiunii prevăzut de art. 174 alin. (1) Cod penal (f.d. 106-107 Vol. I). La fel, din materialele cauzei instanța de fond a stabilit că potrivit extrasului cazierului contravențional al inculpatului Catărău Victor, rezultă că acesta în anul 2015, 2016, 2018 și 16 martie 2019 a fost sancționat pentru comiterea contravențiilor din domeniul securității traficului rutier (f.d. 87 Vol. I). Concomitent, la 18 februarie 2020, inculpatul Catărău Victor a depus o cerere prin care a solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală (f.d. 18, vol. II). Prin încheierea protocolară a instanței de fond din 18.02.2020, cererea inculpatului a fost admisă, fiind dispusă judecarea cauzei penale în privința lui Victor Catărău în baza probelor administrate în faza de urmărire penală (f.d. 23, verso vol. II). În această ordine de idei, instanța de apel, a stabilit noi limite ale pedepsei sub formă de închisoare, determinate potrivit art.364/1 alin.(8) Cod de procedură penală, care sunt pasibile aplicării față de inculpatul Catărău Victor XXXXX, după cum urmează: - pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, limita minimă va fi de 2 (doi) ani 8 (opt) luni, iar limita maximă va fi de 5 (cinci) ani 4 (patru) luni; - pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 266 Cod penal pentru pedeapsa cu amendă, limita minimă va fi de 412,5 u.c., iar limita maximă va fi de 637,5 u.c., pentru pedeapsa cu muncă neremunerată limita minimă va fi de 133,3 ore, iar limita maximă va fi de 160 ore, pentru pedeapsa cu închisoare limita minimă va fi de 3 (trei) luni (conform art. 70 alin. (3) Cod penal), iar limita maximă va fi de 1 (unu) an și 4 (patru) luni; - pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 163 alin. (2) lit. b) Cod penal, limita minimă va fi de 3 (trei) luni (conform art. 70 alin. (3) Cod penal), iar limita maximă va fi de 2 (doi) ani 8 (opt) luni. Astfel, ținînd cont de prevederile legale menționate supra, instanța de apel i-a stabilit lui Catărău Victor pedeapsa penală reieșind din noile limite stabilite pentru art. 264 alin. (4) Cod penal, art. 266 Cod penal și art. 163 alin. (2) lit. b) Cod penal, ținînd cont, la individualizarea pedepsei, de personalitatea inculpatului, care anterior a mai fost atras la răspundere penală și contravențională, de circumstanțele săvîrșirii infracțiunilor incriminate lui Victor 7 Catărău, și anume că infracțiunile au fost săvârșite în stare de ebrietate, că inculpatul în loc să acorde primul ajutor victimei Pușcaș Ecaterina sau să solicite intervenția personalului medical a transportat-o la domiciliu, abandonând-o în curtea casei, că a părăsit locul accidentului rutier încercând inițial să se ascundă de organele de drept, că toate acțiunile și inacțiunile inculpatului au dus în final la decesul victimei Ecaterina Pușcaș. Din raționamentele expuse mai sus, instanța de apel a respins, ca neîntemeiată, solicitarea apărătorului de a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea în privința inculpatului Catărău Victor. Sub aspectul admiterii în principiu a acțiunii civile, în partea prejudiciului moral, urmând a se expune asupra acesteia instanța civilă, pe motiv că paguba morală încasată nu ar fi argumentată și probată – temei invocat de apărător în apel, instanța de apel a menționat că, în conformitate cu prevederile art. 2036 alin. (1), art. 2037 alin.(1) Cod civil, suferințele provocate în urma decesului persoanei, nu pot fi acoperite cu nici un mijloc bănesc, însă consideră că suma stabilită de a fi încasată în beneficiul lui Pușcaș Elena, cu titlu de prejudiciu moral de către prima instanță din contul inculpatului, este suficientă pentru a acoperi pe cît de posibile suferințele morale, cauzate succesorului victimei, or, instanța de fond a ținut cont de semnificația valorilor sociale lezate și prejudiciului cauzat și a examinat suficient capătul de cerere referitor la încasarea prejudiciului moral. De asemenea, instanța de apel a considerat că suma dispusă spre încasare, cu titlu de prejudiciu moral, ce s-a încasat din contul inculpatului, constituie o satisfacție echitabilă în coraport cu suferințele fizice și psihice cauzate succesorului victimei prin infracțiune. Astfel, întrucît potrivit Codului Civil mărimea despăgubirii pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată, instanța de fond corect a soluționat acțiunea civilă în partea încasării din contul inculpatului a despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat, iar solicitarea apărătorului în sensul menționat, este neîntemeiată. Deși, la data de 29 iulie 2020, în adresa instanței de apel a parvenit cererea părții civile Pușcaș Elena privind retragerea acțiunii civile, cu solicitarea de a fi aplicată în privința inculpatului Victor Catărău, o pedeapsă fără a fi privat de libertate, fiind audiată asupra cererii date în cadrul ședinței de judecată, instanța de apel a constatat că, de fapt, Pușcaș Elena a insistat asupra faptului ca Victor Catărău să-i achite despăgubirile solicitate și este de acord cu soluția instanței de fond în partea ce ține de soluționarea acțiunii civile. Respectiv, instanța de apel a considerat cererea menționată irelevantă, cu atît mai mult că ea este semnată de apărătorul inculpatului, soția inculpatului și o altă persoană străină pentru partea civilă.

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, inculpatul Catărău Victor a declarat recurs ordinar prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței primei instanțe. 5.1. În motivarea recursului înaintat, inculpatul a menționat că instanța de fond corect i-a stabilit o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art.901 Cod penal și consideră, că aceasta corespunde gradului de pericol al infracțiunilor incriminate și pentru care 8 a fost condamnat, principiului de individualizare a pedepsei, comportamentul său, cât și atitudinii sale față de organele de drept și partea vătămată după comiterea infracțiunilor. Prin urmare, consideră că, stabilind pedeapsa, instanța de fond întemeiat și-a motivat poziția în acest sens, aducând drept argument faptul că executarea efectivă integrală a pedepsei stabilite, nu este rațională, din motiv că inculpatul a recunoscut pe deplin vinovăția în comiterea infracțiunilor incriminate, a solicitat examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, s-a căit sincer de cele comise, are la întreținere un copil minor, care este invalid, a acordat ajutor financiar succesorului victimei, Pușcaș Elena. Ținînd cont de cele menționate supra, consideră că instanța de apel, stabilindu-i o pedeapsă mai grava, nu a respectat principiile individualizării pedepsei penale, cât și prevederilor alin.(2) art. 61 Cod penal. Referitor la condamnările sale anterioare, a indicat că prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 30 noiembrie 2007 a fost încetată cauza penală de învinuire a lui Catărău Victor și Purcel Ilia în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal din motivul împăcării părților, iar pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 10 octombrie 2012 a executat-o, fapt confirmat prin scrisoarea Biroului de Probațiune Chișinău cu nr. 04/02/1271 din 07 februarie 2020, în care s-a indicat că Catărău Victor XXXXX la data de 24 septembrie 2014 a fost exclus de la evidență în legătură cu expirarea perioadei de probațiune. Alte infracțiuni nu a săvârșit, or cele incriminate în prezenta cauză penală, au soldat în urma comiterii unei infracțiune din imprudență. Argumentele instanței de apel, precum că a comis infracțiunile în stare de ebrietate, nu a acordat primul ajutor victimei Pușcaș Ecaterina, nu a solicitat intervenția personalului medical, ci a abandonat-o acasă, părăsind locul accidentului rutier, ceea ce a dus la stabilirea unei pedepse mai aspre, le consideră eronate, motivându-și cursul acțiunilor prin faptul că victima a vorbit cu el după accident, nu i-a comunicat că are careva dureri și suferințe grave, el fiind speriat în acel moment. Mai mult, instanța de apel urma a ține cont de cele indicate de către succesorul victimei, Pușcaș Elena, în cererea din 29 iulie 2020, depusă la Curtea de Apel Chișinău, prin care și-a retras acțiunea civilă înaintată, solicitând aplicarea inculpatului unei pedepse neprivative de libertate, din motiv că a restituit prejudiciile cauzate în urma comiterii infracțiunii. Executând pedeapsa din 11 martie 2020, a avut suficient timp pentru a conștientiza cele săvârșite, iar aflarea sa în detenție îi crează impedimente la întreținerea familiei sale, avînd și un copil minor.

Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi S., prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. 9 Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Lecturând conținutul recursului, Colegiul penal reține că de către inculpat a fost indicat în calitate de temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Însă, din conținutul argumentelor expuse, Colegiul penal atestă că recurentul apreciază ca fiind prea aspră pedeapsa aplicată prin decizia instanței de apel, solicitâ nd menținerea sentinței instanței de fond, prin care i-a fost stabilită o pedeapsă în conformitate cu prevederile art. 901 Cod penal, prin urmare această poziție se circumscrie temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Analizând decizia contestată în raport cu argumentele recursului, Colegiul penal atestă că instanța de apel a constatat și a apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept la stabilirea pedepsei inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și cu prescripțiile de drept material, ținând cont de prevederile art. 61, 75-78 Cod penal. Conform art. 7 alin. (1) Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și, respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane. Art. 75 alin. (1) Cod penal stipulează că persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. 10 Cu referire la dezacordul inculpatului cu aplicarea de către instanța de apel a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, Colegiul penal a stabilit că, în sensul respectiv, recursul declarat este lipsit de o motivare corespunzătoare temeiului de drept invocat, astfel apreciind că acest recurs este declarativ și vădit neîntemeiat, or, recurentul a omis relatarea concretă a argumentelor, care în opinia acestuia constituie erori comise de instanța de apel, precum și care prevederi legale au fost aplicare eronat la individualizarea pedepsei sub formă de închisoare. Potrivit deciziei instanței de apel, cauza fiind examinată în procedură simplificată, inculpatul Catărău Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (4), art. 266, art. 163 alin. (2) lit. b) Cod penal, care, potrivit prevederilor art. 16 Cod penal, fac parte din categoria celor ușoare, mai puțin grave și grave. În continuare, ținând cont de dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, potrivit cărora inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de o reducere cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amenda, rezultă că în privința inculpatului Catărău Victor, instanța de apel just a stabilit noi limite de pedeapsă, indicate în pct. 4, 4.1. al prezentei decizii, stabilindu-i o pedeapsă definitivă, în conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal, de 4 (patru) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip seminînchis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În aceste circumstanțe, Colegiul penal conchide că hotărârea instanței de apel în latura atacată de către inculpat, conține motivele pe care se întemeiază soluția, și la capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel nu a comis erori ce ar duce la casarea deciziei, raportându-le la circumstanțe concrete ale cauzei, și anume: personalitatea inculpatului, care deși anterior a mai fost atras la răspundere penală și contravențională, nu a tras concluziile de rigoare, comițând noi infracțiuni; săvârșirea infracțiunilor în stare de ebrietate; neacordarea primul ajutor victimei Pușcaș Ecaterina sau solicitarea intervenției personalului medical; transportarea acesteia la domiciliu, abandonând-o în curtea casei; părăsirea locului accidentului rutier; încercarea de a se ascunde de organele de drept. Respectiv, din raționamentele expuse mai sus, instanța de apel corect a concluzionat, că scopul legii penale prevăzut de art. 61 Cod penal, poate fi realizat doar prin izolarea de societate a inculpatului Catărău Victor, deoarece faptele comise de el prezintă un pericol sporit pentru cetățeni, care fiind anterior condamnat, careva concluzii nu și-a făcut, iar pedeapsa stabilită va contribui la corectarea și reeducarea acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane. Ce ține de alegațiile recurentului, precum că instanța de apel, stabilindu-i o pedeapsă privativă de libertate, urma a ține cont de cele indicate de către succesorul victimei, Pușcaș Elena, în cererea din 29 iulie 2020, depusă la Curtea de Apel Chișinău 11 (f.d. 111, Vol. II), prin care și-a retras acțiunea civilă înaintată, solicitând aplicarea inculpatului unei pedepse neprivative de libertate, din motiv că a restituit prejudiciile cauzate în urma comiterii infracțiunii, Colegiul penal atestă că, potrivit procesului- verbal al ședinței de judecată al instanței de apel din 15 iulie 2020 (f.d. 118, Vol.II), Pușcaș Elena nu s-a dezis de acțiunea civilă, a solicitat încasarea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei, or careva înscrisuri precum că acest prejudiciu a fost achitat, nu au fost anexate la materialele cauzei. Față de considerentele menționate, Colegiul penal atestă că instanța de apel corect a conchis și a motivat temeinic soluția sa cu privire la stabilirea inculpatului Catărău Victor a pedepsei închisorii cu executare, dând o apreciere legală tuturor circumstanțelor relevante în acest sens. Ținând cont de cele constatate supra, Colegiul penal conchide că eroarea invocată în recurs nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală și întemeiată, astfel că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către Catărău Victor XXXXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie 2020, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 02 aprilie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Boico Victor 12