1ra-691/2020 — art. 187 alin. 2 lit. b Cp

Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 22 ianuarie 2019, Pogonii Mișeli a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, din 22.01.2019, cu includerea în termen a perioadei deținerii în stare de arestare preventivă de la 18.12.2017 până la 18.04.2018. Culaghin Vasilii a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, din 22.01.2019. Baciu Alexei a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 3 ani.

Instanța a constatat că, la 07.02.2017, în jurul orei 2230, inculpatul Pogonii M., împreună și de comun acord cu CulaghinV. și Baciu A., aflându-se în stare de ebrietate, având scopul sustragerii bunurilor în mod deschis a altei persoane, aflându-se în incinta magazinului „Linella 48” situat în mun. Strășeni, str. Ștefan cel Mare, 26 A, au sustras în mod deschis produse alimentare și anume: o sticlă bere marca „Jiguleovskoe” cu volumul de 2,5 l, la prețul de 39,5 lei, smântână JLC de 10% cu cantitatea de 400 g. la prețul de 13,89 lei, semințe „Banzai” cu cantitatea de 130 g, la prețul de 8,40 lei, semințe de dovleac „Сан Саныч” cu cantitatea de 130 g la prețul de 16,60 lei, țigări „PALIAMENT” la prețul de 35 lei, în sumă totală de 113,39 lei, iar la observația făcută de către casiera magazinului Troian L., pentru a achita bunurile, ultimii au refuzat să achite, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând părții vătămate o daună materială în valoare totală de 113,39 lei. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Pogonii M. a comis infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe persoane. Culaghin V., la 07.02.2017, în jurul orei 2230, împreună și de comun acord cu Pogonii M. și Baciu A., aflându-se în stare de ebrietate, având scopul sustragerii bunurilor în mod deschis a altei persoane, aflându-se în incinta magazinului ”Linella 48” situat în mun. Strășeni, str. Ștefan cel Mare, 26A, au sustras în mod deschis produse alimentare și anume: o sticlă bere marca „Jiguleovskoe” cu volumul de 2,5 litri, la prețul de 39,5 lei, smântână ”JLC” de 10% cu cantitatea de 400 g. la prețul de 13,89 lei, semințe „Banzai” cu cantitatea de 130 g, la prețul de 8,40 lei, semințe de dovleac „Сан Саныч” cu cantitatea de 130 g la prețul de 16,60 lei, țigări „PALIAMENT” la prețul de 35 lei, în sumă totală de 113,39 lei, iar la observația făcută de către casiera magazinului Troian L., pentru a achita bunurile, ultimii au refuzat să achite, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând părții vătămate o daună materială în valoare totală de 113,39 lei. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Culaghin V. a comis infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe persoane. 2 Baciu A., la 07.02.2017, în jurul orei 2230, împreună și de comun acord cu Pogonii M. și Baciu A., aflându-se în stare de ebrietate, având scopul sustragerii bunurilor în mod deschis a altei persoane, aflându-se în incinta magazinului ”Linella 48” situat în mun. Strășeni, str. Ștefan cel Mare, 26A, au sustras în mod deschis produse alimentare și anume: o sticlă bere marca „Jiguleovskoe” cu volumul de 2,5 litri, la prețul de 39,5 lei, smântână ”JLC” de 10% cu cantitatea de 400 g. la prețul de 13,89 lei, semințe „Banzai” cu cantitatea de 130 g, la prețul de 8,40 lei, semințe de dovleac „Сан Саныч” cu cantitatea de 130 g la prețul de 16,60 lei, țigări „PALIAMENT” la prețul de 35 lei, în sumă totală de 113,39 lei, iar la observația făcută de către casiera magazinului Troian L., pentru a achita bunurile, ultimii au refuzat să achite, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând părții vătămate o daună materială în valoare totală de 113,39 lei. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Baciu A. a comis infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe persoane. Instanța a reținut că inculpatul Pogonii M. a declarat că s-au pornit toți trei la magazin. Culaghin V. a intrat în magazin, iar el cu Baciu A. au rămas la ușă, ulterior pe Vasile l-a pierdut din vedere, după care au intrat și ei în magazin. El s-a dus spre casierie, iar pe Baciu A. la fel l-a pierdut din vedere. Aflându-se lângă casierie, a rugat vânzătoarea să-i dea un pachet de țigări ”PALIAMENT”, apoi s-a întors în incinta magazinului pentru a-și lua produsele necesare. Din magazin a luat semințe, bere și țigările ”PALIAMENT”, a luat o sacoșă și a ajutat casieriței să pună produsele în pachet și i-a spus că v-a reveni a doua zi. Atunci, casierița i-a spus că nu î-i eliberează bonul de plată, deoarece se vor clarifica a doua zi. El s-a pornit spre ieșire din market, iar cu băiatul care lucra în paza magazinului s-a salutat și a plecat acasă. Deseori se întâmpla să i-a produse de la magazin pe datoriei, în special vara, deoarece se cunoaște cu casierițele marketului, în special cu d-na Valeria, care activează ca administrator în marketul ”Linella”. Inculpatul Culaghin V., a declarat că, în magazinul ”Linella” au intrat toți trei odată. Pogonii M. s-a dus înspre casierie, iar el cu Baciu A. au mers prin magazin, au luat pachețelul de semințe ”Banzai” de 100 g. la prețul de 2,10 lei și împreună cu Baciu A. s-au pornit spre casierie. Acolo Pogonii M., care era în fața lui, a luat sacoșa cu marfa și a ieșit. El a ajuns la casierie, a dat pachetul cu semințe casieriței, iar ultima i-a spus că trebuie să achite, 108 lei, deoarece s-a calculat și pentru marfa luată de Pogonii M. El i- a spus că nu are legătură cu Pogonii M. că, doar ceia ce a pus pe tejghea vrea să procure și să achite, arătând că în portmoneu avea doar 7 lei. După ce a scanat pachetul de semințe, Baciu A. a trecut pe lângă el și a ieșit din magazin, iar lui i s-a comunicat că deoarece sunt prieteni cu Pogonii M. trebuie să achite pentru marfa luată. Casierița îl cunoștea pe Pogonii M. și deoarece au intrat toți trei în magazin, posibil a înțeles că sunt împreună. El a zis că nu are bani să achite, iar casierița a anunțat paza. Inculpatul Baciu A., fa declarat că, au intrat în market împreună, prietenii săi au făcut cumpărături, el doar a mers prin magazin cu ei. Mișeii a luat marfa și a plecat din magazin, iar paza l-a oprit pe el și i-a spus să aștepte poliția. El nu a așteptat, deoarece a considerat că nu are atribuție cu ce s-a întâmplat și a plecat acasă. Apropiindu-se de casierie, în față era Mișeli, acolo era o sacoșă, iar el a vrut să-l ajute să pună marfa în 3 săculeț. Pogonii, a luat marfa și a plecat din magazin fără să-și ia rămas bun de la el. A ieșit din market și l-a așteptat pe Culaghin V., iar văzând că acesta nu mai iese a intrat din nou în magazin, acolo a văzut că Culaghin V. vorbea cu paza. Totodată, vinovăția acestora se dovedește integral prin probele administrate. Astfel, martorul Troian L. a declarat că, activează în calitate de casier. Pogonii M. a cerut un pachet de țigări marca „Marlboro”. El a luat pachetul de țigări și l-a bătut la casă la care aștepta să-i dea bani la care el a comunicat că se duce până în sală să mai facă niște cumpărături cu prietenii săi și ulterior va achita pentru toată marfa. A plecat în sală după care peste câteva timp s-au apropiat trei persoane care au pus produsele pe tejghea la care ea le-a bătut la casă și anume ei au pus pe tejghea: o bere ”Jiguleovskoe”, un pachet de smântână ”JLC”, semințe ”Banzai”, semințe de dovleac și pachetul de țigări. Comunică că ea le-a dat o sacoșă, iar Pogonii M. împreună cu cealaltă persoană Baciu A. au pus marfa în sacoșă și au plecat, iar Culaghin V. a rămas să achite. Când a rămas numai a treia persoană, care i-a comunicat că el va achita doar pentru pachețelul de semințe care la fel era luat de pe rafturile magazinului, însă până la urma nu a achitat nici pentru semințe. Ea atunci s-a agitat un pic la care a spus că cum achită numai răsărita că ei sunt împreună și împreună au adus produsele pe tejghea. Totodată, pachetul cu semințe era deja pus în pachet. Tot, în acel moment ea a chemat paza și a solicitat să anunțe paza fiindcă domnii nu doresc să achite la care acea persoana care a rămas ultima i-a adresat cuvinte urâte, spunând că el nu dorește să achite. Menționează că, toți trei inculpați erau în stare de ebrietate avansată. Băiatul de la pază a încercat să vorbească cu el, și împreună le spuneau că trebuie să achite pentru marfa sustrasă, iar Culaghin V. spunea că nu sunt împreună și nu va achita și nici nu se cunosc între ei. Ei în adresa lor vorbeau cu cuvinte necenzurate. Ulterior, ea i-a cerut băiatului de la pază să anunțe poliția. Când a anunțat că vine poliția ei s-au agitat și mai tare la care au ieșit pe ușă afară și au plecat într-o direcție necunoscută. Până la moment inculpații nu au achitat pentru marfa sustrasă. Bon fiscal pentru produsele respective nu a fost eliberat, deoarece nu au fost achitați banii, iar administratorul magazinului i-a cerut să anuleze toate produsele scanate. Menționează că, Pogonii M. i-a comunicat că persoanele cu care este împreună sunt prietenii lui. Concretizează că, Culaghin V. nu avea în mână nimic. Pachetul de semințe era la Pogonii M. în sacoșă. În momentul când a ajuns în fața magazinului mașina de poliție cu girofarurile aprinse, inculpații i-au bruscat și au reușit să fugă. Martorul Cibotari S., a declarat că, se afla la serviciu în cadrul magazinului ”Linella”. La plecare din magazin, Pogonii M. a dat mâna cu el în semn de salutare, dar nu i-a spus că a luat marfă pe datorie. Inculpații Baciu A. și Culaghin V. erau agresivi și îl agresau cu cuvinte urâte. Inculpații avea o stare de neînțeles. După comportamentul lor, rezulta că posibil sunt în stare de ebrietate narcotică. Inculpații și-au cerut scuze și i-au spus că au achitat administratorului ulterior, pentru marfa sustrasă. Toți trei inculpați și-au cerut scuze. Potrivit înregistrărilor video, a văzut că în magazin au intrat toți inculpații împreună. Își amintește că, casierul l-a chemat și i-a spus că inculpații au luat produse însă, nu doresc să achite marfa. Totodată, vorbeau cu cuvinte necenzurate. După părerea sa, marfa a fost sustrasă, iar ulterior inculpații au comunicat că au luat-o pe datorie. Cazuri asemănătoare nu s-au mai întâmplat, deoarece nu se practică să se dea marfa pe datorie. Marfa a fost luată de pe rafturi, sacoșa a luat-o de la casieriță. Casierul 4 le-a pus marfa în sacoșă, iar inculpații au ieșit cu sacoșa fără să achite și fără să spună nimic. Din discuție cu casierița a înțeles că, o persoană a ieșit înainte din magazin, iar ceilalți doi au rămas ca să plătească marfa. Casierul i-a spus că anterior i-a mai văzut împreună, la fel momentul intrării în magazin i-a văzut că au intrat împreună. Din comportamentul inculpaților ea a înțeles că toți trei erau împreună. De aceia ea a concluzionat că următorii doi băieți care au rămas, trebuie să achite. La fel, casierul i-a spus că a cerut banii, iar primul inculpat care a fost a zis că o să achite ceilalți doi, iar respectiv următorii au zis că nu sunt împreună. Marfa care a luat-o Mișeli a fost trecută prin casa de marcat, iar la ieșire Mișeli s-a salutat cu el, și brusc a ieșit. Din imaginile video reiese că inculpații erau împreună și apoi au intrat în magazin. Prin urmare, sunt nefondate declarațiile inculpaților, că nu au comis fapta încriminată, că nu au avut intenția de a sustrage marfa ci de a o achita a doua zi, ori, sunt combătute de probele cercetate în ședința de judecată, inclusiv de martorul Troian L. care a indicat că, Pogonii M. trecând marfa prin banda rulantă a solicitat să i se dea o sacoșă, iar la plecare a luat sacoșa cu marfă indicând că următorii, adică Culaghin V. și Baciu A., vor achita marfa. Declarațiile martorului dat, au fost confirmate de inculpații Pogonii M. și Culaghin V. Mai mult, Culaghin V. a indicat că a auzit când Pogonii M. i- a spus casieriței că următorii vor achita marfa, însă nu a reacționat în niciun fel la cele auzite, fapt care de asemeni dovedește că inculpații au avut intenția de a sustrage deschis marfa din magazin, având între ei o înțelegere prealabilă în acest sens. Astfel, nu poate fi pusă la îndoială veridicitatea celor declarate de către partea vătămată și martori, declarațiile fiind date sub jurământ, iar alte probe contrare, în ședința de judecată nu au fost prezentate. Mai mult, vinovăția inculpaților se dovedește și prin imprimarea video de pe CD- R, care a fost anexat la cauza penală prin ordonanța de ridicare din data de 20.02.2017 și cercetată în ședința de judecată, din care rezultă următoarele. Primul fișier cu denumirea: 10.124.48.151 20170207223109_20170207 223115 este o înregistrare video cu durata de 06 secunde, de la începutul înregistrării se vede cum trei persoane de gen masculin intră pe o ușă într-o încăpere, prima care intră este îmbrăcată în scurtă de culoare neagră cu căciulă de culoare sură în cap și este cu barbă, a doua persoană din urmă (este îmbrăcată în scurtă de culoare combinat verde deschis, alb și negriu în linii și cu glugă de culoare negru în cap și a treia persoană este îmbrăcată în scurtă de culoare combinată negru cu sur și cu căciulă de culoare negru pe cap. Toate persoanele au vârsta cuprinsă între 20 și 25 ani. Toată durata înregistrării fișierului persoanele date intră pe rând unul după altul în încăpere. Tot pe video se observă în partea dreaptă sus data și ora 07.02.2017 între orele 2231:09 până la 2231:15. Al doilea fișier cu denumirea 10.124.48.15_201702072 23257_20170207223313, este o înregistrare video cu durata de16 secunde, de la secunda 03 de observă că persoana îmbrăcată în scurtă de culoare neagră cu căciulă de culoare sură în cap și este cu barbă iese din interior în acea încăpere unde după care iese pe ușă afară cu o sacoșă de culoare albă în mâna stângă și pleacă, iar din urma lui iese un băiat îmbrăcat în scurtă neagră care discută cu prima persoană, iar din urma lor a ieșit o altă persoană îmbrăcată în scurtă de culoare combinat verde deschis, alb și negriu în linii și cu glugă de culoare negru în cap care a vorbit cu a doua persoană și a ieșit pe ușă afară. Tot pe video se observă în partea dreaptă sus data și ora 07.02.2017 între orele 2232:56 până la 2233:13. 5 Al treilea fișier cu denumirea 10.124.48.151_20170207223515_2017020722375 este o înregistrare cu durata de 02 minute și 37 secunde. De la secunda 01 se observă acea încăpere din primul fișier și anume cum persoana care este îmbrăcat în scurtă neagră cu capul gol care în urma acțiunilor de urmărire penală este agent de securitate și în continuare agent de securitate, ține ușa de la intrare ca să nu poată ieși două persoane și anume persoana îmbrăcată în scurtă de culoare combinat verde deschis, alb și negru în linii și cu căciulă de culoare albă lăsând gluga și persoană îmbrăcată în scurtă de culoare combinată negriu cu sur și cu căciulă de culoare negru în cap. La secunda 22 se observă că apare din spate și o doamnă îmbrăcată în stan de culoare negru întunecat care, în urma acțiunilor de urmărire penală, s-a stabilit că este casier. în continuare agent de securitate și casier vorbește cu acele două persoane la care ultimii doresc să iasă afară dar nu le dă voie discutând. La minutul 2 și 14 secunde persoana îmbrăcată în scurtă de culoare combinat verde deschis, alb și negru în linii și cu căciulă de culoare albă se zmulge din mâinile agentului de securitate și iese afară la care încearcă săi tragă de mână pe agentul de securitate afară. Persoană îmbrăcată în scurtă de culoare combinată negriu cu sur și cu căciulă de culoare negru în cap profitând de aceasta iese pe a doua ușă afară și la pas grăbit pleacă într-o direcție necunoscută. Atunci și persoana îmbrăcată în scurtă de culoare combinat verde deschis,alb și negru în linii și cu căciulă de culoare albă a fugit într-o direcție necunoscută. Tot pe video se observă în partea dreaptă sus data și ora 07.02.2017 între orele 2235:15 până la 2237:51. Al patrulea fișier cu denumirea 10.124.48.151_main_20170207223131_2017020 7223329, este o înregistrare cu durata de 01 minute și 77 secunde. De la secunda 01 se observă cum o persoană îmbrăcată în scurtă de culoare neagră cu căciulă de culoare sură în cap și este cu barbă se află la casă și cere ceva de la casier, în timpul când casierul dorește săi dea un pachet mic de culoare albă ultimul întinde mâna săi i-a la care casiera nu dorește să-1 dea spunându-i ceva după care persoana îmbrăcată în scurtă de culoare neagră cu căciulă de culoare sură în cap și este cu barbă se duce în sa magazinului. La minutul 1 și 1 secunde de casă se apropie trei persoane și anume primul: îmbrăcat în scurtă de culoare combinată negru cu sur și cu căciulă de culoare negru în cap, care pune pe banda rulantă un pachet de culoare negru mic, după el urmează persoană îmbrăcată în scurtă de culoare neagră cu căciulă de culoare sură în cap care pune pe banda rulantă o sticlă și niște pachete, iar din urma lor persoana îmbrăcată în scurtă de culoare combinat verde deschis, alb și negru în linii și cu căciulă de culoare albă care nu a pus nimic pe banda rulantă. Casiera după ce a început a scana produsele, persoana îmbrăcată în scurtă de culoare combinat verde deschis, alb și negru în linii și cu căciulă de culoare albă a luat sticla de pe bandă rulantă după cum se arată casiera a cerut-o înapoi și a trecuto prin casă. Toate produsele care au fost puse pe banda rulantă și scanate de casier, persoana îmbrăcată în scurtă de culoare neagră cu căciulă de culoare sură în cap și este cu barbă, a luat o sacoșă și li-a pus pe toate în ea, după care a ieșit afară și din urma Iui a ieșit și persoana îmbrăcată în scurtă de culoare combinat verde deschis, alb și negru în linii și cu căciulă de culoare albă, în timp ce ieșeau pe ușă casiera s-a întors spre direcția ușii și a vorbit ceva, în interior a rămas persoana care era îmbrăcată în scurtă de culoare combinată negru cu sur și cu căciulă de culoare negru în cap și discuta cu casiera având | careva bani în mână. în timpul discuției casiera arătat cu mâna spre ușă și vorbea. Tot 6 pe video se observă în partea dreaptă sus data și ora 07.02.2017 între orele 2231:31 până la 2233:27. În al cincilea fișier cu denumirea 10.124.48.153_main_20170207222930_201702 07223043, cu durata de 16 secunde, se observă cum trei persoane de gen masculin una este îmbrăcată în scurtă de culoare neagră cu căciulă de culoare sură în cap și este cu barbă, a doua persoană din urmă este îmbrăcată în scurtă de culoare combinat verde deschis,alb și negriu în linii și cu glugă de culoare negru în cap și a treia persoană este îmbrăcată în scurtă de culoare combinată negriu cu sur și cu i căciulă de culoare negru în cap, cum discută între ei și se îndreaptă spre lumină. Tot pe video se observă în partea dreaptă sus data și ora 07.02.2017 între orele 2229:31 până la 2229:46. În urma cercetării CD-R, în ședința de judecată inculpații au recunoscut că sunt ei în imagini și anume: persoana îmbrăcată în scurtă de culoare neagră cu căciulă de culoare sură în cap și este cu barbă - Pogonii M., persoana îmbrăcată în scurtă de culoare combinat verde deschis, alb și negriu în linii și cu glugă de culare negru în cap - Baciu A., persona îmbrăcată în scurtă de culoare combinată negriu cu sur și cu căciulă de culoare negru în cap - Culaghin V. a.n. 1989 locuitor al or. Strășeni, str. Luncilor, 6, ap.

Astfel, instanța a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane săvârșit de două sau mai multe persoane, care se prevede pedeapsa cu închisoare de la 5 ani la 7 ani, cu (sau fără) amendă în mărime de la 850 la 1350 unități convenționale. Instanța analizând personalitatea lui Pogonii M., a stabilit că la locul de trai se caracterizează satisfăcător, se află în vizorul poliției ca persoană problematică, la evidența medicului narcolog stă cu diagnosticul ”consumator de drog (cânepă)”, anterior a mai fost judecat, concluzionând că corectarea lui este posibilă doar prin aplicarea unei pedepse cu închisoare, pedeapsă care este capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii și pedepsei penală. Analizând personalitatea lui Culaghin V. a stabilit că la locul de trai se caracterizează satisfăcător, se află în vizorul poliției ca persoană problematică, la evidența medicului narcolog stă cu diagnosticul ”consumator de drog (cânepă)”, anterior a mai fost judecat, concluzionând că corectarea lui este posibilă doar prin aplicarea unei pedepse cu închisoare, pedeapsă care este capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii și pedepsei penală. Analizând personalitatea lui Baciu A. a stabilit că la locul de trai se caracterizează pozitiv, reclamații din partea vecinilor nu au parvenit, nu a fost supus sancțiunilor contravenționale ori penale, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, anterior nu a mai fost condamnat, concluzionând că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită și urmând a fi dispusă suspendarea condiționată a executării e pe un termen de probă de 3 ani. 3. Procuror în Procuratura r-lui Strășeni, Florean Vitalie, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Baciu Alexei să fie condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu executare. Apelantul a invocat că, în lipsa unor circumstanțe atenuante și în prezența circumstanței agravante „săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate”, instanța incorect a ajuns la concluzia că reeducarea inculpatului poate avea loc fără izolare de societate, 7 ori, ultimul nu a întreprins nici o măsură îndreptată spre restabilirea situației care a existat până la săvârșirea infracțiunii și înlăturarea benevolă a consecințelor ei. Astfel, condamnatul nu a reparat prejudiciul cauzat părții vătămate. Mai mult, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul judecării cauzei, s-a eschivat de la prezentare, fiind anunțat în căutare, corectarea lui și atingerea scopului legii penale este posibilă doar prin privare de libertate și izolare de societate. 3.1. A declarat apel și avocatul Efros Vasile, solicitând casarea sentinței în privința lui Baciu Alexei și pronunțarea unei hotărâri, prin care acesta să fie achitat, din motivul lipsei faptului cât și elementelor constitutive ale infracțiunii. Apelantul a indicat că, Baciu A. ca persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea. Valoarea pagubei nu depășește 20% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat, aprobat de Guvern pentru anul în curs la data săvârșirii faptei, suma de 113,39 lei constituie proporții mici, iar fapta este cu un grad de pericol social mai redus decât infracțiunea, prin urmare fapta ilicită este pasibilă de răspundere contravențională. Scopul de cupiditate nu este relevant la speța dată, deoarece inculpatul Baciul A. nu a comis infracțiunea. O sentință de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, ori, instanța a dat o apreciere critică celor examinate, ce poartă un caracter declarativ bazat pe presupuneri. Inculpatul Baciu A. urmează a fi achitat, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 3.2. Avocatul Zagaiciuc Victor, la fel a declarat apel, solicitând casarea sentinței în privința lui Culaghin Vasilii și pronunțarea unei hotărâri, prin care acesta să fie achitat, pe motiv că lipsesc elementele componenței de infracțiune. Apelantul a invocat că, probele administrate au fost apreciate eronat, existând în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu certitudine că în acțiunile inculpatului Culaghin V., nu sunt prezente elementele componenței de infracțiuni imputate. În urma probelor administrate de instanța de judecată în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat în mod concludent, că nicio probă din dosar nu indică asupra versiunii indicate în actul de învinuire. 3.3. A declarat apel și avocatul Jian Vladislav, solicitând repunerea în termen, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Pogonii Mișeli să fie achitat. Apelantul a invocat că, fapta inculpatului nu constituie infracțiunea prevăzută la art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece este lipsită de importanță și nu prezintă gradul prejudiciabil al unei infracțiuni. În speță lipsește intenția lui Pogonii M. de a comite infracțiune de jaf. Prin urmare, având în vedere faptul că inculpatul nu a avut intenția de a sustrage bunurile, ci de a le lua „în datorie”, urmând ca a doua zi să achite valoarea acestor bunuri, fapta lui nu conține elementele infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal. Când a avut loc pronunțarea sentinței, nu a participat la ședința de judecată, iar instanța nu i-a comunicat despre pronunțarea sentinței și nu a primit copia sentinței. In conformitate cu art. 403 - 404 Cod de procedură penală, urmează a fi repus în termen. 8 3.4. La 31 ianuarie și 21 februarie 2019, și inculpatul Pogonii M. a declarat apeluri, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, cu aplicarea prevederilor art. 90 și 901 Cod penal. Apelantul a indicat că pedeapsa aplicată este prea aspră și că nu este vinovat. 4. Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2019, apelurile declarate de procuror și de avocatul Efros V. au fost respinse ca fiind nefondate. Apelurile declarate de avocatul Zagaiciuc V. și de inculpatul Pogonii M. au fost admise, casată sentința în partea pedepsei aplicate inculpaților Culaghin V. și Pogonii M., cu pronunțarea unei noi hotărâri. Pogonii Mișeii și Culaghin Vasilii, recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, au fost condamnați la 5 ani închisoare, fiecare, iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei le-a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 5 ani, fiecare, cu obligarea de a presta muncă neremunerată în folosul comunității câte 100 ore, pentru fiecare. Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute. Instanța de apel a statuat că, starea de fapt și de drept stabilită prin sentință concordă cu probele administrate și apreciate de primă instanță. Sentința cuprinde elementele definitorii condamnării prevăzute de art. 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, astfel este descrisă fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, forma și gradul de vinovăție a inculpaților, motivele și consecințele infracțiunii săvârșite, probele pe care se întemeiază concluziile instanței e judecată și motivele pentru care sunt respinse argumentele părții apărării. Vinovăția inculpaților se dovedește prin probele administrate, inclusiv prin imprimarea video de pe CD-R care a fost anexat la cauza penală prin ordonanța de ridicare din 20.02.2017 și cercetate în ședința de judecată. Ori, potrivit declarațiilor martorului Troian L., s-au apropiat trei persoane care au pus produsele pe tejghea la care ea le-a bătut la casă comunică că ea le-a dat o sacoșă, iar Pogonii M. împreună cu cealaltă persoană Baciu A. au pus marfa în sacoșă și au plecat, iar Culaghin V. a rămas să achite. Când a rămas numai a treia persoană, care i-a comunicat că el va achita doar pentru pachețelul de semințe care la el era luat de pe rafturile magazinului, însă până la urma nu a achitat nici pentru semințe..., în acel moment ea a chemat paza fiindcă domnii nu doresc să achite la care cea persoana care a rămas ultima i-a adresat cuvinte urâte, spunând că el nu dorește să achite. Menționează că, toți trei inculpați erau în stare de ebrietate avansată. Băiatul de la pază a încercat să vorbească cu el, și împreună le spuneau că trebuie să achite pentru marfa sustrasă, iar Culaghin V. spunea că nu sunt împreună și nu va achita și nici nu se cunosc între ei. Ei în adresa lor vorbeau cu cuvinte necenzurate. Ulterior, ea i-a cerut băiatului de la pază să anunțe poliția. Când a anunțat că vine poliția ei s-au agitat și mai tare la care au ieșit pe ușă afară și au plecat într-o direcție necunoscută.” Declarațiile analizate fiind confirmate și prin procesul-verbal de examinare a imprimărilor video-audio din 28.02.2017 din care rezultă că inculpații de comun acord au avut intenția de a sustrage în mod deschis bunurile altei persoane și anume bunurile din incinta magazinului „Linella 48” situat în mun. Strășeni, str. Stefan cel Mare, 26A. 9 Astfel, conform înregistrărilor video se observă că persoana care este îmbrăcat în scurtă neagră cu capul gol care în urma acțiunilor de urmărire penală s-a constatat că / este agent de securitate, ține ușa de la intrare ca să nu poată ieși două persoane și anume persoana îmbrăcată în scurtă de culoare combinat verde deschis, alb și negru în linii și cu căciulă de culoare albă lăsând gluga (Baciu Al.) și persoană îmbrăcată în scurtă de culoare combinată negriu cu sur și cu căciulă de culoare negru în cap (Culaghin V.). La secunda 22 se observă că apare din spate și o doamnă îmbrăcată în stan de culoare negru întunecat care, în urma acțiunilor de urmărire penală, s-a stabilit că este casier. In continuare agentul de securitate și casierul vorbesc cu acele două persoane la care ultimii (Baciu V. și Culaghin V.) doresc să iasă afară dar nu li se dă voie. La minutul 2 și 14 secunde persoana îmbrăcată în scurtă de culoare combinat verde deschis, alb și negru în linii și cu căciulă de culoare albă (Baciu A.) se smulge din mâinile agentului de securitate și iese afară încercând să-l tragă de mână pe agentul de securitate. Persoană îmbrăcată în scurtă de culoare combinată negriu cu sur și cu căciulă de culoare negru în cap (Culaghin V.) profitând de aceasta iese pe a doua ușă afară și la pas grăbit pleacă într-o direcție necunoscută. La fel, și persoana îmbrăcată în scurtă de culoare combinat verde deschis, alb și negru în linii și cu căciulă de culoare albă (Pogonii M.) a fugit într-o direcție necunoscută. În atare împrejurări, este demonstrată cu certitudine intenția inculpaților de a sustrage în mod deschis bunurile altei persoane. Versiunea inculpaților nu are acoperire probatorie, dar, dimpotrivă, se combate complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză. Nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea inculpaților, de vreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și apreciate în modul cuvenit, demonstrează cu certitudine participarea acestora la săvârșirea infracțiunii imputate. Astfel, motivele invocate în apeluri, sub aspectul nevinovăției inculpaților, reprezintă opinia subiectivă a părții apărării. Urmărirea penală și judecata în fond s-au desfășurat cu respectarea procedurii prevăzute de lege și, respectiv, nu se constată încălcări care atrag nulitatea actelor procedurale efectuate. Starea de fapt și de drept constatată de prima instanță, concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relevate în cuprinsul sentinței. La aplicarea pedepsei inculpatului Baciu A., prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 și 90 Cod penal, corect ținând cont de persoana inculpatului, de circumstanțele cauzei, de categoria infracțiunilor săvârșite, de influența pedepsei asupra corectării și reeducării lui. Totodată, pedeapsa cu închisoare și cu executarea ei aplicată inculpaților Culaghin V. și Pogonii M. este disproporțională cu rezultatul infracțional, ori, în cazul în care prejudiciul material produs prin infracțiune constituie 113, 39 lei, nu este rezonabilă și rațională o asemenea pedeapsă. Prin urmare, prima instanță n-a acordat deplină eficientă prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal la soluționarea pedepsei în privința inculpaților Culaghin V. și Pogonii M. 10 Inculpatul Culaghin V. a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, care, conform art. 16 alin. (4) Cod penal, se clasifică ca gravă, se caracterizează satisfăcător la locul de trai, la evidența medicului psihiatru nu se află. Pe această linie de considerente, față de inculpatul Culaghin V. este oportună și rezonabilă aplicarea pedepsei prevăzute de lege - închisoare, cu suspendarea condiționată a executării ei pe un termen de probațiune, care va asigura atingerea scopului prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal. Interpretarea judiciară a prevederilor articolul 90 Cod penal, care constituie sediul instituției suspendarea condiționată a executării pedepsei, în raport cu circumstanțele cauzei și persoana inculpatului Culaghin V., determină concluzia că în speță există temei legal pentru aplicarea acestora. Inculpatul Pogonii M. a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, care, conform art. 16 alin. (4) Cod penal, se clasifică ca gravă, se caracterizează satisfăcător la locul de trai, la evidența medicului psihiatru nu se află. Pe această linie de considerente, față de inculpatul Pogonii M. este oportună și rezonabilă aplicarea pedepsei prevăzute de lege - închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune, care va asigura atingerea scopului prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal. Interpretarea judiciară a prevederilor art. 90 Cod penal, care constituie sediul instituției suspendarea condiționată a executării pedepsei, în raport cu circumstanțele cauzei și persoana inculpatului Pogonii M., determină concluzia că în speță există temei legal pentru aplicarea acestora. 5. Procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sîli Radu, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe în privința inculpaților Pogonii Mișeli și Culaghin Vasilii, cu dispunerea rejudecării cauzei în privința lui Baciu Alexei de către instanța de apel, în alt complet de judecată. Recurentul a invocat că, argumentele instanței de fond privind individualizarea pedepsei inculpaților Pogonii M. și Culaghin V. sunt plauzibile. Cu referire la inculpatul Baciu A., este necesar de menționat că nu și-a recunoscut vina, nu s-a căit de cele comise, lipsesc circumstanțe atenuante, în prezența circumstanței agravante „săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate”, instanțele incorect au ajuns la concluzia că reeducarea poate avea loc fără izolare de societate. Nu a reparat prejudiciul cauzat părții vătămate, în cadrul urmăririi penale, cât și judecării cauzei, ultimul s-a eschivat de la prezentare, fiind dat în căutare. Astfel, reieșind din faptul că inculpatul este recunoscut vinovat de comiterea a unei infracțiuni grave, fără a avea până în prezent careva mustrări de conștiință și regrete, reeducarea lui poate fi înfăptuită doar prin izolare de societate. Concluziile instanței de apel la capitolul individualizării pedepsei stabilite inculpaților sunt greșite și în contradicție cu probatoriul administrat la etapa urmăririi penale și cercetării judiciare, neconforme scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor 11 invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. 5.1. A declarat recurs ordinar și avocata Mîrzîncu Aurelia, în care solicită casarea sentinței și deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Culaghin Vasilii să fie achitat, din motivul că în acțiunile lui nu se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii. Recurenta a invocat că, atât sentința instanței de fond și decizia instanței de apel sunt absolut ilegale și neîntemeiate, bazate pe apreciere eronată a tuturor probelor anexate la dosar, cauza fiind examinată unilateral. Acuzarea nu a acumulat și nu a prezentat în fața instanței careva probe incontestabile, care ar dovedi cert vinovăția lui în comiterea infracțiunii. Pe parcursul examinării cauzei în urma audierii martorilor, precum și în urma audierii inculpatului, care nu și-a recunoscut vina, nu a fost dovedită vinovăția lui în comiterea infracțiunii imputate. Unica probă pe care se bazează învinuirea sunt declarațiile martorilor acuzării care sunt colaboratorii magazinului, care nu au fost confirmate cu alte probe veridice și directe, care ar demonstra vinovăția inculpatului. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. 5.2. Avocata Gorea Tatiana, la fel a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărârilor adoptate în privința lui Pogonii Mișeli, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. Recurenta a invocat că, din probele examinate nu s-a constatat componența infracțiunii prevăzute de art. 187 Cod penal, și anume sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane. Nu este probată intenția comună a trei inculpați de a acționa împreună pentru a sustrage un pachet de țigări și un pachet de semințe. Cel puțin prin faptul, că fiecare din inculpat a luat în datorie marfă diferită, ce rezultă din declarațiile lor. Astfel, atât prima instanță cât și cea de apel au admis o eroare grava de fapt și de drept în motivarea soluției adoptate și nu au ținut cont că, nicio probă cercetată în prima instanță și cea de apel nu a demonstrat participarea lui Barbaroș Veniamin în sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane. Pin urmare, nu a fost probată vinovăția lui Pogonii M. din cauză că nu a fost probată intenția de a sustrage bunurile în suma de 113 lei, prin faptul că lui i s-a permis de paznicul magazinului de a părăsi magazinul cu sacoșa în mână, cu produse care le- a luat în datorie. Barbaroș Veniamin a declarat că fapta nu a fost comisă de către el, consideră că martorii au dat declarații false și nu a avut posibilitatea să adreseze întrebări martorilor, iar nicinu un corp delict nu a fost depistat la el. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. 12

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare nominalizate pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Conform art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Sub acest aspect se reține că, recursurile avocateselor Mîrzîncu A. și Gorea T. sunt fondate în drept pe temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de procedură penală, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 5.1. și 5.2. din decizie). Însă, în recursurile respective, în pofida normelor de drept enunțate, nu este specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârilor contestate, care ar fi erorile de drept și esența că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, dar raportată la prescripțiile din art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care ar fi afectat soluția, că nu au fost întrunite elementele infracțiunii, că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și care ar fi cea corectă în asemenea caz, fiind omisă în totalitate argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct. 5.1. și 5.2. din decizie). Circumstanțele enunțate denotă că aceste recursuri nu întrunesc condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursurile ordinare ale avocaților cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurente. Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. 13 În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile ordinare ale apărării (pct. 5.1, 5.2. din decizie), avocata Gorea T. invocând circumstanțe improprii speței, cum ar fi: „...nu a demonstrat participarea lui Barbaroș Veniamin în sustragerea pe ascuns a bunurilor..., Barbaroș Veniamin a declarat că fapta nu a fost comisă de către el...”, se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpaților Pogonii M. și Culaghin V. și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestora, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpaților, martorilor Troian L. și Cibotari S., înregistrările video de pe CD-R anexate la cauza penală prin ordonanța de ridicare din 20.02.2017 și cercetate în ședința de judecată, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detailat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile apărării, instanțele indicând motivele pentru care au respins dovezile și versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunilor prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursurile vizate, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5.1 și 5.2. din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanțele judecătorești au apreciat probele și circumstanțele cauzei privind învinuirea formulată inculpaților Pogonii M. și Culaghin V. Dar, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, 14 în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursurile vizate au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2. – 5.1. și 5.2. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). Împrejurările enunțate denotă în mod evident, că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate în recursurile apărării, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au fost întrunite elementele infracțiunii, și că aceste recursuri ordinare sunt vădit neîntemeiate. În al treilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul procurorului (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpaților în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, cât și de prevederile art. 7, 61, 75 alin. (1) și (2), 90 Cod penal, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. La stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului (pct. 4. din decizie). Deci, pedeapsa a fost motivată, individualizată și aplicată inculpaților în corespundere cu prevederile legale, fiind una echitabilă și proporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, cât și a scopului pedepsei penale sub 15 aspectul restabilirii echității sociale, corectării inculpaților, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lor, cât și a altor persoane. Pe lângă aceasta, recursul procurorului, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanță de apel a apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în latura pedepsei în alt sens decât cel pe care îl propune procurorul este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal. Circumstanțele enunțate atestă, că instanță de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de acest recurent, că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au fost aplicate inculpaților pedeapse individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar al procurorului este vădit neîntemeiat. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Astfel, odată ce sunt vădit neîntemeiate, recursurile de pe rol urmează a fi declarate inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sîli Radu, de avocata Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Culaghin Vasilii și de avocata Gorea Tatiana în numele inculpatului Pogonii Mișeli, împotriva deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2019, în privința inculpaților Pogonii Mișeli XXXXX, Culaghin Vasilii XXXXX și Baciu Alexei XXXXX, pe motiv că sunt vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 martie 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 16