1ra-550/18 — art. 241/1 alin.1; 190 alin. 4,5 CP

1ra-550/18 — art. 241/1 alin.1; 190 alin. 4,5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-550/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Ion Guzun

judecând în ședință fără participarea părților recursurile ordinare declarate de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Djulieta Devder și avocatul

Mihail Barbaroș în numele inculpaților, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 28 februarie 2017 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2017, în cauza penală în privința

lui

Rusu Veaceslav Xxxxx, născut la xx

xxxxx xxxx, originar din xxxxx, domiciliat în

xxxxx

și

Procopciuc Vera Xxxxx, născut la xx

xxxxx xxxx, originar și domiciliat în xxxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 13.05.2016-28.02.2017;

instanța de apel: 20.04.2017-13.12.2017;

instanța de recurs: 08.02.2018-27.03.2018;

C O N S T A T Ă:

Rusu Veaceslav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2411 alin. (1)

și art. 190 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa:

în baza art. 2411 alin. (1) Cod penal - închisoare pe termen de 2 ani;

în baza art.190 alin. (5) Cod penal - închisoare pe termen de 8 ani, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de administrare și gestionare a mijloacelor financiare pe

termen de 5 ani.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor, lui Rusu Veaceslav i s-a stabilit pedeapsa definitivă cu

închisoare pe termen de 8 ani și 6 luni în penitenciar de tip închis, cu privarea de

1

dreptul de a ocupa funcții de administrare și gestionare a mijloacelor financiare pe

termen de 5 ani.

Procopciuc Vera a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 2411

alin. (1) și art. 190 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa:

în baza art. 2411 alin. (1) Cod penal - închisoare pe termen de 2 ani;

în baza art.190 alin. (4) Cod penal - închisoare pe termen de 7 ani, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de administrare și gestionare a mijloacelor financiare pe

termen de 5 ani.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor, Verei Procopciuc i s-a stabilit pedeapsa definitivă cu închisoare

pe termen de 7 ani și 6 luni în penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții de administrare și gestionare a mijloacelor financiare pe termen de 5

ani.

comis practicarea activității financiare fără înregistrare și fără autorizare în modul

prevăzut de legislație și escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de mai multe persoane, în

proporții deosebit de mari în următoarele circumstanțe:

Rusu Veaceslav, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane,

prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu

Procopciuc Vera, pe parcursul anului 2015, a organizat și pus în funcțiune pe întreg

teritoriul Republicii Moldova o schemă criminală, creând o entitate de tip „piramidă

financiară”, cu denumirea „Fondul reciproc Mercury”, specializată în colectarea de la

cetățeni a depunerilor sub formă de mijloace bănești în schimbul unor pretinse

dividende avantajoase, entitate care n-a fost înregistrată în Registrul de stat al

întreprinderilor și care nu dispune de statut de persoană juridică, nefiind autorizată

pentru desfășurarea unui astfel de gen de activitate, prin care fapt au fost încălcate

prevederile legale, inclusiv:

- art. 12 alin. (1) al Legii instituțiilor financiare nr.550 din 21.07.1996. potrivit

căruia, nici o persoană nu poate practica activități financiare, care includ acceptarea

de depozite sau echivalente ale acestora, fără licență emisă de Banca Națională;

- art. 7 alin. (1) pct.2), 27 alin. (1), 28 alin. (1) al Legii asociațiilor de economii

și împrumut nr.139-XV1 din 21.06.2007, potrivit cărora, asociația de economii și

împrumut, în funcție de categoria licenței deținute, poate oferi membrilor săi

acceptarea depunerilor de economii. Asociația se înregistrează în conformitate cu

legislația privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor

individuali. Asociația înregistrată se supune licențierii în conformitate cu Legea

nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de

întreprinzător;

2

- art. 8 alin. (1) lit. c) pct. 36) al Legii privind reglementarea prin licențiere a

activității de întreprinzător nr.451-XV din 30.07.2001, potrivit căruia, se supune

reglementării prin licențiere, de către Comisia Națională a Pieței Financiare

activitatea asociațiilor de economii și împrumut;

- art. 6 alin. (4) și 94 alin. (2) al Legii privind piața de capital nr. 171 din

11.07.2012, potrivit cărora, fondul de investiții este un organism de plasament

colectiv în valori mobiliare fără personalitate juridică, constituit pe bază de contract

de societate civilă, care donează și răscumpără în mod continuu și fără întârziere

titlurile de participare sub formă de unități de fond și își desfășoară activitatea în

conformitate cu prevederile prezentei legi și cu actele normative ale Comisiei

Naționale a Pieții Financiare. Un fond de investiții poate fi înființat în baza unui

contract de societate civilă numai de o societate de administrare fiduciară a

investițiilor prin adoptarea regulilor fondului și încheierea unui contract cu un

depozitar privind prestarea serviciilor de depozitare.

Urmare a desfășurării ilegale a activității financiare de către Rusu Veaceslav,

prin intermediul „Fondului reciproc Mercury”, pe parcursul anului 2015 au fost

colectate ilegal, de la mai multe persoane, mijloace financiare, după cum urmează: pe

parcursul lunilor ianuarie-martie 2015 de la Drujco Pavel suma de 55 000 lei; la

06.07.2015 și 28.07.2015 de la Țigan Ion sumele de 50 000 lei și 100 000 lei; în luna

septembrie 2015 de la Rusu Zinaida suma de 10 000 lei; în luna septembrie 2015 de

la Bețivu Valentin suma de 30 000 lei; la 18.09.2015 de la Borodin Grigore suma de

30 000 lei; în luna septembrie 2015 de la Arventiev Victor suma de 40 000 lei; în

luna septembrie 2015 de la Simonova Svetlana suma de 10 000 lei.

Prin acțiunile sale intenționate, Rusu Veaceslav a comis infracțiunea prevăzută

de art. 2411 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi practicarea activității

financiare fără înregistrare și fără autorizare în modul prevăzut de legislație.

Tot el, Rusu Veaceslav, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei

persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma înțelegerii prealabile și

împreună cu Procopciuc Vera, pe parcursul anului 2015, a organizat și pus în

funcțiune pe întreg teritoriul Republicii Moldova o schemă criminală, creând o

entitate de tip „piramidă financiară”, cu denumirea „Fondul reciproc Mercury”,

specializată în colectarea de la cetățeni a depunerilor sub formă de mijloace bănești,

în schimbul unor pretinse dividende avantajoase, entitate care n-a fost înregistrată în

Registrul de stat al întreprinderilor și care nu dispune de statut de persoană juridică,

nefiind autorizată pentru desfășurarea unui astfel de gen de activitate, după ce a

primit și însușit de la diferite persoane fizice mijloace bănești în sumă de 325 000 lei,

cauzându-le daune în proporții deosebit de mari, inclusiv pe parcursul lunilor ianuarie

- martie 2015 de la cet. Drujco Pavel suma de 55 000 lei, în mun. Chișinău; la

06.07.2015 de la cet. Țigan Ion suma de 50 000 lei și la 28.07.2015 în satul Arionești,

raionul Dondușeni suma de 100 000 lei; în luna septembrie 2015 de la cet. Rusu

3

Zinaida suma de 10 000 lei în satul Arionești, raionul Dondușeni; în luna septembrie

2015 de la cet. Bețivu Valentin suma de 30 000 lei în satul Arionești, raionul

Dondușeni; la 18.09.2015 de la cet. Borodin Grigore suma de 30 000 lei, în satul

Arionești, raionul Dondușeni; în luna septembrie 2015 de la cet. Arventiev Victor

suma de 40 000 lei, în incinta unei cafenele din sect. Ciocana, mun. Chișinău; în luna

septembrie 2015 de la cet. Simonova Svetlana, prin intermediul lui Arventiev Victor,

suma de 10 000 lei, în incinta unei cafenele din sect. Ciocana, mun.Chișinău.

Prin acțiunile sale intenționate, Rusu Veaceslav a comis infracțiunea prevăzută

de art. 190 alin. (5) Cod penal, după indicii calificativi escrocheria, adică dobândirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de

mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.

Procopciuc Vera a comis practicarea activității financiare fără înregistrare și fără

autorizare în modul prevăzut de legislație și escrocheria, adică dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de mai multe

persoane, cu cauzarea de daune în proporții mari, în următoarele circumstanțe:

Procopciuc Vera, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane,

prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu

Rusu Veaceslav, pe parcursul anului 2015, a organizat și pus în funcțiune pe întreg

teritoriul Republicii Moldova o schemă criminală, creând o entitate de tip „piramidă

financiară”, cu denumirea „Fondul reciproc Mercury”, specializată în colectarea de la

cetățeni a depunerilor sub formă de mijloace bănești, în schimbul unor pretinse

dividende avantajoase, entitate care n-a fost înregistrată în Registrul de stat al

întreprinderilor și care nu dispune de statut de persoană juridică, nefiind autorizată

pentru desfășurarea unui astfel de gen de activitate, prin care fapt au fost încălcate

prevederile legale, inclusiv:

- art. 12 alin. (1) al Legii instituțiilor financiare nr.550-XIII din 21.07.1996,

potrivit căruia, nici o persoană nu poate practica activități financiare, care includ

acceptarea de depozite sau echivalente ale acestora, fără licență emisă de Banca

Națională;

- art. 7 alin. (1) pct. 2), 27 alin. (1), 28 alin. (1) al Legii asociațiilor de economii

și împrumut nr.139-XVI din 21.06.2007, potrivit cărora, asociația de economii și

împrumut, în funcție de categoria licenței deținute, poate oferi membrilor săi

acceptarea depunerilor de economii. Asociația se înregistrează în conformitate cu

legislația privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor

individuali. Asociația înregistrată se supune licențierii în conformitate cu Legea

nr.451-XV din 30 iulie 2001 pivind reglementarea prin licențiere a activității de

întreprinzător;

- art. 8 alin. (1) lit. c) pct. 36) al Legii privind reglementarea prin licențiere a

activității de întreprinzător nr.451-XV din 30.07.2001, potrivit căruia, se supune

4

reglementării prin licențiere, de către Comisia Națională a Pieței Financiare

activitatea asociațiilor de economii și împrumut;

- art. 6 alin. (1) și 94 alin. (2) al Legii privind piața de capital nr.171 din

11.07.2012, potrivit cărora, fondul de investiții este un organism de plasament

colectiv în valori mobiliare fără personalitate juridică, constituită pe bază de contract

de societate civilă, care așează și răscumpără în mod continuu și fără întârziere

titlurile de participare sub formă de unități de fond și își desfășoară activitatea în

conformitate cu prevederile prezentei legi cu actele normative ale Comisiei Naționale

a Pieții Financiare. Un fond de investiții poate fi înființat în baza unui contract de

societate civilă numai de o societate de administrare fiduciară a investițiilor prin

adoptarea regulilor fondului și încheierea unui contract cu un depozitar privind

prestarea serviciilor de depozitare.

Urmare a desfășurării ilegale a activității financiare de către Procorciuc Vera,

prin intermediul „Fondului reciproc Mercury”, pe parcursul anului 2015 au fost

colectate ilegal de la mai multe persoane, mijloace financiare, după cum urmează: pe

parcursul lunilor ianuarie-martie 2015 de la Drujco Pavel suma de 55 000 lei; în luna

septembrie 2015 de la Arventiev Victor, suma de 40 000 lei.

Prin acțiunile sale intenționate, Procopciuc Vera a comis infracțiunea prevăzută

de art. 2411 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi practicarea activității

financiare fără înregistrare și fără autorizare în modul prevăzut de legislație.

Tot ea, Procopciuc Vera, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei

persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma înțelegerii prealabile și

împreună cu Rusu Veaceslav, pe parcursul anului 2015, a organizat și pus în

funcțiune pe întreg teritoriul Republicii Moldova o schemă criminală, creând o

entitate de tip „piramidă financiară”, cu denumirea „Fondul reciproc Mercury”,

specializată în colectarea de la cetățeni a depunerilor sub formă de mijloace bănești,

în schimbul unor pretinse dividende avantajoase, entitate care nu a fost înregistrată în

Registrul de stat al întreprinderilor și care nu dispune de statut de persoană juridică,

nefiind autorizată pentru desfășurarea unui astfel de gen de activitate, după ce a

primit și însușit de la diferite persoane fizice mijloace bănești în sumă de 95 000 lei,

cauzându-le daune în proporții mari, inclusiv: pe parcursul lunilor ianuarie-martie

2015 de la Drujco Pavel suma de 55 000 lei, în mun. Chișinău; în luna septembrie

2015 de la Arventiev Victor suma de 40 000 lei în incinta unei cafenele din sect.

Ciocana, mun. Chișinău.

Prin acțiunile sale intenționate, Procopciuc Vera a comis infracțiunea prevăzută

de art.1 90 alin. (4) Cod penal, după indicii calificativi escrocheria, adică dobândirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de

mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții mari.

Barbaroș Mihail, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri

5

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Rusu Veaceslav și

Procopciuc Vera să fie achitați de sub învinuirile înaintate, pe motiv că nu există

faptele infracțiunilor sau faptele inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunilor.

În motivarea apelului declarat, avocatul a menționat că constatările instanței sunt

în contradicție cu acțiunile inculpaților, în rechizitoriu nu este indicată care este suma

totală presuspusă a fi însușită de către Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera, aceasta

calculată abstract fiind de 325 000 lei și 95 000 lei.

Părțile vătămate audiate au declarat că nu au pretenții materiale și nici morale

față de inculpați.

În cazul când în urma audierilor tuturor părților vătămate acuzarea de stat ar fi

constatat existența semnelor de infracțiune prevăzute de dispozițiile art. 190 Cod

penal, stabilind un prejudiciu presupus real, urma să recalifice acțiunile ambilor

inculpați din alin. (5) și (4) ale art. 190 Cod penal în alin. (1) al art.190 Cod penal, în

cazul existenței elementelor infracțiunii de escrocherie, iar în lipsa lor, urma

obligatoriu să-și retragă învinuirea adusă ambilor inculpați.

Cât privește săvârșirea infracțiunii prevăzute de alin. (1) al art. 2411 Cod penal,

apelantul a invocat că s-a dovedit că nici unul din inculpați nu este fondatorul

fondului „Mercury”, inculpații fiind simpli membri incluși și folosiți tot de către

coordonatorii fondului.

2017, s-a admis apelul declarat, s-a casat, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2)

Cod de procedură penală, sentința instanței de fond și s-a pronunțat o nouă hotărâre,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, potrivit căreia:

Rusu Veaceslav a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 196 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe

termen de 3 (trei) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea

aplicată în privința lui Rusu Veaceslav a fost suspendată condiționat pe termen de

probă de 2 (doi) ani.

Procopciuc Vera a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 196 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe

termen de 3 (trei) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea

aplicată în privința Verei Procopciuc s-a suspendat condiționat pe termen de probă de

2 (doi) ani.

S-a încasat în mod solidar de la Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera în beneficiul

lui Arventiev Victor suma de 26 418 lei (douăzeci și șase de mii patru sute

optsprezece lei) cu titlu de prejudiciu material.

6

S-a încasat în mod solidar de la Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera în beneficiul

lui Simonova Svetlana suma de 3 349 lei (trei mii trei sute patruzeci și nouă de lei) cu

titlu de prejudiciu material.

În rest, sentința primei instanțe a fost menținută fără modificări.

4.1. Instanța de apel, cercetând sub toate aspectele probele prezentate de către

partea acuzării și partea apărării, verificându-le minuțios, și dându-le o apreciere

proprie, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, a reținut că

instanța de fond eronat a conchis că în acțiunile lui Rusu Veaceslav și Procopciuc

Vera sunt prezente elementele constitutitive ale infracțiunilor de care sunt învinuiți,

menționând că acțiunile acestora întrunesc elementele unei singure infracțiuni, și

anume cea prevăzută de art. 196 alin. (4) Cod penal, după semnele calificative

cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune și abuz de

încredere, dacă fapta nu constituie o însușire.

Cu referire la circumstanțele cauzei, reieșind din materialele dosarului, Colegiul

penal a constatat că, Rusu Veaceslav, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu

Procopciuc Vera, pe parcursul anului 2015, prin înșelăciune și abuz de încredere, a

colectat ilegal de la diferite persoane fizice mijloace bănești în sumă de 325 000 lei,

cauzându-le persoanelor respective daune în proporții deosebit de mari, după cum

urmează: pe parcursul lunilor ianuarie - martie 2015, de la Drujco Pavel suma de 55

000 lei; la 06.07.2015, de la Țigan Ion suma de 50 000 lei și la 28.07.2015, suma de

100 000 lei; în luna septembrie 2015, de la Rusu Zinaida suma de 10 000 lei; în luna

septembrie 2015, de la Bețivu Valentin suma de 30 000 lei; la 18.09.2015, de la

Borodin Grigore suma de 30 000 lei; în luna septembrie 2015, de la Arventiev Victor

suma de 40 000 lei; în luna septembrie 2015 de la Simonova Svetlana, prin

intermediul lui Arventiev Victor, suma de 10 000 lei.

Procopciuc Vera, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Rusu Veaceslav,

pe parcursul anului 2015, prin înșelăciune și abuz de încredere, a colectat ilegal de la

diferite persoane fizice mijloace bănești în sumă de 95 000 lei, cauzându-le

persoanelor respective daune în proporții deosebit de mari, după cum urmează: pe

parcursul lunilor ianuarie-martie 2015, de la Drujco Pavel suma de 55 000 lei; în luna

septembrie 2015, de la Arventiev Victor suma de 40 000 lei.

Colegiul a reținut că partea acuzării a invocat în rechizitoriu că, Rusu Veaceslav

și Procopciuc Vera ar fi comis practicarea activității financiare fără înregistrare și fără

autorizare în modul prevăzut de legislație și că pe parcursul anului 2015, au organizat

și pus în funcțiune pe întreg teritoriul Republicii Moldova o schemă criminală, creând

o entitate de tip „piramidă financiară”, cu denumirea ”Fondul reciproc Mercury”.

Însă, acuzarea nu a prezentat probe că anume inculpații au fost fondatorii „Fondului

reciproc Mercury”, or înșiși inculpații au declarat că fondul respectiv deja exista și

activa în Ucraina, iar ei au fost invitați să participe de către prieteni sau cunoștințe

mai vechi, fiind indicate numele Butco Angela, Velcev. La fel, părțile vătămate au

7

declarat că, în opinia lor, nu inculpații au întemeiat „Fondul reciproc Mercury”, dar

alte persoane, fiind indicate numele Mercureva Tatiana, Velicico Iaroslav.

Totodată, Colegiul a considerat că partea acuzării nu a demonstrat că inculpații

au obținut profit în rezultatul activității respective, or legiuitorul prescrie în dispoziția

art. 2411 alin. (1) Cod penal modalitatea normativă de săvârșire a infracțiunii:

practicarea ilegală a activității financiare, fără înregistrare și fără autorizare în modul

prevăzut de legislație, soldată cu obținerea unui profit în proporții mari. Modalitatea

normativă este descrisă prin trei semne obiective, a căror determinare este obligatorie

pentru încadrarea juridică a faptei: elementul material - practicarea ilegală a activității

financiare; urmarea imediată - obținerea unui profit în proporții mari; raportul de

cauzalitate între elementul material și urmarea imediată. Astfel, instanța a constatat că

nu se întrunesc semnele obiective ale modalității descrise, deoarece inculpații nu au

obținut profit în rezultatul activității respective.

Mai mult ca atât, deși acuzarea a invocat că, inculpații au organizat și pus în

funcțiune pe întreg teritoriul Republicii Moldova, totuși în rechizitoriu sunt indicate

doar două localități - mun.Chișinău și s.Arionești, r-nul Dondușeni.

Cu referire la componența infracțiunii prevăzute de art. 196 alin.(4) Cod penal,

Colegiul a menționat că obiectul juridic special îl formează relațiile sociale cu privire

la proprietate, apariția și dezvoltarea cărora presupune respectarea obligațiilor și

angajamentelor patrimoniale întemeiate pe buna-credință și încredere dintre subiecții

acestor raporturi.

Obiectul material îl formează bunurile folosite de către făptuitor în detrimentul

intereselor proprietarului.

Latura obiectivă a infracțiunii se manifestă prin fapta cauzatoare de daune

materiale proprietarului.

Elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 196 alin.(4) Cod penal se

realizează prin acțiunea cauzatoare de prejudicii.

Modalitățile de comitere a infracțiunii de cauzare de daune materiale prin

înșelăciune sau abuz de încredere sunt identice celor specifice escrocheriei, acestea

având comun un modus operandi, care se referă la acțiunea de cauzare de daune

materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere, dar în cazul escrocheriei, bunul

încredințat în administrare este însușit de către făptuitor, relevându-se semnele

sustragerii, iar în situația infracțiunii de la art. 196 alin.(4) Cod penal nu are loc

însușirea bunului aflat în administrarea subiectului activ.

În speță, instanța a stabilit lipsa însușirii, aceasta fiind o condiție - premisă

privind constatarea laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod

penal or, după cum rezultă din declarațiile părților vătămate, precum și ale

inculpaților, care nu au fost combătute, rezultă că, inculpații nu au însușit banii

primiți de la părțile vătămate, aceștia fiind parțial restituiți părților vătămate, iar banii

care nu au fost restituiți, nu au fost însușiți de către inculpați. nefiind demonstrat că

8

aceștia și i-au apropriat (fapt care nu exclude răspunderea inculpaților pentru

prejudiciul material creat).

În ceea ce privește înșelăciunea și abuzul de încredere, modalități care sunt

comune infracțiunii de escrocherie și a celei prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal,

Colegiul a reținut că, înșelăciunea s-a manifestat prin faptul că inculpații au invocat

față de părțile vătămate că colectarea banilor are un aspect legal, iar abuzul de

încredere s-a materializat prin aceea că, inculpații s-au bazat pe credibilitatea părților

vătămate în temeiul relațiilor de prietenie sau rudenie.

Componența de infracțiune este una materială, fapta considerându-se consumată

din momentul cauzării daunei materiale.

Constatarea laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 196 alin.(4) Cod

penal presupune și stabilirea legăturii de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă -

cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari proprietarului prin

înșelăciune sau abuz de încredere, și urmarea imediată exprimată prin daunele

materiale cauzate.

Latura subiectivă se caracterizează prin vinovăție în forma de intenție directă.

Subiect al infracțiunii este persoana fizică responsabilă care a atins vârsta de 14

ani.

Prin urmare, Colegiul a considerat că încadrarea juridică a faptelor inculpaților

Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera în baza în art. 196 alin. (4) Cod penal, în modul

în care a fost efectuată de către instanța de apel este cea care corespunde prevederilor

legale și a conchis că toate probele în ansamblu demonstrează incontestabil că,

inculpații sunt vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod

penal și urmează să fie atrași la răspundere penală pentru aceasta.

Stabilind pedeapsa inculpaților, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.

61, 75 Cod penal, drept circumstanță atenuantă în privința acestora fiind reținută

săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave, careva circumstanțe

agravante în privința inculpaților nefiind stabilite. Totodată, Colegiul a cochis asupra

necesității aplicării în privința inculpaților a prevederilor art. 90 Cod penal, cu

suspendarea executării pedepsei cu închisoarea pe un termen de probațiune dacă în

termenul prezentat de instanță aceștia nu vor săvârși o nouă infracțiune și prin

comportare exemplară și muncă cinstită, vor îndreptăți încrederea ce li s-a acordat.

Concomitent, Colegiul a indicat că dat fiind faptul că inculpații sunt vinovați de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal, iar în rezultatul

comiterii infracțiunii respective, i-au prejudiciat material pe Arventiev Victor și

Simonova Svetlana, în temeiul prevederilor art. 385 alin. (1) pct. 11) Cod de

procedură penală, s-a conchis de a încasa cu titlu de prejudiciu material, în mod

solidar de la Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera în beneficiul lui Arventiev Victor

suma de 26 418 lei, iar în beneficiul Svetlanei Simonova suma de 3 349 lei.

9

5.1. procurorul, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de

procedură penală, solicită casarea totală a acesteia cu menținerea sentinței instanței de

fond, dat fiind faptul că apelul avocatului declarat în numele inculpaților, greșit a fost

admis.

În motivarea recursului menționează:

- decizia instanței de apel prin care au fost reîncadrate acțiunile inculpaților este

neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece, Colegiul, verificând cauza sub aspectul

calificării faptei infracționale, urma să raporteze situația constatată la fiecare din

elementele constitutive ale infracțiunii imputate acestora, să subsumeze aceste fapte

cu împrejurările cauzei, respectiv să dezvăluie concluzia de reîncadrare a acțiunilor,

expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii

imputate inculpaților;

- la calificarea juridică a acțiunilor inculpaților în baza art. 196 alin. (4) Cod

penal, Colegiul urma să constate că efectiv nu a avut loc însușirea banilor primiți de

inculpați de la părțile vătămate, ci a fructului beneficiului, folosul utilizării banilor

încredințați acestora;

- nu au fost apreciate la justa valoare argumentele acuzatorului de stat participant

în instanța de apel care a specificat în pledoaria sa că activitatea companiilor tip

piramidal, actualmente este recunoscută ca o formă a escrocheriei, dat fiind faptului

că introducerea elementului mascat, cum este colectarea sumelor de bani în schimbul

unor câștiguri avantajoase, poate fi calificat deja ca o fraudă;

- deși colegiul penal a preluat poziția apărării și a admis ipoteza parvenirii

concepțiilor de afacere din Ucraina, totuși urma să rețină în sarcina inculpaților că

devreme ce aceștea au decis să desfășoare o activitate specifică în domeniul financiar,

entitatea Fondului Mercury urma a fi supusă licențierii de către Comisia Națională a

Pieții Financiare;

5.2. avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpatului, care invocând prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor

emise de către instanțele de fond, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri prin

care Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera să fie achitați pe motiv că acțiunile acestora

nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate.

În susținerea recursului avocatul indică aceleași motive expuse în apelul său

declarat în numele inculpaților.

materialele cauzei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente:

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

10

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Decizia instanței de apel, potrivit art. 417 Cod de procedură penală trebuie să

cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței,

fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

În speță aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai

respectate la judecarea cauzei în ordine de apel.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul deciziei rezultă că instanța de apel la examinarea cauzei a comis

un șir de erori ce fac imposibilă menținerea hotărârii atacate.

Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat,

produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral atât în

fapt, cât și în drept numai la persoana care l-a declarat, la calitatea acesteia în proces și

la persoana împotriva căreia este îndreptat de către jurisdicția de al doilea grad asupra

hotărârii primei instanțe. Dispozitivul deciziei instanței de apel trebuie să corespundă

concluziilor făcute de instanță în partea descriptivă

În primul rând, Colegiul penal lărgit menționează că, conform rechizitoriului

Rusu Veaceslav se învinuiește de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2411 alin.

(1) și art. 190 alin. (5) Cod penal iar Procopciuc Vera, de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 2411 alin. (1) și art. 190 alin. (4) Cod penal, în baza acestor norme

penale fiind condamnați de către instanța de fond.

Lecturând decizia instanței de apel, Colegiul constată că instanța de apel, în

partea dispozitivă a deciziei, recalificând acțiunile inculpaților, i-a recunoscut

vinovați și i-a condamnat în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, pe când în partea

descriptivă a acesteia, a constatat ca fiind dovedită în acțiunile inculpaților fapta

penală ca fiind dovedită/comisă de către aceștia, însă Colegiul menționează că fapta

11

expusă de către instanța de apel este una greșită și neclară, ce contravine textului

normei penale prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal, or aceasta reprezintă doar o

selectare de text din învinuirea înaintată inculpaților în baza art. 190 Cod penal.

Totodată, instanța de apel în motivarea soluției sale menționează că în acțiunile

inculpaților sunt întrunite elementele unei singure infracțiuni, cea prevăzută de art.

196 alin. (4) Cod penal, însă în descrierea faptei criminale considerată ca fiind

dovedită, nu include și învinuirea înaintată inculpaților în baza art. 2411 alin. (1) Cod

penal. Astfel, procedând greșit, instanța de apel asupra învinuirii înaintată inculpaților

în baza art. 2411 alin. (1) Cod penal, nu se expune în nici un mod.

Mai mult, instanța de apel precizează în partea descriptivă a deciziei sale că în

speță, nu se întrunesc semnele obiective ale modalității normative de săvârșire a

infracțiunii imputate inculpaților prevăzute de art. 2411 alin. (1) Cod penal, motivare

care în sine ar duce la emiterea unei hotărâri de achitare, pe motiv că faptele

inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunii, însă instanța totuși consideră necesar

a încadra și aceste acțiuni ale inculpaților în baza art. 196 Cod penal, astfel

constatându-se contradicții în partea descriptivă a deciziei recurate.

Prin urmare, Colegiul constată că de către instanța de apel au fost încălcate

cerințele art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală potrivit căruia, partea

descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei

criminale, considerată ca fiind dovedită și art. 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de

procedură penală potrivit căruia, în dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să

fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de legea penală, categoria și mărimea pedepsei aplicate inculpatului pentru fiecare

infracțiune constatată ca dovedită, astfel, inculpații au fost considerați vinovați

pentru o faptă neconstatată de către instanța de apel.

Situația descrisă mai sus, nu poate fi corectată în recurs, fiind reținută o

încălcarea flagrantă de către instanța de apel a prevederilor art. 394 și 395 Cod de

procedură penală, or, conform art. 419 Cod de procedură penală - rejudecarea cauzei

de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător, prin urmare se

constată că motivarea soluției adoptată de instanța de apel, contrazice dispozitivul

hotărârii, deoarece acesta este expus neclar, temei ce se încadrează în prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și se soldează cu casarea deciziei

recurate și remiterea cauzei la o nouă rejudecare în ordine de apel.

În al doilea rând, Colegiul penal lărgit menționează că, dacă instanța de apel a

admis apelul avocatului în numele inculpaților, partea descriptivă a deciziei trebuia să

cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat instanța pronunțând hotărârea respectivă,

să indice din ce motive ele urmează a fi reapreciate, admise ori respinse ca probe.

În orice caz, se supun analizei toate probele examinate în ședință, indiferent de

faptul că sunt cuprinse în cauza penală sau au fost prezentate de către părți direct în

12

ședință și este necesar nu numai de a indica numele și prenumele părții vătămate și a

martorilor, prin depozițiile cărora, în opinia instanței, sunt confirmate unele sau alte

circumstanțe de fapt, dar și de a expune esența acestor depoziții, de a argumenta de ce

unele probe sunt admise și altele respinse și totodată, trebuie să conțină și încadrarea

juridică a faptei inculpatului și motivele pentru modificarea învinuirii.

Astfel, instanța de apel admițând apelul avocatului nu invocă circumstanțele care

au stat la baza concluziei sale și își întemeiază soluția doar prin descrierea probelor

care au fost cercetate în instanța de fond, însă la adoptarea hotărârii e rezonabilă

expunerea circumstanțelor faptelor comise, luându-se în considerație cronologia

evenimentelor și probele ce susțin concluziile instanței privind vinovăția sau

nevinovăția și aprecierea juridică a faptei. În acest caz, după aprecierea probelor și

încadrarea juridică a acțiunilor vinovatului instanța la motivarea deciziei trebuie să

argumenteze concluzia generală privind volumul învinuirii dovedite în privința

inculpatului și privind încadrarea juridică a acțiunilor lui.

La fel, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar și poate

administra, la cererea părților, orice probe noi pe care le consideră necesare, fiind

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Aici Colegiul penal reține că, instanța, admițând apelul avocatului și reîncadrând

acțiunile inculpaților în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, nu dat o nouă apreciere

probelor administrate și nu a făcut o motivare corespunzătoare care ar sta la baza

concluziei sale.

Motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care

înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, acordând părților din proces

posibilitatea să-și formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției

adoptate, iar instanțelor de recurs elementele necesare pentru exercitarea controlului

judecătoresc. Motivarea hotărârilor de către instanțele naționale constituie o obligație

impusă acestora și prin prevederile art. 6 din CEDO, pe când în cauză, instanța de

apel nu și-a motivat decizia pronunțată, examinând cauza penală fără aprecierea

probele care urmau să fie cercetate sub toate aspectele.

La baza concluziei instanței de apel au fost reținute probele cercetate de prima

instanță, iar o astfel de abordare este una prematură, deoarece, aceasta nu este în drept

să-și întemeieze concluziile sale pe probele cercetate de instanța de fond, or conform

textului deciziei se face referire la declarațiile inculpaților și a părților vătămate, însă

nu se expune opinia asupra acestora.

Prin urmare, probele administrate în cadrul urmăririi penale, precum și cele din

ședințele de judecată, urmau a fi verificate în strictă conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală și anume, prin cercetarea lor din punctul de vedere al

coroborării.

13

Colegiul lărgit consideră, că totalitatea circumstanțelor menționate în prezenta

decizie urmau a fi apreciate de instanța de apel în cumul cu alte probe la justa lor

valoare, pentru adoptarea unei soluții corecte.

În situația în care instanța de apel nu a apreciat probele prezentate de acuzare,

decizia judecătorească este afectată și nu poate fi considerată legală și întemeiată și

urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, pentru

examinarea amănunțită a actului de învinuire și a probelor administrate în prezenta

cauză penală.

În aceeași ordine de idei se mai remarcă că, în caz de admitere a apelului și

dispunerea rejudecării cauzei, decizia instanței trebuie să cuprindă analiza probelor pe

care s-a bazat instanța pronunțând hotărârea, să indice din ce motive ele sunt

considerate insuficiente pentru confirmarea concluziilor instanțelor judecătorești, care

cerințe ale legii au fost încălcate de către instanța de fond, precum și măsurile care

urmează să le întreprindă la o nouă judecare, iar decizia în partea descriptivă trebuie

să corespundă tuturor prevederilor art. 394 Cod de procedură penală.

Circumstanțele expuse atestă că instanța de apel a comis erori de drept care nu

pot fi corectate de instanța de recurs, recursurile declarate de către procuror și fiind

întemeiat și posibil admiterii.

Reieșind din contextul celor descrise supra, decizia atacată urmează a fi casată

cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate, să

țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției adoptate și

în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală să verifice

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor administrate în instanța de

judecată, inclusiv să se expună asupra tuturor motivelor apelului, iar în dependență de

datele obținute să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă

prevederilor art. 417-418 Cod de procedură penală.

De asemenea, instanța de apel urmează să se conducă și de prevederile art. 436

Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu rigorile legii procesual-

penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să aprecieze profund

probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii,

să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității

fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate în baza art.

2411 alin. (1) și art. 190 alin. (4) și (5) Cod penal, să analizeze la modul cuvenit

prezența sau lipsa vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate și ținând

cont de dispozițiile expuse la pct. 6 a prezentei decizii, să pronunțe o hotărâre legală

și întemeiată.

14

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Djulieta Devder și avocatul Mihail Barbaroș în numele

inculpaților, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13

decembrie 2017, în cauza penală în privința lui Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera și

dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 24 aprilie 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

15