1ra-97/2021 — art. 201/1 alin.1 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 201/1 alin.1 lit. a CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct.6, 10 CPP
1ra-97/2021 — art. 201/1 alin.1 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.1ra-97/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
10 februarie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Țurcan Anatolie și Cobzac Elena,
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către
avocatul Găină Natalia în numele inculpatului Cebaniuc Evghenii și de către partea
vătămată Cebaniuc Evdochia, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 27 ianuarie 2020, în cauza penală în privința lui
Cebaniuc Evghenii xxxx xxxx
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 21.04.2016 – 30.11.2018;
Instanța de apel: 04.09.2019 – 27.01.2020;
Instanța de recurs: 27.07.2020 – 10.02.2021.
a c o n s t a t a t :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 27 decembrie 2018,
Cebaniuc Evghenii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2011 alin.(1) lit.
a) Cod penal (episodul din 21.07.2017), la 3 ani închisoare, iar potrivit art.90 Cod
penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de
probațiune de 3 ani.
Procesul penal privind învinuirea lui Cebaniuc Evghenii în săvârșirea
infracțiunilor prevăzute art.2011 alin.(1) Cod penal (episoadele din 14.11.2015 -
15.11.2015 și 11.05.2016), s-a încetata în legătură cu expirarea termenului de tragere
la răspundere penală.
Prin aceiași sentință a fost încetat procesul penal în privința inculpatei Trohin
Natalia, însă în privința acesteia hotărârile judecătorești cu recurs ordinar nu se
contestă.
Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Cebaniuc Evghenii,
în perioada de timp de la data de 14.11.2015 până la data de 15.11.2015, împreună și
1
de comun cu concubina sa Trohin Natalia, aflându-se la domiciliu, situat pe bd. xxxx
ap. xx, mun. xxxx, i-au provocat cet. Cebaniuc Evdochia a.n. xxxx, suferință psihică
și fizică, soldată conform raportului de expertiză medico-legală nr. 26/D din
12.01.2016, echimoze pe față, excoriație la nivelul buzei superioare, echimoză la
nivelul toracelui anterior, echimoze la nivelul toracelui posterior, multiple echimoze
masive la nivelul membrilor superioare, echimoze masive la nivelul coapsei stângi,
care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în
timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și
potrivit aprecierii experților, se califică ca vătămare ușoară, cauzându-i astfel părții
vătămate Cebaniuc Evdochia suferință fizică și psihică, care au fost constatate prin
raportul de expertiză psihiatrică-legală nr. 216a - 2016.
Tot el, Cebaniuc Evghenii, la data de la data de 11.05.2016, aproximativ la ora
17.00, aflându-se la domiciliu în apartamentul xx, bd. xxxx, mun. xxxx, în rezultatul
unui conflict iscat între el și mama sa, Cebaniuc Evdochia, a agrest-o fizic aplicându-i
multiple lovituri cu pumnii peste diferite regiuni ale corpului, astfel provocându-i cet.
Cebaniuc Evdochia leziuni corporale sub formă de echimoze la nivelul feței, brațul
stâng, echimoze cu excoriații la nivel gâtului și gambei pe stânga, care au fost cauzate
în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, și care conform
raportului de expertiză nr.2111 din 12.05.2016 se califică ca vătămare neînsemnată.
Tot el, Cebaniuc Evghenii, la 21.07.2017, aproximativ ora 06.00, aflându-se la
domiciliu, în ap. xx, bd. xxxx, mun. xxxx, în urma unui conflict cu mama sa,
intenționat i-a aplicat mamei sale, Cebaniuc Evdochia multiple lovituri cu o bucată de
lemn în regiunea capului și membrilor superioare, cauzându-i astfel, conform
raportului de expertiză judiciară nr.1784/D din 23.08.2017, fractura oaselor nazale
fără deplasare, echimoze la nivelul feței și membrelor superioare, care au fost cauzate
în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și în
circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se
califică ca vătămare ușoară.
Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima
instanța a reținut în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale
infracțiunilor prevăzute art.2011 alin.(1) lit. a) Cod penal (episodul din 21.07.2017) și
art.2011 alin.(1) Cod penal (episoadele din 14.11.2015 - 15.11.2015 și 11.05.2016).
Procurorul a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia,
rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care lui Cebaniuc Evghenii, în baza art.2011 alin.(1) lit. a) Cod penal,
comisă la 21.07.2017 să-i fie stabilită pedeapsa 3 ani închisoare, cu executarea în
penitenciar de tip semiînchis. Iar, procesul penal privind învinuirea în săvârșirea
infracțiunilor prevăzute art.2011 alin.(1) Cod penal (episoadele din 14.11.2015 -
15.11.2015 și 11.05.2016), să fie încetata în legătură cu expirarea termenului de
2
tragere la răspundere penală.
În motivarea cerințelor sale a invocat că, acuzarea a invocat că, acțiunile
inculpatului Cebaniuc Evghenii, la momentul comiterii faptelor prejudiciabile
incriminate, au fost corect încadrate din punct de vedere juridic de către procurorii
respectivi, care au condus urmărirea penală în cauzele penale prezente în fața
instanței, în strictă conformitate și corespunzător exigențelor legislației penale în
vigoare la momentul săvârșirii de către Cebaniuc Evghenii a infracțiunilor.
Cu referire la măsura de pedeapsă stabilită lui Cebaniuc Evghenii partea
acuzării a considerat că, instanța de judecată a stabilit acestuia o pedeapsă prea
blândă, or, acesta în repetate rânduri a săvârșit fapte prejudiciabile și anume, violența
în familie în privința membrului familiei sale, a mamei. Anterior a fost condamnat la
închisoare pentru o faptă similară săvârșită în privința mamei sale, respectiv se
impune concluzia că termenul pedepsei cu închisoarea aplicată anterior lui Cebaniuc
Evghenii nu a fost un termen suficient, care să-l influențeze în sensul reeducării, ceea
ce vădit indică la necesitatea aplicării unei pedepse mai severe și respectiv
proporțională faptei prejudiciabile comise.
Mai mult de atât, Cebaniuc Evghenii a săvârșit infracțiunea în perioada când
antecedentul penal nu era stinse. Cu referire la circumstanțele care agravează
răspunderea inculpatului Cebaniuc Evghenii, nu a fost luat în considerație faptul că,
acesta a săvârșit infracțiuni cu bună știință, profitând de starea de neputință cunoscută
lui și evidentă a victimei, cet. Cebaniuc Evdochia, care se datorează vârstei înaintate,
bolii, inclusiv unui alt factor și anume, acelui că victima este mama lui, acționând cu
intenție directă îndreptată la cauzarea suferințelor fizice și psihice, unei persoane
apropiate, membru al familiei sale, și nu în ultim rând a comis repetat aceiași
infracțiune împotriva – mamei, care i-a dat viață.
Din motivele enunțate, procurorul a considerat oportun a se lua în vedere la
stabilirea felului și a măsurii de pedeapsă pentru Evghenii Cebaniuc și de influența
pedepsei care urmează a fi aplicată lui în sensul corectării și reeducării, precum și în
vederea asigurării unei echități în raport cu faptele săvârșite de către acesta, mai luând
în cont condițiile de viață ale lui și anume, nu este angajat în câmpul muncii, duce un
mod sedentar și amoral de viață, se ceartă, inițiază scandaluri, consumă abuziv băuturi
spirtoase, iar ca urmare are de suferit doar victima, violenței în familie, mama
acestuia, cet. Evdochia Cebaniuc.
Prin urmare, partea acuzării a constatat că, instanța de judecată, la emiterea
sentinței în privința lui Cebaniuc Evghenii, a încălcat prevederile legislației penale și
procesual penale, ori, în conformitate cu prevederile art.26 alin.(2) din Codul penal
judecătorul judecă materialele și cauzele penale conform legii și propriei convingeri
bazate pe probele cercetate în procedura judiciară respectivă; iar potrivit art.27
alin.(1)-(2) din Codul penal, judecătorul și persoana care efectuează urmărirea penală
3
apreciază probele în conformitate cu propria lor convingere, formată în urma
cercetării tuturor probelor administrate; nici o probă nu are putere probantă dinainte
stabilită.
Prin deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 ianuarie
2020, a fost admis apelul, casată parțial sentința, în partea stabilirii pedepsei și
pronunțată în această parte o hotărâre nouă, potrivit modului stabilit pentru prima
instanță prin care lui Cebaniuc Evghenii, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art.2011 alin.(1) lit. a) Cod penal, comisă la 21.07.2017, i-a fost exclus
prevederile art.90 Cod penal, în rest sentința a fost menținută fără modificări.
În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a
stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului Cebaniuc Evghenii pe
episodul din 21.07.2017, condamnându-l potrivit prevederilor art.2011 alin.(1) lit. a)
Cod penal, care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite o
încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat.
Totodată, instanța de apel a analizat în ansamblu totalitatea probelor
administrate și cercetate în cadrul întregului proces penal, care au fost verificate și a
ajuns la concluzia ca întemeiată soluția instanței de fond privind încetarea procesului
penal, în legătură cu expirarea termenului de tragere la răspundere penală a
inculpatului privind învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute art.2011 alin.(1)
Cod penal (episoadele din 14.11.2015 - 15.11.2015 și 11.05.2016), în legătură cu
expirarea termenului de tragere la răspundere penală.
Privitor la categoria și măsura de pedeapsă aplicată inculpatului Cebaniuc
Evghenii, instanța de apel a considerat că la stabilirea măsurii și mărimii pedepsei
pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(1) lit. a) Codul penal, instanța
de fond i-a stabilit o pedeapsă prea blândă, în corespundere cu infracțiunea comisă, or,
reieșind din prevederile art.61 Cod penal și art.75 Cod penal, pedeapsa are drept scop
restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii
de noi infracțiuni din partea condamnaților.
În acest sens, instanța de apel a menționat că, instanța de fond la aplicarea
pedepsei în privința lui Cebaniuc Evghenii a reținut că, acesta anterior a mai comis
infracțiuni similare săvârșită în privința unei persoane de vârstă înaintată, însă pe
motiv că, s-a împăcat cu partea vătămată, instanța la stabilirea pedepsei a aplicat
prevederile art.90 Cod penal și a dispus suspendarea condiționată a executării
pedepsei închisorii pe un termen de 3 ani.
În circumstanțele expuse, instanța de apel a reținut că, instanța urma să-i aplice
inculpatului pedeapsa cu închisoare, în limitele sancțiunii prevăzute de art.2011
alin.(1) lit. a) Cod penal, fără aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, or, acesta în
repetate rânduri a săvârșit fapte prejudiciabile și anume, violența în familie în privința
membrului familiei sale, a mamei. Anterior a fost condamnat la închisoare pentru o
4
faptă similară săvârșită în privința mamei sale, respectiv se impune concluzia că
termenul pedepsei cu închisoarea aplicată anterior lui Cebaniuc Evghenii nu a fost un
termen suficient, care să-l influențeze în sensul reeducării, ceea ce vădit indică la
necesitatea aplicării unei pedepse mai severe și respectiv proporțională faptei
prejudiciabile comise.
Avocatul Găină Natalia în numele inculpatului, în temeiul pct.5) alin.(1)
art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea
acesteia cu menținerea sentinței.
În motivarea cerințelor sale a invocat că, inculpatul a recunoscut comiterea
infracțiunii imputate, însă instanța de apel a admis apelul declarat de către procuror.
Cu care nu este decacord, deoarece este prea aspră.
Recurentul a precizat că, până la reținerea inculpatului de către colaboratorii de
poliție la 31 ianuarie 2020, locuia pe aceiași adresă cu partea vătămată bd. Decebal
91.ap.50 mun. Chișinău și careva citați nu a primit.
În aceste circumstanțe a susținut că, inculpatul nu a fost citat legal la ședința de
judecată pentru a-și asigura apărarea. Mai mult ca atât acesta a fost reținut la 31
ianuarie 2020 de acasă de colaboratorii poliții al IP Botanica.
5.1. Partea Vătămată Cebaniuc Evdochia a contestat cu recurs decizia,
solicitând casarea acesteia și aplicarea unei pedepse non privative de libertate în
privința inculpatului.
În motivarea cerințelor sale a invocat că, este o persoană cu o vârstă înaintată
care după arestare feciorului ei, Cebaniuc Evghenii a rămas de una singură și are
nevoie de îngrijire fiindcă este bolnavă.. Până la moment nu înțelege de ce fiul ei este
plasat în închisoare deoarece instanța de judecată i-a aplicat o pedeapsă penală cu
suspendare și el în fiecare lună se prezenta la biroul de probațiune.
Procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de
partea apărării, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit
neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în
raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide
inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.
7.1 Cu referire la recursul declarat de avocatul Găină Natalia în numele
inculpatului.
Conform art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel
poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond
ori de apel.
Conform art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în
5
care constată că este vădit neîntemeiat.
Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că titularul
acestuia invocă temeiul pentru recurs stipulat la pct.5) alin.(1) art.427 Cod de
procedură penală și anume că cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără
citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta
și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, pe lângă aceasta a indicat că nu
este de acord cu individualizarea pedepsei care este prevăzut ca temei de casare la
pct.10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și de apel când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține
că temeiurile invocate de recurenți și motivele specificate în susținerea acestora, nu s-
au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, din următoarele considerente.
În privința temeiului de recurs invocat prevăzut de art.427 alin.(1) pct.5) Cod
de procedură penală, precum că instanțele de fond au judecat cauza în absența
inculpatului, Colegiul penal atestă că a fost invocat eronat, or, aceste afirmați
contravine avizului poștal din 04 decembrie 2019 (f.d.52, vol. IV), procesul-verbal al
ședinței instanței de apel din 04 decembrie 2019 (f.d.54-55, vol. IV), ordonanței de
aducere silită a inculpatului Cebaniuc Evghenii și a materialelor anexate (f.d.58-60,
vol. IV), încheierea din 04 decembrie 2019 de anunțare în căutare a inculpatului
(f.d.62-66, vol. IV) și procesului - verbal de reținere din 30 ianuarie 2020 (f.d.70, vol.
IV) și nu în ultimul rând, ignorarea de către inculpat a prevederilor art.319 alin.(2)
Cod de procedură penală.
Referitor la temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 10) alin.(1) art.427 Cod de
procedură, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a
repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care s-au
aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul penal constată
lipsa în recursul declarat a oricărei motivații desfășurate, precum și lipsa argumentelor
concrete, esențiale la caz, care în viziunea recurentului a-r vicia hotărârea contestată.
Analizând acest temei în raport cu motivele invocate în recursul declarat,
Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare.
Colegiul reține că autorul recursului este de acord cu starea de fapt stabilită de
către instanțele de judecată, însă critică hotărârile instanțelor judecătorești referitor la
pedeapsa aplicată.
Instanța de recurs consideră că, motivele invocate de către recurent la acest
capitol, sunt lipsite de temei legal.
Astfel, Colegiul penal relevă că, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea
unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii
articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.
6
Totodată, conform art.75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și
termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea
infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele
cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei
acestuia.
Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea
inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă
scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul
făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie
individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării
legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de
individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor
circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele
prevăzute de lege.
Subsecvent, instanța de recurs reține că instanța de apel a dat deplină eficiență
prevederilor art.art.61 și 75 Cod penal, ținând cont de toate circumstanțele cauzei, de
gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana inculpatului, de
comportamentul acestuia de până și după săvârșirea infracțiunii, care anterior a mai
fost tras la răspundere la răspundere penală, de circumstanțele cauzei care atenuează
ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Colegiul penal apreciază drept neîntemeiat argumentul recurentului precum că,
instanța de apel i-a stabilit cea mai aspră pedeapsă, fiind una nemotivată, or, instanța
de apel a remarcat necesitatea formării unei viziuni complete despre persoana celui
vinovat, ceea ce impune luarea în considerare a dezvoltării psihofizice a acestuia, a
particularităților psihice, a mediului în care se află acesta (condițiile sale de viață,
atitudinea sa în societate, în familie), pregătirea profesională, precum și comportarea
făptuitorului înainte și după săvârșirea infracțiunii și condamnările anterioare. În cele
din urmă, instanța de apel a ajuns la concluzia că, atitudinea inculpatului în societate,
față de lege și normele morale de conviețuire ale societății îl caracterizează, ca o
persoană predispusă la săvârșirea infracțiunilor.
În acest context, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată
inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului
proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului,
precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor
persoane.
În consecință, Colegiul penal opinează că argumentele punctate în cererea de
recurs nu sunt incidente cauzei deferite judecății, instanța de apel și-a motivat just
7
soluția adoptată, pedeapsa aplicată inculpatului fiind individualizată corect, fapt ce
determină incontestabil concluzia de inadmisibilitate a recursului ca fiind vădit
neîntemeiat, acesta urmând a fi declarat inadmisibil.
7.2 Cu referire la recursul declarat de către partea vătămată Cebaniuc Evdochia.
Potrivit art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând
admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel,
decide asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că, recursul este
declarat peste termen.
Termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită prin
lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din
dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși recursul a fost declarat după
expirarea termenului el urmează a fi respins ca tardiv, cu excepția când întârzierea a
fost determinată de motive întemeiate.
În conformitate cu prevederile art.422 Cod de procedură penală, termenul de
recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
Potrivit dispozițiilor art.230 Cod de procedură penală, în cazul în care pentru
exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea
acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste
termen.
Analizând materialele cauzei, Colegiul penal constată, că conform procesului-
verbal al ședinței de judecată din 27 ianuarie 2020 (f.d.73 vol. V), a fost pronunțat
dispozitivul deciziei instanței de apel în prezența inculpatului Cebaniuc Evghenii, care
potrivit recursului declarat partea vătămată Cebaniuc Evdochia locuiește împreună cu
inculpatul în mun. Chișinău bd. Decebal 91 ap.50, care inevitabil cunoștea despre data
pronunțări deciziei instanței de apel.
Conform art.231 alin.(2)-(3) Cod de procedură penală, calcularea termenelor
procedurale se pornește de la ora, ziua, luna și anul indicate în actul care a provocat
curgerea termenului. La calcularea termenelor nu se ia în calcul ora sau ziua de la care
începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.
Așadar în speță, termenul de declarare a recursului conform art.422 Cod de
procedură penală, a început să decurgă din 10 martie 2020 de la pronunțarea deciziei
integrale, ultima zi pentru declararea recursului fiind 11 martie 2020, iar recursul
ordinar declarat de partea vătămată Cebaniuc Evdochia a fost depus la 27 octombrie
2020 (conform ștampilei de pe plic), prin urmare, cu omiterea termenului de 30 de
zile stabilit de lege.
În acest context instanța de recurs dispune inadmisibilitatea recursului ca fiind
tardiv, aceasta nu se expune asupra circumstanțelor de drept ale cauzei și legalității
hotărârii adoptate, din care motiv nu există temei de a se verifica legalitatea deciziei
instanței de apel.
8
În sinteza celor stabilite supra, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor
de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub
aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și
întemeiată, iar recursul ordinar declarat de către avocatul Găină Natalia în numele
inculpatului ca fiind vădit neîntemeiat și cel declarat de către partea vătămată
Cebaniuc Evdochia ca inadmisibil, deoarece este declarat peste termen.
În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Găină
Natalia în numele inculpatului Cebaniuc Evghenii și de către partea vătămată
Cebaniuc Evdochia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 27 ianuarie 2020, în cauza penală în privința lui Cebaniuc Evghenii xxxx, de către
avocatul Găină Natalia în numele inculpatului Cebaniuc Evghenii, ca fiind vădit
neîntemeiat și de către partea vătămată Cebaniuc Evdochia, ca fiind declarat peste
termen.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 martie 2021.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
9