1ra-822/2019 — art. 241/1 alin. 1, 190 alin. 4, 5 CP

1ra-822/2019 — art. 241/1 alin. 1, 190 alin. 4, 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-822/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpaților Rusu Veaceslav și Procopciuc

Vera, prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din

28 februarie 2017 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08

decembrie 2018, în cauza penală privindu-i pe

Rusu Veaceslav Xxxxx, născut la xxxx, originar din s.

xxx, r-nul xxx, domiciliat în mun. xxx, str. Nxxxxx.

Procopciuc Vera Xxxxx, născută la xxxxx, originară și

domiciliată în mun. xxxxx, str. xxxxxx,

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Rusu Veaceslav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2411

alin. (1) și art. 190 alin. (5) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa în baza:

- art. 2411 alin. (1) Cod penal - 2 ani închisoare;

- art. 190 alin. (5) Cod penal - 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții de administrare și gestionare a mijloacelor financiare pe termen de 5

ani.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, lui Rusu Veaceslav i s-a stabilit pedeapsa

definitivă cu închisoare pe termen de 8 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de

tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare și gestionare a

mijloacelor financiare pe termen de 5 ani.

1

Procopciuc Vera a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.

2411 alin. (1) și art. 190 alin. (4) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa în baza:

- art. 2411 alin. (1) Cod penal - 2 ani închisoare;

- art. 190 alin. (4) Cod penal - 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții de administrare și gestionare a mijloacelor financiare pe un termen de

5 ani.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, lui Procopciuc Vera i s-a stabilit pedeapsa

definitivă cu închisoare pe termen de 7 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar

pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare și

gestionare a mijloacelor financiare pe termen de 5 ani.

De asemenea, prin sentință a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Rusu Veaceslav

a comis practicarea activității financiare fără înregistrare și fără autorizare în modul

prevăzut de legislație și escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de mai multe persoane, în

proporții deosebit de mari în următoarele circumstanțe:

Rusu Veaceslav, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei

persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma înțelegerii prealabile și

împreună cu Procopciuc Vera, pe parcursul anului 2015, a organizat și pus în

funcțiune pe întreg teritoriul Republicii Moldova o schemă criminală, creând o

entitate de tip „piramidă financiară”, cu denumirea „Fondul reciproc Mercury”,

specializată în colectarea de la cetățeni a depunerilor sub formă de mijloace bănești

în schimbul unor pretinse dividende avantajoase, entitate care n-a fost înregistrată

în Registrul de stat al întreprinderilor și care nu dispune de statut de persoană

juridică, nefiind autorizată pentru desfășurarea unui astfel de gen de activitate, prin

care fapt au fost încălcate prevederile legale, inclusiv:

- art. 12 alin. (1) al Legii instituțiilor financiare nr.550 din 21.07.1996.

potrivit căruia, nici o persoană nu poate practica activități financiare, care includ

acceptarea de depozite sau echivalente ale acestora, fără licență emisă de Banca

Națională;

- art. 7 alin. (1) pct. 2), 27 alin. (1), 28 alin. (1) al Legii asociațiilor de

economii și împrumut nr.139-XV1 din 21.06.2007, potrivit cărora, asociația de

economii și împrumut, în funcție de categoria licenței deținute, poate oferi

membrilor săi acceptarea depunerilor de economii. Asociația se înregistrează în

conformitate cu legislația privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a

întreprinzătorilor individuali. Asociația înregistrată se supune licențierii în

conformitate cu Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin

licențiere a activității de întreprinzător;

- art. 8 alin. (1) lit. c) pct. 36) al Legii privind reglementarea prin licențiere a

activității de întreprinzător nr. 451-XV din 30.07.2001, potrivit căruia, se supune

2

reglementării prin licențiere, de către Comisia Națională a Pieței Financiare

activitatea asociațiilor de economii și împrumut;

- art. 6 alin. (4) și 94 alin. (2) al Legii privind piața de capital nr. 171 din

11.07.2012, potrivit cărora, fondul de investiții este un organism de plasament

colectiv în valori mobiliare fără personalitate juridică, constituit pe bază de

contract de societate civilă, care donează și răscumpără în mod continuu și fără

întârziere titlurile de participare sub formă de unități de fond și își desfășoară

activitatea în conformitate cu prevederile prezentei legi și cu actele normative ale

Comisiei Naționale a Pieții Financiare. Un fond de investiții poate fi înființat în

baza unui contract de societate civilă numai de o societate de administrare

fiduciară a investițiilor prin adoptarea regulilor fondului și încheierea unui contract

cu un depozitar privind prestarea serviciilor de depozitare.

Urmare a desfășurării ilegale a activității financiare de către Rusu Veaceslav,

prin intermediul „Fondului reciproc Mercury”, pe parcursul anului 2015 au fost

colectate ilegal, de la mai multe persoane, mijloace financiare, după cum urmează:

pe parcursul lunilor ianuarie-martie 2015 de la Drujco Pavel suma de 55 000 lei; la

06.07.2015 și 28.07.2015 de la Țigan Ion sumele de 50 000 lei și 100 000 lei; în

luna septembrie 2015 de la Rusu Zinaida suma de 10 000 lei; în luna septembrie

2015 de la Bețivu Valentin suma de 30 000 lei; la 18.09.2015 de la Borodin

Grigore suma de 30 000 lei; în luna septembrie 2015 de la Arventiev Victor suma

de 40 000 lei; în luna septembrie 2015 de la Simonova Svetlana suma de 10 000

lei.

Prin instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului Rusu Veaceslav în

baza art. 2411 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi - practicarea activității

financiare fără înregistrare și fără autorizare în modul prevăzut de legislație.

1.1.1. De asemenea, prin sentință s-a constatat că Rusu Veaceslav, urmărind

scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de

încredere, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Procopciuc Vera, pe

parcursul anului 2015, a organizat și pus în funcțiune pe întreg teritoriul Republicii

Moldova o schemă criminală, creând o entitate de tip „piramidă financiară”, cu

denumirea „Fondul reciproc Mercury”, specializată în colectarea de la cetățeni a

depunerilor sub formă de mijloace bănești, în schimbul unor pretinse dividende

avantajoase, entitate care n-a fost înregistrată în Registrul de stat al întreprinderilor

și care nu dispune de statut de persoană juridică, nefiind autorizată pentru

desfășurarea unui astfel de gen de activitate, după ce a primit și însușit de la

diferite persoane fizice mijloace bănești în sumă de 325 000 lei, cauzându-le daune

în proporții deosebit de mari, inclusiv pe parcursul lunilor ianuarie - martie 2015

de la Drujco Pavel suma de 55 000 lei, în mun. Chișinău; la 06.07.2015 de la Țigan

Ion suma de 50 000 lei și la 28.07.2015 în satul Arionești, raionul Dondușeni suma

de 100 000 lei; în luna septembrie 2015 de la Rusu Zinaida suma de 10 000 lei în

satul Arionești, raionul Dondușeni; în luna septembrie 2015 de la Bețivu Valentin

3

suma de 30 000 lei în satul Arionești, raionul Dondușeni; la 18.09.2015 de la cet.

Borodin Grigore suma de 30 000 lei, în satul Arionești, raionul Dondușeni; în luna

septembrie 2015 de la Arventiev Victor suma de 40 000 lei, în incinta unei

cafenele din sect. Ciocana, mun. Chișinău; în luna septembrie 2015 de la Simonova

Svetlana, prin intermediul lui Arventiev Victor, suma de 10 000 lei, în incinta unei

cafenele din sect. Ciocana, mun. Chișinău.

Aceste acțiuni ale lui Rusu Veaceslav au fost încadrate de prima instanță în

baza art. 190 alin. (5) Cod penal, după indicii calificativi escrocheria - dobândirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de

mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.

1.1.2. Tot prin sentință, s-a constatat că Procopciuc Vera a comis practicarea

activității financiare fără înregistrare și fără autorizare în modul prevăzut de

legislație și escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de mai multe persoane, cu cauzarea de

daune în proporții mari, în următoarele circumstanțe:

Procopciuc Vera, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei

persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în urma înțelegerii prealabile și

împreună cu Rusu Veaceslav, pe parcursul anului 2015, a organizat și pus în

funcțiune pe întreg teritoriul Republicii Moldova o schemă criminală, creând o

entitate de tip „piramidă financiară”, cu denumirea „Fondul reciproc Mercury”,

specializată în colectarea de la cetățeni a depunerilor sub formă de mijloace

bănești, în schimbul unor pretinse dividende avantajoase, entitate care n-a fost

înregistrată în Registrul de stat al întreprinderilor și care nu dispune de statut de

persoană juridică, nefiind autorizată pentru desfășurarea unui astfel de gen de

activitate, prin care fapt au fost încălcate prevederile legale, inclusiv:

- art. 12 alin. (1) al Legii instituțiilor financiare nr.550-XIII din 21.07.1996,

potrivit căruia, nici o persoană nu poate practica activități financiare, care includ

acceptarea de depozite sau echivalente ale acestora, fără licență emisă de Banca

Națională;

- art. 7 alin. (1) pct. 2), 27 alin. (1), 28 alin. (1) al Legii asociațiilor de

economii și împrumut nr.139-XVI din 21.06.2007, potrivit cărora, asociația de

economii și împrumut, în funcție de categoria licenței deținute, poate oferi

membrilor săi acceptarea depunerilor de economii. Asociația se înregistrează în

conformitate cu legislația privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a

întreprinzătorilor individuali. Asociația înregistrată se supune licențierii în

conformitate cu Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 pivind reglementarea prin

licențiere a activității de întreprinzător;

- art. 8 alin. (1) lit. c) pct. 36) al Legii privind reglementarea prin licențiere a

activității de întreprinzător nr.451-XV din 30.07.2001, potrivit căruia, se supune

reglementării prin licențiere, de către Comisia Națională a Pieței Financiare

activitatea asociațiilor de economii și împrumut;

4

- art. 6 alin. (1) și 94 alin. (2) al Legii privind piața de capital nr.171 din

11.07.2012, potrivit cărora, fondul de investiții este un organism de plasament

colectiv în valori mobiliare fără personalitate juridică, constituită pe bază de

contract de societate civilă, care așează și răscumpără în mod continuu și fără

întârziere titlurile de participare sub formă de unități de fond și își desfășoară

activitatea în conformitate cu prevederile prezentei legi cu actele normative ale

Comisiei Naționale a Pieții Financiare. Un fond de investiții poate fi înființat în

baza unui contract de societate civilă numai de o societate de administrare

fiduciară a investițiilor prin adoptarea regulilor fondului și încheierea unui contract

cu un depozitar privind prestarea serviciilor de depozitare.

Urmare a desfășurării ilegale a activității financiare de către Procorciuc

Vera, prin intermediul „Fondului reciproc Mercury”, pe parcursul anului 2015 au

fost colectate ilegal de la mai multe persoane, mijloace financiare, după cum

urmează: pe parcursul lunilor ianuarie-martie 2015 de la Drujco Pavel suma de 55

000 lei; în luna septembrie 2015 de la Arventiev Victor, suma de 40 000 lei.

Aceste acțiuni ale lui Procopciuc Vera au fost încadrate de prima instanță în

baza art. 2411 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi - practicarea activității

financiare fără înregistrare și fără autorizare în modul prevăzut de legislație.

1.1.3. Tot prin sentință s-a constatat că Procopciuc Vera, urmărind scopul

dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere,

în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Rusu Veaceslav, pe parcursul anului

2015, a organizat și pus în funcțiune pe întreg teritoriul Republicii Moldova o

schemă criminală, creând o entitate de tip „piramidă financiară”, cu denumirea

„Fondul reciproc Mercury”, specializată în colectarea de la cetățeni a depunerilor

sub formă de mijloace bănești, în schimbul unor pretinse dividende avantajoase,

entitate care nu a fost înregistrată în Registrul de stat al întreprinderilor și care nu

dispune de statut de persoană juridică, nefiind autorizată pentru desfășurarea unui

astfel de gen de activitate, după ce a primit și însușit de la diferite persoane fizice

mijloace bănești în sumă de 95 000 lei, cauzându-le daune în proporții mari,

inclusiv: pe parcursul lunilor ianuarie-martie 2015 de la Drujco Pavel suma de 55

000 lei, în mun. Chișinău; în luna septembrie 2015 de la Arventiev Victor suma de

40 000 lei în incinta unei cafenele din sect. Ciocana, mun. Chișinău.

Prima instanță a încadrat acțiunile lui Procopciuc Vera în baza art. 190 alin.

(4) Cod penal, după indicii calificativi escrocheria, adică dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de mai

multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții mari.

Mihail în numele inculpaților, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Rusu

Veaceslav și Procopciuc Vera să fie achitați de sub învinuirile înaintate, pe motiv

5

că nu există faptele infracțiunilor sau faptele inculpaților nu întrunesc elementele

infracțiunilor.

În motivarea apelului declarat, avocatul a menționat că:

- constatările instanței sunt în contradicție cu acțiunile inculpaților, în

rechizitoriu nu este indicată care este suma totală presupusă a fi însușită de către

Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera, calculată abstract aceasta fiind de 325 000 lei

și 95 000 lei;

- părțile vătămate audiate au declarat că nu au pretenții materiale și nici

morale față de inculpați;

- în cazul când în urma audierilor tuturor părților vătămate acuzarea de stat

ar fi constatat existența semnelor de infracțiune prevăzute de dispozițiile art. 190

Cod penal, stabilind un prejudiciu presupus real, urma să recalifice acțiunile

ambilor inculpați din alin. (5) și (4) ale art. 190 Cod penal în alin. (1) al art.190

Cod penal, în cazul existenței elementelor infracțiunii de escrocherie, iar în lipsa

lor, urma obligatoriu să-și retragă învinuirea adusă ambilor inculpați;

- cât privește săvârșirea infracțiunii prevăzute de alin. (1) al art. 2411 Cod

penal, s-a dovedit că nici unul din inculpați nu este fondatorul fondului „Mercury”,

inculpații fiind simpli membri incluși și folosiți tot de către coordonatorii fondului.

2017, s-a admis apelul declarat, s-a casat, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin.

(2) Cod de procedură penală, sentința și s-a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, potrivit căreia:

- Rusu Veaceslav a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe termen de 3 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip

semiînchis.

În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea

aplicată în privința lui Rusu Veaceslav a fost suspendată condiționat pe o perioadă

de probațiune de 2 ani.

- Procopciuc Vera a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe termen de 3 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip

semiînchis.

În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea

aplicată în privința lui Procopciuc Vera s-a suspendat condiționat pe o perioadă de

probațiune de 2 ani.

S-a încasat în mod solidar de la Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera în

beneficiul lui Arventiev Victor suma de 26 418 lei cu titlu de prejudiciu material.

S-a încasat în mod solidar de la Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera în

beneficiul lui Simonova Svetlana suma de 3 349 lei cu titlu de prejudiciu material.

În rest, sentința primei instanțe a fost menținută fără modificări.

6

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că prima instanță eronat

a conchis că în acțiunile lui Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera sunt prezente

elementele constitutitive ale infracțiunilor de care sunt învinuiți, menționând că

acțiunile acestora întrunesc elementele unei singure infracțiuni, și anume cea

prevăzută de art. 196 alin. (4) Cod penal, după semnele calificative cauzarea de

daune materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune și abuz de încredere,

dacă fapta nu constituie o însușire.

Instanța de apel a constatat că, Rusu Veaceslav, în urma înțelegerii

prealabile și împreună cu Procopciuc Vera, pe parcursul anului 2015, prin

înșelăciune și abuz de încredere, a colectat ilegal de la diferite persoane fizice

mijloace bănești în sumă de 325 000 lei, cauzându-le persoanelor respective daune

în proporții deosebit de mari, după cum urmează: pe parcursul lunilor ianuarie -

martie 2015, de la Drujco Pavel suma de 55 000 lei; la 06.07.2015, de la Țigan Ion

suma de 50 000 lei și la 28.07.2015, suma de 100 000 lei; în luna septembrie 2015,

de la Rusu Zinaida suma de 10 000 lei; în luna septembrie 2015, de la Bețivu

Valentin suma de 30 000 lei; la 18.09.2015, de la Borodin Grigore suma de 30 000

lei; în luna septembrie 2015, de la Arventiev Victor suma de 40 000 lei; în luna

septembrie 2015 de la Simonova Svetlana, prin intermediul lui Arventiev Victor,

suma de 10 000 lei.

Procopciuc Vera, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Rusu

Veaceslav, pe parcursul anului 2015, prin înșelăciune și abuz de încredere, a

colectat ilegal de la diferite persoane fizice mijloace bănești în sumă de 95 000 lei,

cauzându-le persoanelor respective daune în proporții deosebit de mari, după cum

urmează: pe parcursul lunilor ianuarie-martie 2015, de la Drujco Pavel suma de 55

000 lei; în luna septembrie 2015, de la Arventiev Victor suma de 40 000 lei.

Totodată, instanța de apel a reținut că partea acuzării a invocat în rechizitoriu

că, Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera ar fi comis practicarea activității financiare

fără înregistrare și fără autorizare în modul prevăzut de legislație și că pe parcursul

anului 2015, au organizat și pus în funcțiune pe întreg teritoriul Republicii

Moldova o schemă criminală, creând o entitate de tip „piramidă financiară”, cu

denumirea ”Fondul reciproc Mercury”. Însă, acuzarea nu a prezentat probe că

anume inculpații au fost fondatorii „Fondului reciproc Mercury”, or însăși

inculpații au declarat că fondul respectiv deja exista și activa în Ucraina, iar ei au

fost invitați să participe de către prieteni sau cunoștințe mai vechi, fiind indicate

numele Butco Angela, Velcev. La fel, părțile vătămate au declarat că, în opinia lor,

nu inculpații au întemeiat „Fondul reciproc Mercury”, dar alte persoane, fiind

indicate numele Mercureva Tatiana, Velicico Iaroslav.

Mai mult, instanța de apel a considerat că partea acuzării nu a demonstrat că

inculpații au obținut profit în rezultatul activității respective, deoarece legiuitorul

prescrie în dispoziția art. 2411 alin. (1) Cod penal modalitatea normativă de

săvârșire a infracțiunii: practicarea ilegală a activității financiare, fără înregistrare

7

și fără autorizare în modul prevăzut de legislație, soldată cu obținerea unui profit în

proporții mari. Modalitatea normativă este descrisă prin trei semne obiective, a

căror determinare este obligatorie pentru încadrarea juridică a faptei: elementul

material - practicarea ilegală a activității financiare; urmarea imediată - obținerea

unui profit în proporții mari; raportul de cauzalitate între elementul material și

urmarea imediată. Astfel, instanța a constatat că nu se întrunesc semnele obiective

ale modalității descrise, deoarece inculpații nu au obținut profit în rezultatul

activității respective.

Mai mult ca atât, deși acuzarea a invocat că, inculpații au organizat și pus în

funcțiune pe întreg teritoriul Republicii Moldova, totuși în rechizitoriu sunt

indicate doar două localități - mun.Chișinău și s. Arionești, r-nul Dondușeni.

Cu referire la componența infracțiunii prevăzute de art. 196 alin.(4) Cod

penal, instanța de apel a menționat că obiectul juridic special îl formează relațiile

sociale cu privire la proprietate, apariția și dezvoltarea cărora presupune

respectarea obligațiilor și angajamentelor patrimoniale întemeiate pe buna-credință

și încredere dintre subiecții acestor raporturi.

Obiectul material îl formează bunurile folosite de către făptuitor în

detrimentul intereselor proprietarului.

Latura obiectivă a infracțiunii se manifestă prin fapta cauzatoare de daune

materiale proprietarului.

Elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 196 alin.(4) Cod penal se

realizează prin acțiunea cauzatoare de prejudicii.

Modalitățile de comitere a infracțiunii de cauzare de daune materiale prin

înșelăciune sau abuz de încredere sunt identice celor specifice escrocheriei, acestea

având comun un modus operandi, care se referă la acțiunea de cauzare de daune

materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere, dar în cazul escrocheriei, bunul

încredințat în administrare este însușit de către făptuitor, relevându-se semnele

sustragerii, iar în situația infracțiunii de la art. 196 alin.(4) Cod penal nu are loc

însușirea bunului aflat în administrarea subiectului activ.

În speță, instanța de apel a stabilit lipsa însușirii, aceasta fiind o condiție -

premisă privind constatarea laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 196

alin. (4) Cod penal, specificând că din declarațiile părților vătămate, precum și ale

inculpaților, care nu au fost combătute, rezultă că, inculpații nu au însușit banii

primiți de la părțile vătămate, aceștia fiind parțial restituiți părților vătămate, iar

banii care nu au fost restituiți, nu au fost însușiți de către inculpați, nefiind

demonstrat că aceștia și i-au atribuit (fapt care nu exclude răspunderea inculpaților

pentru prejudiciul material creat).

În ceea ce privește înșelăciunea și abuzul de încredere, modalități care sunt

comune infracțiunii de escrocherie și a celei prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod

penal, instanța de apel a notat că înșelăciunea s-a manifestat prin faptul că

inculpații au invocat față de părțile vătămate că colectarea banilor are un aspect

8

legal, iar abuzul de încredere s-a materializat prin aceea că, inculpații s-au bazat pe

credibilitatea părților vătămate în temeiul relațiilor de prietenie sau rudenie.

Astfel, instanța de apel a indicat că componența de infracțiune este una

materială, fapta considerându-se consumată din momentul cauzării daunei

materiale. Constatarea laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4)

Cod penal presupune și stabilirea legăturii de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă

- cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari proprietarului prin

înșelăciune sau abuz de încredere, și urmarea imediată exprimată prin daunele

materiale cauzate. Latura subiectivă se caracterizează prin vinovăție în forma de

intenție directă. Subiect al infracțiunii este persoana fizică responsabilă care a atins

vârsta de 14 ani.

Prin urmare, instanța de apel a considerat că încadrarea juridică a faptelor

inculpaților Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera în baza în art. 196 alin. (4) Cod

penal, în modul în care a fost efectuată de către instanța de apel este cea care

corespunde prevederilor legale și a conchis că toate probele în ansamblu

demonstrează incontestabil că, inculpații sunt vinovați de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal și urmează să fie atrași la răspundere

penală pentru aceasta.

Stabilind pedeapsa inculpaților, instanța de apel a notat că a ținut cont de

prevederile art. 61, 75 Cod penal, drept circumstanță atenuantă în privința acestora

fiind reținută săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave,

careva circumstanțe agravante în privința inculpaților nefiind stabilite. Totodată,

instanța de apel a conchis asupra necesității aplicării în privința inculpaților a

prevederilor art. 90 Cod penal, cu suspendarea executării pedepsei cu închisoarea

pe o perioadă probațiune.

Concomitent, instanța de apel a indicat că deoarece inculpații sunt vinovați

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal, iar prin

săvârșirea infracțiunii respective, i-au prejudiciat material pe Arventiev Victor și

Simonova Svetlana, în temeiul prevederilor art. 385 alin. (1) pct. 11) Cod de

procedură penală, s-a dispus încasarea cu titlu de prejudiciu material, în mod

solidar de la Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera în beneficiul lui Arventiev Victor

suma de 26 418 lei, iar în beneficiul Svetlanei Simonova suma de 3 349 lei.

4.1. Procurorul, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod

de procedură penală, a solicitat casarea totală a acesteia cu menținerea sentinței

primei instanțe, deoarece apelul avocatului declarat în numele inculpaților, a fost

admis greșit.

În motivarea recursului, acesta a menționat că:

- decizia instanței de apel prin care au fost reîncadrate acțiunile inculpaților

este neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece, instanța de apel, verificând cauza

sub aspectul calificării faptei infracționale, urma să raporteze situația constatată la

9

fiecare din elementele constitutive ale infracțiunii imputate acestora, să subsumeze

aceste fapte cu împrejurările cauzei, respectiv să dezvăluie concluzia de

reîncadrare a acțiunilor, expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe

aduse în sprijinul învinuirii imputate inculpaților;

- la calificarea juridică a acțiunilor inculpaților în baza art. 196 alin. (4) Cod

penal, instanța de apel urma să constate că nu a avut loc însușirea efectivă a banilor

primiți de inculpați de la părțile vătămate, ci a fructului beneficiului, folosul

utilizării banilor încredințați acestora;

- nu au fost apreciate la justa valoare argumentele acuzatorului de stat

participant în instanța de apel care a specificat în pledoaria sa că activitatea

companiilor tip piramidal, actualmente este recunoscută ca o formă a escrocheriei,

dat fiind faptului că introducerea elementului mascat, cum este colectarea sumelor

de bani în schimbul unor câștiguri avantajoase, poate fi calificat deja ca o fraudă;

- deși instanța de apel a preluat poziția apărării și a admis ipoteza parvenirii

concepțiilor de afacere din Ucraina, totuși urma să rețină în sarcina inculpaților că

devreme ce aceștea au decis să desfășoare o activitate specifică în domeniul

financiar, entitatea Fondului Mercury urma a fi supusă licențierii de către Comisia

Națională a Pieții Financiare;

4.2. Avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpaților, care invocând

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea hotărârilor adoptate de către instanțele de fond, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera să fie

achitați pe motiv că acțiunile acestora nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunilor incriminate.

În susținerea recursului avocatul a indicat aceleași motive expuse în apelul

său declarat în numele inculpaților.

martie 2018, au fost admise recursurile ordinare declarate, casată total decizia

instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

5.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a constatat că instanța

de apel la judecarea apelului nu a respectat prevederile din art. 414, 417 Cod de

procedură penală.

În acest sens, instanța de recurs ordinar a menționat că instanța de apel, în

partea dispozitivă a deciziei, recalificând acțiunile inculpaților, i-a recunoscut

vinovați și i-a condamnat în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, pe când în partea

descriptivă a acesteia, a constatat ca fiind dovedită în acțiunile inculpaților fapta

penală comisă de către aceștia, însă fapta expusă de către instanța de apel este una

greșită și neclară, ce contravine textului normei penale prevăzute de art. 196 alin.

(4) Cod penal, or aceasta reprezintă doar o selectare de text din învinuirea înaintată

inculpaților în baza art. 190 Cod penal.

10

Totodată, s-a reținut că instanța de apel în motivarea soluției sale a

menționat că în acțiunile inculpaților sunt întrunite elementele unei singure

infracțiuni, cea prevăzută de art. 196 alin. (4) Cod penal, însă în descrierea faptei

criminale considerată ca fiind dovedită, nu include și învinuirea înaintată

inculpaților în baza art. 2411 alin. (1) Cod penal. Astfel, instanța de apel asupra

învinuirii înaintate inculpaților în baza art. 2411 alin. (1) Cod penal, greșit nu s-a

expus în nici un mod.

Mai mult, instanța de recurs ordinar a notat că instanța de apel a precizat că

în partea descriptivă a deciziei sale nu se întrunesc semnele obiective ale

modalității normative de săvârșire a infracțiunii imputate inculpaților prevăzute de

art. 2411 alin. (1) Cod penal, motivare care în sine ar duce la emiterea unei hotărâri

de achitare, pe motiv că faptele inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunii,

însă instanța totuși a considerat necesar a încadra și aceste acțiuni ale inculpaților

în baza art. 196 Cod penal, astfel constatându-se contradicții în partea descriptivă a

deciziei.

Prin urmare, instanța de recurs a constatat că de către instanța de apel au fost

încălcate cerințele art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală și art. 395 alin.

(1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală.

De asemenea, intanța de recurs ordinar a conchis că instanța de apel

admițând apelul avocatului nu a invocat circumstanțele care au stat la baza

concluziei sale și și-a întemeiat soluția doar prin descrierea probelor care au fost

cercetate în prima instanță, însă nu a dat o nouă apreciere probelor administrate și

nu a făcut o motivare corespunzătoare care ar sta la baza concluziei sale.

Astfel, instanța de recurs ordinar a stabilit că în speță este incident temeiul

de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

2018, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Barbaroș Mihail în

numele inculpaților și menținută sentința primei instanțe fără modificări.

6.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a

stabilit corect circumstanțele de fapt și de drept, și just a ajuns la concluzia că

inculpații Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera au săvârșit infracțiunile incriminate.

Totodată, instanța de apel a notat că deși inculpații nu și-a recunoscut

vinovăția, aceasta a fost demonstrată prin probele cercetate, în cadrul ședinței

instanței de apel, descrise în decizia instanței de apel (f.d. 241-251, vol. III).

Instanța de apel a notat că întreaga sistemă de probe examinate și apreciate

de către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

coroborează între ele și demonstrează, incontestabil, faptul că, inculpatul Rusu

Veaceslav a comis infracțiunile prevăzute de art. 2411 alin. (1) Cod penal și de art.

190 alin. (5) Cod penal, iar inculpata Procopciuc Vera a comis infracțiunile

prevăzute de art. 2411 alin. (1) Cod penal, și de art. 190 alin. (4) Cod penal.

11

De asemenea, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților Rusu

Veaceslav și Procopciuc Vera, menționând că sunt date cu scopul de a se eschiva

de la răspunderea și pedeapsa penală, fiind combătute prin probatoriul administrat,

iar vinovăția acestora a fost dovedită pe deplin și se confirmă prin ansamblul de

probe administrate și cercetate în ședința instanței de apel.

Cu privire la episodul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 2411 alin. (1)

Cod penal, instanța de apel a reținut că prima instanță întemeiat a reținut că prin

faptele comise de către Rusu Veaceslav și de către Procopciuc Vera a avut loc

atentarea la relațiile sociale cu privire la practicarea activității financiare, adică de

prestare a serviciilor financiare, privită ca gen al activității de întreprinzător, în

condiții de legalitate, presupunând înregistrare și autorizare, care constituie

obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 2411 alin. (1) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a atestat că prima instanță a constatat just că forma

de activitate organizată și desfășurată de Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera în

cadrul Fondului de ajutor reciproc „Mercury”, urma a fi înregistrată de către stat.

Deși fiind admisă ipoteza parvenirii concepțiilor de afacere din Ucraina, odată ce

activitatea se desfășura pe teritoriul Republicii Moldova, aceasta urma a fi

înregistrată corespunzător în Republica Moldova. Din aceste considerente, instanța

de apel a considerat ca absolut inadmisibilă versiunea invocată de apărare privind

activitatea neînregistrată a afacerii.

Mai mult, s-a reținut că fiind desfășurată o activitate specifică din domeniul

financiar, entitatea Fondului Mercury, urma a fi supusă licențierii de către Comisia

Națională a Pieței Financiare, fapt care nu a fost realizat.

Instanța de apel a conchis că cea de a doua componentă a faptei

prejudiciabile prevăzute la art. 2411 alin. (l) Cod penal, inacțiunea prin omisiune a

înregistrării și obținerii autorizării în modul prevăzut de legislație, a fost

desfășurată activitatea financiară, cu omisiunea înregistrării în corespundere cu art.

27 alin. (1) din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, a întreprinderii -

Fondul „Mercury” până la desfășurarea activității pe teritoriul Republicii Moldova.

La fel, instanța de apel a notat că prima instanță just și întemeiat a apreciat

faptul că anume Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera au desfășurat nemijlocit

activitatea financiară utilizând ca instrument site-ul și baza electronică cu

improvizatul fond „Mercury”, activitate neînregistrată și nelicențiată în pofida

normelor prohibitive.

Cu privire la argumentele invocate de către inculpați, precum că au fost

asigurați de către alte persoane că activitatea este legală, instanța de apel a indicat

că acest fapt nu înlătură răspunderea acestora, or faptul că activitatea a fost

desfășurată de către inculpați este confirmat atât de către toate părțile vătămate, cât

și de probele materiale, actele cu caracter probator administrate la dosar.

12

Instanța de apel a atestat că infracțiunea în cauză este una formală și s-a

consumat din momentul practicării activității financiare fără înregistrare și fără

autorizare prin licență în modul prevăzut de lege a Fondului „Mercury”.

Instanța de apel a mai reținut că atât Rusu Veaceslav, cât și Procopciuc Vera

conștientizau caracterul prejudiciabil al acțiunilor și inacțiunilor lor, au prevăzut

urmările prejudiciabile și conștient admiteau survenirea urmărilor.

Totodată, instanța de apel a specificat că potrivit declarațiilor acestora, ei

aveau dubii asupra caracterului legal al activității desfășurate și au purces la

activitatea în baza motivării unor speakeri, parteneri din Ucraina și ulterior a unui

avocat al acestora. În condițiile cadrului legal existent, inculpații puteau și trebuiau

să cunoască caracterul ilegal al activității desfășurate, invocările opuse în acest

sens, fiind apreciată ca tactică de apărare.

De asemenea, cu referire la episoadele comiterii escrocheriei, instanța de

apel a menționat că prima instanță întemeiat a reținut latura obiectivă a infracțiunii

incriminate în acțiunile inculpaților Rusu Veaceslav, și Procopciuc Vera, și s-a

manifestat prin acțiuni directe utilizate de primii. Astfel, instanța de apel a conchis

că inculpații, sub pretextul de a spori activul patrimonial al părților vătămate

Arventiev Victor, Simonova Svetlana, Borodin Grigore, Bețivu Valentin, Rusu

Zinaida, Țigan Ion și Drujco Pavel prin tranzacții patrimoniale de împrumut cu

dobândă, i-au convins pe aceștia să depună sume bănești în „Fondul reciproc

Mercury”, astfel urmărind scopul de a spori activul patrimonial propriu de pe

seama acumulărilor de mijloace bănești străine atrase în fond. În vederea creării

unei aparențe de executare a obligației de a spori capitalul, după primirea

mijloacelor bănești de la părțile vătămate pentru depunere în fond, prin

transmiterea în mână sau prin intermediari, au creat cont părților vătămate în softul

electronic pe site-ul Mercury, cu cabinetul personal, unde pretinsa semnătură a

acceptantului în soft, reprezenta o bifă de acceptare a condițiilor și nu corespundea

semnăturii electronice conform prevederilor Legii nr. 91 din 29 mai 2014.

Instanța de apel a notat că acceptă concluzia primei instanțe că este o schemă

piramidală clasică, care prin definiție este un circuit financiar, în care investitorilor

li se promit câștiguri substanțiale, într-un termen foarte scurt, și care, practic, există

din extinderea bazei de deponenți până în momentul în care nu se mai poate

susține, pentru că nu are din ce să returneze câștigurile. Atunci, sistemul se

prăbușește, majoritatea investitorilor de la nivelurile de jos sunt în imposibilitate de

a recupera pierderile. Din materialele cauzei se atestă că, inculpații, erau pe treaptă

superioară părților vătămate, aceștia având atât rol de a atrage noii investitori, fiind

menționați drept ”Keep-eri” cu funcții de administrare a resurselor financiare.

Instanța de apel a conchis că ambii inculpați conștientizau mecanismul de

funcționare a sistemului, din moment ce căutau atragerea a cât mai multor

investitori, chiar și a rudelor acestora.

13

Astfel, s-a indicat că prima intanță just și întemeiat a stabilit faptul că

inculpații Procopciuc Vera și Rusu Veaceslav, fiind printre primele persoane

implicate în fondul „Mercury” în Republica Moldova, având grad piramidal mai

înalt ca a altor investitori, având ambii studii superioare, conștientizau, că de fapt

prin activitatea desfășurată de ei nemijlocit, rudele apropiate își vor recupera și

chiar majora capitalul de pe seama fondului, iar investitorii atrași sunt supuși

riscului de a pierde total sau parțial sumele investite.

Cu referire la pedepsele stabilite, instanța de apel a considerat că prima

instanță a dat deplină eficiență prevederilor art. 75-77 Cod penal, adică, de

caracterul și gradul prejudiciabil a infracțiunii săvârșite, iar aplicarea unor altor

pedepse nu este rațională și nici proporțională acțiunilor comise de aceștia.

Barbaroș Mihail în numele inculpaților Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera, care

indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, și solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței

de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, de achitare a

inculpaților Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera, din motiv că nu există fapta

infracțională și în acțiunile lor nu se întrunesc elementele infracțiunilor

incriminate.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- prima instanță și instanța de apel au adoptat soluția de condamnare, în lipsa

cărorva probe ce ar demonstra vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor

imputate;

- absolut eronat și în „contextul integral” al concluziilor susținute doar pe

descrierea actului final de învinuire, pentru acțiunile ambilor inculpați, instanța de

apel a dat apreciere probelor administrate de către partea acuzării, în lipsa

cercetării lor judiciare, nemotivat ignorând aprecierea probelor apărării, care sunt

susținute și solicitate spre cercetare în cererea de apel;

- toate părțile vătămate au declarat că nu au pretenții materiale și nici morale

față de inculpați;

- nu a fost demonstrată prin probe că în acțiunile inculpaților Rusu

Veaceslav și Procopciuc Vera sunt prezente elementele infracțiunilor incriminate;

- de către organul de urmărire penală nu a fost stabilit rolul inculpaților în

activitatea fondului menționat, fiind stabilit doar prejudicierea inculpaților de către

acest fond;

- prima instanță și instanța de apel urma a aplica retroactivitatea pentru a

califica acțiunile ambilor inculpați, în cazul în care îi găseau vinovați, or prin

dispozțiile din art. IV, pct. 4 și art. I, pct. 3 a Legii nr. 170 din 26.07.2018, pentru

modificare unor acte legislative, în vigoare din 17.08.2018, a fost modificat textul

art. 190 alin. (1) Cod penal și art. 126 alin. (1) Cod penal;

14

- acțiunile, precum că inculpații au obținut de la părțile vătămate prin

înșelăciune mijloace financiare folosite de aceștia în scopuri personale, au fost

negate atât de părțile vătămate, cât și de inculpați;

- instanța de apel avea obligația și diligența de a modifica sentința contestată,

fapt determinat și prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

din 27.03.2018, chiar dacă constata vinovăția inculpaților în baza art. 2411 alin. (1)

Cod penal, urma să verifice aplicabilitatea art. 60 alin. (1) lit. a) sau b) Cod penal,

ținând cont de modificările operate în lege;

- instanțele de judecată urmau să se expună asupra tuturor probelor, atât a

acuzării cât și a apărării, administrate la urmărirea penală, care demonstrează

existență sau inexistența infracțiunii, vinovăției, precum și pentru stabilirea tuturor

împrejurărilor importante pentru justa soluționare a cauzei;

- gradul prejudiciabil a infracțiunii nu a fost stabilit nici de către organul de

urmărire penală, și nici de instanța de judecată, deoarece nu s-a constatat

înregistrarea plângerilor victimelor la data disjungării cauzei penale și pornirii

urmăririi penale, precum și prejudiciul cauzat;

- în calitatea acțiunilor de activitate ilegală de antreprenoriat, organul de

urmărire penală urma să constate rolul învinuiților în activitatea entității de tip -

„piramidă financiară”, cu denumirea „Fondul reciproc MERCURY”, specializată

în colectarea sub forma depunerilor de mijloace bănești de la cetățenii Republicii

Moldova în schimbul achitărilor dividentelor deponenților, ori, acestea au fost

executate sub altă formă de cât expusă de către OUP și instanța de judecată. Când

de fapt și de jure o asemenea entitate nu a fost creată pe teritoriul Republicii

Moldova, ci pe teritoriul unui stat străin, de către alți participanți și prin înțelegere

prealabilă cu „alți cetățeni - apatrizi”, iar din componența membrilor săi, sunt

înregistrate și presupusle părți vătămate, iar inculpații au aceeași calitate de părți

vătămate;

- distincția calității procesual penale atribuite învinuiților, în corespundere cu

rolul, statutul și calitatea de acțiune, sunt identice celor de acțiune a părților

vătămate, pe când mijloacele bănești nu a fost demonstrat să fi fost însușite de

către învinuiți, dar au fost înregistrate în circuit civil, în lipsa acțiunilor învinuitei,

doar cu acordul tuturor părților implicate în același proces, fiecare acționând

individual, în lipsa unor înțelegeri reciproce dintre părțile vătămate și învinuiți.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul care pledează

pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, argumentând în acest

sens că instanța de apel, rejudecând cauza conform prevederilor art. 436 alin. (2)

Cod de procedură penală, a înlăturat omisiunile reținute de instanța de recurs, s-a

pronunțat asupra motivelor invocate în apel, just a constatat circumstanțele de

drept și de fapt al cauzei și corespunzător a încadrat acțiunile făptuitorilor.

15

Ce ține de afirmațiile recurentului că în acțiunile inculpaților nu au fost

întrunite elementele infracțiunii, temei de declarare a recursului prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a menționat că faptul nerecunoașterii

vinovăției și dezacordul cu calificarea juridică a acțiunilor făptuitorului este o

modalitate de apărare, de eschivare de la răspunderea penală și nu constituie temei

pentru casarea hotărârii contestate.

De asemenea, notează că din conținutul recursului rezultă că recurentul își

manifestă dezacordul cu decizia instanței de apel în ce privește aprecierea probelor,

motive ce nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală.

Totodată, indică că instanța de apel, în strictă conformitate cu prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat fiecare

probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicități ei, iar

toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, se reține că recurentul contestă decizia instanței de apel, indicând

temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală, sub aspectele că: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că temeiurile și motivele invocate de recurent în susținerea acestora, nu s-au

confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, din următoarele considerente.

16

În privința temeiului de recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penal, Colegiul penal constată că nu și-a găsit

confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, nefiind identificate careva

circumstanțe care ar justifica incidența temeiului menționat, dat fiind faptul că,

instanța de apel, la judecarea apelului și adoptarea deciziei a respectat prevederile

art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a expus

detaliat și argumentat asupra motivelor relevante invocate în apelul declarat, fiind

reflectate clar concluziile pe care se întemeiază soluția instanței de apel de

menținere fără modificări a sentinței de condamnare adoptată de prima instanță,

soluție întemeiată just pe cumulul de probe, cercetate, verificate și apreciate de

ambele instanțe ierarhic inferioare prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al corobororării

lor, fără a manifesta o atitudine selectivă față de probele administrate în prezenta

cauză după cum indică recurentul, ce denotă că instanțele de judecată nu au admis

vreo eroare de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea hotărârilor adoptate, fapt ce

determină lipsa unor temeiuri justificative de a interveni în decizia instanței de apel

sub aspectele contestate.

De asemenea, ce ține de argumentele recurentului descrise la pct. 4, prin care

acesta își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către prima instanță și

instanța de apel, Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că

aceste alegații nu constituie temeiuri de recurs, reprezentând doar opinia subiectivă

a recurentului care consideră că probele cercetate nu confirmă învinuirea adusă

inculpaților Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera, or, conform prevederilor art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de prima instanță și de

instanța de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar menționează că nu poate da o

nouă apreciere probelor administrate în prezenta cauză, ce este de competența

exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță

ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept

comise de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei, ce în speță nu au fost

identificate.

Mai mult, din conținutul recursului ordinar declarat, rezultă că recurentul

face o proprie apreciere a probelor în temeiul cărora instanța de apel și-a întemeiat

soluția, argumentându-și astfel propria versiune privind circumstanțele cauzei,

invocând că nu este demonstrată vinovăția inculpaților Rusu Veaceslav și

Procopciuc Vera în comiterea infracțiunilor incriminate, iar instanța de recurs

ordinar la acest capitol atestă că nu poate fi acceptată această versiune, or

contravine constatărilor corecte a instanței de apel în prezenta speță, întemeiate just

pe cumulul de probe descris, verificat și apreciat de instanța de apel în decizia sa

prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală (f.d. 237-250, vol. III).

17

Totodată, ce ține de temeiul de recurs menționat de recurent, stipulat în art.

427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în sensul că „nu au fost întrunite

elementele infracțiunii”, precum și argumentele invocate în acest sens, precum că

„nu a fost stabilit rolul inculpaților în activitatea „Fondului reciproc Mercury”,

părțile vătămate nu au pretenții materiale sau morale, nu a fost stabilit gradul

prejudiciabil a infacțiunii nu a fost stabilit și atât inculpații cât și părțile vătămate

au negat că inculpații au obținut prin înșelăciune mijloace financiare în scopuri

personale”, Colegiul penal atestă că nu pot fi admise, or se reține din analiza

sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, că ambele instanțe au

constatat just în temeiul probelor administrate la urmărirea penală, cercetate de

prima instanță, și verificate de instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod

de procedură penală, că în acțiunile inculpaților: - Rusu Veaceslav se întrunesc

elementele infracțiunilor prevăzute de art. 2411 alin. (1), 190 alin. (5) Cod penal; -

Procopciuc Vera elementele infracțiunilor prevăzute de art. 2411 alin. (1), 190 alin.

(4) Cod penal, concluzionând corect că în speță a fost demonstrată vinovăția

acestora în comiterea infracțiunilor incriminate, și anume practicarea activității

financiare fără înregistrare și fără autorizare în modul prevăzut de legislație,

precum și rolul acestora de a atrage părțile vătămate în cadrul fondului prin

înșelăciune și abuz de încredere, ca ultimele să depună diferite sume de bani, sub

pretextul că ulterior vor primi dividende din sumele depuse, ce nu a mai fost

realizat, iar instanțele de judecată la examinarea cauzei s-au expus asupra

argumentelor și chestiunilor esențiale invocate de partea apărării în acest aspect.

Mai mult, se reține că instanțele de judecată corect au reținut că lipsa la

momentul actual a pretențiilor materiale de la unele părți vătămate, nu absolvă

inculpații de la răspunderea penală, or infracțiunea prevăzută de art. 190 Cod

penal, a fost consumată din momentul ce au fost dobândite ilicit bunurile (sumele

de bani, care cumulate au și determinat gradul prejudiciabil a infracțiunii) prin

înșelăciune și abuz de încredere de la părțile vătămate, iar din materialele cauzei

penale rezultă că prezenta cauza penală a fost pornită după depunerea plângerilor

de către părțile vătămate, care au solicitat tragerea la răspundere penală a

inculpaților. (f.d. 18-19,74, vol. I).

De asemenea ce ține de critica recurentului, că „prima instanță și instanța de

apel urma a aplica retroactivitatea pentru a califica acțiunile ambilor inculpați, în

cazul în care constatau vinovăția acestora, or prin dispozițiile din art. IV, pct. 4 și

art. I, pct. 3 a Legii nr. 179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, a fost

modificat textul art. 190 alin. (1) Cod penal și art. 126 alin. (1) Cod penal”,

Colegiul penal atestă că sunt irelevante pentru prezenta speță, or din conținutul

noilor modificări ale art. 190 Cod penal, rezultă că legislatorul nu a decriminalizat

dar a concretizat acțiunile și consecințele prejudiciabile prin care este comisă

infracțiunea de escrocherie „dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

inducerea în eroare a unei sau mai multor persoane care a cauzat daune

18

considerabile”, mai mult, legislatorul a adoptat un concept mai concret a metodelor

prin care se comite dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, în cazul de

escrocherie și anume: a) prin inducerea în eroare a uneia sau mai multor persoane

prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase; b) prin inducerea în eroare a

unei sau mai multor persoane prin prezentarea ca mincinoasă a unei fapte

adevărate.

Astfel, instanța de recurs ordinar subliniază faptul că prin modificările

legislative operate în conținutul art. 190 Cod penal, nu s-au decriminalizat acțiunile

incriminate inculpaților Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera, legislatorul nu a

schimbat conceptul de escrocherie sau conținutul ei, dar ținând cont de

jurisprudența CtEDO, recomandările naționale și internaționale, precum și de

Hotărârile Curții Constituționale a RM privitor la claritatea și previzibilitatea

normei penale, a înlocuit sintagmele pre generale, utilizate anterior - „înșelăciunea

sau abuzul de încredere”, cu fapte prejudiciabile, metode și mijloace de comitere a

escrocheriei mai concrete, mai clare.

Totodată, se notează că prin Legea nr. 179 din 26.07.2018 din (în vigoare

17.08.2018), menționată de recurent, nu au fost operate careva modificări în textul

art. 126 Cod penal.

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele

contestate nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și

argumentat asupra fiecărei probe prezentate și chestiunilor esențiale invocate în

apel, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita

repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Barbaroș

Mihail în numele inculpaților Rusu Veaceslav și Procopciuc Vera, împotriva

19

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2018, în

cauza penală privindu-i pe Rusu Veaceslav Xxxxx, Procopciuc Vera Xxxx, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 13 iunie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

20