1ra-652/2021 — art.217-1 alin.4 lit. d; art. 217-1 alin.3 lit. f; art. 290 alin.1 CP

1ra-652/2021 — art.217-1 alin.4 lit. d; art. 217-1 alin.3 lit. f; art. 290 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-652/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Aronov Roman în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2020 și sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 03 martie 2020, în cauza penală în privința lui,

Podlesnov Leontii XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 21.10.2019 – 03.03.2020

instanța de apel: 01.08.2020 – 13.10.2020

instanța de recurs: 24.12.2020 – 31.03.2021

A C O N S T A T A T :

2020, Podlesnov Leontii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) și art. 290 alin. (1) Cod penal și

condamnat, după cum urmează:

- în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal – pedeapsa în formă de

închisoare, pe un termen de 10 ani, cu executare în penitenciar de tip închis,

cu privarea dreptului de a ocupa funcții și exercita activitatea legată de

gestionarea drogurilor, etnobotanicelor, a analogilor acestora, precum și a

substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 5 ani;

- în baza art. 290 alin. (1) Cod penal – pedeapsa în formă de închisoare,

pe un termen de 1 an, 6 luni, cu executare în penitenciar de tip închis.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin

cumul parțial al pedepselor, lui Podlesnov Leontii i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă în formă de închisoare, pe un termen de 11 ani, cu executare în

penitenciar de tip închis, cu privarea dreptului de a ocupa funcții și exercita

activitatea legată de gestionarea drogurilor, etnobotanicelor, a analogilor

acestora, precum și a substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de

5 ani.

1

A fost menținută măsura preventivă „arestarea preventivă”, aplicată

în privința lui Podlesnov Leontii, precum și menținerea măsurilor de

investigație în vederea căutării acestuia.

Termenul executării pedepsei în privința lui Podlesnov Leontii

urmând a fi calculat din momentul reținerii, cu includerea în acest termen a

perioadei arestării preventive și arestării la domiciliu din data de 22.08.2019,

până la data de 08.11.2019.

A fost dispus încasarea din contul lui Podlesnov Leontii a cheltuielilor

judiciare pentru efectuarea expertizelor în sumă de 7140 lei, și a cheltuielilor

suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în sumă de 3000 lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

perioadă nestabilită de timp, în circumstanțe nestabilite de către instanța de

judecată, dar până în perioada lunilor iulie 2019 - august 2019, nedispunând

de autorizație corespunzătoare, a intrat în posesia drogurilor, și anume a

marihuanei, în cantitate totală de 6376,48 grame, urmărind scopul

înstrăinării acestora. În continuarea intenției sale, acționând din interes

material în scopul înstrăinării drogurilor deținute ilegal, a transportat și

distribuit ilegal o parte din drogurile deținute, și anume marihuană în

cantitate de 233,98 grame, în următoarele circumstanțe:

La data de 24.07.2019, aproximativ la orele 09:40-09:50, aflându-se la

intersecția str. Kiev, str. Alecu Russo și bd. Moscova din mun. Chișinău, i-a

înstrăinat ilegal, contra sumei de 3000 (trei mii) lei, investigatorului sub

acoperire cu date cifrate Bulgaru Valeriu, o butelie din polimer incolor cu

inscripția „Lapte pasteurizat”, în care potrivit Raportului de expertiză

judiciară nr. XXXXX din 09.08.2019, se afla masă vegetală uscată, mărunțită

de culoarea verde, cu miros specific cu cantitate de 233,98 grame, care

reprezintă marihuană, substanță stupefiantă obținută artizanal din plante de

cannabis (cînepă), care se atribuie la droguri în proporții mari, convenind cu

investigatorul sub acoperire cu datele cifrate Bulgaru Valeriu că ulterior o

să-i mai vândă dacă totul va merge bine.

Tot el, în continuarea intenției sale criminale, având scopul înstrăinării

părții rămase de droguri, și anume a marihuanei, a păstrat până la data

22.08.2019 cantitatea rămasă de droguri, în cantitate totală de 6112,5 grame,

care au fost depistate și ridicate în cadrul perchezițiilor efectuate la

22.08.2019, după cum urmează:

automobilul lui Podlesnov Leontii, de model „Renault Scenic” cu n/î XXXXX,

care se afla în satul Cunicea, raionul Florești, au fost depistate și ridicate: un

sac din materie textilă, în care se aflau trei sacoșe din polietilenă cu mase

vegetale uscate de culoarea verde, cu miros specific plantei de cannabis, cu

2

cantitatea de 989,7 grame, 988,6 grame, 995,9 grame, care potrivit raportului

de expertiză nr. XXXXX din 11.09.2019, reprezintă marihuana, care se atribuie

la substanțe stupefiante, adică droguri; o caserolă polimerică cu capac, în

care se afla o sacoșă de polietilenă cu masă vegetală uscată, de culoarea

verde, cu miros specific plantei de cannabis, cu cantitatea de 166,5 grame,

care potrivit raportului de expertiză nr. XXXXX din 11.09.2019, reprezintă

marihuana, care se atribuie la substanțe stupefiante, adică droguri; un vas

polimeric cu capac, în care se afla masă vegetală uscată, având un grad

avansat de mărunțire, sub formă de pulbere de culoarea verde, cu miros

specific plantei de cannabis, cu cantitatea de 14,5 grame, care potrivit

raportului de expertiză nr. XXXXX din 11.09.2019, reprezintă marihuana, care

se atribuie la substanțe stupefiante, adică droguri.

lui Podlesnov Leontii din satul XXXXX, raionul XXXXX, au fost depistate și

ridicate: - trei sacoșe din polietilenă cu masă vegetală uscată, mărunțită de

culoarea verde, cu miros specific plantei de cannabis, cu cantitatea de 990

grame, 1002 grame, 995,3 5 grame, care potrivit Raportului de expertiză nr.

XXXXX din 09.09.2019, reprezintă marihuana, care se atribuie la substanțe

stupefiante, adică droguri.

Astfel, cantitatea totală a drogurilor păstrate, transportate și distribuite

ilegal de către Podlesnov Leontii, care erau destinate înstrăinării ilegale

terțelor persoane, constituie 6376,48 grame, și anume: 233,98 grame + 989,7

grame + 988,6 + 995,9 grame + 166,5 grame + 14,5 grame + 990 grame + 1002

grame + 995,3 grame, ceea ce constituie proporții deosebit de mari.

Instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Podlesnov

Leontii, a comis infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4), lit. d) Cod penal,

individualizată prin „circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare,

manifestată prin păstrarea, transportarea și distribuirea acestora fără

autorizație, săvârșită în proporții deosebit de mari”.

Tot el, Podlesnov Leontii, nedispunând de autorizație

corespunzătoare, pe parcursul unei perioade nedeterminate de timp, a

păstrat ilegal la domiciliul său din satul Cunicea, raionul Florești o armă de

foc cu seria și numărul „XXXXX” și muniții, care au fost depistate și ridicate

în cadrul percheziției efectuate la 22.08.2019, orele 09:00 la domiciliul său,

într-un garaj, care potrivit Raportului de expertiză nr. XXXXX din 05.09.2019,

se atribuie la categoria armelor de foc letale, fiind o armă modificată

artizanal din armă de vânătoare de model „IJ-49”, cu două țevi lise,

amplasate orizontal, calibrul 16, produsă în anul 1951, prin retezarea țevilor

până la lungimea de 285 mm (conform datelor tehnice trebuia să fie de 750

mm) și retezarea patului până la lungimea de 195 mm, fiind utilă pentru

efectuarea tragerilor, precum și paisprezece cartușe, care potrivit aceluiași

3

raport de expertiză, se atribuie la categoria munițiilor letale, fiind cartușe de

calibrul 16, cu lovitură central, asamblate artizanal prin încărcarea tuburilor

de cartuș de calibrul 16, cu alicele cu diametrul 4.5 – 4.7 mm, mitralii cu

diametrul 7 – 8.7 mm și glote de tip de tip „Майера”, care sunt utile pentru

trageri.

Astfel, instanța de fond a constatat că, prin acțiunile sale intenționate

Podlesnov Leontii, a comis infracțiunea prevăzută de art. 290 alin. (1) Cod

penal, individualizată prin „păstrarea armei de foc și a munițiilor fără

autorizația corespunzătoare”.

Aronov Roman în numele inculpatului Podlesnov Leontii, prin care a

solicitat casarea integrală a sentinței în partea stabilirii pedepsei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care inculpatului Podlesnov Leontii să-i fie stabilită o pedeapsă

în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal – în formă de închisoare pe un

termen de 8 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate pe un termen de 3 ani, în aspectul legat de

circulația drogurilor, etnobotanicelor sau a analoagelor acestora, iar în baza

art. 290 alin. (1) Cod penal, pedeapsa în formă de amendă în mărime de 650

unități convenționale.

3.1. În motivarea cererii de apel avocatul Aronov Roman a menționat

că:

- pedeapsa închisorii pe un termen de 11 ani este una mult prea aspră

și inechitabilă, în raport cu circumstanțele comiterii infracțiunii, dar și

recunoașterea vinovăției de către inculpat, or, practica judiciară

demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor 6

sentimente de nedreptate, jignire și înrăire, dar și de neîncredere în lege, și

poate duce la unele consecințe contrare scopului urmărit;

- pedeapsa închisorii numită inculpatului Podlesnov Leontii este una

disproporțională, deoarece inculpatul a recunoscut vina, s-a căit sincer de

cele comise, nu are antecedente penale, este de o vârstă înaintată având 71

de ani, astfel că nu este rațională privarea acestuia de libertate, fiind posibilă

aplicarea unei pedepse minime de 8 ani închisoare, cu aplicarea pedepsei

complementare.

octombrie 2020, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul

Aronov Roman în numele inculpatului Podlesnov Leontii și menținută fără

modificări sentința.

Termenul executării pedepsei stabilit lui Podlesnov Leontii urmând a

fi calculat din momentul reținerii de către organele competente, cu

4

includerea duratei aflării lui în stare de arest preventiv și arest la domiciliu

din data de 22.08.2019, până la data de 08.11.2019.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, starea de fapt

și de drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a

fost statuată de către instanța de fond, neconstatându-se temeiuri de casare

a sentinței. În plus, instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor și

circumstanțelor cauzei penale, examinând probele administrate din punctul

de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod

obiectiv, călăuzindu-se de Lege, încadrând just acțiunile inculpatului,

Podlesnov Leontii, în baza dispoziției art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal,

individualizată prin „circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare,

manifestată prin păstrarea, transportarea și distribuirea acestora fără

autorizație, săvârșită în proporții deosebit de mari”, precum și a dispoziției

art. 290 alin. (1) Cod penal, individualizată prin „păstrarea armei de foc și a

munițiilor fără autorizația corespunzătoare”.

De asemenea, instanța de apel a reținut că inculpatul Podlesnov

Leontii, a recunoscut faptele incriminate în cadrul urmăririi penale, și în

acest sens la etapa urmăririi penale a depus declarațiile respective.

Cu referire la circumstanțele sus citate, instanța de apel a remarcat că

din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că acestea sunt

suficiente pentru a constata că fapta există, constituie infracțiunile prevăzute

de art. 2171 alin. (4) lit. d) și art. 290 alin. (1) Cod penal, au fost comise de

inculpat și este de natură să permită stabilirea pedepsei.

Instanța de apel a constatat că din conținutul apelului înaintat de către

avocatul Aronov Roman în numele inculpatului Podlesnov Leontii, rezultă

că legalitatea sentinței, este contestată doar sub aspectul individualizării

pedepsei penale.

Instanța de apel a reținut că, deși inculpatul Podlesnov Leontii vina și-

a recunoscut-o, culpa inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de

art. 2171 alin. (4) lit. d) și art. 290 alin. (1) Cod penal, se confirmă și prin

următoarele probe pertinente, concludente, utile și veridice ce coroborează

între ele, și anume: declarațiile martorului Cebotari Ștefan date în cadrul

ședinței instanței de fond; declarațiile martorului Cerchez Ion date în cadrul

ședinței instanței de fond; declarațiile martorului cu datele de identitate

cifrate Bulgaru Valeriu date în cadrul ședinței instanței de fond; procesul-

verbal privind controlul transmiterii banilor din 24.07.2019, prin care

investigatorului sub acoperire Bulgaru Valeriu, i-au fost transmise mijloace

bănești în sumă de 3 000 lei, pentru a fi utilizați în cadrul achiziției de droguri

de la Podlesnov Leontii; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale

de investigație - achiziția de droguri și investigația sub acoperire 25.07.2019;

procesul-verbal de ridicare din 24.07.2019, prin care de la investigatorul sub

5

acoperire, Bulgaru Valeriu au fost ridicată o sticlă din plastic cu volumul de

930 ml cu inscripția „Lapte pasteurizat”, în care se afla substanța vegetală de

culoare verde asemănătoare cu marihuană, care au fost procurate de la

Podlesnov Leontii; raportul de expertiză nr. XXXXX din 09.08.2019; procesul-

verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 24.07.2019;

procesul-verbal privind examinarea descifrărilor convorbirilor telefonice

din 10.08.2019, potrivit căruia s-a efectuat analiza descifrărilor convorbirilor

telefonice de intrare-ieșire a nr. telefon XXXXX. Astfel, s-a stabilit că numărul

menționat aparține lui Podlesnov Leontii, originar din XXXXX, s. XXXXX.

Astfel, s-a stabilit că la 24.07.2019, orele 08:45 și 09:14, s-a aflat în celula

Bariera Sculeni din mun. Chișinău, unde a contactat cu investigatorul sub

acoperire; informația cu privire la descifrările telefonice convorbirilor

telefonice de intrare-ieșire, efectuate de pe telefonul mobil nr. XXXXX,

utilizat de către Podlesnov Leontii, recunoscute și anexate la materialele

cauzei penale în calitate de mijloc material de probă prin Ordonanța din

10.08.2019; procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație

din 29.08.2019; discul cu discuții stenografiate a discuțiilor de pe cartela SIM-

XXXXX, utilizat de Podlesnov Leontii; procesul-verbal de percheziție din

22.08.2019; raportul de expertiză nr. XXXXXdin 11.09.2019; raportul de

expertiză nr. XXXXX din 09.09.2019; raportul de expertiză nr. XXXXX din

05.09.2019; procesul-verbal de examinare a obiectului din 10.10.2019,

precum și examinarea corpurilor delicte.

Instanța de apel a conchis că, instanța de fond a analizat obiectiv

cumulul de probe prin prisma prevederilor art. 95 și art. 101 Cod de

procedură penală prin prisma admisibilității, pertinenței și concludentei,

utilității și veridicității raportate la declarațiile date de inculpat în cadrul

ședinței de judecată și probele administrate, a stabilit corect situația de fapt,

dând faptelor reținute în sarcina inculpatului, Podlesnov Leontii, încadrarea

juridică corectă și anume în baza art. 2171 alin. (4), lit. d), și art. 290 alin. (1)

Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a remarcat că starea de fapt reținută și

de drept apreciată concordă cu circumstanțele stabilite și probele

administrate în cauză, relevate și analizate în cuprinsul sentinței, verificate

în apel. Pe această linie de concluzie, nu există temei pentru a da o nouă

apreciere probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei

instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare.

Considerentele primei instanțe sânt motivate și argumentate din punct

de vedere al temeiniciei și legalității, sub aspectul, că vinovăția inculpatului

în comiterea infracțiunilor imputate este dovedită în cadrul procesului

penal, astfel faptele acestuia, reținute prin sentință, întrunesc elementele

6

constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4), lit. d), și art. 290

alin. (1) Cod penal.

În atare situație, este corectă concluzia primei instanțe privind

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componențelor ale

infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) și art. 290 alin. (1) Cod

penal.

Astfel, examinând aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform

cerințelor din articolul 409 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de apel

a conchis că nu există temei de a interveni în sentință.

Referitor la solicitările părții apărării privind aplicarea unei pedepse

penale mai blânde în privința inculpatului, instanța de apel a constatat că

motivele invocate de către apelant nu și-au găsit confirmare, din care

considerente careva temeiuri de a interveni în sentința primei instanțe nu s-

au atestat, iar sub egida a asemenea împrejurări instanța de apel a reținut că

orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil în mod public și într-

un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și

imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor

și obligațiilor sale cu caracter civil fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în

materie penală îndreptate împotriva sa.

Potrivit art.394 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de judecată

este obligată să motiveze: lit. a) stabilirea pedepsei cu închisoare, dacă

sancțiunea legii penale prevede și alte categorii de pedepse mai ușoare; lit.

b) aplicarea unei pedepse mai ușoare decât cea prevăzută de lege (art.79

alin.(1) Cod Penal); lit. c) aplicarea condamnării cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei sau aplicarea altor categorii de liberare 14

de pedeapsa penală, prevăzute în art.89 Cod Penal, precum și a liberării de

răspundere penală conform art.55 Cod Penal.

În acest sens, instanța de apel a reiterat și prevederile art. 6 CEDO,

dreptul la un proces echitabil la care se atribuie și faptul că hotărârea

pronunțată într-o cauză urmează a fi motivată, inclusiv în partea stabilirii

pedepsei, instanța trebuie să indice motivele pe care se fondează pentru a

permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual (H. c.

Belgiei (1987).

În acest context, instanța de apel a invocat că pedeapsa penală

privativă de libertate aplicată inculpatului, Podlesnov Leontii, pentru

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4), lit. d) și art. 290 alin.

(1) Cod penal, este una legală, iar motivele invocate de avocat în apel sunt

lipsite de substrat factologic și juridic.

Mai mult, instanța de apel verificând legalitatea individualizării

pedepsei penale în privința inculpatului Podlesnov Leontii, constată că,

7

instanța de fond a acordat deplină eficientă prevederilor art. 7, art. 61 și art.

75 Cod penal și la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei a ținut cont de

gravitatea infracțiunilor comise, de motivul acestora, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,

de condițiile de viață ale acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului.

Instanța de apel a notat că, „prin criteriile de individualizare a

pedepsei se înțeleg cerințele de care instanța de judecată este obligată să se

conducă în procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei persoanei vinovate

de săvârșirea infracțiunii. Individualizarea pedepsei constă în obligațiunea

instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului necesară și

suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și a pedepsei penale.

Pedeapsa este echitabilă, când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale

drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este

suficientă pentru restabilirea echității sociale. Adică a drepturilor și

intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune”.

În astfel de circumstanțe, instanța de apel a reținut că, instanța de fond

motivat a stabilit categoria și măsura de pedeapsă, relevând în cuprinsul

sentinței circumstanțele cauzei, persoana inculpatului și, în așa mod, corect

a concluzionat că atingerea scopului pedepsei se v-a asigura prin aplicarea

pedepsei minime prevăzute de sancțiunile componenței infracțiunii comise

de către inculpatul Podlesnov Leontii, cu izolarea acestuia de societate,

stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare.

În situația dată, instanța de apel a ajuns la concluzia că pedeapsă

aplicată inculpatului este oportună și binevenită, având în vedere că

inculpatul, prin aplicarea pedepsei penale numite, urmează să

conștientizeze fapta comisă, pentru a evita asemenea circumstanțe pe viitor,

or, faptul că Podlesnov Leontii anterior a fost condamnat pentru o

infracțiune similară, fapt care îl caracterizează din punct de vedere negativ,

predispus de comiterea noi infracțiuni.

Mai mult din conținutul apelului avocatului, cât și a materialelor

cauzei penale se constată că apelantul a invocat aceleași afirmații pe care le-

a făcut în fața instanței de fond și la care aceasta a răspuns detaliat,

respectându-se dreptul la un proces echitabil a părților, inclusiv sub aspectul

motivării hotărârii de condamnare, sentința conținând răspunsuri

amănunțite cu privire la fiecare argument invocat de părți, permițând

părților să utilizeze eficient dreptul de apel.

Pertinentă în acest sens este și jurisprudenței CtEDO care a statuat că

noțiunea de proces echitabil presupune că o instanță care și-a motivat

hotărârea, să fi analizat în mod real chestiunile esențiale care i-au fost supuse

8

judecății. (Hotărârea CEDO privind cauza Boldea împotriva României, din

15.02.2007.

Din conținutul hotărârii contestate se constată că exigențele art. 6

CEDO au fost respectate din motiv că prima instanță a dat o apreciere

corectă probelor în cauză soluționând toate problemele ce urmează a fi

rezolvate la adoptarea sentinței de condamnare, adoptând o hotărâre

conformă cerințelor legii.

avocatul Aronov Roman în numele inculpatului Podlesnov Leontii, prin

care, invocând ca temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea integrală a sentinței și deciziei, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care Podlesnov Leontii, să fie recunoscut

vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) - (4) lit.

d) Cod penal și a-i numi pedeapsă în formă de închisoare pe un termen de 8

ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate pe un termen de 3 ani în aspectul legat de circulația

drogurilor, etnobatanicelor sau analogilor acestora, precum și recunoscut

vinovat pentru comiterea infracțiunii prevăzută art. 290 alin. (1) Cod penal

și a-i numi pedeapsă în formă de amendă în mărime de 650 unități

convenționale.

5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Aronov Roman în

numele inculpatului Podlesnov Leontii a menționat că:

- poziția primei instanțe în aspectul legat de stabilirea pedepsei în

privința lui Podlesnov Leontii, este absolut greșită și chiar periculoasă

pentru pronunțarea unei sentințe întemeiate și legale în lumina scopului

legii penale, or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră

generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de

neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului

urmărit, corespunzător apărare consideră că pedeapsa solicită de procuror

este prea aspră;

- toate argumentele și motivația invocată de către Judecătoria

Chișinău, sediul Buiucani, în sprijinul pedepsei criticate nu reflectă în niciun

mod caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana

celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea penală, sunt vădit lipsite de suport juridic, sub toate aspectele

nu au fost examinate de prima instanța, iar apărarea le apreciază ca fiind

inconsistente și fără raționament valabil circumstanțelor speței;

- instanța de fond n-a argumentat corect și just motivele admiterii sau

respingerii unor probe, pe ce circumstanțe de fapt și de drept s-a călăuzit la

pronunțarea sentinței de condamnare, în baza căror temeiuri a ajuns la

concluzia privind pedeapsă în privința lui Podlesnov Leontii sub formă de

9

închisoare pe un termen de 11 ani cu ispășirea pedepsei într-un penitenciar

de tip închis;

- instanța de primul grad incorect a invocat faptul că corectarea

inculpatului este posibilă doar cu închisoare reală pe un termen de 11 ani cu

ispășirea pedepsei într-un penitenciar de tip închis, deoarece acest temei, în

mod vădit, nu corespunde circumstanțelor obiective de fapt invocate și nu

se colaborează cu ansamblul materialului probator acumulat în cauză;

- având în vedere lipsa circumstanțelor agravante în vinovăția

inculpatului, precum și recunoașterea vinovăției în cele comise, avocatul

concluzionează că corijarea și reeducarea inculpatului este posibilă prin

aplicarea unei pedepse minimale, apărare apreciind pedeapsa aplicată ca

una echitabilă și proporțională faptei comise de către inculpat, stabilindu-i o

pedeapsă propusă mai sus de către partea de apărare. Or, în formarea

convingerii sale, partea apărării a ținut cont de totalitatea condițiilor expres

prevăzute de lege, inclusiv întreaga conduită a lui Podlesnov Leontii în

timpul judecății, precum și aspectele ce privesc personalitatea dânsului,

bazându-se pe materialele cauzei administrate;

- partea motivată a sentinței din 03 martie 2020 în aspectul legat de

pedeapsă stabilită se caracterizează prin imprecizii cu privire la detaliile

esențiale ale situației de fapt. În așa mod, pedeapsa penală adusă

inculpatului contravine, în mod evident, dreptului garantat prin art. 385 Cod

de procedură penală;

- instanța de fond nu a invocat temeiuri al stării de fapt și de drept în

baza cărora lui Podlesnov Leontii îi poate fi imputată condamnarea pe un

termen de 11 ani, pe când potrivit cu art. (1) alin. (2) Cod de procedură

penală, procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societății și statului

de infracțiuni, precum și protejarea persoanei și societății de faptele ilegale,

astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit

vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere

penală și condamnată;

- la etapa examinării cauzei penale actuale în primă instanță, nu a fost

ținut cont de aceste prevederi și, prin urmare instanța a încălcat grav

principiul individualizării răspunderii penale și pedepsei penale în cazul lui

Podlesnov Leontii, fapt ce confirmă că cercetarea penală a dosarului dat în

judecată a fost efectuată superficial și unilateral;

- instanță nu și-a întemeiat soluția pe prevederile art. 75 Cod penal;

- instanța judecătorească nu poate să se limiteze la enumerarea în

sentință a probelor prin care se confirmă împrejurările ce au importanta

pentru soluționarea justă a dosarului penal, dar este obligată să expună

conținutul acestor probe și să le aprecieze după intimă ei convingere, bazată

pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare si nemijlocită a

10

tuturor probelor din dosar în ansamblul si interconexiunea lor, călăuzindu-

se de lege, ceea ce nu s-a făcut în cadrul cercetărilor judecătorești;

- instanța de fond, ignorând prevederile alin. (3) al art. 384 Cod de

procedură penală, nu au întreprins toate măsurile prevăzute de lege pentru

a cerceta, sub toate aspectele, complet și obiectiv, circumstanțele cauzei

pentru stabilirea unei pedepse obiective în sensul scopului legii penale;

- instanța de fond nu a examinat sub toate aspectele, complet și obiectiv

circumstanțele cauzei și a neglijat în vederea determinării admisibilității,

pertinenții, concludenții, veridicității și utilității probelor existente în cauză,

nu s-a pronunțat deloc asupra motivelor invocate de partea apărării în

vederea condamnării inculpatului cu pedeapsă echitabilă în sensul art. 75

Cod penal;

- instanța de fond, contrar prevederilor citate a ajuns la concluzia

greșită privind stabilirea pedepsei criticate în privința inculpatului, fără ca

să se expună corect asupra circumstanțelor concrete ale cauzei și probelor

administrate în cadrul judecării dosarului pe care se întemeiază concluziile

ei privitoare la aceste circumstanțe.

prin care a invocat că lipsesc temeiuri de casare și se constată

inadmisibilitatea recursului ca fiind vădit neîntemeiat.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta

este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din considerentele ce urmează.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 1), 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut,

prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală sau recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond ți de apel la judecarea

cauzei.

La caz, Colegiul penal reține că partea apărării indică ca temei pentru

declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

11

tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal

reține că motivele și temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au

confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest

context următoarele.

Astfel, temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază”.

Colegiul penal în urma cercetării materialelor cauzei constată că aceste

afirmații nu și-au găsit confirmarea, deoarece, reieșind din lucrările

dosarului, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.

414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin

hotărârea adoptată și-a întemeiat soluția de respingere a apelului declarat de

către partea apărării, cu menținerea sentinței primei instanțe prin care

Podlesnov Leontii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art.art.2171 alin.(4) lit. d), 290 alin.(1) Cod penal, concluzie la

care a ajuns instanța de apel în urma verificării probelor apreciate prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală și a circumstanțelor cauzei,

conformându-se cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, a emis o

decizie care cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, și în partea

contestată de către avocatul Aronov Roman în prezentul recurs, din care

considerente instanța de recurs nu identifică motive justificative de a

interveni în respectiva decizie.

Colegiul penal menționează că soluția instanței de apel privind

menținerea sentinței primei instanțe prin care Podlesnov Leontii a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.2171

alin.(4) lit. d), 290 alin.(1) Cod penal, iar în conformitate cu prevederile art.

84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă în formă de închisoarea pe un termen de 11 ani, este una corectă

și argumentată, motivare pe care instanța de recurs o însușește, astfel

respingând alegațiile apărării precum că, instanțele nu au examinat corect și

just fondul cauzei, nu au stabilit veritatea social-juridică, iar prin aplicarea

unei pedepse neechitabile a încălcat dreptul inculpatului la un proces

echitabil, or, instanța de apel a reținut că exigențele art. 6 CEDO au fost

respectate din motiv că prima instanță a dat o apreciere corectă probelor în

cauză soluționând toate problemele ce urmează a fi rezolvate la adoptarea

sentinței de condamnare, adoptând o hotărâre conform cerințelor legii.

Instanța de recurs, potrivit textului deciziei atacate, constată prezența

unei motivări suficiente de către instanța de apel a hotărârii adoptate, în

12

conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

Decizia atacată cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la

menținerea sentinței, expunându-se argumentat asupra tuturor motivelor

invocate în cererea de apel.

Prin urmare, verificând hotărârea atacată, Colegiul penal apreciază că

aceasta cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că

argumentele pe care instanța de apel le-a expus în hotărârea adoptată,

echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6

CEDO.

În opinia Colegiului, nu și-a găsit confirmarea nici temeiul pentru

recurs invocat de către partea apărării prin prisma pct. 10) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, în prezenta speță, deoarece instanțele de fond și-

au motivat soluția adoptată, acordând deplină eficientă prevederilor art. 61,

75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea

pedepsei inculpatului și nu a admis careva erori, stabilind justificat că

recunoașterea vinovăției inculpatului a fost apreciată prin faptul examinării

cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală prin

reducerea cu o treime a limitelor de pedepse, în temeiul art. 3641 alin.(8) Cod

de procedură penală și nu poate fi recunoscută ca circumstanță atenuantă.

Lecturând textul recursului, Colegiul penal constată că, avocatul

Aronov Roman își exprimă dezacordul și cu faptul că, pedeapsa aplicată este

prea aspră, insistând asupra aplicării unei pedepsei minimale în privința

inculpatului Podlesnov Leontii. Astfel, instanța de recurs ordinar supune

verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de

art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel atunci când: s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal

reține că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu se confirmă în

instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele. Și în

acest caz, Colegiul penal apreciază soluția adoptată ca fiind una întemeiată,

la adoptarea căreea instanța de apel a acordând deplină eficiență

prevederilor art. 61, 75 Cod penal. La soluționarea chestiunii cu privire la

individualizarea pedepsei inculpatului și nu au admis careva erori, fiind

aplicată conform prevederilor art. 84 alin.(1) Cod penal corect pedeapsa

definitivă.

Recurentul invocă dezacordul cu individualizarea pedepsei

inculpatului de către instanța de apel, și anume în latura penală în partea

neaplicării unei pedepse minimale în condițiile legii, insistând asupra

aplicării unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani.

13

Colegiul penal la acest capitol constată că, raportând soluțiile oferite

de practica judiciară constantă la circumstanțele cauzei deduse judecății,

instanțele de fond au efectuat o analiză completă și minuțioasă a

personalității inculpatului, care indică, că săvârșirea faptei nu se datorează

unui concurs accidental de împrejurări și că, pentru îndreptarea

inculpatului, este necesară executarea efectivă a pedepsei.

Cu referire la aceste critici, instanța de recurs relevă că, în cazul

săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să

înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru

infractorul care a comis infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în

vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și

principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Colegiul reține că, în cauza dată, inculpatul a recunoscut săvârșirea

infracțiunilor imputate și a solicitat de a fi judecată cauza pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, aplicând prevederile art. 3641 Cod

de procedură penală.

Potrivit alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a

recunoscut săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea

cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, solicitare care

a fost admisă de către prima instanță, beneficiază de reducere cu o treime a

limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare ori

cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducere cu o pătrime a

limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.

În continuare, luând în considerație faptul că inculpatul Podlesnov

Leontii, a acceptat judecata pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, în baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, acesta

beneficiază de o reducere cu 1/3 a limitelor prevăzute de lege în cazul

pedepsei cu închisoare.

În prezenta speță, Colegiul atestă că, inculpatul Podlesnov Leontii, a

fost condamnat în baza art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, la 10 ani închisoare,

iar în baza art. 290 alin.(1) Cod penal, la 1 an 6 luni închisoare, conform

prevederilor art. 84 alin(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor, lui Podlesnov Leontii i-a fost stabilită pedeapsă

definitivă sub formă de 11 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activitate legală

de gestionare a drogurilor, etnobotanicelor, a analogilor acestora, precum și

a substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 5 ani.

La caz, analizând pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de

11 ani, aplicată inculpatului Podlesnov Leontii, Colegiul penal a stabilit că

aceasta se încadrează în limitele prevăzute de art. art. 2171 alin.(4) lit. d), 290

14

alin.(1) Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală, cu aplicarea art. art.

84 alin.(1) și prin urmare instanțele de fond nu au comis nici o eroare de

drept la individualizarea pedepsei, iar dezacordul părții apărării cu

pedeapsa stabilită ce se încadrează în limitele legale, nu poate constitui în

sine un argument verosimil și justificat pentru susținerea temeiului de drept

invocat pentru casarea hotărârii atacate.

Astfel, instanța de recurs apreciază că, la individualizarea pedepsei și

îndeosebi a modalității de executare a acesteia, instanța de apel a acordat

deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, precum și prevederilor

art. 76 Cod penal, constatând că pedeapsa aplicată va fi echitabilă faptei

infracționale comise, ce corespunde normelor legale și va atinge scopul de

corectare și resocializare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de

noi infracțiuni, ca urmare, sunt nejustificate alegațiile recurentului privind

efectuarea contrară prevederilor legale de către instanța de apel a unei

individualizări a pedepsei în privința lui Podlesnov Leontii, or, avocatul

Aronov Roman nu a expus care anume prevederi legale au fost eronat

aplicate și în ce a constat concret eroarea admisă de către instanța de apel la

individualizarea executării pedepsei.

Colegiul penal, suplimentar, menționează și faptul că pedeapsa

stabilită, corespunde și prevederilor Recomandării Comitetului de Miniștri

referitoare la regulile europene asupra sancțiunilor aplicate, adoptate la 19

ortombrie 1992, aceasta fiind corespunzătoare sancțiunii și totodată

proporțională gravității infracțiunii comise, precum și situației personale a

făptașului.

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe

aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și

pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în

cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO,

deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles

ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale

supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub

aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este

legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

15

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Aronov

Roman în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 13 octombrie 2020, în cauza penală în privința lui

Podlesnov Leontii XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 aprilie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

16