1ra-561/21 — Art. 217/1 alin. 4 lit. d, art. 219 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul central) din 28 februarie 2020, Guleac Vadim a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 7 (șapte) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a exercita activități legate de circulația drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, pe un termen 3 ani; - art. 219 alin. (1) Cod penal, la 1 (unu) an închisoare; Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Guleac Vadim i-a fost stabilită definitiv pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani 6 (șase) luni, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita activități legate de circulația drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, pe un termen 3 ani. Prin aplicarea prevederilor art. 84 alin. (2), (4) Codul penal, s-a adăugat parțial, la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei complementare stabilite prin sentința anterioară a Judecătoriei Bălți din 03 octombrie 2018, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 7 (șapte) ani 6 (șase) luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita activități legate de circulația drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, pe un termen 3 ani și cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen 3 (trei) ani. 1

În sentință, prima instanță a constatat că: Guleac Vadim, împreună cu alte persoane necunoscute organului de urmărire penală, acționând în mod intenționat și urmărind scopul înfăptuirii circulației ilegale a drogurilor în proporții deosebit de mari, cu scop de înstrăinare și obținere a unor profituri de pe urma activității în cauză, conștientizînd caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd și dorind survenirea consecințelor social periculoase, într- o perioadă de timp nestabilită de organul de urmărire penală, ilegal au intrat în posesia unei cantități nestabilite de droguri sub formă e MDPV-M, ce le păstrau la sine, iar la data de 31.08.2018, în timpul zilei, aflându-se pe XXXXX, mun. Bălți, în preajma liceului teoretic ’’Ștefan cel Mare”, ilegal, contra sumei de 300 lei, a înstrăinat cet. Ursac Alexandr, XXXXX, droguri împachetate într-un pachet de polietilenă, învelite într-o bancnotă cu nominalul de 1 leu și puse într-o cutie de chibrit, precum și un bec electric adaptat meșteșugărește pentru consumarea unor astfel de droguri. Ulterior, urmărind același scop criminal, în perioada lunilor mai-iunie 2018, aflându- se în apartamentul nr.61 de pe str. XXXXX, mun. Bălți, pe care îl închiria ilegal, contra plată, a înstrăinat în 6 rate droguri MDPV-M sub formă de cristale cet. Racinscaia Margarita, pe care le întrebuința aflîndu-se în apartamentul sus menționat. La fel, într-o zi nestabilită, la sfârșitul luni iunie 2018, aflându-se în apartamentul nr. 52 de pe str. Bulgară, 120, mun. Bălți, pe care îl închiria, ilegal, contra plată, a înstrăinat în 5 rate, droguri MDPV-M sub formă de cristale, minorilor XXXXX, și XXXXX, precum și altor persoane, pe care le întrebuințau, aflîndu-se în apartamentul sus menționat. Conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-888 din 05.12.2018, pe pereții interni ai becului din sticlă, prezentat la examinare într- un pachet polimeric transparent, depistat și ridicat la data de 31.08.2018, de la cet. Ursachi Alexandr XXXXX , XXXXX pe teritoriul mun. Bălți, s-au depistat urme de substanța stupefiantă - PVP, care se atribuie la categoria de substanțe stupefiante. Masa cristalină, de culoare albă, uscată, mărunțită, ambalată într- un pachețel polimeric de tip zip-lock, înfășurat într-o bancnotă de 1 leu, aflate într-o cutie de sub chibrituri, prezentate la examinare în același pachet polimeric transparent, depistată și ridicată în aceleași circumstanțe, reprezintă- PVP, care se atribuie la categoria de substanțe stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante PVP (materie uscată), constituie 0,009 g. PVP - este inclusă în Tabelă Nr. l “Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale”, Lista 1 „Substanțe stupefiante” aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. l088 din 05.10.2004, cu modificările ulterioare, conform (HG nr.853 din 21.09.2010, în vigoare 28.09.2010). Tot el, împreună cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând în mod intenționat și urmărind scopul înfăptuirii circulației ilegale a drogurilor în proporții deosebit de mari, cu scop de înstrăinare și obținere a unor profituri de pe urma activității în cauză, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând și dorind survenirea consecințelor social periculoase, într-o perioadă de timp nestabilită de organul 2 de urmărire penală, ilegal au intrat în posesia unei cantități nestabilite de droguri sub formă de MDPV-M, ce le păstrau la sine, iar la data de 16.05.2018, orele 15.59, aflându-se pe str. XXXXX mun. Bălți, Guleac Vadim ilegal a înstrăinat cet. Gavriliuc Alexandru contra sumei de 400 lei, un sul de hârtie în care erau plasate cristale străvezii, fără miros, care conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-461 din 25.05.2018, reprezintă substanță stupefiantă MDPV- M, în cantitate de 1,567 gr., ceea ce constituie proporții deosebit de mari. MDPV-M - este inclusă în Tabelă Nr. 1 “Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale”, Lista 1 „Substanțe stupefiante” aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1088 din 05.10.2004, cu modificările ulterioare, conform (HG nr.853 din 21.09.2010, în vigoare 28.09.2010), cantitatea include amestecuri de substanțe stupefiante cu adausuri (preparate medicamentoase, acizi, glucoză, faină, amidon). În total, cantitatea ilegală a drogurilor pe care a înfaptuit-o Guleac Vadim Victor în scop de înstrăinare, constituie 1,576 gr, ce constituie proporții deosebit de mari. Acțiunile lui Guleac Vadim au fost încadrate în baza art. 2171 alin. (4) lt. d) Cod penal, circulația ilegală a drogurilor, manifestată în procurarea, prelucrarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea substanțelor narcotice în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, săvîrșită de două sau mai multe personae, în proporții deosebit de mari, cu atragerea minorilor. Tot el, împreună cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând în mod intenționat și urmărind scopul înfăptuirii circulației ilegale a drogurilor în proporții deosebit de mari, cu scop de înstrăinare și obținere a unor profituri de pe urma activității în cauză, precum și conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând și dorind survenirea consecințelor social periculoase, pe parcursul lunilor mai-iunie 2018, a închiriat în acest scop apartamentul nr.61 de pe str XXXXX, mun. Bălți, unde în perioada sus menționată de 6 ori, a pus la dispoziția cet. Racinscaia Margarita XXXXX apartamentul dat pentru consumarea drogurilor MDPV-M sub formă de cristale, pe care o întrebuința prin inspirarea căilor nazale și prin fumat cu ajutorul unui dispozitiv confecționat meșteșugărește dintr-un bec electric. Tot el, având drept scop realizarea drogurilor, la sfârșitul luni iunie 2018, a închiriat în acest scop apartamentul XXXXX de pe str. XXXXX, mun. Bălți, unde în perioada sus menționată aproximativ de 5 ori, a pus la dispoziția minorilor XXXXX, și XXXXX, precum și altor persoane, apartamentul dat pentru consumarea drogurilor MDPV-M sub formă de cristale, pe care o întrebuințau prin fumat cu ajutorul unui dispozitiv confecționat meșteșugărește dintr-un bec electric. Acțiunile lui Guleac Vadim au fost încadrate în baza art. 219 alin. (1) Cod penal, organizarea și întreținerea speluncilor pentru consumul substanțelor 3 narcotice, precum și punerea la dispoziție a localurilor în acest scop.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare a fost atacată cu apel de către avocatul Dănoi Ion în numele inculpatului Guleac Vadim, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Guleac Vadim să fie achitat, din motiv că nu au fost întrunite elementele infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d), art. 219 alin. (1) Cod penal. 3.1. În susținerea apelului, avocatul a invocat că: - conform dispozițiilor art. 6, 8 CEDO, art. 8 Cod procedură penală și art. 21 din Constituția RM, persoană acuzată beneficiază de prezumția de nevinovăție. Potrivit dispozițiilor art. 8 Cod procedură penală, coroborate cu dispozițiile art. 100 Cod de procedură penală, inculpatul nu este obligat să-și dovedească nevinovăția, iar sarcina administrării probelor revine, în cursul procesului penal, organului de urmărire penală și instanței de judecată. Orice soluție pronunțată de către instanță nu se poate întemeia decât pe probe legal administrate și convingătoare, așa cum a statuat și CEDO în cauza Telfnbr c. Austriei, scopul procesului penal fiind că orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită conform vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală; - inculpatul nu a recunoscut învinuirea de comiterea infracțiunilor incriminate, nefiind prezentate de către partea acuzării probe concludente, pertinente și suficiente pentru a demonstra, fără echivoc, vina lui Guleac Vadim de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d), art. 219 alin. (1) Cod penal; - martorii audiați în cadrul cercetării judecătorești, nu au furnizat instanței de judecată suficientă informație, pentru a se considera că declarațiile acestora pot fi apreciate drept probe pertinente, concludente și utile, care ar confirma vinovăția inculpatului. Mai mult, declarațiile martorilor urmează a fi apreciate în favoarea lui Guleac Vadim, deoarece acestea poartă în sine contradicții esențiale și sunt bazate pe presupuneri; - mijloacele de probă administrate la materialele cauzei nu pot fi considerate utile, în sensul constatării vinovăției inculpatului și tragerii la răspundere penală a persoanei; - față de materialul probator aflat la dosar, nu a fost răsturnată prezumția de nevinovăție a inculpatului Guleac Vadim, făcând aplicarea principiului „in dubio pro reo”.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 iulie 2020, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat și menținută sentința primei instanțe. 4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că instanța de fond a examinat cauza penală obiectiv și complet, cu respectarea principiului nemijlocirii și contradictorialității procesului penal, în limita învinuirii formulate în rechizitoriu, fiind verificate toate împrejurările de fapt și constatate toate circumstanțele importante pentru justa soluționare a cauzei, 4 cu cercetarea probelor administrate și apreciate obiectiv din punct de vedere al pertinenții, utilității, veridicității, concludenții și coroborării lor. Instanța de apel a conchis că, în speță a fost demonstrată vinovăția inculpatului Guleav Vadim în comiterea infracțiunilor incriminate în baza art. art. 2171 alin. (4) lit. d), art. 219 alin. (1) Cod penal, reținând în acest context declarațiile martorilor Racinscaia Margarita (f.d. 192-200, vol. II), XXXXX (f.d. 205-207, vol. II), XXXXX (f.d. 208-214, vol. II), Ursac Alexandr (f.d. 221-228, vol. II), Iziumova Alina(f.d. 235, vol. II), precum și probele materiale, și anume: raportul de expertiza chimică nr. 34/112/2-R-461 din 25.05.2018 (f.d. 18-231, vol. I); stenogramele convorbirilor telefonice dintre numărul învinuitului 079952160 și alți figuranți (f.d. 141-147, vol. I); procesul verbal de percheziție din data de 03.09.2018 (f.d. 2-3, vol. II); procesul-verbal de examinare din 20.09.2018 a telefonului mobil XXXXX” cu XXXXX, ridicat în cadrul percheziției de la domiciliul învinuitului (f.d. 12-27, vol. II); procesul-verbal de examinare a obiectului din 31.09.2018 a banilor marcați (f.d. 53-54, vol. II). Referitor la stabilirea vinovăției inculpatului Guleac Vadim în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, instanța de apel a stabilit, în urma aprecierii probelor administrate la materialele dosarului, că vinovăția acestuia a fost dovedită „ în afara oricăror dubii rezonabile” (hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în cauza Irlanda c. Regatului Unit, 18 ianuarie 1978), or, prin procesul-verbal de examinare din 20.09.2018 a telefonului mobil XXXXX” cu XXXXX, ridicat în cadrul percheziției de la domiciliul învinuitului, se atestă faptul tranzacțiilor de comercializare a drogurilor și locul amplasării acestora (f.d. 12-27, vol. II), iar din stenogramele convorbirilor telefonice dintre numărul învinuitului XXXXX și alți figuranți, rezultă faptul procurării drogurilor și transmiterii banilor (f.d. 164-192, vol. I). Privitor la învinuirea adusă inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 219 alin. (1) lit. d) Cod penal, instanța de apel a reținut că Guleac Vadim punea la dispoziția cet. Racinscaia Margarita, minorilor Patrașcu Victoria, Patrașcu Irina, apartamente pentru consumarea drogurilor MDPV-M sub formă de cristale, pe care le întrebuințau prin fumat cu ajutorul unui dispozitiv confecționat meșteșugăresc dintr-un bec electric. Instanța de apel și-a întemeiat decizia de menținere a sentinței de condamnare atât în baza probelor administrate de către acuzatorul de stat, care au fost cercetate și examinate în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și de apel, cît și cu concursul analizei faptului dacă condamnarea este justificată, „în afara oricăror dubii rezonabile ” (hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în cauza Irlanda c. Regatului Unit, 18 ianuarie 1978). În acest sens, instanța de apel a reținut, cu referire la procesul de apreciere a probelor, că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a conturat standardul „dincolo de orice îndoială rezonabilă”, care presupune, că pentru a putea fi pronunțată o soluție de condamnare, acuzația trebuie dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. Existența unor probe dincolo de orice îndoială rezonabilă constituie o componentă esențială a dreptului la un 5 proces echitabil și instituie în sarcina acuzării obligația de a proba toate elementele vinovăției într-o manieră aptă să înlăture dubiul (hotărârea Bragadireanu contra României, 06 decembrie 2006; hotărârea Orhan contra Turciei din 18 iunie 2002). Pe cale de consecință, instanța de apel a constatat cu certitudine, în baza materialelor dosarului penal, că inculpatul Guleac Vadim a săvîrșit infracțiunile prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d), art. 219 alin. (1) Cod penal, iar careva temeiuri de a pronunța o sentință de achitare în privința acestuia, în cadrul ședinței de judecată nu au fost stabilite.

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, avocatul Dănoi Ion, acționând în numele inculpatului Guleac Vadim, a declarat recurs ordinar, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Guleac Vadim să fie achitat din motiv că nu au fost întrunite elementele infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d), art. 219 alin. (1) Cod penal. 5.1. În motivarea recursului, avocatul, invocând aceleași motive precum în cererea de apel, indicate la pct. 3.1 al prezentei decizii, a menționat că: - inculpatul nu a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunilor incriminate, or acuzarea nu a prezentat careva probe concludente și pertinente în acest sens; - declarațiile martorilor nu constituie o dovadă acuzatorie, ce pot confirma temeinicia condamnării inculpatului, deoarece sunt contradictorii și sunt bazate pe presupuneri. - decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în privința lui Guleac Vadim, fapt ce atestă încălcarea art. 6, 8 CEDO.

Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi Sergiu, prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. În conformitate art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept 6 comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat, deși recurentul nu a invocat expres un temei prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală, se deduce că recurentul criticând soluția instanței de apel, a invocat în calitate de temei de drept pentru casarea deciziei, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii invocate de către avocatul inculpatului, Colegiul penal atestă că, o astfel de eroare în speța dată nu se constată, deoarece, potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. La caz, apărarea consideră că partea acuzării nu a prezentat probe care ar dovedi vinovăția inculpatului Guleac Vadim în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de 2171 alin. (4) lit. d), art. 219 alin. (1) Cod penal, iar prin urmare instanța de apel a comis o eroare de drept, dat fiind faptul, că pe aceste capete de învinuire nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Contrar alegațiilor recurentului, Colegiul penal reține că instanța de apel a dat o apreciere corectă probatoriului administrat în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității în coroborare cu declarațiile date în ședința de judecată. Așadar, instanța de apel, menținând soluția primei instanțe, la judecarea apelului a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la concluzia corectitudinii încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Guleac Vadim în baza art. 2171 alin. (4) lit. d), art. 219 alin. (1) Cod penal, în acțiunile acestuia fiind prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii, motivându-și temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în pct. 4, 4.1. al prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și practicii judiciare constante. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se 7 mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997). Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 parag. 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 9 martie 1999). Prin urmare, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost constatată existența erorii de drept prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă. Cu referire la alegațiile părții apărării precum că declarațiile martorilor nu constituie o dovadă acuzatorie, ce pot confirma temeinicia condamnării inculpatului, deoarece sunt contradictorii și sunt bazate pe presupuneri, instanța de recurs menționează că acest temei a fost invocat în cererea de apel, instanța de apel expunându-se detaliat asupra acestuia, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, mai mult, declarațiile martorilor Ursac Alexandr (f.d. 221-228, vol. II) și Gavriliuc Alexandra (f.d. 25-26, 84, vol. I), sunt probate prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum sunt: raportul de expertiza chimică nr. 34/112/2-R-461 din 25.05.2018 (f.d. 18-231, vol. I); chitanța nr. 0463 din 29.05.2018 prin care s-au predat la păstrare drogurile (f.d. 221-228, vol. II), stenogramele convorbirilor telefonice dintre numărul învinuitului 079952160 și alți figuranți (f.d. 141-147, 164-192, vol. I); procesul verbal de percheziție din data de 03.09.2018 (f.d. 2-3, vol. II); procesul-verbal de examinare din 20.09.2018 a telefonului mobil ” XXXXX” cu XXXXX, ridicat în cadrul percheziției de la domiciliul învinuitului (f.d. 12-27, vol. II); procesul-verbal de examinare a obiectului din 31.09.2018 a banilor marcați (f.d. 53-54, vol. II). În asemenea circumstanțe, Colegiul penal atestă că alegațiile recurentului cu privire la comiterea erorii de drept privind neîntrunirea elementelor infracțiunii, nu conțin nici o fundamentare atât de fapt cât și de drept, fiind invocate declarativ. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Dănoi Ion în numele inculpatului Guleac Vadim, împotriva deciziei Colegiului penal al 8 Curții de Apel Bălți din 27 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Guleac Vadim XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 02 aprilie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 9