1ra-55/21 — Art.241/1 al.5, 190 alin.5 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 28 februarie 2017: Rusu Veaceslav xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.2411 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare; - art.190 alin.(5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare și gestionare a mijloacelor financiare pe termen de 5 ani. 1 În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Rusu Veaceslav i s-a stabilit pedeapsa definitivă cu închisoare pe termen de 8 ani și 6 luni, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare și gestionare a mijloacelor financiare pe termen de 5 ani. Procopciuc Vera xxxxx a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza: - art.2411 alin.(1) Cod penal, la 2 ani închisoare; - art.190 alin.(4) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare și gestionare a mijloacelor financiare pe un termen de 5 ani. În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Procopciuc Vera i s-a stabilit pedeapsa definitivă cu închisoare pe termen de 7 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare și gestionare a mijloacelor financiare pe termen de 5 ani.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, Rusu Veaceslav a săvârșit practicarea activității financiare fără înregistrare și fără autorizare în modul prevăzut de legislație și escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari în următoarele circumstanțe: Rusu Veaceslav, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Procopciuc Vera, pe parcursul anului 2015, a organizat și pus în funcțiune pe întreg teritoriul Republicii Moldova o schemă criminală, creând o entitate de tip „piramidă financiară”, cu denumirea „Fondul reciproc Mercury”, specializată în colectarea de la cetățeni a depunerilor sub formă de mijloace bănești în schimbul unor pretinse dividende avantajoase, entitate care n-a fost înregistrată în Registrul de Stat al Întreprinderilor și care nu dispune de statut de persoană juridică, nefiind autorizată pentru desfășurarea unui astfel de gen de activitate, prin care fapt au fost încălcate prevederile legale, inclusiv: - art.12 alin.(1) al Legii instituțiilor financiare nr.550 din 21.07.1996, potrivit căruia, nici o persoană nu poate practica activități financiare, care includ acceptarea de depozite sau echivalente ale acestora, fără licență emisă de Banca Națională; - art.7 alin. (1) pct. 2), 27 alin. (1), 28 alin.(1) al Legii asociațiilor de economii și împrumut nr.139-XVI din 21.06.2007, potrivit cărora, asociația de economii și împrumut, în funcție de categoria licenței deținute, poate oferi membrilor săi acceptarea depunerilor de economii. Asociația se înregistrează în conformitate cu legislația privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali. Asociația înregistrată se supune licențierii în conformitate cu Legea nr. 451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licențieri a activități de întreprinzător; - art.8 alin.(1) lit. c) pct.36) al Legii privind reglementarea prin licențiere a 2 activității de întreprinzător nr.451-XV din 30.07.2001, potrivit căruia, se supune reglementării prin licențiere, de către Comisia Națională a Pieței Financiare activitatea asociațiilor de economii și împrumut; - art.6 alin.(4) și 94 alin.(2) al Legii privind piața de capital nr.171 din 11.07.2012, potrivit cărora, fondul de investiții este un organism de plasament colectiv în valori mobiliare fără personalitate juridică, constituit pe bază de contract de societate civilă, care donează și răscumpără în mod continuu și fără întârziere titlurile de participare sub formă de unități de fond și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile prezentei legi și cu actele normative ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Un fond de investiții poate fi înființat în baza unui contract de societate civilă numai de o societate de administrare fiduciară a investițiilor prin adoptarea regulilor fondului și încheierea unui contract cu un depozitar privind prestarea serviciilor de depozitare. Urmare a desfășurării ilegale a activități financiare de către Rusu Veaceslav, prin intermediul „Fondului reciproc Mercury”, pe parcursul anului 2015, au fost colectate ilegal, de la mai multe persoane, mijloace financiare, după cum urmează: pe parcursul lunilor ianuarie-martie 2015 de la Drujco Pavel suma de 55 000 lei; la 06.07.2015 și 28.07.2015 de la Țigan Ion sumele de 50 000 lei și 100 000 lei; în luna septembrie 2015 de la Rusu Zinaida suma de 10 000 lei; în luna septembrie 2015 de la Bețivu Valentin suma de 30 000 lei; la 18.09.2015 de la Borodin Grigore suma de 30 000 lei; în luna septembrie 2015 de la Arventiev Victor suma de 40 000 lei; în luna septembrie 2015 de la Simonova Svetlana suma de 10 000 lei. Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Rusu Veaceslav în baza art.2411 alin.(1) Cod penal, după indicii calificativi - practicarea activității financiare fără înregistrare și fără autorizare în modul prevăzut de legislație. Tot el, Rusu Veaceslav, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Procopciuc Vera, pe parcursul anului 2015, a organizat și pus în funcțiune pe întreg teritoriul Republicii Moldova o schemă criminală, creând o entitate de tip „piramidă financiară”, cu denumirea „Fondul reciproc Mercury”, specializată în colectarea de la cetățeni a depunerilor sub formă de mijloace bănești, în schimbul unor pretinse dividende avantajoase, entitate care n-a fost înregistrată în Registrul de Stat al Întreprinderilor și care nu dispune de statut de persoană juridică, nefiind autorizată pentru desfășurarea unui astfel de gen de activitate, după ce a primit și însușit de la diferite persoane fizice mijloace bănești în sumă de 325 000 lei, cauzându-le daune în proporții deosebit de mari, inclusiv pe parcursul lunilor ianuarie - martie 2015 de la Drujco Pavel suma de 55 000 lei, în mun. Chișinău; la 06.07.2015 de la Țigan Ion suma de 50 000 lei și la 28.07.2015 în satulxxxxx, raionul Xxxxx suma de 100 000 lei; în luna septembrie 2015 de la Rusu Zinaida suma de 10 000 lei în satul xxxxx, raionul xxxxx; în luna septembrie 2015 de la Bețivu Valentin suma de 30 000 lei în satulxxxxx, raionul Xxxxx; la 18.09.2015 de la cet. Borodin Grigore 3 suma de 30 000 lei, în satulxxxxx, raionul Xxxxx; în luna septembrie 2015 de la Arventiev Victor suma de 40 000 lei, în incinta unei cafenele din sect. Ciocana, mun. Chișinău; în luna septembrie 2015 de la Simonova Svetlana, prin intermediul lui Arventiev Victor, suma de 10 000 lei, în incinta unei cafenele din sect. Ciocana, mun. Chișinău. Acțiunile inculpatului Rusu Veaceslav au fost încadrate de prima instanță în baza art.190 alin.(5) Cod penal, după indicii calificativi escrocheria - dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari. La fel, prima instanță a constatat în fapt că, Procopciuc Vera a comis practicarea activității financiare fără înregistrare și fără autorizare în modul prevăzut de legislație și escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții mari, în următoarele circumstanțe: Procopciuc Vera, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Rusu Veaceslav, pe parcursul anului 2015, a organizat și pus în funcțiune pe întreg teritoriul Republicii Moldova o schemă criminală, creând o entitate de tip „piramidă financiară”, cu denumirea „Fondul reciproc Mercury”, specializată în colectarea de la cetățeni a depunerilor sub formă de mijloace bănești, în schimbul unor pretinse dividende avantajoase, entitate care n-a fost înregistrată în Registrul de Stat al Întreprinderilor și care nu dispune de statut de persoană juridică, nefiind autorizată pentru desfășurarea unui astfel de gen de activitate, prin care fapt au fost încălcate prevederile legale, inclusiv: - art.12 alin.(1) al Legii instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1996, potrivit căruia, nici o persoană nu poate practica activități financiare, care includ acceptarea de depozite sau echivalente ale acestora, fără licență emisă de Banca Națională; - art.7 alin.(1) pct. 2), 27 alin. (1), 28 alin.(1) al Legii asociațiilor de economii și împrumut nr.139-XVI din 21.06.2007, potrivit cărora, asociația de economii și împrumut, în funcție de categoria licenței deținute, poate oferi membrilor săi acceptarea depunerilor de economii. Asociația se înregistrează în conformitate cu legislația privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali. Asociația înregistrată se supune licențierii în conformitate cu Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător; - art.8 alin.(1) lit. c) pct.36) al Legii privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător nr.451-XV din 30.07.2001, potrivit căruia, se supune reglementării prin licențieri, de către Comisia Națională a Pieței Financiare activitatea asociațiilor de economii și împrumut; - art.6 alin.(1) și 94 alin. (2) al Legii privind piața de capital nr.171 din 4 11.07.2012, potrivit cărora, fondul de investiții este un organism de plasament colectiv în valori mobiliare fără personalitate juridică, constituită pe bază de contract de societate civilă, care așază și răscumpără în mod continuu și fără întârziere titlurile de participare sub formă de unități de fond și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile prezentei legi cu actele normative ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Un fond de investiții poate fi înființat în baza unui contract de societate civilă numai de o societate de administrare fiduciară a investițiilor prin adoptarea regulilor fondului și încheierea unui contract cu un depozitar privind prestarea serviciilor de depozitare. Urmare a desfășurării ilegale a activității financiare de către Procopciuc Vera, prin intermediul „Fondului reciproc Mercury”, pe parcursul anului 2015, au fost colectate ilegal de la mai multe persoane, mijloace financiare, după cum urmează: pe parcursul lunilor ianuarie-martie 2015 de la Drujco Pavel suma de 55 000 lei; în luna septembrie 2015 de la Arventiev Victor, suma de 40 000 lei. Acțiunile inculpatei Procopciuc Vera au fost încadrate de prima instanță în baza art.2411 alin.(1) Cod penal, după indicii calificativi - practicarea activității financiare fără înregistrare și fără autorizare în modul prevăzut de legislație. Tot ea, Procopciuc Vera, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Rusu Veaceslav, pe parcursul anului 2015, a organizat și pus în funcțiune pe întreg teritoriul Republicii Moldova o schemă criminală, creând o entitate de tip „piramidă financiară”, cu denumirea „Fondul reciproc Mercury”, specializată în colectarea de la cetățeni a depunerilor sub formă de mijloace bănești, în schimbul unor pretinse dividende avantajoase, entitate care nu a fost înregistrată în Registrul de Stat al Întreprinderilor și care nu dispune de statut de persoană juridică, nefiind autorizată pentru desfășurarea unui astfel de gen de activitate, după ce a primit și însușit de la diferite persoane fizice mijloace bănești în sumă de 95 000 lei, cauzându-le daune în proporții mari, inclusiv: pe parcursul lunilor ianuarie-martie 2015 de la Drujco Pavel suma de 55 000 lei, în mun. Chișinău; în luna septembrie 2015 de la Arventiev Victor suma de 40 000 lei în incinta unei cafenele din sect. Ciocana, mun. Chișinău. Acțiunile inculpatei Procopciuc Vera au fost încadrate în baza art.190 alin.(4) Cod penal, după indicii calificativi escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții mari.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpaților, prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera să fie achitați de sub învinuirile înaintate, din motiv că nu există faptele infracțiunilor sau faptele inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunilor. 3.1. În motivarea apelului declarat, avocatul a menționat că: - constatările instanței sunt în contradicție cu acțiunile inculpaților, în 5 rechizitoriu nu este indicată suma presupusă a fi însușită de către Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera, calculată abstract aceasta fiind de 325 000 lei și 95 000 lei; - părțile vătămate audiate au declarat că nu au pretenții materiale și nici morale față de inculpați; - în cazul când în urma audierilor tuturor părților vătămate acuzarea de stat ar fi constatat existența semnelor de infracțiune prevăzute de dispozițiile art.190 Cod penal, stabilind un prejudiciu presupus real, urma să recalifice acțiunile ambilor inculpați din alin.(5) și (4) ale art.190 Cod penal în alin.(1) art.190 Cod penal, în cazul existenței elementelor infracțiunii de escrocherie, iar în lipsa lor, urma obligatoriu să- și retragă învinuirea adusă ambilor inculpați; - cât privește săvârșirea infracțiunii prevăzute de alin.(1) art.2411 Cod penal, s-a dovedit că nici unul din inculpați nu este fondatorul fondului „Mercury”, inculpații fiind simpli membri incluși și folosiți tot de către coordonatorii fondului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2017, a fost admis apelul declarat, casată sentința, inclusiv din oficiu în baza art.409 alin.(2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - Rusu Veaceslav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.196 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art.90 alin.(1) Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 ani. - Procopciuc Vera a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 3 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art.90 alin.(1) Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani. A fost dispusă încasarea în mod solidar de la Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera în beneficiul lui Arventiev Victor suma de 26 418 lei cu titlu de prejudiciu material. A fost dispusă încasarea în mod solidar de la Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera în beneficiul lui Simonova Svetlana suma de 3 349 lei cu titlu de prejudiciu material. În rest, sentința a fost menținută fără modificări.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1 Procuror, care invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a acesteia cu menținerea sentinței, deoarece apelul avocatului declarat în numele inculpaților, a fost admis greșit. 5.2 Avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpaților, care invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărârilor adoptate de către instanțele de fond, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera să fie achitați, din motiv că acțiunile acestora nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate. 6

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 27 martie 2018, au fost admise recursurile ordinare, casată total decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a constatat că, la judecarea apelului instanța de apel nu a respectat prevederile din art.414, 417 Cod de procedură penală, în acest sens menționând că instanța de apel, în partea dispozitivă a deciziei, recalificând acțiunile inculpaților, i-a recunoscut vinovați și i-a condamnat în baza art.196 alin.(4) Cod penal, pe când în partea descriptivă a acesteia, a constatat ca fiind dovedită în acțiunile inculpaților fapta penală comisă de către aceștia, însă fapta expusă de către instanța de apel este una greșită și neclară, ce contravine textului normei penale prevăzute de art.196 alin.(4) Cod penal, or aceasta reprezintă doar o selectare de text din învinuirea înaintată inculpaților în baza art.190 Cod penal. Instanța de recurs a constatat că, de către instanța de apel au fost încălcate cerințele art.394 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală și art.395 alin.(1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală,

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2018, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpaților și menținută sentința fără modificări. 7.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță a stabilit corect circumstanțele de fapt și de drept, și just a ajuns la concluzia că inculpații Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera au săvârșit infracțiunile încriminate. Totodată, instanța de apel a notat că, deși inculpații nu și-au recunoscut vinovăția, aceasta a fost demonstrată prin probele cercetate, în cadrul ședinței instanței de apel, descrise în decizia instanței de apel (f.d.241-251, vol. III). Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera, menționând că sunt date cu scopul de a se eschiva de la răspunderea și pedeapsa penală, fiind combătute prin probatoriul administrat, iar vinovăția acestora a fost dovedită pe deplin și se confirmă prin ansamblul de probe administrate și cercetate în ședința instanței de apel. Cu privire la episodul comiterii infracțiunii prevăzute de art.2411 alin.(1) Cod penal, instanța de apel a reținut că, prima instanță întemeiat a reținut că, prin faptele comise de către Rusu Veaceslav și de către Procopciuc Vera a avut loc atentarea la relațiile sociale cu privire la practicarea activității financiare, adică de prestare a serviciilor financiare, privită ca gen al activității de întreprinzător, în condiții de legalitate, presupunând înregistrare și autorizare, care constituie obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art.2411 alin.(1) Cod penal. Astfel, instanța de apel a reținut că, prima instanță a constatat just că forma de activitate organizată și desfășurată de Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera în cadrul Fondului de ajutor reciproc „Mercury”, urma a fi înregistrată de către stat. 7 Deși fiind admisă ipoteza parvenirii concepțiilor de afacere din Ucraina, odată ce activitatea se desfășura pe teritoriul Republicii Moldova, aceasta urma a fi înregistrată corespunzător în Republica Moldova. Din aceste considerente, instanța de apel a considerat ca absolut inadmisibilă versiunea invocată de apărare privind activitatea neînregistrată a afacerii. Mai mult, s-a reținut că fiind desfășurată o activitate specifică din domeniul financiar, entitatea Fondului Mercury, urma a fi supusă licențierii de către Comisia Națională a Pieței Financiare, fapt care nu a fost realizat. Instanța de apel a conchis că cea de-a doua componentă a faptei prejudiciabile prevăzute la art.2411 alin.(1) Cod penal, inacțiunea prin omisiune a înregistrării și obținerii autorizării în modul prevăzut de legislație, a fost desfășurată activitatea financiară, cu omisiunea înregistrării în corespundere cu art.27 alin. (1) din Legea cu privire la antreprenorial și întreprinderi, a întreprinderii - Fondul „Mercury” până la desfășurarea activități pe teritoriul Republicii Moldova. La fel, instanța de apel a notat că, prima instanță întemeiat a apreciat faptul că anume Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera au desfășurat nemijlocit activitatea financiară utilizând ca instrument site-ul și baza electronică cu improvizatul fond „Mercury”, activitate neînregistrată și nelicențiată în pofida normelor prohibitive. Cu privire la argumentele invocate de către inculpați, precum că au fost asigurați de către alte persoane că activitatea este legală, instanța de apel a indicat că, acest fapt nu înlătură răspunderea acestora, or faptul că activitatea a fost desfășurată de către inculpații este confirmat atât de către toate părțile vătămate, cât și de probele materiale, actele cu caracter probator administrate la dosar. Instanța de apel a reținut că infracțiunea în cauză este una formală și s-a consumat din momentul practicării activități financiare fără înregistrare și fără autorizare prin licență în modul prevăzut de lege a Fondului „Mercury”. Atât Rusu Veaceslav, cât și Procopciuc Vera conștientizau caracterul prejudiciabil al acțiunilor și inacțiunilor lor, au prevăzut urmările prejudiciabile și conștient admiteau survenirea urmărilor. Totodată, instanța de apel a specificat că, potrivit declarațiilor acestora, ei aveau dubii asupra caracterului legal al activități desfășurate și au purces la activitatea în baza motivării unor parteneri din Ucraina și ulterior a unui avocat al acestora. În condițiile cadrului legal existent, inculpații puteau și trebuiau să cunoască caracterul ilegal al activități desfășurate, invocările opuse în acest sens, fiind apreciată ca tactică de apărare. Cu referire la episoadele comiterii escrocheriei, instanța de apel a menționat că prima instanță întemeiat a reținut latura obiectivă a infracțiunii încriminate în acțiunile inculpaților Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera, și s-a manifestat prin acțiuni directe utilizate de primii. Astfel, instanța de apel a conchis că inculpații, sub pretextul de a spori activul patrimonial al părților vătămate Arventiev Victor, Simonova Svetlana, Borodin 8 Grigore, Bețivu Valentin, Rusu Zinaida, Țigan Ion și Drujco Pavel prin tranzacții patrimoniale de împrumut cu dobândă, i-au convins pe aceștia să depună sume băneștii în „Fondul reciproc Mercury”, astfel urmărind scopul de a spori activul patrimonial propriu de pe seama acumulărilor de mijloace bănești străine atrase în fond. În vederea creării unei aparente de executare a obligației de a spori capitalul, după primirea mijloacelor bănești de la părțile vătămate pentru depunere în fond, prin transmiterea în mână sau prin intermediari, au creat cont părților vătămate în softul electronic pe site-ul Mercury, cu cabinetul personal, unde pretinsa semnătură a acceptantului în soft, reprezenta o bifă de acceptare a condițiilor și nu corespundea semnăturii electronice conform prevederilor Legii nr.91 din 29 mai 2014. Instanța de apel a acceptat concluzia primei instanțe că modalitatea descrisă reprezintă o schemă piramidală clasică, care prin definiție este un circuit financiar, în care investitorilor li se promit câștiguri substanțiale, într-un termen foarte scurt, și care, practic există din extinderea bazei de deponenți până în momentul în care nu se mai poate susține, pentru că nu are din ce să returneze câștigurile. Atunci, sistemul se prăbușește, iar majoritatea investitorilor de la nivelurile de jos sunt în imposibilitate de a recupera pierderile. Din materialele cauzei se atestă că inculpații, erau pe treaptă superioară părților vătămate, aceștia având atât rol de a atrage noii investitori, fiind menționați drept „Keep-eri” cu funcții de administrare a resurselor financiare. Instanța de apel a conchis că ambii inculpații conștientizau mecanismul de funcționare a sistemului, din moment ce căutau atragerea a cât mai multor investitori, chiar și a rudelor acestora. Prin urmare, instanța de apel a conchis că, prima instanță just și întemeiat a stabilit faptul că inculpații Procopciuc Vera și Rusu Veaceslav, fiind printre primele persoane implicate în fondul „Mercury” în Republica Moldova, având grad piramidal mai înalt ca a altor investitori, având ambii studii superioare, conștientizau, că de fapt prin activitatea desfășurată de ei nemijlocit, rudele apropiate își vor recupera și chiar majora capitalul de pe seama fondului, iar investitorii atrași sunt supuși riscului de a pierde total sau parțial sumele investite. La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel a considerat că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art.75-77 Cod penal.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpaților Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera, prin care indicând temeiurile de recurs prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpaților Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera, din motiv că nu există fapta infracțională și în acțiunile lor nu se întrunesc elementele infracțiunilor încriminate. 8.1. În motivarea recursului, avocatul a invocat că: 9 - prima instanță și instanța de apel au adoptat soluția de condamnare, în lipsa probelor care ar demonstra vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate; - absolut eronat și în „contextul integral” al concluziilor susținute doar pe descrierea actului final de învinuire, pentru acțiunile ambilor inculpații, instanța de apel a dat apreciere probelor administrate de către partea acuzării, în lipsa cercetării lor judiciare, nemotivat ignorând aprecierea probelor apărării, care sunt susținute și solicitate spre cercetare în cererea de apel; - toate părțile vătămate au declarat că nu au pretenții materiale și nici morale față de inculpați; - nu a fost demonstrat prin probe că în acțiunile inculpaților Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera sunt prezente elementele infracțiunilor încriminate; - de către organul de urmărire penală nu a fost stabilit rolul inculpaților în activitatea fondului menționat, fiind stabilit doar prejudicierea inculpaților de către acest fond; - prima instanță și instanța de apel urma a aplica retroactivitatea pentru a califica acțiunile ambilor inculpați, în cazul în care au stabilit vinovăția, or prin dispozițiile din art. IV, pct. 4 și art. I, pct.3 a Legii nr.170 din 26.07.2018, pentru modificare unor acte legislative, în vigoare din 17.08.2018, a fost modificat textul art.190 alin. (1) Cod penal și art. 126 alin. (1) Cod penal; - acțiunile, precum că inculpații au obținut de la părțile vătămate prin înșelăciune mijloace financiare folosite de aceștia în scopuri personale, au fost negate atât de părțile vătămate, cât și de inculpați; - instanța de apel avea obligația și diligența de a modifica sentința contestată, fapt determinat și prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 27.03.2018, chiar dacă constata vinovăția inculpaților în baza art.2411 alin.(1) Cod penal, urma să verifice aplicabilitatea art.60 alin.(1) lit. a) sau b) Cod penal, ținând cont de modificările operate în lege; - gradul prejudiciabil al infracțiunii nu a fost stabilit nici de către organul de urmărire penală și nici de instanța de judecată, deoarece nu s-a constatat înregistrarea plângerilor victimelor la data disjungerii cauzei penale și pornirii urmăririi penale, precum și prejudiciul cauzat; - în calitatea acțiunilor de activitate ilegală de antreprenoriat, organul de urmărire penală urma să constate rolul învinuiților în activitatea entității de tip - „piramidă financiară”, cu denumirea „Fondul reciproc MERCURY”, specializată în colectarea sub forma depunerilor de mijloace bănești de la cetățenii Republicii Moldova în schimbul achitărilor dividendelor deponenților, or acestea au fost executate sub altă formă decât expusă de către OUP și instanță de judecată. Când de fapt și de drept o asemenea entitate nu a fost creată pe teritoriul Republicii Moldova, ci pe teritoriul unui stat străin, de către alți participanți și prin înțelegere prealabilă cu 10 „alți cetățeni - apatrizi”, iar din componența membrilor săi, sunt înregistrate și presupusele părți vătămate, iar inculpații au aceeași calitate de părți vătămate; - distincția calității procesual-penale atribuite învinuiților, în corespundere cu rolul, statutul și calitatea de acțiune sunt identice celor de acțiune a părților vătămate, pe când mijloacele bănești nu a fost demonstrat să fi fost însușite de către învinuiți, dar au fost înregistrate în circuit civil, în lipsa acțiunilor învinuitei, doar cu acordul tuturor părților implicate în același proces, fiecare acționând individual, în lipsa unor înțelegeri reciproce dintre părțile vătămate și învinuiți.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 15 mai 2019, a fost dispusă inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpaților Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera, ca fiind vădit neîntemeiat. 9.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a menționat că, temeiurile și motivele invocate de recurent în susținerea acestora, nu s-au confirmat, dat fiind faptul că, instanța de apel, la judecarea apelului și adoptarea deciziei a respectat prevederile art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, s-a expus detaliat și argumentat asupra motivelor relevante invocate în apelul declarat, fiind reflectate clar concluziile pe care se întemeiază soluția instanței de apel de menținere fără modificări a sentinței de condamnare adoptată de prima instanță, soluție întemeiată just pe cumulul de probe, cercetate, verificate și apreciate de ambele instanțe ierarhic inferioare prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, fără a manifesta o atitudine selectivă față de probele administrate în prezenta cauză. Cu referire la critica privind necesitatea aplicării retroactivității legii pentru a califica acțiunile inculpaților, instanța de recurs ordinar a notat că, aceste alegații sunt irelevante pentru prezenta speță, or, din conținutul noilor modificări ale art.190 Cod penal, rezultă că legislatorul nu a decriminalizat, dar a concretizat acțiunile și consecințele prejudiciabile prin care este comisă infracțiunea de escrocherie „dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau mai multor persoane care a cauzat daune considerabile”, mai mult, legislatorul a adoptat un concept mai concret a metodelor prin care se comite dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, în cazul de escrocherie și anume: a) prin inducerea în eroare a uneia sau mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase; b) prin inducerea în eroare a unei sau mai multor persoane prin prezentarea ca mincinoasă a unei fapte adevărate. Astfel, prin modificările legislative operate în conținutul art.190 Cod penal, nu s-au decriminalizat acțiunile inculpaților Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera, întrucât legislatorul nu a schimbat conceptul de escrocherie sau conținutul ei, dar ținând cont de jurisprudența CtEDO, recomandările naționale și internaționale, precum și de hotărârile Curții Constituționale a RM privitor la claritatea și 11 previzibilitatea normei penale, a înlocuit sintagmele pre generale, utilizate anterior - „înșelăciunea sau abuzul de încredere”, cu fapte prejudiciabile, metode și mijloace de comitere a escrocheriei mai concrete, mai clare. În consecință, instanța de recurs ordinar a conchis că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu a fost identificată, considerând recursul ordinar, vădit neîntemeiat

Decizia instanței de recurs ordinar a fost atacată cu recurs în anulare de către: 10.1. Avocatul Barbaroș Mihail în numele condamnaților Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera, solicitând casarea hotărârilor instanțelor de fond și de recurs ordinar, rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi hotărâri de achitare, deoarece în acțiunile condamnaților nu se întrunesc elementele infracțiunilor. În motivarea recursului, avocatul a invocat că instanța de recurs ordinar a admis mai multe erori de drept, cărora legea materială le prescrie în altă formă materială decât celor interpretate de către instanța de recurs, substituindu-le cu formule abrogate fapt prin care a fost admisă încălcarea gravă a drepturilor persoanelor. 10.2. Condamnata Procopciuc Vera împreună cu avocatul Barbăneagră Alexei au declarat recurs în anulare, solicitând admiterea acestuia, rejudecarea cauzei cu încetarea procesului penal în privința condamnatei Procopciuc Vera referitor la infracțiunea prevăzută de art.2411 alin.(1) Cod penal, excluderea din sentință a prevederilor art.84 alin. (1) Cod penal, precum și recalificarea acțiunilor condamnatei Procopciuc Vera din prevederile art.190 alin.(4) Cod penal în baza art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal și aplicarea unei pedepse non-privative de libertate în limitele normei. În argumentarea recursului în anulare recurenții au menționat că în speță urmează a fi aplicată retroactivitatea legii penale, conform prevederilor art.10, 101 Cod penal. Infracțiunile încriminate condamnatei Procopciuc Vera, prevăzute de art.2411 alin.(1) și 190 alin.(4) Cod penal, sunt identificate prin prezența semnului constitutiv obligatoriu – cauzarea de daune în proporții mari. În speță acțiunile condamnatei Procopciuc Vera urmau a fi recalificate din prevederile art.190 alin.(4) Cod penal, în baza art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal, din considerentul lipsei agravantelor prevăzute de art.190 alin.(3) Cod penal. La stabilirea pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal, urmau a fi reținute circumstanțele că inculpata pentru prima data este supusă răspunderii penale, este grav bolnavă (conform certificatului medical), a recuperat daunele materiale, este în vârstă, a recunoscut vina, nu ea este inițiatorul săvârșirii infracțiunii.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 12 martie 2020, au fost admise recursurile în anulare declarate de către avocatul Barbaroș Mihail în numele condamnaților Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera și de către condamnata Procopciuc Vera împreună cu avocatul Barbăneagră Alexei, casată total 12 decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 15 mai 2019, în cauza penală în privința lui Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera și dispusă rejudecarea cauzei la etapa admisibilității în principiu a recursului ordinar, de către Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție. În argumentarea soluție adoptate, instanța de recurs în anulare a menționat că, instanța de recurs nu a pătruns pe deplin în esența argumentelor invocate, or, constatând că modificările realizate la prevederile art.190 Cod penal, nu au relevanță în speță, instanța de recurs ordinar a omis să verifice legalitatea argumentelor recurentului prin prisma modificărilor înfăptuite la art.126 Cod penal, conform Legii nr.207 din 29 iulie 2016, menționând că prin Legea nr.179 din 26 iulie 2018, la art.126 Cod penal nu au fost introduse modificări. La fel, instanța de apel nu a intervenit nici în contextul stabilirii pedepsei definitive. Ca urmare, aceste aspecte au fost trecute cu vederea și de către instanța de recurs ordinar, cu toate că au fost invocate în recursul ordinar al apărării. Mai mult, au rămas fără nici o apreciere și argumentele apărării cu privire la verificarea oportunității aplicării prevederilor art.60 Cod penal. Instanța de recurs în anulare a statuat că încălcările nominalizate ale normelor procesuale-penale, comise de către instanța de recurs ordinar, lezează dreptul inculpaților la un proces echitabil, garantat de art.6 CEDO, și constituie un viciu fundamental care a afectat hotărârea adoptată de această instanță, adică reprezintă erori de drept care permit redeschiderea procesului penal în privința inculpaților Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera, cu dispunerea rejudecării cauzei în procedura recursului ordinar de către Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție.

Judecând recursul ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit, consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Reieșind din prevederile art.414 Cod de procedură penală, judecând apelul, instanța de apel verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da 13 o nouă apreciere probelor, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art.417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanță de recurs. După cum rezultă din conținutul cererii de recurs, aceasta este bazată pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Se reține că recurentul formulează mai multe critici îndreptate împotriva soluției pronunțate de instanțele inferioare, în acest sens consemnând asupra necesității aplicării în speță a principiului retroactivității legii, prin prisma modificărilor operate la art.190 Cod penal (red. Legii nr.179 din 26 iulie 2018), precum și modificărilor operate la art.126 Cod penal (red. Legii nr.207 din 29 iulie 2016). De asemenea, în recursul ordinar apărătorul a menționat despre necesitatea modificării pedepsei penale aplicate inculpaților în baza art.2411 Cod penal, în legătură cu modificările survenite la sancțiunea acestei norme, și anume excluderea pedepsei sub formă de închisoare și înlocuirea acesteia cu pedeapsa sub formă de amendă, modificări operate prin Legea nr.179 din 26 iulie 2018 (în vigoare 17 august 2018). În rezultat apărarea solicitând și verificarea de către instanța de recurs ordinar a aplicabilității prevederilor art.60 Cod penal. 14 Analizând textul deciziei contestate, prin prisma argumentelor invocate în recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că criticele aduse de către apărător și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, deoarece nu au fost respectate pe deplin prevederile procesual penale cu privire la rejudecarea cauzei. În contextul dat instanța de recurs reține, că prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 28 februarie 2017, Rusu Veaceslav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2411 alin.(1) Cod penal și în baza art.190 alin.(5) Cod penal, iar Procopciuc Vera a fost recunoscută vinovată și condamnată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.2411 alin.(1) Cod penal și art.190 alin.(4) Cod penal. Potrivit sentinței, acțiunile inculpatului Rusu Veaceslav au fost încadrate în baza art.2411 alin.(1) Cod penal, după indicii calificativi „practicarea activității financiare fără înregistrare și fără autorizare în modul prevăzut de legislație” și în baza art.190 alin.(5) Cod penal, după indicii calificativi „escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.” Totodată, acțiunile inculpatei Procopciuc Vera au fost încadrate de prima instanță conform art.2411 alin.(1) Cod penal, după indicii calificativi „practicarea activității financiare fără înregistrare și fără autorizare în modul prevăzut de legislație” și potrivit art.190 alin.(4) Cod penal, după indicii calificativi „escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții mari.” Așadar, Colegiul penal lărgit reține că, în conformitate cu prevederile art.126 alin.(1) Cod penal, în redacția Legii nr.207 din 29 iulie 2016, Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare din 07 noiembrie 2016, se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei Reieșind din faptele încriminate inculpatei Procopciuc Vera conform prevederilor art.2411 alin.(1) Cod penal și art.190 alin.(4) Cod penal, Colegiul penal lărgit reține că instanțele de fond au reținut în sarcina inculpatei, colectarea ilegală pe parcursul lunilor ianuarie-martie 2015, de la Drujco Pavel suma de 55 000 lei; în luna septembrie 2015 de la Arventiev Victor, suma de 40 000 lei, în total suma de 95 000 lei, însă nu a analizat argumentele apărării cu referire la faptul dacă suma respectivă constituie proporții mari, raportată la prevederile art.126 alin.(1) Cod penal în coroborare cu hotărârea Guvernului nr.974 din 04 decembrie 2014, (în vigoare 09 decembrie 2014), potrivit căreia cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2015 a fost aprobat în sumă de 4 500 lei. 15 De asemenea, Colegiul penal lărgit atestă că, prin Legea nr.179 din 26 iulie 2018 (în vigoare 17 august 2018) pentru modificarea unor acte legislative, au fost operate modificări în sancțiunea alineatului (1) art.2411 Cod penal, textul „de la 500 la 750” fiind substituit cu textul „de la 1 000 la 1 500 de”, iar textul „sau cu închisoare de până la 3 ani” a fost exclus. Prin urmare, deși aceste modificări legislative erau în vigoare la data examinării cauzei în ordine de apel, instanța de apel nu a ținut cont de ele și nu a intervenit în sentință prin prisma prevederilor art.10, 101 Cod penal, în contextul în care sancțiunea infracțiunii prevăzute de art.2411 alin.(1) Cod penal, de săvârșirea căreia inculpații Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera au fost condamnați, a fost modificată în sensul atenuării pedepsei. La fel, instanța de apel nu a intervenit nici în contextul stabilirii pedepsei definitive și nu a verificat posibilitatea aplicării prescripției tragerii la răspundere penală conform art.60 Cod penal. Colegiul penal lărgit menționează că, eroarea comisă de către instanța de apel nu poate fi corectată în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității hotărârii, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor legale. În mare parte soluția instanței de recurs de a dispune rejudecarea se bazează pe statuările Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr.25236/02), hotărârea din 16.12.2008, unde Curtea având a se pronunța asupra acestei cauze a considerat că chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea Supremă de Justiție nu puteau fi examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce țin de un proces echitabil, fără o apreciere directă a circumstanțelor factologice prezentate de părți pe marginea speței deferite judecății (a se vedea Botten v. Norway, 19 februarie 1996, §§ 52 și 53, Reports of Judgments and Decisions 1996-I și Popovici, citată mai sus, § 72). Având în vedere că, Curtea Supremă de Justiție nu are competența să facă o examinare directă în fapt, ea are competența de a dispune rejudecarea cauzei de către instanța ierarhic inferioară. Reieșind din contextul celor descrise supra, decizia atacată urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe argumentat și în strictă conformitate cu prevederile legii penale și procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie, să verifice și să aprecieze probele administrate și examinate în instanța de fond, să le dea o apreciere corespunzătoare, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală. 16

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpaților Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2018, în cauza penală privindu-i pe Rusu Veaceslav xxxxx și Procopciuc Vera xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată integral la 25 martie 2021. Președinte Anatolie Țurcan Judecători Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Mariana Pitic Nina Vascan 17