1ra-533/21 — art. 145 alin. 2 lit. e1 CP

1ra-533/21 — art. 145 alin. 2 lit. e1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-533/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecătorii - Toma Nadejda și Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate

de către avocații Cojocaru Dorin și Diaconov Vladimir în numele inculpatei, și

de către inculpata Petrașco Natalia, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie 2020 și a

sentinței Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași) din 27 aprilie 2020, în cauza

penală în privința lui

Petrașco Natalia XXXXX, născută la

XXXXX, originară din s. XXXXX, r-nul XXXXX

și domiciliată în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 10.02.2020 – 27.04.2020;

Instanța de apel: 17.06.2020 - 16.09.2020

Instanța de recurs: 08.12.2020 – 03.03.2021.

A C O N S T A T A T :

Petrașco Natalia XXXXX, cauza fiind examinată pe baza probelor administrate

la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 145

alin. (2) lit. e1) Cod penal, la 10 (zece) ani închisoare, cu executare în

penitenciar pentru femei.

Conform art. 85 alin. (1) Codul penal, pentru cumul de sentințe, la

pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, s-a adăugat parțial, partea

neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Călărași din 10

februarie 2016, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 12 (doisprezece) ani

închisoare, cu executare în penitenciar pentru femei.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, dispunîndu-se încasarea de la

Petrașco Natalia, în beneficiul lui Stratan Ion XXXXX, prejudiciului material în

sumă de 31 960 (treizeci și unu mii nouă sute șaizeci) lei și prejudiciului moral

în sumă de 100 000 (una sută mii) lei, în total, suma de 131 960 lei (una sută

1

treizeci și unu mii nouă sute șaizeci) lei.

A fost dispusă trecerea în contul statului a cheltuielilor judiciare pentru

efectuarea expertizelor judiciare, în sumă totală de 5 754 (cinci mii șapte sute

cincizeci și patru) lei.

Petrașco Natalia, la data de 01.01.2020, în jurul orei 19:30, aflîndu-se la

domiciliul său, situat în sat. XXXXX, r-nul XXXXX, fiind în stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat, a inițiat o ceartă cu concubinul său, Stratan Petru

XXXXX, a.n. XXXXX, și, acționînd cu intenție directă, conștientizînd pericolul

social al acțiunilor sale ilegale, avînd asupra sa un cuțit de bucătărie, urmărind

scopul de omor, în vederea realizării scopului său infracțional, s-a apropiat de

ultimul și profitînd de faptul că acesta se afla în stare de ebrietate alcoolică

gravă, i-a aplicat lui Stratan Petru о lovitură cu cuțitul în regiunea toracelui,

prin ce i-a provocat o plagă înțepat-tăiată a toracelui cu lezarea plămînului

drept și inimii, urmate de o hemoragie internă, cauzîndu-i vătămări corporale

grave, periculoase pentru viață, în rezultatul cărora, la scurt timp, a decedat.

Acțiunile lui Petrașco Natalia au fost încadrate în baza art.145 alin.(2)

lit.e1 ) Cod penal – omorul unei persoane săvârșit asupra unui membru de

familie.

3.1. Procurorul în Procuratura raionului Călărași, Șlicari Eugeniu, prin

care a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea

unei hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să

fie încasate de la inculpata Petrașco Natalia cheltuielile judiciare în sumă

totală de 5754 (cinci mii șapte sute cincizeci și patru).

În motivarea apelului, procurorul a menționat că:

- cheltuielile judiciare în cuantum de 5 754 lei s-au format în rezultatul

efectuării, la etapa de urmărire penală, a expertizei judiciare medico-legală a

cadavrului Stratan Petru nr. 202012C000l din 22.01.2020, precum și a

expertizei judiciare (psihiatrică) a învinuitei Natalia Petrașco nr.

202035A0023 din 29.01.2020;

- nu este de acord cu decizia instanței privind trecerea cheltuielilor

judiciare în contul statului, deoarece în alin. (1) art. 227 Codul de procedură

penală este expusă doar noțiunea de cheltuieli judiciare, iar art. 229 alin. (1)

din același Cod prevede că, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat

sau sunt trecute în contul statului;

- instanța de fond nu și-a argumentat soluția de trecere în contul statului

a cheltuielilor respective, și de ce nu a fost dispusă încasarea acestora de la

inculpată;

-argumentul instanței precum că, cheltuielile judiciare urmează a fi

trecute în contul statului ținând cont de obligația statului reprezentat de

organul de urmărire penală privind îndeplinirea acțiunilor procedurale penale

necesare pentru realizarea scopului procesului penal și stabilirea adevărului

în procesul penal - nu este plauzibil, în situația în care contravine normei

2

legale indicate supra - art. 228 alin.(5) Cod de procedură penală și, urmau

totuși a fi încasate de la inculpată pentru a fi recuperate cheltuielile suportate

de către instituțiile medicale la efectuarea expertizelor judiciare în cauză,

luând în considerație mărimea acestor cheltuieli, circumstanțele excepționale

ale cazului dat, personalitatea inculpatei și situația ei materială, precum și

caracterul infracțiunii de care a fost recunoscută vinovată inculpata Petrașco

Natalia.

3.2. Avocatul Diaconov Vladimir în numele inculpatei Petrașco Natalia,

prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care:

- să fie admisă cererea depusă de avocatul Diaconov Vladimir la

25.02.2020, dar care nu a fost examinată de către prima instanță;

- să fie constatat că procurorul în Procuratura raionului Călărași, Șlicari

Eugeniu, la înmânarea rechizitoriului inculpatei Petrașco Natalia, a încălcat

grav prevederile art. art. 67, 69, 296 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO,

și anume, la data de 10.02.2020, acuzatorul de stat i-a înmânat rechizitoriul

inculpatei Petrașco Natalia care se afla în IDP al IP Călărași, fără a-l informa pe

avocatul Diaconov Vladimir ca să participe și el ca apărător, după cum prevede

legislația în vigoare, îngrădindu-i clientului său dreptul la apărare,

excluzându-l ilegal ca apărător al acesteia și privându-l de dreptul de a-i

explica clientului dreptul de a depune referință, despre faptul înmânării

rechizitoriului a aflat deja când a recepționat citația pentru ședința de

judecată, ce urma a se desfășura în incinta Judecătoriei Strășeni (sediul

Călărași).

3.3. Avocatul Cojocaru Dorin în interesele inculpatei Petrașco Natalia,

prin care a solicitat admiterea apelului cu casarea parțială a sentinței în partea

încasării cheltuielilor de înmormântare, în sumă totală de 31 960 lei.

În motivarea cerințelor, avocatul Cojocaru Dorin a enunțat următoarele:

- instanța de fond eronat a ajuns la concluzia de a încasa din contul

inculpatei în beneficiul lui Stratan Ion prejudiciul material în sumă de 31 960

lei, ca fiind echitabilă cheltuielilor suportate pentru înmormântarea victimei

Stratan Petru;

- succesorul victimei, Stratan Ion, nu a probat, prin careva înscrisuri,

anexate la materialele cauzei, prejudiciul material solicitat, în sumă de 53 260

lei, iar ca urmare nici instanța de judecată nu și-a motivat decizia sa de

acordare, cu titlu de cheltuieli de înmormântare, a sumei de 31 960 lei.

3.4. Inculpata Petrașco Natalia, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, din

motiv că se căiește de cele comise.

septembrie 2020, apelurile declarate de către avocații Diaconov Vladimir,

Cojocaru Dorin în numele inculpatei Petrașco Natalia, și de către inculpată, au

3

fost respinse, ca nefondate, iar apelul procurorului, a fost admis, cu casarea

parțială a sentinței, și pronunțată, în această latură, o nouă hotărâre, prin care

s-a dispus încasarea, din contul inculpatei Petrașco Natalia în beneficiul

statului a sumei de 5 754 (cinci mii șapte sute cincizeci și patru) lei, pentru

efectuarea expertizelor judiciare.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute, fără modificări.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, instanța

de fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin

prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității

raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a

stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatei

Petrașco Natalia o încadrare juridică corespunzătoare în baza art. 145 alin. (2),

lit. e1 ) Cod penal, adică omorul unei persoane săvârșit asupra unui membru

de familie, sentința primei instanțe nefiind contestată în această parte, de către

părțile la proces.

4.2. Cu referire la apelul declarat de procurorul în Procuratura raionului

Călărași, Șlicari Eugeniu, instanța de apel a reținut că sentința a fost contestată

doar în partea soluționării chestiunii privind încasarea cheltuielilor de

judecată, prin care s-a solicitat încasarea de la inculpata Petrașco Natalia în

contul statului a acestora, în sumă totală de 5 754 lei - cheltuieli suportate de

stat pentru efectuarea expertizei judiciare medico-legală nr. 202012C0001 din

22.01.2020, precum și a expertizei judiciare (psihiatrică) nr.202035A0023 din

29.01.2020.

Astfel, prin sentință, prima instanță a trecut în contul statului cheltuielile

de judecată pentru efectuarea expertizelor judiciare în mărime de 5 754 lei,

indicând că „este sarcina pozitivă a statului de a demonstra vinovăția

persoanei prin toate mijloacele probatorii prevăzute de lege”.

În acest sens, instanța de apel a constatat că, în prezenta cauză penală au

fost suportate cheltuieli judiciare în sumă de 5 754 lei, pentru efectuarea

rapoartelor de expertiză judiciară, și anume: raportul de expertiză judiciară

medico-legală nr. 202012C0001 din 22.01.2020 – 4 548 lei; raportul de

expertiză judiciară (psihiatrică) nr. 202035A0023 din 29.01.2020) – 1 078 lei.

În continuare, instanța de apel a subliniat că urmărirea și judecarea unei

cauze penale ocazionează efectuarea de cheltuieli pentru întocmirea și

transmiterea actelor de procedură, pentru administrarea probelor și

conservarea mijloacelor materiale de probă, cu retribuirea apărătorilor,

precum și cu orice alte cheltuieli necesare normalei desfășurări a procesului

penal. În cheltuielile ocazionate de administrarea probelor se includ și sumele

pentru retribuția cuvenită experților si interpreților pentru serviciul care l-au

adus justiției. Spre deosebire de procesul civil, unde sumele necesare acestor

cheltuieli sunt avansate de către reclamant, prin plata taxei de timbru, la

introducerea acțiunii, în cauzele penale, în care activitatea judiciară se

desfășoară din oficiu, sumele necesare cheltuielilor de urmărire sau de

judecată sunt avansate, de regulă, de stat, prin organul judiciar în fața căruia

4

se află cauza penală. Efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este

provocată de săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi

și a judecării cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o; ca urmare,

cheltuielile judiciare sunt imputabile inculpatului condamnat pentru

săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind vinovăția sa infracțională.

deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat.

Astfel, obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală

și integrală; întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil

desfășurarea urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica

pedeapsa infractorului, obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine în

principal acestuia, chiar dacă partea vătămată și partea civilă au determinat,

prin cererile lor, producerea unor cheltuieli; de asemenea, obligația de a

suporta cheltuielile judiciare este integrală, incluzând toate cheltuielile

necesare pentru pronunțarea unei hotărâri de condamnare de către prima

instanță.

În consecință, instanța de apel a considerat eronată concluzia primei

instanțe referitor la faptul că cheltuielile de judecată suportate în prezenta

cauză penală urmează a fi trecute în contul statului, iar solicitarea acuzatorului

de stat referitor la încasarea din contul inculpatei Petrașco Natalia a

cheltuielilor judiciare în sumă de 5 754 lei, pentru efectuarea rapoartelor de

expertiză judiciară este neîntemeiată, or, în conformitate alin. (1) art. 229 Cod

procedură penală, cheltuielile judiciare urmează a fi suportate de condamnat,

iar în cazul dispunerii trecerii acestora în contul statului instanța urmează să-

și motiveze în acest sens soluția.

4.3. Cu referire la apelurile declarate de către avocatul Diaconov Vladimir

în numele inculpatei Petrașco Natalia și de către inculpată, instanța de apel a

menționat că din materialele cauzei penale, s-a constatat că, la înmânarea

copiei de pe rechizitoriu învinuitei Petrașco Natalia, acuzatorul de stat a

respectat pe deplin prevederile art. 296 alin. (5) Cod procedură penală, or,

ultimei i s-a înmânat sub recipisă copia de pe rechizitoriu. Totodată, instanța

de apel a reținut că prevederile art. 296 Cod procedură penală, nu

reglementează expres faptul că înmânarea copiei de pe rechizitoriu are loc

doar cu participarea obligatorie a avocatului. Mai mult, potrivit art. 69 alin. (1)

pct. 6) Cod procedură penală, participarea apărătorului la procesul penal este

obligatorie în cazul în care: bănuitului, învinuitului, inculpatului i se

incriminează o infracțiune gravă, deosebit de gravă sau excepțional de gravă,

ceea ce la caz a fost garantat inculpatei Petrașco Natalia, care a fost asistată pe

parcursul urmăririi penale de către avocatul–Diaconov Vladimir (mandatul cu

seria MA, nr. 1224004 din 01.01.2020).

La fel, instanța de apel a respins argumentele avocatului Diaconov

Vladimir precum că inculpatei Petrașco Natalia i s-a îngrădit dreptul la apărare

și de a se expune asupra rechizitoriului, de a depune referință la rechizitoriu,

or, în conformitate cu alin. (6) art. 296 Cod procedură penală, învinuitul poate

prezenta, în scris, referință la rechizitoriu, care se anexează la dosar, în sensul

5

dat, legiuitorul nu a prevăzut un termen în care să fie depusă referință (termen

de decădere), ceea ce presupune faptul că la caz, atât inculpata Petrașco

Natalia, cât și avocatul acesteia Diaconov Vladimir erau în drept să depună

referință la rechizitoriu, inclusiv la examinarea cauzei penale în instanța de

fond.

În rezultat, instanța de apel, ținând cont de faptul că pretinsele încălcări

ale dreptului la apărare al inculpatei Petrașco Natalia nu și-au găsit

confirmare, a respins solicitarea avocatului Diaconov Vladimir privind

reducerea pedepsei drept recompensă a încălcărilor procesual penale în

conformitate cu art. 385 alin. (4) Cod procedură penală.

Privitor la argumentul invocat de avocatul Diaconov Vladimir privind

stabilirea inculpatei Petrașco Natalia pentru comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 145 alin. (2), lit. e1 ) Cod penal a unei pedepse la limita minimă, precum

și cu referire la apelul declarat de inculpata Petrașco Natalia prin care a

solicitat aplicarea unei pedepse mai blânde, instanța de apel nu a constatat nici

un temei de a casa sentința instanței de fond în partea individualizării

pedepsei penale, or, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor

art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acesteia.

În contextul dat, instanța de apel a mai reținut că prin sentința

Judecătoriei Călărași din 10 februarie 2016 inculpata Petrașco Natalia a fost

recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3),

lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 3 ani 4 luni. Conform art. 96 Cod penal, executarea pedepsei a fost

amânată până la 08.08.2022.

4.4. Cu referire la apelul declarat de avocatul Cojocaru Dorin în numele

inculpatei Petrașco Natalia, prin care s-a menționat că succesorul părții

vătămate, Stratan Ion, nu și-a motivat solicitarea de încasare a sumei de 53

260 lei, neprezentând în acest sens înscrisuri justificative, iar ca urmare nici

instanța de fond nu și-a motivat decizia sa de acordare cu titlu de cheltuieli de

înmormântare a sumei de 31 960 lei, instanța de apel a reiterat că instanța de

fond a exclus din cheltuielile pentru înmormântare suma de 21 300 lei,

cheltuieli care nu au fost justificate (plata pentru gropari și alte pomeni a căror

necesitate nu a fost confirmată), precum și suma de 10 000 lei, cheltuieli

pentru monument, deoarece sunt cheltuieli presupuse a fi suportate și nu fac

parte din categoria cheltuielilor de înmormântare.

La fel, instanța de apel a considerat lipsite de suport juridic și

argumentele avocatului Cojocaru Dorin, precum că instanța de fond

neîntemeiat a dispus încasarea de la inculpata Petrașco Natalia în beneficiul

succesorul legal al părții vătămate, Stratan Ion, prejudiciului material în sumă

de 31 960 lei, or, în această parte, solicitarea despre recuperarea prejudiciului

6

material este justificată, instanța de fond apreciind suma dată ca fiind

echitabilă cheltuielilor suportate pentru înmormântarea victimei Stratan

Petru.

5.1. Avocatul Cojocaru Dorin în numele inculpatei Petrașco Natalia prin

care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10), 14) Cod de procedură

penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea ce ține de

încasarea cheltuielilor de judecată, a prejudiciului material și celui moral.

În motivarea recursului, avocatul menționează că:

- instanța de fond greșit a dispus încasarea din contul inculpatei a sumei

de 31960 lei, cu titlu de prejudiciu material, ca fiind neechitabilă cheltuielilor

de înmormântare a victimei Stratan Ion, nefiind prezentată o motivarea

plauzibilă în acest sens. Or, succesorul părții vătămate, Stratan Petru,

solicitând încasarea sumei de 53260 lei, cu titlu de cheltuieli de înmormântare,

la fel, nu a confirmat prin careva înscrisuri, anexate la materialele cauzei,

cuantumul sumei solicitate;

- instanța de apel eronat a admis apelul acuzării, dispunând încasarea din

contul inculpatei Petrașco Natalia în beneficiul statului, a sumei de 5754 lei,

pentru efectuarea expertizelor judiciare, din motiv că contravin prevederilor

art. 227 alin. (1), (2) Cod de procedură penală.

5.2. Avocatul Diaconov Vladimir în numele inculpatei Petrașco Natalia

prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei

cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care:

- să fie admisă cererea depusă la 25.02.2020, cu constatarea ulterioară că,

de către procurorul în Procuratura raionului Călărași, Șlicari Eugeniu, la

înmânarea rechizitoriului inculpatei Petrașco Natalia, s-a încălcat grav

prevederile art. art. 67, 69, 296 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, și

anume, la data de 10.02.2020, acuzatorul de stat i-a înmânat rechizitoriul

inculpatei Petrașco Natalia care se afla în IDP al IP Călărași, fără a-l informa pe

avocatul Diaconov Vladimir ca să participe și el ca apărător după cum prevede

legislația în vigoare, îngrădindu-i clientului său dreptul la apărare,

excluzându-l ilegal ca apărător al acesteia și privându-l de dreptul de a-i

explica clientului dreptul de a depune referință, despre faptul înmânării

rechizitoriului a aflat deja când a recepționat citația pentru ședința de

judecată, ce urma a se desfășura în incinta Judecătoriei Strășeni (sediul

Călărași);

- să-i fie aplicată o pedeapsă mai bândă, ținându-se cont de faptul că cauza

a fost examinată în procedură prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală

și de încălcările procesuale, admise de către acuzatorul de stat, Șlicari Eugeniu,

în cadrul urmăririi penale.

5.3. Inculpata Petrașco Natalia, prin care, fără a indica vreun temei

prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a

deciziei instanțe de apel în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea, în

7

această latură a unei noi hotărâri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai

blândă, din motiv că are la întreținere doi copii minori și se căiește de cele

comise.

ordinarea declarate de către avocații Cojocaru Dorin, Diaconov Vladimir în

numele inculpatei, și de către inculpata Petrașco Natalia, pledând pentru

inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece decizia

instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestora din următoarele considerente.

7.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Cojocaru

Dorin în numele inculpatei Petrașco Natalia.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante,

erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat de către avocatul Cojocaru Dorin în

numele inculpatei se constată că recurentul, invocând în calitate de temei

pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10), 14) Cod de procedură

penală, potrivit cărora: hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul

când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale ori Curtea

Constituțională a recunoscut neconstituțională prevederea legii aplicate în

cauza respectivă, a solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel în

partea ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată, a prejudiciului material și

celui moral. Astfel, partea apărării este de acord cu starea de fapt stabilită de

instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatei, însă

critică decizia instanței de apel, în partea soluționării chestiunilor privind

cheltuielile de judecată și acțiunii civile.

Cu referire la argumentele părții apărării privind dezacordul cu

încasarea din contul inculpatei Petrașco Natalia în beneficiul statului a sumei

de 5 754 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, Colegiul penal remarcă faptul că,

prin Legea nr. 316 din 22 decembrie 2017, în vigoare din 09 februarie 2018

(publicată în Monitorul Oficial cu nr. 40-47 art. 108 din 09 februarie 2018), a

8

fost abrogat alin. (2) art. 143 Cod de procedură penală, care prevedea că, plata

expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din

contul mijloacelor bugetului de stat.

Potrivit prevederilor art. 229 Cod de procedură penală, (1) Cheltuielile

judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. (2)

Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile

judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și

apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență

juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și

condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor

judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă

sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia

urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. (3) Instanța

poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau

persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate

a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial

asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor.

Având în vedere că raportul de expertiză judiciară nr. 202012C0001 din

22 ianuarie 2020 (f.d. 41-45, vol. I) și raportul de expertiză judiciară nr.

202035A0023 din 29 ianuarie 2020 (f.d. 60-63, vol. I), au fost efectuate după

intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 316 din 22 decembrie 2017, se

ajunge la concluzia că soluția instanței de apel raportată la prevederile art.

227, 229 alin. (1)-(3), 143 Cod de procedură penală, este una corectă.

Referitor la alegațiile recurentului prin care invocă dezacordul cu soluția

instanțelor de judecat privind încasarea din contul lui Petrașco Natalia în

beneficiul succesorului părții vătămate, Stratan Ion, a sumei de 31 960 lei, cu

titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune, Colegiul penal reține

temeinicia concluziilor instanțelor de judecată, considerând legale motivele pe

care se întemeiază soluția de admitere a pretenției cu privire la încasarea

prejudiciului material. Mai mult, Colegiul penal atestă că, deși succesorul părții

vătămate Stratan Ion, în cererea de chemare în judecată (f.d. 213-215, Vol. I) a

solicitat încasarea prejudiciului material în mărime de 53 260 lei, instanța de

fond just a concluzionat de a exclude din cheltuielile pentru înmormântare

suma de 21 300 lei, ca fiind cheltuieli presupuse a fi suportate și nu fac parte

din categoria cheltuielilor pentru înmormântare.

Subsidiar, instanța de recurs consideră necesar să evidențieze și

temeinicia încasării din contul inculpatei a prejudiciului moral în sumă de

100 000 lei în beneficiul succesorului părții vătămate, întrucât ultimului i-a

fost adusă daună morală considerabilă survenită în urma decesului fratelui

său, or criteriul general invocat de CEDO, în vederea determinării cuantumului

despăgubirilor pentru prejudiciul moral și material cauzat, constă în aceea că

despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu

atingerea adusă valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii

adusă acestora. În situația daunelor morale, datorită naturii lor

9

nepatrimoniale, o evaluare exactă a acestora în bani nu este posibilă,

întinderea despăgubirilor stabilindu-se prin apreciere raportată la elementele

de fapt. CEDO, atunci când acordă despăgubiri morale, nu operează cu criterii

de evaluare prestabilite, ci judecă în echitate.

Prin urmare, instanța de recurs apreciază ca fiind eronate alegațiile părții

apărării precum că suma totală privind cheltuielile de judecată, a prejudiciului

material și celui moral, dispusă a fi încasată din contul inculpatei Petrașco

Natalia în beneficiul lui Stratan Ion, este neîntemeiată.

Ce ține de argumentul apărării privind admiterea, de către instanța de

apel, a erorii prevăzute de prevederile art. 427 alin. (1) pct. 14) Cod de

procedură penală, și anume, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul când Curtea Constituțională a recunoscut neconstituțională

prevederea legii aplicate în cauza respectivă, instanța de recurs ordinar

consideră că poartă un caracter declarativ, neavînd suport probatoriu.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar constitui necesitatea casării

deciziei emise, motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului

ordinar declarat de către avocatul Cojocaru Dorin în numele inculpatei

Petrașco Natalia, ca fiind vădit neîntemeiat.

7.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Diaconov

Vladimir în numele inculpatei și de către inculpata Petrașco Natalia.

Din conținutul recursurilor, Colegiul penal constată că recurenții au

solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea stabilirii

pedepsei, cu pronunțarea în această latură a unei noi hotărâri, prin care să-i

fie stabilită inculpatei o pedeapsă mai blândă, invocând în calitate de temeiuri

pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură

penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul

când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, ori s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Având în vedere argumentele recursurilor, Colegiul penal relevă că,

recurenții consideră că instanța de apel i-a stabilit inculpatei o pedeapsă prea

aspră relativ faptei comise și circumstanțelor cauzei.

Analizând decizia contestată în raport cu argumentele recursului,

Colegiul penal atestă că instanța de apel a constatat și a apreciat corect

circumstanțele de fapt și de drept la stabilirea pedepsei inculpatei, în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și cu prescripțiile

de drept material, ținând cont de prevederile art. 61, 75-78 Cod penal.

Conform art. 7 alin. (1) Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont

de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

10

vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea

penală.

Potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și,

respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea condamnatului, cât și a altor persoane.

Art. 75 alin. (1) Cod penal stipulează că persoanei recunoscute vinovate

de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate

în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile

Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Totodată, Colegiul penal mai remarcă că, prin sentința Judecătoriei

Călărași din 10 februarie 2016, Petrașco Natalia a fost recunoscută vinovată și

condamnată în baza art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal la 3 (trei) ani 4 (patru)

luni închisoare, iar în temeiul art. 96 Cod penal, executarea pedepsei a fost

amânată până la 08.08.2022. Așadar, inculpata fiind anterior condamnată, în

perioada amânării executării pedepsei a săvârșit o nouă infracțiune, careva

concluzii pozitive în acest sens nu și-a făcut, or, pedeapsa stabilită va contribui

la corectarea și reeducarea acesteia, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea ultimei, cât și a altor persoane.

Privitor la pretinsele încălcările procesuale, admise de către acuzatorul

de stat, Șlicari Eugeniu, în cadrul urmăririi penale, Colegiul penal reține că,

acest argument a constituit obiect de examinare în cadrul instanței de apel,

asupra căruia instanța de apel s-a expus motivat în decizia sa, soluție pe care

Colegiul penal o însușește din motivul temeiniciei și argumentării clare a

acesteia, fapt ce corespunde practicii judiciare constante a CtEDO, expusă

inclusiv și în hotărârea în cauza Albert vs. România din 16.02.2010.

Astfel, Colegiul penal conchide că instanța de apel la aplicarea pedepsei

nominalizate, corect a interpretat și aplicat prevederile art. 3641 alin.(8) Cod

de procedură penală, stabilind corect noile limite ale pedepsei pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal,

totodată, la individualizarea acesteia, a ținut cont de dispozițiilor art. 61 și 75-

78 Cod penal.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal a ajuns la concluzia că hotărârea

instanței de apel în latura atacată de către apărător și inculpată, conține

motivele pe care se întemeiază soluția, și la capitolul individualizării pedepsei

penale, instanța de apel nu a comis erori ce ar duce la casarea deciziei.

Față de considerentele menționate, Colegiul penal atestă că instanța de

apel și-a motivat suficient soluția sa în raport cu circumstanțele cauzei,

11

stabilind în mod corect cuantumul pedepsei cu închisoare, ținând cont de

influența acesteia asupra corectării și reeducării inculpatei Petrașco Natalia.

Reieșind din cele constatate supra, Colegiul penal atestă că instanța de

apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar

genera casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea

recursurilor declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocații

Cojocaru Dorin și Diaconov Vladimir în numele inculpatei, și de către inculpata

Petrașco Natalia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 16 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Petrașco Natalia

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 02 aprilie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

12