1ra-680/2021 — art. 145 alin. 2 lit. e, i, j Cp

1ra-680/2021 — art. 145 alin. 2 lit. e, i, j Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-680/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în principiu

a recursurilor ordinare împotriva sentinței Judecătoriei Edineț din 25 martie 2020 și

deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Bălți din 23 septembrie 2020, declarate de

inculpații

Coroli Alexandr XXXXX, născut

la XXXXX, originar din s. XXXXX, r-nul XXXXX, domiciliat

în loc. XXXXX, r-nul XXXXX, cetățean al R. Moldova,

condamnat anterior prin:

1). sentința Judecătoriei Edineț din 07.02,2017, în

baza art. 152 alin. (1) Cod penal la 150 ore de muncă

neremunerată în folosul comunității;

Ursu Oleg XXXXX, născut la

XXXXX, originar și locuitor al s. XXXXX, r-nul XXXXX,

cetățean al R. Moldova, condamnat anterior prin:

1). sentința Judecătoriei Edineț din 28.01.2019, în

baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la amendă în

mărime de 650 unități convenționale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 17.01.2020 - 25.03.2020,

instanța de apel: 03.06.2020 - 23.09.2020,

instanța de recurs: 31.12.2020 - 24.02.2021.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal la 16 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip închis, din 25 martie 2020, cu includerea perioadei de

ținere în stare de arest de la 29.09.2019 până la de 25.03.2020.

Ursu Oleg a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal la 16

ani închisoare.

În temeiul art. 85 Cod penal, prin adăugirea în întregime a pedepsei aplicate

conform sentinței Judecătoriei Edineț din 28.01.2019, i-a fost stabilită pedeapsă

1

definitivă de 16 ani închisoare, cu amendă în mărime de 650 unități convenționale, cu

executare în penitenciar de tip închis, din 25 martie 2020, cu includerea perioadei de

ținere în stare de arest de la 30.09.2019 până la 25.03.2020.

De la Coroli Alexandr și Ursu Oleg, s-a încasat, solidar, în beneficiul statului

cheltuielile judiciare în sumă de 36.184 lei și câte 1078 lei de la fiecare.

înțelegere prealabilă și împreună cu Ursu O., fiind în stare de ebrietate, având intenția

îndreptată nemijlocit spre omorul lui Boico G., a.n. XXXXX, care se afla în ospeție în

gospodăria lui Ursu O., în sat. Șofrîncani, r-nul Edineț, în urma unui conflict inițiat de

acestea, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale - cauzarea

suferințelor fizice, prevăzându-le și admițând în mod conștient survenirea acestor

urmări, conștientizând că persoana, din cauza stării de ebrietate nu-i va putea opune

rezistență fizică, cu o deosebită cruzime, i-au aplicat o perioadă mai îndelungată,

multiple lovituri cu pumnii și picioarele în zonele vitale ale corpului - în regiunea

capului, gâtului, cutiei toracice și a abdomenului, cauzându-i vătămări corporale, care

au dus la decesul persoanei.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 02.10.2019 moartea

cet. Boico G., a.n. XXXXX, a survenit în urma unui șoc asociat ca rezultat al

traumatismului suportat și a apărut într-un timp scurt după finalizarea aplicării

loviturilor, care au provocat vătămările corporale.

La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat următoarele leziuni

corporale: Traumatism cranio-cerebral închis. Hemoragii în țesuturile pericraniene.

Hemoragii subarahnoidale. Traumă închisă a hemitoracelui. Fracturi multiple de coaste

pe trei linii anatomice cu lezarea de pleură parietală. Hemotorax bilateral. Fractură dublă

de stern. Hemoragii în mediastinul anterior. Contuzia inimii. Hemoragii în țesuturile moi

ale hemitoracelui bilateral. Echimoze și excoriații pe diferite regiuni ale corpului. Șoc

posttraumatic. Șoc hemoragic și pleuro-pulmonar, care au apărut în urma acțiunii

traumatice unor corpuri dure contondente, cu diferite suprafețe și forțe, care puteau fi

pumnii și picioarele încălțate, dar și alte obiecte, probabil în timpul și în circumstanțele

indicate și după caracterul lor se atârnă la categoria vătămărilor corporale grave

periculoase pentru viață. Traumatismul suportat are legătură directă cu decesul. În

timpul traumării pătimitul inițial se afla în poziție verticală schimbând-o cu orizontală

și majoritatea loviturilor fiind aplicate cu picioarele și alte careva obiecte, care nu au

lăsat leziuni caracteristice identificării lor. Loviturile au fost aplicate din ambele părți.

Inițial fiind traumat la cap, pătimitul a pierdut cunoștința, deci vătămările corporale

depistate, să fi apărut prin cădere de pe suport propriu și lovindu-se de careva obiecte se

exclud, cu atât mai mult, că pătimitul era într-o stare avansată de ebrietate. Toate

vătămările corporale depistate au caracter vital.

În proba de sânge a cadavrului s-a depistat alcool etilic în cantitate de 4,27 ‰,

care în viață corespunde unei stări de intoxicație alcoolică gravă.

Astfel, acțiunile intenționate ale inculpaților constituie infracțiunea prevăzută de

art. 145 alin. (2) lit. e), i) și j) Cod penal, adică omor intenționat, omorul unei persoane,

profitând de starea de neputință evidentă a victimei, care se datorează consumului de

alcool, săvârșit de două persoane și cu deosebită cruzime.

Instanța a reținut că inculpatul Coroli A. a recunoscut parțial vinovăția și a declarat

că, pe Boico G. îl cunoștea de vreo 6 ani, relații între ei erau rele. În gospodăria lui Ursu

O., Boico G. a început să-l numească cu cuvinte urâte, la fel pe mama, fratele, unchiul

2

său și la un moment l-a lovit. Atunci și el l-a lovit de câteva ori înapoi, dar unde anume

nu ține minte.

Tot el, în cadrul urmăririi penale a declarat că, fiind în 3, au consumat de trei ori

câte 50 gr. de rachiu. La un moment dat între Coroli A. și Boico G. s-a iscat un conflict

deoarece din cauza lui Coroli A. a fost judecat. Coroli A. l-a început a bate pe Boico G.

în regiunea feții cu pumnii. El i-a aplicat aproximativ 4 lovituri. Ursu O. i-a despărțit. Ei

au continuat să consume băuturi alcoolice împreună și anume au mai băut 2 pahare a

câte 50 de gr. Boico G. a început a-l insulta pe Coroli A. și anume îi zicea că toți din

familia sa au fost condamnați și că Coroli A. la fel va fi judecat și va ajunge la pușcărie

și cu alte cuvinte necenzurate. Atunci deja și Coroli A. și Ursu O. au început împreună

să-l bată pe Boico G. în ogradă gospodărie lui Ursu O.. Care, cum și câte anume lovituri

fiecare din ei i-au aplicat lui Boico G. nu ține minte. Cum anume l-au scos ei din ograda

lui Ursu O., Coroli A. nu își amintește. Știe doar că atunci când îl trăgea i-a rupt maioul.

În drum deja ce s-a întâmplat Coroli A. nu ține minte. Își amintește doar cum a venit un

vecin a lui Ursu O. pe nume Sașa și ceva le-a zis lor deoarece și Coroli A. și Ursu O. se

aflau în drum lângă Boico Gh. care se afla în poziție culcată.

Inculpatul Coroli A. a declarat în ședința de judecată că, semnătura din procesul-

verbal de audiere din 02.10.2019 este a sa, la fel și inscripția de la sfârșitul procesului-

verbal este scrisă de dânsul personal iar declarațiile depuse corespund adevărului.

În ultimul cuvânt inculpatul Coroli A. a recunoscut vina și a declarat că se căiește

sincer de cele comise, solicită să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă.

În ședința de judecată inculpatul Ursu O. nu a recunoscut vinovăția și a declarat

că, au servit băuturi alcoolice. Între Coroli A. cu Boico G. s-a iscat un conflict. Boico

G. a început să-i spună lui Coroli A. cuvinte murdare despre familia ultimului, că fratele

acestuia stă la închisoare și multe altele. Pe el Boico G. nu l-a obijduit, nici nu l-a numit.

În grădină a văzut cum Boico G. era pe deasupra lui Coroli A., ei se băteau el le-a

explicat să se liniștească i-a scos pe ambii în drum. După aceasta a intrat în casă și a

închis poarta. Nu ține minte să-l fi călcat pe Boico G. peste abdomen, iar dacă l-a călcat,

nu a fost intenționat. Dimineața, a văzut că Boico G. era bătut în cap tare. L-a lovit de

două ori pe Boico G. în momentul când l-a scos cu forța din ograda sa și se căiește sincer

de cele întâmplate.

Martorul Railean V. a declarat că, când a ieșit în drum a văzut că Boico G. era jos

la pământ, Ursu O. și Coroli A. erau lângă acesta. Coroli A. striga în adresa lui Boico G.

referitor la mamă dar Ursu O. între timp la lovit de 3 ori pe Boico G. în cap. S-a început

ploaie și el a plecat de acolo. Personal nu a văzut ca Coroli A. să-l lovească pe Boico

Gh. După ce a plecat s-a mai auzit aproximativ o oră și jumătate muzică la volum mare

și gălăgie. A doua zi a aflat că Boico G. a decedat.

Martorul Guțu A. care a declarat că, Ursu O. era pe pragul casei, dar Coroli era

lângă Boico G. El i-a zis lui Coroli să se liniștească, a înțeles că de la un conflict anterior

a lui Coroli cu Boico, că Boico a dat mai înainte o plângere pe acesta. Coroli l-a lovit pe

Boico G. cu piciorul în picioare și de 2 ori cu pumnul în coastă. După ce i-a făcut

observație Coroli s-a liniștit, după aceasta s-a apropiat și Ursu O., martorul i-a întrebat

ce se întâmplă, Ursu i-a comunicat din ce cauză e conflictul. Boico G. era încă în viață.

Peste 10-15 minute iarăși a auzit lovituri și oftare, martorul fuma afară. A ieșit iarăși

afară și a văzut că Coroli era lângă Boico și îl amenința cu omor. Ursu O. s-a urcat cu

piciorul pe burta lui Boico G. Personal nu a văzut ca Ursu O. să-i aplice lovituri lui

Boico Gh. A doua zi dimineața a aflat că Boico G. a decedat.

3

Martorul Guțu T. a declarat că, a auzit careva sunete de parcă pe cineva băteau,

aceasta se auzea în drum. A ieșit până afară și se auzea că cineva ofta, din sunetele

acestea a înțeles că cineva bătea pe altcineva. A auzit că se vorbea despre o plângere, că

cineva a scris plângere pe cineva și numele ”Ghena” a auzit. Martorul i-a zis soțului

despre ce se aude afară, el i-a zis să stea în casă dar până la urmă au ieșit în doi, nu ține

minte ce oră era dar era întuneric, posibil să fost 2200. Când a ieșit afară Boico G. era la

pământ deja, în mijlocul drumului lângă poarta martorului. Boico G. era cu fața în jos și

ofta. Martorul s-a apropiat de Boico G. aproape. Acesta era bătut, vânătăi pe fața, alături

era Coroli A., îl bătea pe picioare și coaste. ÎI lovea cu mâinile și picioarele, de două ori

la coaste și o dată la picioare. Soțul martorului îi spunea lui Coroli A. să se liniștească

la fel și martorul îi liniștea. La un moment s-a apropiat Ursu O., dar nu i-a făcut nimic

lui Boico G. Martorul i-a zis să cheme salvarea la ce Ursu O. a zis să facă ce doresc.

Coroli A. era în stare neadecvată, agresiv, nu-1 puteau liniști. Ursu O. nu i-a făcut nimic

lui Boico Gh. prima dată când martorul a ieșită. Peste 10-20 minute martorul iar a ieșită

afară în drum pentru că iar se auzea strigăte, Coroli A. stătea lângă Boico Gh., la un

moment s-a apropiat Ursu O. și l-a călcat pe abdomen pe Boico G. intenționat. Martorul

iarăși a început să-i liniștească și a intrat în casă, se mai auzea oftat, Boico G. nu putea

vorbi. A doua zi dimineața a aflat că Boico G. a decedat.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 30.09.2019, la Coroli

A. se determină excoriație pe partea palmară, cu crustă cafenie la baza degetului I a

mâinii drepte, care a apărut în urma acțiunii traumatice a unor corpuri dure contondente

sau lovindu-se de el, având o suprafață limitată, posibil în timpul și circumstanțele

indicate, și se califică ca vătămare corporală neînsemnată.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 01.10.2019, la Ursu O.

se determină echimoză la falanga unghinală a degetului V a mâinii drepte, plagă

semilunară cu urme proaspete de sînge închegat, hematom pe partea medială a degetului

I a mâinii stângi, falanga de bază, care au apărut în urma acțiunii traumatice a unor

corpuri dure-contondente, sau lovindu-se de ele, posibil în timpul și circumstanțele

indicate, și se califică ca vătămare corporală ușoară, condiționând dereglarea sănătății

de scurtă durată.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 02.10.2019, moartea

lui Boico Gh., a.n. XXXXX, a survenit în urma unui șoc asociat ca rezultat al

traumatismului suportat și a apărut într-un timp scurt după finalizarea aplicării

loviturilor, care au provocat vătămările corporale. La examinarea medico-legală a

cadavrului s-au depistat următoarele leziuni corporale: Traumatism cranio-cerebral

închis. Hemoragii în țesuturile pericraniene. Hemoragii subarahnoidale. Traumă închisă

a hemitoracelui. Fracturi multiple de coaste pe trei linii anatomice cu lezarea de pleură

parietală. Hemotorax bilateral. Fractură dublă de stern. Hemoragii în mediastinul

anterior. Contuzia inimii. Hemoragii în țesuturile moi ale hemitoracelui bilateral.

Echimoze și excoriații pe diferite regiuni ale corpului. Șoc posttraumatic. Șoc hemoragic

și pleuro-pulmonar, care au apărut în urma acțiunii traumatice unor corpuri dure

contondente, cu diferite suprafețe și forțe, care puteau fi pumnii și picioarele încălțate,

dar și alte obiecte, probabil în timpul și în circumstanțele indicate și după caracterul lor

se atârnă la categoria vătămărilor corporale grave periculoase pentru viață.

Traumatismul suportat are legătură directă cu decesul. În timpul traumării pătimitului

inițial se afla în poziție verticală schimbând-o cu orizontală și majoritatea loviturilor

fiind aplicate cu picioarele și alte careva obiecte, care nu au lăsat leziuni caracteristice

4

identificării lor. Loviturile au fost aplicate din ambele părți. Inițial fiind traumat la cap,

pătimitul a pierdut cunoștința, deci vătămările corporale depistate, să fi apărut prin

cădere de pe suport propriu și lovindu-se de careva obiecte se exclud, cu atît mai mult,

că pătimitul era într-o stare avansată de ebrietate. Toate vătămările corporale depistate

au caracter vital. În proba de sînge a cadavrului s-a depistat alcool etilic în cantitate de

4,27 ‰, care în viață corespunde unei stări de intoxicație alcoolică gravă.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 06.11.2019, pe obiectele

de cercetare, ridicate de la fața locului în sat. Șofrîncani, r-nul Edineț, în drum, de lângă

poarta bănuitului Ursu O., în apropiere unde a fost găsit cadavrul cet. Boico Gh. - blugi,

maiou, scurtă, cămașă; pe blugii și cămașa ridicate din gospodăria cet. Ursu O.; pe vesta

sportivă, pantalonii sportivi, adidașii, atât și pe unghiile, spălăturile de pe ambele mâni

ridicate în urma examinării corporale de la bănuitul Coroli A., s-a depistat sânge de

origine umană, care, după apartenența de grupă Balfa/B(III)/, stabilită în urma

investigațiilor efectuate, a putut proveni de la victima Boico Gh. sau altă persoană ce are

grupa de sânge analogică. Provenirea sângelui pe aceste obiecte de cercetare de la

bănuiții Ursu O., Coroli A. se exclude. Pe maioul, cearșaful pentru plapumă și pantalonii

sportivi, ridicați din gospodăria învinuitului Ursu O. s-a depistat urme de sânge de

origine umană. La determinarea apartenenței de grupă a fost stabilită antigena „H”, care

a putut proveni pe seama sângelui Ursu O. sau altei persoană, ce are grupa de sânge

analogică și nu a putut proveni de la cadavrul Boico Gh.. Pe o pereche de adidași, un

ciorap, o pereche de chiloți și cuvertura ridicate de la fața locului, pe scurta, unghiile și

în spălăturile de pe ambele mâni a învinuitului Ursu O. sânge nu s-a depistat.

Prin prisma tuturor probelor prezentate de acuzatorul de stat, examinate în ședința

de judecată, instanța a conchis că starea de fapt probată în faza de urmărire penală prin

incriminarea inculpaților a faptei imputate s-a confirmat în totalitate.

Latura obiectivă a infracțiunii incriminate lui Coroli A. și Ursu O. se

caracterizează prin acțiunea de lovire cu mâinile și picioarele pe diferite regiuni ale

corpului victimen, ce conform raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din

02.10.2019, a dus la decesul ultimului.

Astfel, există legătura cauzală direct dintre fapta săvârșită de către învinuiții

Coroli A. și Ursu O. și decesul lui Boico G., dat fiind că moartea ultimului a survenit în

urma unui șoc asociat ca rezultat al traumatismului suportat și a apărut într-un timp scurt

după finalizarea aplicării loviturilor, care au provocat vătămările corporale. Toate

vătămările corporale depistate având caracter vital.

Conform declarațiilor inculpatului Coroli A., ultimul i-a aplicat intenționat

lovituri lui Boico G., deoarece acesta anterior a scris în privința sa o plângere la

Inspectoratul de Poliție Edineț pe faptul maltratării sale de către Coroli A., fapt pentru

care Coroli A. a fost condamnat conform prevederilor art. 152 alin. (1) CP la muncă

neremunerată în folosul comunității pe o durată de 150 de ore. La fel, din declarațiile

inculpatului Coroli A., rezultă că Boico G. l-a insultat, numindu-l cu cuvinte

necenzurate.

Totodată, conform cazierul contravențional eliberat pe numele lui Ursu O. s-a

stabilit că acesta la fel anterior i-a cauzat lui Boico G., vătămări corporale neînsemnate,

pentru care fapt a fost atras la răspundere contravențională conform prevederilor art. 78,

alin. (1) Cod Contravențional.

Astfel, inculpații i-au aplicat intenționat lui Boico G. multiple lovituri cu pumnii

și picioarele pe diferite regiuni ale corpului în vederea răzbunării sale.

5

Faptul că inculpații intenționat l-au omorât pe Boico G., rezultă și din faptul că

inculpații i-au aplicat o perioadă îndelungată de timp multiple lovituri cu pumnii și

picioarele în zonele vitale ale corpului uman, ce rezultă din declarațiilor martorilor

Railean V., Guțu T. și Guțu A., precum și raportului de expertizei medico-legală a

cadavrului lui Boico G.

Astfel, conform declarațiilor martorului Railean V., rezultă că la 28.09.2019,

aproximativ pe la orele 2100, aflîndu-se în ograda gospodăriei sale, a auzit cum în ograda

gospodăriei vecinului Ursu O., se auzea gălăgie caracteristică unei lovituri asupra

persoanei. Atunci Railean V. s-a apropiat de gardul gospodăriei sale care desparte

gospodăria lui Ursu O., cu scopul de a vedea ce se întâmplă. Atunci Railean V. a

observat cum Coroli A. și Ursu O. stau în picioare, iar la picioarele lor, culcat la pământ

stătea o persoană care ulterior s-a dovedit a fi Boico G. Atunci Railean V. nu le-a zis

nimic lui Coroli A. și Ursu O.. Aproximativ pe la orele 2200, Railean V. a auzit că

conflictul din ograda gospodăriei lui Ursu O. continuă, atunci a ieșit în drum și

apropiindu-se de poarta lui Ursu O., a început a solicita de la ultimul să înceteze

conflictul, însă Ursu O. și Coroli A. nu încetau. Tot atunci Railean V. a observat că la

pământ între poarta de la intrare în gospodărie stă culcat Boico Gh., care era cu picioarele

în poartă iar capul în drum. În acel moment Coroli A. îl lovea pe Boico Gh. cu picioarele,

iar Ursu O. sta într-o parte. Ca urmare Railean V. văzând asta a încercat să-l ia pe Coroli

A. într-o parte însă în acel moment de Boico G. s-a apropiat Ursu O., care i-a aplicat lui

Boico G. câteva lovituri cu pumnul în regiunea feții. Atunci Railean V. a început a striga

la Ursu O., însă văzând că acesta nu reacționează la rugămintea sa Railean V. a plecat

acasă. Tot ultimul a mai comunicat că în momentul conflictului a auzit că unul dintre

persoanele care îl loveau pe Boico G., a propus ca ultimul să fie înecat în părău.

Declarațiile martorilor Guțu A. și Guțu T. la fel confirmă că Coroli A. și Ursu O.

intenționat l-au omorât pe cet. Boico G., deoarece i-au aplicat acestuia o perioadă

îndelungată de timp multiple lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite regiuni ale

corpului, iar ulterior au văzut cum Ursu O. s-a urcat cu picioarele pe abdomenul lui

Boico G.

Urmează de menționat și faptul că atât la inculpatul Ursu O., conform raportului

de expertiză judiciară nr. XXXXX din 01.10.2019, cît și la inculpatul Coroli A. conform

raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din 30.09.2019, se atestă echimoze și

excoriații a mâinilor, care posibil au apărut în urma acțiunii traumatice a unor corpuri

dure-contondente sau lovindu-se de el, având o suprafață limitată, posibil în timpul și

circumstanțele indicate.

Faptul că inculpații au săvârșit infracțiunea incriminată profitând de starea

evidentă de neputință a victimei rezultă din expertiza judiciară nr. XXXXX din

02.10.2019, conform căreia în proba de sânge a cadavrului s-a depistat alcool etilic în

cantitate de 4,27 ‰, care în viață corespunde unei stări de intoxicație alcoolică gravă.

Astfel, victima Boico G. nu putea opune rezistență împotriva loviturilor care îi erau

aplicate, deoarece se afla în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Deosebita cruzime cu care i-au fost aplicate loviturile victimei Boico G. la fel

rezultă din raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din 02.10.2019, conform căreia

la examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat următoarele leziuni corporale:

Traumatism cranio-cerebral închis. Hemoragii în țesuturile pericraniene. Hemoragii

subarahnoidale. Traumă închisă a hemitoracelui. Fracturi multiple de coaste pe trei linii

anatomice cu lezarea de pleură parietală. Hemotorax bilateral. Fractură dublă de stern.

6

Hemoragii în mediastinul anterior. Contuzia inimii. Hemoragii în țesuturile moi ale

hemitoracelui bilateral. Echimoze și excoriații pe diferite regiuni ale corpului. Șoc

posttraumatic. Șoc hemoragic și pleuro-pulmonar, care au apărut în urma acțiunii

traumatice unor corpuri dure contondente, cu diferite suprafețe și forțe, care puteau fi

pumnii și picioarele încălțate, dar și alte obiecte, probabil în timpul și în circumstanțele

indicate și după caracterul lor se atârnă la categoria vătămărilor corporale grave

periculoase pentru viață. Traumatismul suportat are legătură directă cu decesul. În

timpul traumării pătimitului inițial se afla în poziție verticală schimbând-o cu orizontală

și majoritatea loviturilor fiind aplicate cu picioarele și alte careva obiecte, care nu au

lăsat leziuni caracteristice identificării lor. Loviturile au fost aplicate din ambele părți.

Inițial fiind traumat la cap, pătimitul a pierdut cunoștința, deci vătămările corporale

depistate, să fi apărut prin cădere de pe suport propriu și lovindu-se de careva obiecte se

exclud, cu atât mai mult, că pătimitul era într-o stare avansată de ebrietate. Toate

vătămările corporale depistate au caracter vital.

Faptul că omorul lui Boico G. a fost săvârșit de două persoane se constată din

declarațiile martorului Railean V. Victor care a declarat precum că a văzut cum Coroli

A. îi aplica multiple lovituri cu mâinile și picioarele lui Boico G., iar ulterior și Ursu O.

la fel i-a aplicat lui Boico G. lovituri cu pumnii în regiunea feții, din declarațiile

martorilor Guțu T. și Guțu A. care au văzut cum Coroli A. îi aplica lovituri victimei

Boico G., iar Ursu O. s-a urcat cu picioarele pe abdomenul lui Boico G., precum și din

declarațiile lui Coroli A. care a comunicat că și Ursu O. i-a aplicat lovituri victimei.

Declarațiile de nevinovăție ale inculpatului Ursu O. sunt neîntemeiate, or, aceste

declarații vin în contradicție cu probele administrate de partea acuzării expuse supra iar

inculpatul urmărește scopul de a se eschiva de la răspunderea și pedeapsa penală.

Sunt nefondate și depozițiile martorului apărării Havric A., că inculpatul Ursu O.

a fost la el la data de 28.09.2019, orele 2200 și s-a aflat acolo aproximativ o oră, deoarece

aceste vin în contradicție cu ale inculpatului Ursu O., care a confirmat în ședința de

judecată că în ziua respectivă dânsul era îmbrăcat în pantaloni blugi, cămașa alba cu

minoicele lungi și scurtă sportivă de culoare camuflaj, iar martorul Havric a relatat că

Ursu O., când a venit la dânsul, era îmbrăcat în costum sportiv, pantalonii erau de culoare

sură, scurta sportivă era întunecată, nu era în cămașă. Aceste declarații denotă faptul că

martorul Havric A. nu l-a văzut pe inculpatul Ursu O. în seara zilei de 28.09.2019, iar

martorii Guțu T. și Guțu A. confirmă că la data de 28.09.2019, aproximativ orele 2200

inculpatul Ursu O. era în drum, lângă gospodăria lor.

Nu pot fi reținute nici argumentele avocatului inculpatului Ursu O., Gubceac D.,

că acțiunile lui Ursu O. urmează a fi încadrate conform prevederilor art. 151 alin. (4)

Cod penal, or, conform raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din 02.10.2019,

moartea cet. Boico G. a survenit în urma unui șoc asociat ca rezultat al traumatismului

suportat și a apărut într-un timp scurt după finalizarea aplicării loviturilor, care au

provocat vătămările corporale. Toate vătămările corporale depistate având caracter vital.

Respectiv, în speță acțiunile inculpaților se încadrează pe deplin în prevederile

art. 145 alin. (2), lit. e), i) și j) Cod penal, ca omor intenționat, adică omorul unei

persoane, profitând de starea de neputință evidentă a victimei, care se datorează

consumului de alcool, săvârșit de două persoane și cu deosebită cruzime.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal,

potrivit căror persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă, în limitele fixate și în strictă conformitate cu dispozițiile părții

7

generale a Codului penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Instanța a luat în considerare că, potrivit art. 16 alin. (6) Cod penal inculpații au

săvârșit o infracțiune deosebit de gravă, cu intenție.

Conform caracteristicii eliberate de Administrația Publică Locală a sat.

Șofrîncani, r-nul Edineț, inculpatul Ursu O. se caracterizează negativ, nu este angajat în

cîmpul muncii, caracterul nu este stabil, întrebuințează băuturi alcoolice, des se află în

stare de ebrietate în centrul satului.

Potrivit caracteristicii eliberate de Administrația Publică Locală a sat. Șofrîncani,

r-nul Edineț, inculpatul Coroli A. în ultima perioadă de timp nu au locuit pe teritoriul

satului. Din partea Administrației publice Locale a sat. Șofrîncani, careva pretenții și

observații față de Coroli A. nu sunt.

Inculpatul Coroli A., prin sentința Judecătoriei Edineț din 07.02.2017 a fost

condamnat în baza art. 152 alin. (1) CP, pentru vătămarea intenționată medie a

integrității corporale sau a sănătății cauzată lui Boico G., fiindu-i stabilită pedeapsă sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 150 ore, pedeapsa

executată integral.

La fel, prin sentința Judecătoriei Edineț din 28.01.2019 a fost condamnat în baza

art. 186 alin. (2) li. b), c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă

în mărime de 650 u.c., în sumă de 32.500 lei, pedeapsa nefiind executată.

Totodată, conform cazierului contravențional, inculpatul Ursu O., în perioada

anilor 2008-2019, a fost tras la răspundere contravențională de 18 ori pentru comiterea

contravențiilor, în special pentru huliganism nu prea grav, consumul de băuturi alcoolice

în locuri publice, vătămarea integrității corporale, în unul din cazuri victimă fiind Boico

G.

Circumstanță atenuantă pentru inculpatul Coroli A., în conformitate cu

prevederile art. 76 Cod penal, este recunoașterea parțială a vinovăției.

Circumstanțe agravante pentru inculpatul Coroli A., în conformitate cu

prevederile art. 77 Cod penal, este - săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care

anterior a fost condamnată pentru alte fapte care au relevanță pentru cauza penală.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 09.12.2019, Coroli A.

nu suferă de maladii psihice cu semnificație psihiatrico-legală, însă prezintă diagnosticul

„Tulburare mentală și de comportament datorită utilizării a mai multor substanțe

psihoactive (droguri, alcool). Sindrom de dependență, la moment abstinent în mediu

protejat”. La moment are capacitatea de a conștientiza și dirija acțiunile sale.

Circumstanțe atenuante pentru inculpatul Ursu O., în conformitate cu prevederile

art. 76 Cod penal nu sunt.

Circumstanțe agravante pentru inculpatul Ursu O., în conformitate cu prevederile

art. 77 Cod penal, sunt - săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost

condamnată pentru alte fapte care au relevanță pentru cauza penală.

Potrivit prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal, săvîrșirea infracțiunii de către

persoanele care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani poate fi

apreciată de către instanța de judecată drept circumstanță excepțională.

8

Totodată, urmează să fie aplicate în privința inculpatului Ursu O. și prevederile

art. 85 alin. (1), 87 alin. (2) Cod penal, conform căror dacă, după pronunțarea sentinței,

dar înainte de executarea completă a pedepsei, condamnatul a săvârșit o nouă

infracțiune, instanța de judecată adaugă, în întregime sau parțial, la pedeapsa aplicată

prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința anterioară.

Astfel, la stabilirea mărimii pedepsei sub formă de închisoare, instanța va ține

cont de faptul că inculpații nu sunt la primul conflict cu legea, au comis infracțiunea

profitând de starea de neputință evidentă a victimei, care se datorează consumului de

alcool și cu deosebită cruzime. Inculpatul Coroli A. a recunoscut parțial vinovăția, iar

Ursu O. nu a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate, circumstanțe

care permit instanței de a nu aplica prevederile art. 70 alin. (3/1), 79 alin. (1) Cod penal

și a stabili pedeapsa inculpaților în limitele sancțiunii art. 145 alin. (2) Cod penal.

În același timp, solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea de la inculpații

Coroli A. și Ursu O. în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 38.340 lei

urmează a fi admisă, ori conform art. 229 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare

sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate

obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare.

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile inculpatului Ursu O. să fie

recalificate în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea pedepsei în limita prevăzută

de lege.

Apelantul a invocat că, instanța urma să delimiteze infracțiunea de care este

învinuit inculpatul de alte infracțiuni conexe cum ar fi cea prevăzută de art. 151 alin. (4)

Cod penal.

Instanța de judecată nu a cercetat sub toate aspectele probele administrate, nu a

efectuat o analiză amplă a acestor probe a lipsit partea apărării de prezentare a probelor

și anume la demersul apărării de a acorda termen de a prezenta martorii apărăririi în

privința dovedirii urmelor de sânge pe cămașa ce aparține lui Ursu O., demersul

apărătorului a fost respins.

Nu este dovedit nici faptul atentării la viața lui Boico G. în acțiunile lui Ursu O.,

ori ultimul prin aplicarea câtorva lovituri declarate numai de un singur martor, Răilean

V. care aveau intenția de a ameliora conflictul apărut între partea vătămată și Coroli A.

nu dovedesc intenția apelantului de al omorî pe Boico G., totodată nu poate fi dovedită

nici intenția lui Ursu O. în comiterea acestei infracțiuni ori la inițiativa lui Ursu O.,

victima a venit în gospodăria acestuia, deci unde este logica ca Ursu O. să dorească să îl

omoare pe Boico G., știind că el v-a fi suspectul dacă acesta v-a fi găsit lângă ori chiar

în gospodăria sa, deci aeastă intenția lui Ursu O. nu este dovedită nici măcar pe aproape,

știu cu certitudine că instanța a preluat poziția acuzării că Ursu O. a avut anterior cu

Boico G. conflicte, în rezultatul cărora apelantul a fost sancționat contravențional, dar

să nu trecem cu vederea ce fel de persoană era victima și care era poziția acestuia în

societate.

La fel, în cazul în care fapta era recalificată, inculpatul ar fi beneficiat de dreptul

acordat de art. 3641 Cod de procedură penală, în situația în care acțiunile lui Ursu O. a

rămas a fi apreciate de către instanța de fond în formula prezentată de către partea

acuzării, care apropo inițial a pornit cauza penală conform indicilor prevăzuți de art. 151

alin. (4) Cod penal, inculpatul a fost lipsit de această posibilitate.

9

3.1. A declarat apel și avocatul Baban Nicolae, solicitând casarea sentinței în

partea condamnării inculpatului Coroli A. în baza art. 145 alin. (2) lit. e), i), j Cod penal,

cu recalificarea acțiunile acestuia pe art. 151 alin. (4) Cod penal, cu stabilirea pedepsei

conform sancțiunii articolului respectiv.

Apelantul a invocat că, vinovăția inculpatului pe articolul incriminat nu a fost

stabilită. În ultimul cuvânt inculpatul a recunoscut vina și a declarat că se căiește sincer

de cele comise, solicită să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă. Coroli A. nu este jurist

ca singur să-și califice acțiunile. El a declarat că nu a avut careva înțelegeri prealabile

cu careva persoane și intenția de al omori pe Boico G.

Instanța nu a constatat că loviturile și acțiunile lui Coroli A. erau îndreptate la

omucidere prin înțelegere prealabilă cu altă persoană. Loviturile nu au fost în locurile

vitale care puteau duce direct la omor, deces.

Astfel, eronat instanța a constatat că există legătura cauzală direct dintre fapta

săvârșită de către învinuiții Coroli A. și Ursu O. și decesul lui Boico G., dat fiind că

moartea ultimului a survenit în urma unui șoc asociat ca rezultat al traumatismului

suportat și a apărut într-un timp scurt după finalizarea aplicării loviturilor, care au

provocat vătămările corporale.

În acțiunile lui Coroli A. persistă semnele constitutive a infracțiunii prevăzute de

art. 151 alin. (4) Cod penal, vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a

sănătății, care este periculoasă pentru viață, de două sau mai multe persoane, care au

provocat decesul persoanei.

3.2. Inculpatul Coroli A. la fel a declarat apel, solicitând rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă.

Apelantul a invocat că și-a recunoscut vinovăția, anterior nu a fost tras la

răspundere penală pentru comiterea infracțiunilor similare, astfel pedeapsa stabilită nu

este echitabilă.

2020, apelurile au fost respinse ca nefondate.

Instanța de apel a statuat corectitudinea aplicării cazului din speță a normelor

procesual-penale ce se referă la examinarea obiectivă, multilaterală și completă a cauzei,

cu respectarea principiului nemijlocirii, oralității și contradictorialității procesului penal

(art. 314 Cod de procedură penală); în limita învinuirii formulate în rechizitoriu (art. 325

alin. (1) Cod de procedură penală); cu verificarea tuturor împrejurărilor de fapt și

constatarea certă a aspectelor de drept importante pentru justa ei soluționare, printr-o

cercetare amplă a probelor administrate la faza urmăririi penale ce au servit obiect de

cercetare judecătorească, primind o apreciere obiectivă din punct de vedere al

pertinenții, utilității, veridicității, concludenții și coroborării reciproce (art. 100-101 Cod

de procedură penală).

Astfel, este temeinică sentința în latura stabiliri pedepsei penale, printr-o apreciere

obiectivă a probatoriului administrat la faza urmăririi penale, ce a servit obiect de

cercetare judiciară și cu referire la normele procesual - penale aplicabile speței date, ce

confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiuni prevăzute de art. 145 alin. (2)

lit. e), i), j) Cod penal, urmând a fi respinsă ca neîntemeiată cerințele de recalificare a

faptei la art. 151 alin. (4) Cod penal.

În motivarea acestei concluzii, se reține aprecierea corectă oferită de instanță

declarațiilor inculpaților, ca o încercare a eschivării de răspunderea penală prin

10

minimalizarea rolului fiecărui din ei în fapta comisă, or probatoriul administrat pe caz

vine să confirme integral acuzațiile lor aduse în comiterea omorului intenționat.

Ori, declarațiile inculpatului Ursu O. prin care neagă participarea la crimă, ci doar

intervenirea în aplanarea altercațiilor dintre Boico G. și Coroli A,, ce se declanșase în

ziua de 28.09.2019 la domiciliul celui din urmă ca urmare a consumului de alcool, după

care îl găsi pe Coroli A. dormind în locuință, iar pe Boico G. jos la pământ în stradă,

dezbrăcat, precum și a inculpatului Coroli A. ce își recunoaște parțial vinovăția doar în

maltratarea lui Boico G. cu care se afla în relațiile ostile, urmare a unui vechi conflict

iscat în legătură cu cuvintele necenzurate adresate în adresa sa și familiei sale, fără a

avea intenția de omor, vin în totală contrazicere cu probele administrate la faza urmăririi

penale, căror instanța de fond li-a dat o apreciere obiectivă prin prisma art. 100-101 Cod

de procedură penală, constatând cele expuse în continuare.

Astfel, succesorul părții vătămate, Ceban N., a confirmat recunoașterea în morgă

a cadavrului decedatului Boico G., la informarea telefonică a fraților lui din 29.09.2019,

observând doar echimoze, însă din spusele medicului legist aflând, că a fost bătut sadic,

ulterior prin localitate auzind, că ar fi fost omorât de către Coroli A. și Ursu O.

Totodată, potrivit celor reținute de către instanța de fond în conținutul sentinței de

condamnare, martorul ocular Railean V. în seara de 28.09.2019 pe la orele 2230 ieșise-

ră din gospodărie, fiind deranjat de zgomotul exagerat al boxelor, văzându-i în drum pe

Boico Gh. tăbărât la pământ, iar alături de el pe Coroli A. ce-i reproșase și pe Ursu O.

care îi aplica-se trei lovituri lui Boico G. în regiunea capului, în ziua următoare aflând

despre decesul lui.

Martorii ocular Guțu A. și Guțu T. la fel au comunicat, că în seara de 28.09.2019

în jurul orelor 2230, îl văzu-se pe Coroli A. au aplicându-i lui Boico G. lovituri peste

picioare și cu pumnii în regiunea coapsei, oarecum reacționând la observațiile lor, însă

intervenise Ursu O. ce s-a urcat cu piciorul pe burta lui Boico G., iar peste ceva timp

auziră amenințarea cu moartea expusă la adresa lui Boico G. de către Coroli A., pe care-

l liniștea Ursu O., în ziua următoare aflând despre decesul primului.

Martorul Railean V. a susținut că îi este cunoscut cazul dat din spusele fiului

Railean V., iar în dimineața zilei de 28.09.2019 văzu-se lângă gospodăria lui Ursu O.

poliția ce ancheta cazul.

Instanța de fond corect și-a bazat concluziile de vinovăție a inculpaților și pe

probatoriul material scris, administrat în cauză de către partea acuzării, ce a fost supus

cercetării judecătorești în cadrul ședințelor de judecată în fond și apel, ce denotă

sesizarea telefonică în noaptea spre 29.09.2019 în jurul orelor 0712 a IP Edineț, despre

depistarea lui Boico G. cu probabilitatea decesului, în temeiul p/v de autosesizare la

29.09.2019 în localitatea Șofrîncani, r-nul Edineț, vizavi de gospodăria lui Ursu O. în

stradă a fost depistat cadavrul lui Boico G., cu semne de moarte violentă, prin p/v de

cercetare la fața locului din 29.09.2019 și anexele foto fiind fixată poziționarea

cadavrului și ridicate obiecte ce demonstrează caracterul infracțional al faptei, iar în

temeiul p/v de cercetare la fața locului din 29.09.2019 cu anexele foto, de la Coroli A.

au fost ridicate hainele cu care a fost îmbrăcat în ajun, fiind cercetată și gospodăria lui

Ursu O. de unde s-au ridicat obiecte, care au fost suspuse examinări la 30.09.2019,

recunoscute prin ordonanța din 30.08.2019 drept corpuri delicte și anexate la materialele

cauzei penale.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 02.10.2019 moartea lui

Boico G. a survenit în urma unui șoc asociat, ca rezultat al traumatismului suportat și a

11

apărut într-un timp scurt după finalizarea aplicării loviturilor, care au provocat

vătămările corporale. La examinarea medico-legală a cadavrului depistându-se

următoarele leziuni corporale: traumatism cranio-cerebral închis, hemoragii în țesuturile

pericraniene, hemoragii subarahnoidale, traumă închisă a hemitoracelui, fracturi

multiple de coaste pe trei linii anatomice cu lezarea de pleură parietală, hemotorax

bilateral, fractură dublă de stern, hemoragii în mediastinul anterior, contuzia inimii,

hemoragii în țesuturile moi ale hemitoracelui bilateral, echimoze și excoriații pe diferite

regiuni ale corpului, șoc posttraumatic, șoc hemoragic și pleuro-pulmonar, care au

apărut în urma acțiunii traumatice a unor corpuri dure contondente, cu diferite suprafețe

și forțe cum ar fi pumnii și picioarele încălțate, dar și alte obiecte, probabil în timpul și

în circumstanțele indicate și după caracterul lor se califică ca vătămări corporale grave

periculoase pentru viață. Traumatismul suportat având legătură cauzală directă cu

decesul survenit, poziția inițială a pătimitului în timpul traumatizării fiind verticală, cu

trecerea în orizontală, majoritatea loviturilor fiind aplicate cu picioarele și alte careva

obiecte, care nu au lăsat leziuni caracteristice identificării lor, loviturile fiind aplicate

din ambele părți, inițial la cap, de la ce pătimitul și-a pierdut cunoștința, toate vătămările

corporale având caracter vital, excluzându-se apariția lor prin cădere de pe suport

propriu, cu lovire de careva obiecte, cu atât mai mult, că el se afla într-o stare avansată

de ebrietate, în proba de sânge depistându-se alcool etilic în cantitate de 4,27 ‰, care în

viață corespunde unei stări de intoxicație alcoolică gravă.

Maltratarea victimei de către inculpați, în rezultatul cărei i-a survenit decesul, se

confirmă și prin examinarea medicală a lui Coroli A., la care potrivit raportului de

expertiză judiciară nr. XXXXX din 30.09.2019 se determină excoriație pe partea

palmară, cu crustă cafenie la baza degetului I a mâinii drepte, ce a apărut în urma acțiunii

traumatice a unor corpuri dure, contondente, sau lovindu-se de le, având o suprafață

limitată, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare corporală

neînsemnată, la fel și la Ursu O. conform raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX

din 01.10.2019 se determină echimoză la falanga unghială a degetului V a mîinii drepte,

plagă semilunară cu urme proaspete de sânge închegat, hematom pe partea medială a

degetului I a mîinii stângi, falanga de bază, care au apărut în urma acțiunii traumatice a

unor corpuri dure-contondente, sau lovindu-se de ele, posibil în timpul și circumstanțele

indicate, și se califică că vătămare corporală ușoară, condiționând dereglarea sănătății

de scurtă durată.

Prin rapoartele de expertiză judiciară nr. XXXXX și XXXXX din 09.12.2019 s-a

constatat că Coroli A. și Ursu O. în timpul săvârșiri infracțiunii încriminate, nu sufereau

de maladii psihice cronice, sau careva tulburări psihotice acute, sau alte stări patologice

temporare, dispunând de capacitatea conștientizării și dirijării acțiunilor sale, fiind

responsabili.

Astfel, probele verbale și cele scrise administrate în prezenta cauză, ce au servit

obiect de cercetare judecătorească atât în instanța de fond, cât și cea de apel, au permis

de a concluziona temeinicia soluției judiciare privind vinovăția inculpaților în comiterea

infracțiuni prevăzută la art. 145 alin. (2) lit. i), e), j) Cod penal, or, baza probantă

administrată pe caz, cert le denotă intenția cu care au acționat la omorul lui Boico G.,

prin aplicarea multiplilor vătămări corporale cu pumnii, picioarele și alte obiecte, unei

persoane ce se afla în stare avansată de ebrietate, fără a se putea apăra și opune rezistență,

în rezultatul căror, potrivit medicului legist la scurt timp interveni decesul, fapt ce face

absolut nefondată solicitarea reîncadrării acțiunilor lor la art. 151 alin. (4) Cod penal.

12

În constatarea acestei concluzii, potrivit recomandării Plenului CSJ expuse în

Hotărârea nr. 11 din 24.12.2012 ”Cu privire la practica judiciară în cauzele penale

referitoare la infracțiunile săvârșite prin omor (art.145- 148 CP al RM)”, a delimitarea

infracțiunii de omor intenționat cu componența infracțiuni prevăzută de art. 151 alin. (4)

Cod penal, trebuie luate în calcul toate circumstanțele cazului (caracterul mijloacelor

aplicate, localizarea plăgilor, numărul loviturilor aplicate etc.); nu poate fi luată ca

criteriu de delimitare durata perioadei de la cauzarea plăgii până la momentul decesului

victimei. Or, decesul care s-a produs imediat după cauzarea plăgii, fără a fi luate în

considerație celelalte circumstanțe, obiective și subiective, nu este o condiție suficientă

pentru a exclude orice incertitudine în ce privește prezența la făptuitor a intenției de a

omorî victima.

La caz, inculpații au acționat cu intenție directă în comiterea omorului, ne

regăsindu-se în acțiunile lor componența de infracțiune prevăzută la art. 151 alin. (4)

Cod penal pentru care apărarea insistă, dat fiind că legătura de cauzalitate dintre acțiunea

inculpaților și urmările prejudiciabile ce a dus la decesul victimei Boico G. a fost

stabilită cert în baza raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 02.10.2019,

potrivit căruia moartea defunctului a survenit în urma unui șoc asociat, ca rezultat al

traumatismului suportat și a apărut într-un timp scurt după finalizarea aplicării

loviturilor, care au provocat vătămările corporale, grave periculoase pentru viață, iar

traumatismul suportat are legătură cu decesul, pe când la calificarea faptei prin prisma

art. 151 alin. (4) Cod penal, decesul survine după o perioadă relativ îndelungată, ceea ce

din start excluzând solicitările părți apărări.

Astfel, cumulul probelor administrate pe caz prin coroborarea lor reciprocă,

denotă temeinicia acuzațiilor aduse în prezența motivului și scopului omorului ca

rezultat al răzbunării inculpatului Coroli A. pentru expresiile necenzurate la adresa sa și

a membrilor familiei sale, la care s-a alăturat și Ursu O., urmare a cărui fapt, multiplele

lovituri aplicate de ei au generat decesul lui Boico G.

Prin urmare, scopul lipsirii de viață a lui Boico G. fiind dovedită și prin

intensitatea loviturilor fatale aplicate victimei, în diferite părți ale corpului, în special a

capului, parte sensibilă la factorii mecanici externi exprimați prin lovituri, care în

dependență de intensitate pot conduce la moartea cerebrală, or însăși inculpații personal

în instanța de judecată au recunoscut aplicarea de lovituri corporale lui Boico Gh.,

numărul, intesitatea și localizarea cărora demonstrează dincolo de orice dubiu intenția

cu care ei au acționat la omorul victimei.

În cele din urmă, despre intenția inculpaților vorbește și comportamentul acestora,

or după aplicarea multiplelor lovituri cu cauzarea de vătămări corporale, aceștea nu au

întreprins nici o măsură pentru ai acorda victimei careva ajutor medical, conștientizând

starea în care au lăsat-o.

Din cele expuse supra, rezultă constatarea certă de către instanța de fond atât sub

aspectul trăsăturii persoanelor, ce au acționat cu delincvență, cât și sub aspectul trăsăturii

faptei comisă în vizorul martorilor oculari Railean V., Guțu A. și Guțu T., ce în diferite

etape a maltratării victimei, au întreprins tentative de ai stopa pe inculpați, denotă cu

certitudine intenția cu care cei din urmă au acționat în lipsirea lui Boico G. de viață.

Este aprecierea corectă făcută de către instanța de fond și declarațiilor martorului

Havric A. potrivit cărui, în seara cu pricina Ursu O. ar fi purtat blugi, cămașă albă cu

mânece lungi și scurtă sportivă de model camuflaj, or ele vin în contrazicere chiar cu

depozițiile celui din urmă, confirmând portul costumului sportiv, fără cămașă, iar

13

aserțiunea privind necesitatea atragerii lui Guțu A. la răspunderea penală pentru ne

denunțarea poliției despre omor, nu are nici o tangență cu respectiva cauză penală.

Cât privește solicitarea inculpatului Coroli A. privind judecarea cauzei în

procedura art. 3641 Cod de procedură penală, ea urma a fi înaintată și soluționată

conform normei procesual penale și recomandărilor pct. 7 a Hotărârii Plenului CSJ nr.

13 din 16.12.2013, cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală

de către instanțele judecătorești, potrivit căruia aplicarea art. 3641 Cod de procedură

penală până la începerea cercetării judecătorești.

Constatând cu certitudine vinovăția inculpaților în fapta comisă, instanța, la

stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, a dat deplină eficiență dispozițiilor

art. art. 61, 75 Cod penal ce-i determină scopul și criteriile generale de individualizare,

corect reținându-le rolul preventiv serios pentru corectarea făptuitorului și restabilirea

echității sociale, numindu-le o pedeapsă proporțională faptelor comise și pericolului lor

social sporit, la stabilirea căruia instanța a ținut cont de rezonanța sporită a infracțiunii

săvârșite ce se cataloghează ca una excepțional de gravă, ce a atentat la cel mai important

bun al omului - viața acestui, or lipsirea de viață cu intenție a unei persoane constituie

una dintre cele mai intolerabile infracțiuni, ceea ce explică severa sancționare prevăzută

pentru această infracțiune în dispozițiile Codului penal în vigoare.

Reieșind din prevederile art. 2 CoEDO, art. 3 din DUDO, precum și art. 24 a

Constituției RM, statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritate fizică și

psihică.

În acest sens, dreptul la viață este una dintre prevederile cele mai fundamentale

ale CoEDO. Astfel, Jurisprudența Curții de la Starsbourg, legată de art. 2, a identificat

atât obligații substantive, cât și obligații procedurale ale statului. Referitor la cele

substantive, statul are „obligația 11 negativă” de a nu cauza moartea indivizilor (de a nu

lua viața indivizilor), și „obligația pozitivă” de a lua măsuri rezonabile pentru protecția

vieții.

Nu în ultimul rând, este de menționat și atitudinea inculpaților față de urmările

săvârșite și personalitatea acestora, care anterior au fost suspuși răspunderi penale și

inclusiv contravenționale, în prezența unei caracteristici negative la locul de trai,

circumstanțe ce determină efectul preventiv serios al pedepsei închisorii ce urmează a-i

fi stabilită, constituind o garanție de restabilire a echității sociale și o asigurare, că

drepturile și libertățile consfințite în Constituția RM și alte legi, sunt apărate, violarea

lor fiind contracarată și pedepsită.

Reieșind din cele menționate supra, corectarea inculpaților este posibilă numai

prin izolarea lor de societate, considerând, că pedeapsa închisorii va contribui efectiv la

conștientizarea de către ei a faptei comise cu prevenirea comiterii ei pe viitor, o pedeapsă

neechitabilă pericolului social și gravității faptelor săvârșite, nu numai că nu va aduce la

corectarea celui vinovat, ci ar determina neîncrederea societății și a persoanei în

funcționarea legii. Cu atât mai mult, că măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă

scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul

făptuitorului.

decizii, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanță de apel.

Recurentul invocat că, în urma efectuării expertizei judiciare nr. XXXXX din

02.10.2019, s-a confirmat faptul că în sângele părții vătămate era o cantitate de alcool

etilic în cantitate 4,27 ‰, care în viață este o intoxicație gravă. Această intoxicație tot

14

putea fi pricina decesului în urma șocului psihologic pe care, la primit victima, dar

ambele instanțe de judecată nu au examinat acest fapt, care putea dovedi că faptele

trebuie recalificate în art. 151 Cod penal.

Potrivit medicului legist moartea victimei a survenit la scurt timp, fapt care nu

dovedește art. 145 Cod penal ci art. 151 alin. (4) Cod penal.

De asemenea, nu a fost dovedită nici înțelegerea prealabilă.

A fost folosit un fapt discriminatoriu cum ar fi, că anterior au fost supuși

răspunderii penale, ceia ce este o gravă încălcare a drepturilor omului.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 434, 435 alin. (1) pct. 1, 2 lit. c CPP.

5.1. A declarat recurs ordina și inculpatul Coroli A., care a solicitat casarea

hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i

fie recalificate acțiunile pe art. 146 Cod penal.

Recurentul a invocat că, partea vătămată Boico G. împreună cu inculpații Coroli

A. și Ursu O. au servit băuturi alcoolice (vodcă), câte 50 de grame de două ori, după

care Boico G. început să o înjosească verbal pe mama inculpatului Coroli A., fapt pentru

care a fost lovit de către ultimul cu palma peste față, după care Boico G. a luat de pe

masă o ceașcă și a stricat-o de colțul pragului, iar ciobul rămas în mână a început să-i

aplice lovituri haotice lui Coroli A., ultimul din spaimă a început să-i aplice lovituri

părții vătămate.

Instanța urma să-i recalifice acțiunile în baza art. 146 Cod penal, deoarece

inițiatorul conflictului a fost însăși partea vătămată Boico G., care primul a sărit la bătaie.

De asemenea, la momentul comiterii faptei, nu avea atinsă vârsta de 21 ani.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță

doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură

penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de

procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în

art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Sub acest aspect se reține că în recursurile declarate, în pofida prevederilor

enunțate, nu este indicat niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și

argumentarea ilegalității hotărârii contestate în acest sens (pct. 5., 5.1. din decizie).

Rezultă, că recursurile ordinare nu îndeplinesc cerințele legale de conținut, iar

instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al

apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra

unor temeiuri neargumentate legal de recurenți.

Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decât interesele legii.

Totodată, potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

nu îndeplinește cerințele de conținut.

15

În al doilea rând, conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, în recurs

pot fi invocate doar acele temeiuri care au fost indicate și în apel.

În sensul vizat se reține că argumentul recurentului Coroli A. că: „Instanța urma

să-i recalifice acțiunile conform prevederilor art. 146 Cod penal, deoarece inițiatorul

conflictului a fost însăși partea vătămată Boico G., care primul a sărit la bătaie”, nu au

fost invocate de către acesta și în apel (pct. 3. - 5.1. din decizie).

Prin urmare, recursul ordinar în sensul vizat nu are niciun suport juridic, fiind

neîntemeiat, astfel.

În al treilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile ordinare, în

care nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5., 5.1. din decizie), se

atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv

cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele

de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de

drept privind învinuirea înaintată inculpaților, și încadrarea juridică corectă a acțiunilor

lor infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv

declarațiile inculpaților, ale martorilor Railean V., Guțu A. și Guțu T., raportului de

expertiză judiciară nr. XXXXX din 30.09.2019, raportului de expertiză judiciară nr.

XXXXX din 01.10.2019, raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din 06.11.2019 și

raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 02.10.2019, toate probele fiind

apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor,

instanțele indicând clar și argumentat motivele pentru care au respins probele și

versiunile apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor

invocate în apelurile declarate, probele administrate pe caz demonstrând cu concludență

prezența în acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2)

lit. e), i), j) Cod penal, ca omorul unei persoane, profitând de starea de neputință evidentă

a victimei, săvârșit de două persoane și cu deosebită cruzime.

Conform jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția

dată de prima instanță. Ori, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată,

arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală,

pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de

recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă

instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune

în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor,

argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază

relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din

16

CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare

argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursurile vizate sunt întemeiate doar pe critica modului în care

instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 5., 5.1. din

decizie).

Totodată, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este

o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept

separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea

acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursurile de pe rol au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest

sens (pct. 2 - 5., 5.1. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei

care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu

poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul

Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de apel

nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărârile

contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au fost întrunite

elementele infracțiunii, și că recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce sunt vădit neîntemeiate, recursurile ordinare urmează a fi

declarate inadmisibile.

procedură penală, Colegiul Penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpații Coroli Alexandr

XXXXX și Ursu Oleg XXXXX, împotriva sentinței Judecătoriei Edineț din 25 martie

2020 și deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Bălți din 23 septembrie 2020, pe motiv

că sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 26 martie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

17