1ra-277/2021 — art. 26, 42, 46, 188 alin. 5 CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca din 18 octombrie 2017, Jeleznîi Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 26, 42 alin. (2)- (4), 46, 188 alin. (5) și art. 217 alin. (2) Cod penal, cu stabilirea pedepsei: -în baza art. 26, 42 alin (2)-(4), 46, 188 alin. (5) Cod penal - 12 ani închisoare; -în baza art. 217 alin. (2) Cod penal - 1 an închisoare. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit în privința lui Jeleznîi Serghei pedeapsa definitivă de 12 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Prin aceiași sentință, Zabulica Alexandru a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (4), 46, 188 alin. (5) Cod penal cu stabilirea pedepsei sub formă de 7 ani și 6 luni închisoare. 1 În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată s-a adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei anterioare conform sentinței Judecătoriei Soroca din 26.09.2011, stabilindu-i lui Zabulica Alexandru pedeapsa definitivă de 10 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Termenul de pedeapsă s-a calculat în privința lui Jeleznîi Serghei și Zabulica Alexandru din momentul pronunțării sentinței - 18.10.2017, cu includerea în acesta a duratei reținerii și celei de aflare sub arest preventiv începând cu 13.01.2017 pentru Jeleznîi Serghei și respectiv începând cu 26.01.2017 pentru Zabulica Alexandr până la 18.10.2017. Măsura preventivă în privința lui Jeleznîi Serghei și Zabulica Alexandr a fost menținută - arestarea preventivă până ce sentința va deveni irevocabilă.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, Jeleznîi Serghei în perioada de timp a lunilor septembrie - octombrie 2016, intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane a constituit un grup criminal organizat, repartizând rolurile între ei și având un plan bine structurat, a întreprins diverse acțiuni de pregătire în vederea comiterii infracțiunilor de tâlhării, pe teritoriul localităților Florești și Soroca, în următoarele circumstanțe. La 12.10.2016, în jurul orei 20.00, intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane și identificării potențialelor victime ale infracțiunii, prin înțelegere prealabilă cu o persoană față de care procesul a fost încetat, cu automobilul de model „Renault Megane”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, care aparține ultimei, s-au deplasat în XXXXXX, la gospodăria cet. Boldirescu Sergiu, despre care deținea informația că acesta dispune de sume impunătoare de bani, unde au stabilit căile de acces și ieșire din gospodărie, cât și amplasarea casei de locuit cu intrarea în domiciliu, după care au revenit în or. Florești. În aceiași zi, aproximativ la ora 21.00, continuându-și acțiunile infracționale, prin înțelegere prealabilă și în comun cu persoana față de care procesul a fost încetat, cu automobilul acesteia de model „Renault Megane”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, s-au deplasat în XXXXX, la gospodăria cet. Pîrlițanu Igor, despre care cunoștea cu certitudine că acesta desfășoară activitatea de antreprenor și dispune la domiciliu de mijloace bănești, pe motiv că victima realizează mere, a ieșit din automobil și a verificat căile de acces în gospodărie, apoi apropiindu-se și privind prin fereastra casei, a identificat membrii familiei victimei, în special prezența a doi copii minori, după care au revenit în or. Florești. La 13.10.2016, în jurul orei 06.00, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin înțelegere prealabilă cu persoana față de care procesul a fost încetat, cu automobilul ultimei de model „Renault Megane”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, s-au deplasat în XXXXX, la gospodăria cet. Boldirescu Sergiu, în scopul 2 stabilirii timpului de ieșire a proprietarilor din domiciliu, unde au supravegheat timp de o oră locuința acestuia, după care la inițiativa și propunerea lui, s-au deplasat la gospodăria cet. Pîrlițanu Igor din XXXXX, unde ajungând, au parcat automobilul în apropiere, spre o râpă și coborând, au supravegheat o perioadă scurtă de timp gospodăria acestuia, în vederea obținerii informației privind numărul membrilor familiei și timpul părăsirii domiciliului de către aceștia. Ulterior, ca urmare a discuției telefonice cu Zabulica Alexandru, în or. Soroca a fost instigat de către ultimul la comiterea acțiunilor de deposedare a lui Mitrofan Mihail, a unei recipise prin care se confirma faptul împrumutului de către el de la victimă a sumei de bani în cuantum de 1 000 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM a 21 950 lei, precum și a sustragerii mijloacelor bănești, în cuantum de 20 000 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM a sumei de 439 000 lei, bani, despre care cunoștea cu certitudine că acesta îi păstrează la domiciliu, a fost instigat la deposedarea lui Mitrofan Mihail de aceste bunuri materiale prin aplicarea violenței periculoase pentru viață, furnizându-i în acest sens informații despre veniturile victimei Mihail Mitrofan, despre păstrarea la domiciliu a banilor în numerar în sume impunătoare, despre modul de pătrundere în locuința acestuia, alte date relevante pentru atingerea scopului scontat, prin ce l-a determinat să constituie o reuniune de persoane, adică un grup criminal, menit de a săvârși atacul tâlhăresc asupra lui Mihail Mitrofan, după care au revenit în orașul Florești, stabilind data săvârșirii infracțiunilor de tâlhărie în domiciliile victimelor identificate pentru ziua de 14.10.2016. Astfel, la 14.10.2016, în jurul orei 23.00, intenționat, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu persoana față de care procesul a fost încetat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, cu automobilul de model „Renault Megane”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, care aparține ultimei, repartizând rolurile între ei și având un plan bine structurat, în cadrul căruia persoana cu care era, urma să stea la pândă, iar Jeleznîi Serghei să pătrundă în domiciliul victimei, pregătindu-și din timp obiecte special adaptate pentru comiterea infracțiunii - răngi metalice și un cuțit, cât și măști medicinale pentru a nu putea fi identificați, s-au deplasat la domiciliul cet. Mitrofan Mihail, locuitor al sXXXXXX, despre care cunoștea că acesta dispune de suma de 20 000 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM a sumei de 439 000 lei și potrivit înțelegerii avute, Jeleznîi Serghei a pătruns în gospodăria lui Mihail Mitrofan, unde s-a aflat timp de 10 min, stabilind astfel prezența proprietarilor în domiciliu și conștientizând incapacitatea de a învinge rezistența lor, din cauze independente de voința făptuitorului, infracțiunea nu și-a produs efectul, părăsind gospodăria victimei. În continuarea realizării intențiilor infracționale, Jeleznîi Serghei, la data de 28.10.2016 în jurul orei 22.30, intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei 3 persoane, în vederea atingerii rezultatului scontat, i-a convins pe Bruma Andrei și Hăbășescu Maxim, sub pretextul că urmează să comită furt de cânepă, să participe la comiterea infracțiunii planificate din timp, în cadrul căreia urma să pătrundă în gospodăria lui Mihail Mitrofan, și prin aplicarea violenței fizice periculoase pentru viața și sănătate, să sustragă recipisa prin care se confirmă faptul împrumutului de către cunoscutul său de la victimă a sumei de bani în cuantum de 1 000 euro și bani în sumă de 20000 mii euro, pregătind din timp obiecte special adaptate pentru comiterea infracțiunii - răngi metalice și un cuțit, cât și măști medicinale pentru a nu putea fi identificați, cu automobilul de model „WV Golf”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, s-au deplasat la domiciliul cet. Mitrofan Mihail, XXXXX, unde Jeleznîi Serghei a pătruns în gospodăria acestuia, după care a efectuat câteva apeluri telefonice de control, stabilind lipsa victimei de la domiciliu, circumstanțe care nu au permis executarea atacului tâlhăresc asupra lui Mitrofan Mihail, adică din cauze independente de voința făptuitorilor, infracțiunea nu și-a produs efectul, părăsind gospodăria victimei, deplasându-se în extravilanul localității, unde au staționat până la 29.10.2016, ora 23.30. Tot el, pe la mijlocul lunii octombrie 2016, de pe marginea drumului de țară dintre or. Florești și s. Alexeevca r-nul Florești, intenționat, în mod ilegal, fără scop de înstrăinare, a cules plante verzi de cânepă, pe care apoi le-a uscat și le-a fărâmițat, în scopul utilizării personale a drogurilor obținute, și ulterior, le-a păstrat și le-a folosit la domiciliul său din XXXXXX și domiciliul concubinei sale, amplasat în XXXXXX, utilizând recipiente de sticlă din masă plastică, ca ulterior la 13.01.2017, în cadrul efectuării percheziției la domiciliul amplasat în orXXXXXX, să fie depistate și ridicate două fragmente de recipient din masă plastică, special adaptate consumului de droguri și un fragment de recipient din masă plastică, adaptat consumului de droguri, partea superioară fiind acoperită cu hârtie de staniol, iar în cadrul efectuării percheziției la domiciliul concubinei Tatiana Lungu din XXXXX, au fost depistate și ridicate un pachet din hârtie cu semințe de culoare verzuie, asemănătoare cu cânepa; un pachet de sub țigări de marca „West”, în interiorul căruia se afla un pachet din hârtie, cu masă vegetală uscată, mărunțită, de culoare verde, cu miros specific, asemănătoare cu cânepa, un pachet din hârtie în interiorul căruia se află masă vegetală uscată, mărunțită, de culoare verde, în amestec cu semințe de culoare verzuie, asemănătoare cu cânepa și un fragment de recipient din masă plastică, cu volumul de 0,5 l, pe suprafața interioară a pereților, cu depuneri de substanță de culoare cafenie, care este rășină de canabis, se atribuie la substanțele narcotice de origine vegetală, neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal în rezultatul întrebuințării produselor din plante de cânepă. 4 Masa substanței narcotice-rășină de canabis, (recalculată la masa uscată), conținută pe obiectele descrise mai sus constituie în total 0,11 grame. Conform raportului de expertiză nr.34/12/2/-R-42 din 17.01.2017, s-a constatat că, masa vegetală uscată, mărunțită de culoare verde din plicurile, prezentate la cercetare, reprezintă marijuană și se atribuie la substanțele narcotice de origine vegetală, neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal din plantele de cânepă. Masa substanței narcotice - marijuană, în stare uscată, constituie 14,153 grame (1765 gr + 10,388 gr). Pe suprafața fragmentului de butelie din plastic, care a fost depistat și ridicat din locuința cet. Tatiana Lungu, s-a depistat rășină de canabis, cu masa de 0,006 grame. Potrivit compartimentului I, poziția 7, al Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, cantitatea de rășină de canabis și a masei de marijuană uscată, se atribuie la cantități mari. Zabulica Alexandru în perioada de timp a lunii octombrie 2016, intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane l-a instigat pe Jeleznîi Serghei XXXXX la constituirea unui grup criminal organizat, în vederea pregătirii comiterii infracțiunii de tâlhărie, pe teritoriul r.-nul Soroca, care din motive independente de voința făptuitorului, infracțiunea nu și- a produs efectul, în următoarele circumstanțe: Alexandru Zabulica, cunoscând în prealabil că Mitrofan Mihail, locuitor aXXXXX, păstrează la domiciliul său recipisa, care confirmă împrumutul de către tatăl său a sumei de 1 000 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM a 21 950 lei, precum ți deținând informația că acesta dispune la domiciliul său de sume impunătoare de bani, circa 20 000 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM 21 950 lei, echivalentul sumei de 439 000 lei, având intenții de profit, urmărind scopul de a sustrage bunuri ale altor persoane, după ce a hotărât pentru sine de a sustrage recipisa și banii păstrați de către Mitrofan Mihail la domiciliul său prin intermediul unui atac tâlhăresc, la data de 13.10.2016, aproximativ în jurul orei 12.00, știind cu certitudine că cunoscutul său, Jeleznîi Serghei are nevoie de surse financiare și este decis de a le obține prin intermediul comiterii infracțiunilor, l-a apelat telefonic pe acesta și i-a transmis ideea de acaparare a banilor în sumă de 20 000 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM a sumei de 439 000 lei, de la domiciliul victimei Mitrofan Mihail prin săvârșirea unui atac tâlhăresc, furnizându-i în acest sens informații despre veniturile victimei Mihail Mitrofan, despre păstrarea la domiciliu a banilor în numerar în sume impunătoare, despre modul de pătrundere în locuința acestuia, alte date relevante pentru atingerea scopului scontat, instigându-l în acest 5 sens pe Jeleznîi Serghei de a constitui o reuniune stabilă de persoane, adică un grup criminal organizat, menit de a săvârși atacul tâlhăresc asupra lui Mitrofan Mihail. Ulterior, Jeleznîi Serghei acceptând propunerea lui Alexandru Zabulica, de comun acord cu persoana față de care procesul a fost încetat, cu automobilul de model „Renault Megane”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, care aparține ultimei, având asupra sa răngi metalice și un cuțit, pe care intenționa să le utilizeze în cadrul atacului tâlhăresc în calitate de arme, precum și având asupra sa măști medicinale pentru a nu putea fi identificați, la data de 14.10.2016, în jurul orei 23.00, s-au deplasat în localitatea respectivă, unde ajungând la domiciliul cet. Mitrofan Mihail, au pătruns în gospodăria ultimului, aflându-se acolo timp de 10 min, stabilind astfel prezența proprietarilor în domiciliu, căile de acces etc., după care, conștientizând ca în lipsa armei și a unui număr mai impunător de atacatori nu vor putea realiza intenția propusă au plecat de la fața locului. În continuarea realizării intențiilor infracționale, Jeleznîi Serghei, la data de 28.10.2016, în jurul orei 22:30, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în vederea atingerii rezultatului scontat, sub pretextul că urmează să comită furt de cânepă, i-a convins pe Andrei Bruma și Maxim Hăbășescu, să participe la comiterea infracțiunii planificate din timp, în cadrul căreia urma să pătrundă în gospodăria lui Mihail Mitrofan, și prin aplicarea violenței fizice periculoase pentru viața și sănătate, să sustragă recipisa prin care se confirma faptul împrumutului de către tatăl lui Alexandru Zabulica de la victimă a sumei de bani în cuantum de 1 000 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM a 21 950 lei, și bani în sumă de 20 000 mii euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM a sumei de 439 000 lei. Pregătind din timp obiecte special adaptate pentru comiterea infracțiunii răngi metalice și un cuțit, cât și măști medicinale pentru a nu putea fi identificați, cu automobilul de model „WV Golf”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, s-au deplasat la domiciliul cet. Mitrofan Mihail, locuitor al XXXXX, unde Jeleznîi Serghei a pătruns în gospodăria acestuia, după care a efectuat câteva apeluri telefonice de control, stabilind lipsa victimei de la domiciliu, circumstanțe care nu au permis executarea atacului tâlhăresc asupra lui Mitrofan Mihail, adică din cauze independente de voința făptuitorilor, infracțiunea nu și-a produs efectul, părăsind gospodăria victimei, deplasându-se în extravilanul localității, unde au staționat până la 29.10.2016, ora 23.30.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul Jeleznîi Serghei prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri prin care acțiunile acestuia să fie recalificate în pregătire la comiterea infracțiunii de furt și aplicarea în privința sa a unei pedepse mai blânde. 6 În motivarea apelului inculpatul a indicat că, în ședința instanței de fond a recunoscut vinovăția parțial în faptul că a pregătit infracțiunea de furt, dar nu infracțiunea de tâlhărie după cum este învinuit, fapt care se demonstrează prin declarațiile martorilor și coparticipanților la săvârșirea infracțiunii, la fel și a agentului sub acoperire. Nu el este organizatorul, dar Rudoi Mihai (agentul sub acoperire) care timp de 3 luni nu o dată a venit la el acasă în XXXXXX și cunoscând despre starea sa financiară l-a instigat la comiterea infracțiunii. Reieșind din declarațiile sale, din declarațiile pretinselor părți vătămate, a martorilor și a celorlați învinuiți, solicită instanței de a recalifica acțiunile sale din organizator la pregătirea tâlhăriei în pregătirea furtului. Totodată, inculpatul a solicitat aplicarea în privința sa a unei pedepse mai blânde, reieșind din faptul că apartamentul în care locuiește cu mama pensionară, invalid de gradul II, se află în stare critică, iar motivul comiterii infracțiunii de furt este că mama necesita o intervenție chirurgicală de urgență și are un copil minor. 3.1. La data de 08.11.2017, avocatul Istrate Angela în numele inculpatului Zabulica Alexandru a declarat un apel nemotivat împotriva sentinței instanței de fond, indicând că soluția primei instanțe este ilegală și nefondată, astfel a solicitat casarea, cu pronunțarea unei sentințe de achitare a lui Zabulica Alexandru în comiterea infracțiunii incriminate. 3.2. Ulterior, la data de 11.04.2018, avocatul Istrate Angela a depus un apel suplimentar, în motivarea căruia a indicat că, sentința instanței de fond ilegală și neîntemeiată, pasibilă casării pe următoarele motive: instanța nu a motivat ce probe reține la constatarea faptului infracțiunii de tâlhărie săvârșită împotriva lui Mihail Mitrofan, pentru care a dispus condamnarea lui Zabuica Alexandru, în cazul în care nu a avut loc atacul armat, nu au survenit consecințele prejudiciabile, infracțiunea nu a fost consumată, complicii sunt condamnați pentru pregătirea săvîrșirii de infracțiune; faptele reținute la condamnarea lui Zabulica Al. și Jeleznîi S. sunt identice, însă prin sentința contestată Zabulica Al. este recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii de tâlhărie consumată, pe când vinovăția complicelui său Jeleznîi Serghei este stabilită pentru pregătirea infracțiunii de tâlhărie. În circumstanțele în care instanța la pronunțarea sentinței reține aceleași fapte și dispune condamnarea autorului și executorului infracțiunii pentru pregătirea infracțiunii de tâlhărie, condamnarea instigatorului nu poate fi dispusă pentru o infracțiune consumată. La acest capitol consideră că instanța de judecată eronat a apreciat circumstanțele cauzei, fapt care a generat condamnarea ilegală a lui Zabulica Al. în baza art.188 Cod peanl; nu este argumentată participația lui Zabulica Al. la comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat, nu este argumentată participarea sa la activitatea unui grup criminal organizat pentru comiterea de infracțiuni, nu este argumentată concluzia 7 privitor la comiterea însăși a acțiunilor de tâlhărie precum și prejudiciul cauzat; instanța de judecata nu a motivat pe ce temei reține participația lui Zabulica Al. în cadrul grupului criminal organizat în cazul în care sunt aduse acuzații în comiterea mai multor atacuri pentru care persoanele sau organizat anterior întâlnirii cu Zabulica Al.; materialele administrate în cadrul cercetării judecătorești denotă că, idea de a săvârși infracțiuni de deposedare de bunuri Jeleznîi a avut-o anterior întâlnirii cu Zabulica Al, cum atunci instanța a constatat instigarea lui Jeleznîi S. la comiterea infracțiunii de către Zabulica Al. nu este clar, deoarece careva probe în acest sens la materialele cauzei lipsesc, iar probele administrate nu denotă careva acțiuni întreprinse de Zabulica Al. la instigarea lui Jeleznîi S. în comiterea săvârșirii infracțiunii de tâlhărie; probatoriul învinuirii cât și probatoriul pe care instanța l-a luat în considerație la condamnare nu indică asupra faptului că inculpatul este implicat în comiterea nemijlocită a infracțiunii imputate, chestiunile de fapt asupra cărora urma să se pronunță instanța de fond nu au fost corect apreciate, concluziile instanței de fond fiind arbitrare; instanța de judecată a dispus condamnarea lui Zabulica Al. în lipsa laturii obiectivă a tâlhăriei, și anume lipsa atacului săvârșit asupra părții vătămate Mitrofan Mihail în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea acestuia ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe; circumstanțe cauzei denotă renunțul autorului de la comiterea infracțiunii, circumstanțe ignorate de a fi date aprecierii de către instanța de fond în sentința de condamnare; instanța neîntemeiat a respins declarațiile lui Jeleznîi S., conform cărora rezultă că el i-a povestit lui Alexandru că are mare nevoie de bani și dacă poate să-i împrumute 5 000 lei pentru o jumătate de an. Alexandru i-a zis că nu are așa bani, dar cunoaște o persoană din sat care oferă bani cu dobândă. S-au urcat toți trei în mașină și au mers în sXXXXX la casa cet. Mitrofan Mihail. Au bătut în poartă, însă nu a ieșit nimeni. L-a rugat pe Zabulica Al. să-i dea numărul de mobil al acestei persoane. După ce i-a dat numărul, Alexandru a zis că pleacă acasă, iar el împreună cu Rudoi Mihail s-au întors spre or. Florești. În drum, l-a apelat pe Mitrofan Mihail, la care ultimul i-a zis că nu mai oferă bani cu dobândă deoarece oamenii nu-i restituie. Ajungând acasă, discutând cu Rudoi Mihail au hotărât să pentru a sustrage bani. 3.3. La data de 15.11.2018, împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel și avocatul Cojocaru Adrian în numele inculpatului Zabulica Alexandru pe aceleiași motive, descrise mai sus, pe care le invocă avocatul Istrate Angela, astfel instanța de apel le-a însușit și nu a considerat necesar de a le expune repetat în conținutul deciziei. Avocatul Cojocaru Adrian a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei hotărâri, prin care Zabulica Alexandru să fie achitat în comiterea infracțiunii incriminate, cu reabilitarea totală a acestuia. 8 3.

Inculpații au depus cereri în instanța de apel privind reducerea pedepsei în temeiul art. 385 alin. (5), 4733 Cod de procedură penală. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 iulie 2020, au fost admise apelurile declarate de inculpatul Jeleznîi Serghei, avocatul Istrate Angela și Cojocaru Adrian în numele inculpatului Zabulica Alexandru împotriva sentinței casează parțial sentința, din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, după cum urmează: Încetează procesul penal în privința lui Jeleznîi Serghei XXXXX în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal din motivul intervenirii termenului de prescripție în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal. Jeleznîi Serghei XXXXX se consideră condamnat în baza art. 26, 42 alin. (2)-(4), 46, 188 alin. (5) Cod penal la pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 12 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Admite parțial cererea inculpatului Jeleznîi Serghei cu privire la reducerea termenului de pedeapsă în legătură cu încălcarea drepturilor acestuia privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Deduce din pedeapsa numită lui Jeleznîi Serghei de 12 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, arestarea preventivă pe termen de 279 zile, conform prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv și reduce pedeapsa închisorii cu 558 zile, cu executarea pedepsei închisorii pentru termenul rămas. Calcularea termenului executării pedepsei închisorii pentru Jeleznîi Serghei începe din 06.07.2020 cu includerea în acest termen duratei ținerii în arestare de la 18.10.2017 până la 06.07.2020. Zabulica Alexandru XXXX se constată vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26, 42 alin. (4), 46, 188 alin. (5) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 7 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumul de sentințe, a adăuga parțial la pedeapsa aplicată, partea neexecutată a pedepsei stabilite anterior prin sentința Judecătoriei Soroca din 26.09.2011, stabilindu-i lui Zabulica Alexandru XXXXX pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe termen de 9 ani și 6 luni în penitenciar de tip închis. Admite parțial cererea inculpatului Zabulica Alexandru cu privire la reducerea termenului de pedeapsă în legătură cu încălcarea drepturilor acestuia privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 9 Deduce din pedeapsa numită lui Zabulica Alexandru de 9 ani și 6 luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, arestarea preventivă pe termen de 266 zile, conform prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv și reduce pedeapsa închisorii cu 532 zile, cu executarea pedepsei închisorii pentru termenul rămas. Calcularea termenului executării pedepsei închisorii pentru Zabulica Alexandru începe din 06.07.2020, cu includerea în acest termen duratei ținerii în arestare de la 18.10.2017 până la 06.07.2020. În rest dispozițiile sentinței instanței de fond se mențin. 4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a admis demersul înaintat de partea acuzării și partea apărării referitor verificarea suplimentară a probelor. Astfel, în cadrul ședinței instanței de apel, au fost verificate suplimentar probele respective din materialele cauzei penale, și anume: procesul-verbal nr.1 privind consemnarea măsurilor speciale de investigații din 29.10.2016 (f.d.75-77, vol.I);; procesul-verbal de interceptare a înregistrărilor comunicărilor din 22.01.2017 cu anexă stenogramele (f.d.167-233, vol.I); procesul-verbal de interceptare și înregistrare a comunicărilor din 17.01.2017 și anexă la proces-verbal de examinare al CD-R cu anexa stenogramelor (f.d.124-130, vol.I); procesul-verbal de percheziție din 13.01.2017 efectuată la domicilul lui Jeleznîi Serghei (f.d.109, vol.II); procesul-verbal de ridicare din 13.01.2017 prin care s-a dispus ridicarea telefonelor de model „Sony Ericsson” și „Sony” ( f.d.111, vol.II); raportul de expertiză nr.34/12/2-R-43 din 17.01.2017 (f.d.118- 120, vol.II); procesul-verbal de percheziție din 13.01.2017 la domiciliul lui Lungu Tatiana amplasat în XXXXX (f.d.133, vol.II); raportul de expertiză nr.34/12/2-R-42 din 17.01.2017 (f.d.140-143, vol.II); procesul-verbal de percheziție din 20.02.2017 la domiciliul lui Prașca Sergiu (f.d.183-184, vol.II); raportul de expertiză nr.34/12/2-R-287 din 13.03.2017 (f.d.190-192, vol.II); procesul-verbal de percheziție din 20.02.2017 (f.d.203- 206, vol.II); raportul de expertiză nr.34/12/2-R-282 din 10.03.2017 (f.d.212-217, vol.II); procesul-verbal de examinare a obiectului din 25.02.2017 (f.d.231, vol.II); procesul-verbal de ridicare din 02.03.2017 de la Bruma Arcadii, a pistolului deținut în proprietatea sa (f.d.236, vol.II); procesul-verbal de examinare a obiectului din 23.03.2017 fiind supus examinării pistolul de model „Gletcher TNBB” și încărcătorul acestuia, ridicat prin procesul-verbal de ridicare de la cet.Bruma Arcadii (f.d.237-240); procesul-verbal de examinare a obiectului din 26.01.2017, fiind supus examinării telefonul mobil de model „Samsung DUOS”, ridicat prin procesul-verbal de reținere de la învinuitul Zabulicaa (f.d.186, vol.III); proces-verbal nr.78 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare alcoolului, stării de ebrietate și natura ei la Jeleznîi Serghei din 16.01.2015, potrivit căruia la Jeleznîi Serghei s-au stabilit consecințele consumului de droguri (f.d.89, vol.III); declarațiile părții vătămate 10 Pîrlițanu Igor (f.d.73-74, vol.IV); declarațiile martorului Lungu Tatiana (f.d.77-80, IV); declarațiile martorului Bruma Andrei (f.d.82-87, vol.IV); declarațiile martorului Hăbășescu Maxim (f.d.89-91, vol.IV); declarațiile martorului Rusu Galina (f.d.145-146, vol.IV); declarațiile părții vătămate Boldirescu Sergiu (f.d.164-165, vol.IV); declarațiile martorului Rudoi Mihail (f.d.210-222, vol.IV); declarațiile martorului Bruma Arcadii (f.d.224-225, vol.IV); declarațiile părții vătămate Mitrofan Mihail (f.d.245-248, vol.IV); declarațiile martorului Prașca Sergiu din 18.08.2017 date în instanța de fond (f.d.250- 251, vol.IV); declarațiile inculpatului Jeleznîi Serghei (f.d.16-32, vol.V); declarațiile inculpatului Zabulica Alexandru (f.d.33-37, vol.V). Cu referire la apelul declarat de către inculpatul Jeleznîi Serghei, instanța de apel a conchis că, instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, just ajungînd la concluzia privind vinovăția inculpatului Jeleznîi Serghei și a făcut o încadrare juridică justă a acțiunilor acestuia în baza art. 26, 42 alin. (2)-(4), 46, 188 alin. (5) Cod penal și în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, vinovăția inculpatului rezultă din probele administrate, cărora le-a fost dată o apreciere sub toate aspectele, complet și obiectiv. De asemenea, instanța de apel a menționat că, inculpatul Jeleznîi Serghei nici nu contestă condamnarea sa în baza art. 217 alin. (2) Cod penal. Cu referire la afirmațiile invocate de către inculpatul Jeleznîi Serghei în apelul declarat, precum că el nu a fost organizator, a dorit să săvârșească infracțiuni de sustragere a bunurilor și nu de tâlhărie, că Rudoi Mihail, care cunoștea de starea lui materială dificilă l-a instigat la comiterea infracțiunilor, astfel el doar a pregătit furtul, în acest în urma verificării suplimentare a probelor administrate de către instanța de fond, instanța de apel a conchis că instanța de fond corect a constatat că în acțiunile inculpatului Jeleznîi Serghei sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 26, 42 alin. (2)-(4), 46, 188 alin. (5) Cod penal. În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că, deosebirea principală dintre infracțiunea prevăzută la art. 188 Cod penal de infracțiunea specificată la art.1 86 Cod penal rezidă în semnul secundar obligatoriu al laturii obiective a infracțiunii: modul deschis de comitere a sustragerii. Totodată, infracțiunea de furt se deosebește de alte tipuri de infracțiuni contra patrimoniului (jaf, tâlhărie) tocmai prin faptul sustragerii pe ascuns a bunurilor proprietarului (adică metoda comiterii faptului infracțional) fără aplicarea actelor de violență fizică sau psihică. Astfel, deși inculpatul Jeleznîii Serghei nu recunoaște pregătirea la infracțiunea de tâlhărie, dar la infracțiunea de furt, totuși versiunea lui se combate prin probele administrate în respectiva cauză penală. 11 Potrivit declarațiilor martorului Rudoi Mihail din 10.08.2017 date în ședința instanței de fond reiese, că anume Jeleznîi Serghei l-a telefonat cu propunerea de comitere a acțiunilor infracționale, la ce el ulterior a refuzat deoarece nu dorea să se întoarcă din nou la închisoare. Ulterior, din nou a fost telefonat de către Jeleznîi Serghei cu aceeași propunere, pe care din nou a refuzat-o din același motiv. Ulterior, a mai fost sunat de Jeleznîi Serghei cu aceeași propunere, la ce i-a spus că se va gîndi. Jeleznîi insista ca el să accepte propunerea spunînd că vor fi doar ei în doi. Ca urmare a insistenței lui Jeleznîi a cceptat propunerea, dar fiind acasă și analizând toate acțiunile și propunerea lui Serghei Jeleznîi de a comite infracțiune, iar în caz că victimele vor opune rezistență, să aplice violența fizică, chiar și până la comiterea unui omor, a decis să denunțe faptele date organului de drept (f.d.210-222, vol.IV). La fel, instanța de apel a reținut și faptul că în ipoteza în care inculpatul Jeleznîi Serghei intenționa să comită doar acțiune de furt și nu de tălhărie, după cum invocată ultimul, nu era necesar de procurat măști medicinale pentru a nu fi recunoscuți, în automobil de a avea rangă metalică, mănuși, purtarea permanentă a unui cuți, precum și căutarea unui pistol, toate acestea circumstanțe devenind cunoscute organului de urmărire din declarațiile martorului denunțător Rudoi Mihail și a martorilor Bruma Andrei, Bruma Arcadie și Prașca Sergiu, care au confirmat cele relatate și în instanța de fond, precum și din rezultatele măsurilor spreciale de investigație - comunicările telefonice purtate de Jeleznîi Serghei. S-a constatat cu certitudine că, inculpatul Jeleznîi Serghei a întreprins acțiuni concrete de pregătire la comiterea infracțiunii de tîlhărie, a procurat măști medicinale pentru a nu fi identificați, a stabilit modalitățile comiterii atacului tălhăresc, a identificat persoane în vederea comiterii infracțiunii, creînd astfel un grup criminal organizat, a stabilit persoane, de la care urma să procure, sau după caz, să împrumute un pistol sau șocher, toate aceste împrejurări devenind cunoscute din discuțiile telefonice purtate și care sunt caracteristice pregătirii unui atac tâlhăresc, și nu unui furt. Așadar, potrivit declarațiilor martorilor audiați în ședința instanței de fond, declarațiile cărora au fost verificate suplimentar în ședința instanței de apel se constată, că anume inculpatul Jeleznîi Serghei s-a ocupat de căutarea persoanelor cu care ar putea săvârși infracțiunea, organizând comiterea acesteia prin intermediul apelurilor telefonice, insistând de a participa la comiterea infracțiunii. În aceste circumstanțe, instanța de apel a stabilit că, inculpatul Jeleznîi Serghei a participat în calitate de autor, organizator, instigator anume la pregătirea infracțiunii de tâlhărie și nu a infracțiunii de furt după cum indică inculpatul, el a constituit un grup criminal organizat, repartizând rolurile între ei și având un plan bine structurat, a întreprins diverse acțiuni de pregătire în vederea comiterii infracțiunii de tâlhării, 12 acțiuni care nu și-au produs efectul, din cauze independente de voința lui, astfel că careva temeiuri de a fi recalificate acțiunile infracționale ale inculpatului Jeleznîi Serghei în baza art. 186 Cod penal, după cum se solicit în apelul declarant, de către instanța de apel nu au fost stabilite, din moment ce prin materialele cauzei penale se constată contrariul. Totodată, instanța de apel a constatat temeiurile prevăzute de art. 53 p. g), art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, art. 275 p. 4) Cod de procedură penală, art. 332 alin. (1), art. 391 alin. (1) p. 6) Cod de procedură penală de încetare a procesului penal în privința lui Jeleznîi Serghei în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție, din ce motiv, consideră necesar de a casa parțial sentința, din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod penal, cu adoptarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru instanță. Astfel, instanța de apel a indicat că, potrivit art. 16 alin. (2) Cod penal infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal comisă la mijlocul lunii octombrie 2016, reținută în sarcina lui Jeleznîi Serghei și constatată în acțiunile inculpatului, se clasifică ca fiind infracțiune ușoară. Așadar, de la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal au trecut mai mult de 2 ani, astfel, în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, instanța de apel a admis apelul declarat, din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, dispunând încetarea procesului penal în privința lui Jeleznîi Serghei în baza art. 217 alin. (2) Cod penal din motivul intervenirii termenului de prescripție. Cu referire la apelurile declarate de avocatul Istrate Angela și Cojocaru Adrian în interesele inculpatului Zabulica Alexandru. Instanța de apel a subliniat că, instanța de fond a constatat că inculpatul Zabulica Alexandru este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (4), 46, 188 alin. (5) Cod penal, descriind fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, în modul în care a fost adusă învinuirea lui Zabulica Alexandru, și anume, în aceia că el „în perioada de timp a lunii octombrie 2016, intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, l-a instigat pe Serghei Jeleznîi la constituirea unui grup criminal organizat, în vederea pregătirii comiterii infracțiunii de tălhărie, pe teritoriul raionului Soroca, care din motive independente de voința făptuitorului, infracțiunea nu și-a produs efectul, etc.”. În acest aspect, instanța de apel a constatat că, prin ordonanța procurorului din 26.01.2017, Zabulica Alexandru a fost pus sub învinuirea prevăzută de art. 26, 42 alin. (4), 46, 188 alin. (5) Cod penal, cu indicii de calificare: participarea în calitatea de organizator și instigator la pregătirea tâlhăriei, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sutragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de un grup criminal organizat, săvârșite în proporții deosebit de mari, care din cauze 13 independente de voința făptuitorului, infracțiunea nu și-a produs efectul, pentru faptul, că în perioada de timp a lunii octombrie 2016, Zabulica Alexandru, intenționat urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, l-a instigat pe Jeleznîi Serghei la constituirea unui grup criminal organizat, în vederea pregătirii comiterii infracțiuni de tâlhărie, pe teritoriul raionului Soroca, care din motive independente de voința făptuitorului, infracțiunea nu și-a produs efectul, etc. (f.d.190-191 vol.III). Ulterior, prin ordonanța procurorului din 10.04.2017, Zabulica Alexandru a fost pus sub învinuirea prevăzută de art. 42 alin. (4), 46, 188 alin. (5) Cod penal pentru faptul, că în perioada de timp a lunii octombrie 2016, Zabulica Alexandru intenționat urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, l-a instigat pe Jeleznîi Serghei la constituirea unui grup criminal organizat, în vederea pregătirii comiterii infracțiuni de tâlhărie, pe teritoriul raionului Soroca, care din motive independente de voința făptuitorului, infracțiunea nu și-a produs efectul, etc. (f.d.227-228 vol.III). Rechizitoriului întocmit cuprinde formularea învinuirii care se incriminează lui Zabulica Alexandru cu încadrarea juridică a acțiunilor potrivit ordonanței de punere sub învinuire din 10.04.2017 (f.d.258-259 vol.III), și instanța de fond a constatat că, inculpatul Zabulica Alexandru este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (4), 46, 188 alin.(5) Cod penal, descriind fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, în modul în care a fost adusă învinuirea lui Zabulica Alexandru prin ordonanța din 10.04.2017 și rechizitoriu. În acest aspect, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a admis o eroare, în situația când a reținut fapta lui Zabulica Alexandru în vederea pregătirii comiterii infracțiuni de tâlhărie, care din motive independente de voința făptuitorului, infracțiunea nu și-a produs efectul, ulterior în partea descriptivă a sentinței, la stabilirea pedepsei pentru Zabulica Alexandru a indicat referitor la aplicarea prevederilor art. 81 alin. (2) Cod penal, care prevede mărimea pedepsei pentru pregătirea de infracțiune, însă în dispozitivul sentinței constată că inculpatul Zabulica Alexandru este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (4), 46, 188 alin. (5) Cod penal, adică pentru o faptă realizată și consumată, deși Jeleznîi Serghei prin aceiași sentință a fost condamnat pentru un atac tâlhăresc nerealizat și neconsumat. Instanța de apel a conchis că această circumstanță poate fi corectată în procedura de judecare a apelului, ca urmare a continuității judecării fondului apelului de către instanța de apel, mai ales că chestiunea data nu agravează situația inculpatului Zabulica Alexandru, deoarece dânsul a fost învinuit de pregătirea comiterii infracțiunii de tâlhărie, faptă care a și fost reținută în sarcina lui prin sentința adoptată, în dispozitivul sentinței de condamnare lipsind mențiunea cu trimitere la art. 26 Cod penal și în această latură a casat sentința din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) 14 Cod penal, fără a agrava situația inculpatului, deoarece acesta la stabilirea pedepsei beneficiază de reducerea pedepsei în temeiul art. 81 alin. (2) Cod penal. Astfel, instanța de apel a constatat că, inculpatul Zabulica Alexandru în perioada de timp a lunii octombrie 2016, intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane l-a instigat pe Jeleznîi Serghei XXXXX la constituirea unui grup criminal organizat, în vederea pregătirii comiterii infracțiunii de tâlhărie, pe teritoriul r.Soroca, care din motive independente de voința, făptuitorului, infracțiunea nu și-a produs efectul, în următoarele circumstanțe: Alexandru Zabulica, cunoscând în prealabil că Mitrofan Mihail, locuitor al s. XXXXX, păstrează la domiciliul său recipisa, care confirmă împrumutul de către tatăl său a sumei de 1 000 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM a 21 950 lei, precum și deținând informația că acesta dispune la domiciliul său de sume impunătoare de bani, circa 20 000 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM 21 950 lei, echivalentul sumei de 439 000 lei, având intenții de profit, urmărind scopul de a sustrage bunuri ale altor persoane, după ce a hotărât pentru sine de a sustrage recipisa și banii păstrați de către Mitrofan Mihail la domiciliul său prin intermediul unui atac tâlhăresc, la data de 13.10.2016, aproximativ în jurul orei 12.00, știind cu certitudine că cunoscutul său, Jeleznîi Serghei are nevoie de surse financiare și este decis de a le obține prin intermediul comiterii infracțiunilor, l-a apelat telefonic pe acesta și i-a transmis ideea de acaparare a banilor în sumă de 20 000 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM a sumei de 439 000 lei, de la domiciliul victimei Mitrofan Mihail prin săvârșirea unui atac tâlhăresc, furnizându-i în acest sens informații despre veniturile victimei Mitrofan Mihail, despre păstrarea la domiciliu a banilor în numerar în sume impunătoare, despre modul de pătrundere în locuința acestuia, alte date relevante pentru atingerea scopului scontat, instigându-l în acest sens pe Jeleznîi Serghei de a constitui o reuniune stabilă de persoane, adică un grup criminal organizat, menit de a săvârși atacul tâlhăresc asupra lui Mitrofan Mihail. Ulterior, Jeleznîi Serghei acceptând propunerea lui Alexandru Zabulica, de comun acord cu persoana față de care procesul a fost încetat, cu automobilul de model „Renault Megane”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, care aparține ultimei, având asupra sa răngi metalice și un cuțit, pe care intenționa să le utilizeze în cadrul atacului tâlhăresc în calitate de arme, precum și având asupra sa măști medicinale pentru a nu putea fi identificați, la data de 14.10.2016, în jurul orei 23.00, s-au deplasat în localitatea respectivă, unde ajungând la domiciliul cet. Mitrofan Mihail, au pătruns în gospodăria ultimului, aflându-se acolo timp de 10 min, stabilind astfel prezența proprietarilor în domiciliu, căile de acces etc., după care, conștientizând ca în lipsa armei și a unui număr mai impunător de atacatori nu vor putea realiza intenția propusă au plecat de la fața locului. 15 În continuarea realizării intențiilor infracționale, Jeleznîi Serghei la data de 28.10.2016, în jurul orei 22.30, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în vederea atingerii rezultatului scontat, sub pretextul că urmează să comită furt de cânepă, i-a convins pe Bruma Andrei și Hăbășescu Maxim, să participe la comiterea infracțiunii planificate din timp, în cadrul căreia urma să pătrundă în gospodăria lui Mitrofan Mihail, și prin aplicarea violenței fizice periculoase pentru viața și sănătate, să sustragă recipisa prin care se confirma faptul împrumutului de către tatăl lui Zabulica Alexandru de la victimă a sumei de bani în cuantum de 1 000 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM a 21 950 lei, și bani în sumă de 20 000 mii euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM a sumei de 439 000 lei. Pregătind din timp obiecte special adaptate pentru comiterea infracțiunii răngi metalice și un cuțit, cât și măști medicinale pentru a nu putea fi identificați, cu automobilul de model „WV Golf”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, s-au deplasat la domiciliul cet. Mitrofan Mihail, locuitor al sXXXXXX, unde Jeleznîi Serghei a pătruns în gospodăria acestuia, după care a efectuat câteva apeluri telefonice de control, stabilind lipsa victimei de la domiciliu, circumstanțe care nu au permis executarea atacului tâlhăresc asupra lui Mitrofan Mihail, adică din cauze independente de voința făptuitorilor, infracțiunea nu și-a produs efectul, părăsind gospodăria victimei, deplasându-se în extravilanul localității, unde au staționat până la 29.10.2016, ora 23.30. Reieșind din probele administrate de instanța de fond, care au fost suplimentar verificate și în ședința instanței de apel, cu consemnarea lor în procesul-verbal al ședinței de judecată instanța de apel a constatat că, inculpatul Zabulica Alexandru în perioada de timp a lunii octombrie 2016, intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, l-a instigat pe Jeleznîi Serghei XXXXX la constituirea unui grup criminal organizat, în vederea pregătirii comiterii infracțiunii de tâlhărie, care din motive independente de voința făptuitorului, infracțiunea nu și-a produs efectul. Instanța de apel a subliniat că din materialele cauzei se atestă că, inculpatul Jeleznîi Serghei personal nu a cunoscut partea vătămată Mitrofan Mihail, nu cunoștea unde locuiește ultimul, a aflat despre victima dată și toate împrejurările anume de la inculpatul Zabulica Alexandru, care este consătean cu Mitrofan Mihail și care cunoștea unde este amplasată gospodăria, ocupația lui și precum că ultimul dispune de surse bănești, etc. Intenția de a săvârși un atac tâlhăresc în privința lui Mitrofan Mihail a apărut de la inculpatul Zabulica Alexandru, care și l-a instigat pe Jeleznîi Serghei la săvârșirea acesteia. Fiind audiat sub jurământ, într-un proces public, martorul Rudoi Mihail a declarat, că la inițiativa lui Jeleznîi Serghei s-au întâlnit în orașul Soroca cu Zabulica Alexandru, care a și comunicat că cunoaște un fost primar din raionul Soroca și că 16 acesta dă bani la procente, că fostul primar dispune de surse financiare până la 20 000 euro, deoarece chiar el personal a împrumutat de la dânsul bani. Acesta a spus, că ar fi binevenit de pătruns în locuința fostului primar, de unde să sustragă bani, inclusiv și recipisa acestuia și dacă vor lua recipisa, el le va da bani pentru asta. Tot, Alexandru le-a explicat, că fostul primar pleacă de acasă dimineața în jurul orei 07.30 și pe la 17.00 se întoarce. Ulterior, Zabulica Alexandru a mers și le-a arătat gospodăria fostului primar, după care dânsul a plecat, iar ei au rămas acolo ca să vegheze când vine acasă fostul primar și să identifice timpul când pleacă și vine. Așteptând până la ora 18.00 și văzând că fostul primar nu vine acasă, Serghei Jeleznîi l-a telefonat pe Alexandru, care a venit la ei și le-a comunicat, că fostul primar împreună cu niște rude se află în sat. Tot, Alexandru le-a arătat niște drumuri pe unde se poate de mers ca să nu fie camere video, la fel le-a arătat cum se poate de intrat mai ușor în ogradă. Totodată, le-a propus mai bine de săvârșit fapta a doua zi, deoarece stăpânul pleacă la serviciu la 07.30 dimineața, iar la 2 km este un drum liber și se poate special de improvizat o situație de accident pentru fostul primar în timp ce se deplasează cu automobilul. Apoi, el împreună cu Serghei s-au întors în orașul Florești, unde Serghei a început să planifice pătrunderea în locuința fostului primar și că urmează să săvârșească acțiunile date către 14.10.2016, iar în cazul că va fi cineva în casă, Serghei a spus că va trebui de mers până la capăt. A doua zi pe la ora 06.30 de dimineață au mers din nou la casa fostului primar, unde s-au pus la pândă lângă o altă casă la o răscruce de drum în așteptarea persoanei când va pleca la lucru. În jurul orei 08.00 Mitrofan Mihail a ieșit cu o persoană din ogradă, unde Jeleznîi Serghei l-a sunat pe Zabulica Alexandru și l-a întrebat cine poate fi acea persoană. Ultimul i-a spus că este o rudă de-a lui și că a venit în ospeție. Apoi au mai stat în jur de jumătate de oră și s-au întors în orașul Florești. Jeleznîi Serghei a motivat că este hramul la ei și pot veni oaspeți. Fiind acasă și analizând toate acțiunile și propunerea lui Jeleznîi Serghei de a comite infracțiuni de sustragere, iar în caz că victimele vor opune rezistență, să aplice violența fizică, chiar și până la comiterea unui omor, a decis să denunțe faptele date organului de drept. Referitor la cazul privind sustragerea bunurilor din gospodăria lui Mitrofan Mihail a concretizat, că banii pe care urmau să-i sustragă s-au înțeles să-i împartă la trei. Au fost discuții între ei, că trebuie să găsească încă pe cineva ca să le fie mai ușor, deoarece fostul primar are armă de foc. S-a vorbit și că Zabulica Alexandru să participe, însă ultimul a refuzat deoarece îi era frică să nu fie recunoscut. Au plănuit, că chiar dacă vor intra în casă și primarul nu va fi acasă urmau să lege soția și copilul și să-l aștepte să vină, că doar el deține cheile de la safeu. Această idee a venit de la Zabulica Alexandru. Jeleznîi Serghei nu a ajuns la faza de a intra în case având ca motive lipsa proprietarului la domiciliu sau prezența mai multor persoane în gospodărie. Jeleznîi Serghei avea cu el frânghie cu lungimea de 3-4 m, rangă metalică, cuțit mare cu 17 lungimea lamei de 40 cm și altul mai mic care se închidea și se deschidea. Cu referire la răngile metalice și cuțit, Serghei Jeleznîi le-a luat de acasă de la el în ziua de 12.10.2016 și le-a pus în portbagajul automobilului. În ce privește procurarea măștilor medicinale, Serghei le-a cumpărat de la o farmacie din orașul Soroca. Inițial, Serghei Jeleznîi nu i-a comunicat nimic despre pistol sau electroșocher, însă când ulterior discuta cu acesta, el i-a spus că are un cunoscut de la care poate să i-a pistolul pentru a fi folosit la comiterea infracțiunii. Despre faptul că fostul primar deține armă de foc, le-a comunicat Zabulica Alexandru. Suplimentar a declarat, că după reținerea și aplicarea măsurii preventive arestul în privința lui Serghei Jeleznîi și a lui Alexandru Zabulica, de multiple ori a fost contactat telefonic de către rudele lui Serghei Jeleznîi, și anume de concubina acestuia, spunăndu-i că dânsul roagă să-și schimbe declarațiile, în sensul că urma de împrumutat bani la procente de la Mihail Mitrofan, dar nu ca să fie deposedat de bunuri materiale și bani. După cum a înțeles din spusele rudelor lui Serghei Jeleznîi, rezultă că Alexandru Zabulica îl influențează pe Serghei Jeleznîi asupra faptului dat și totodată i-a promis acestuia că-l va asigura cu un avocat și că-i va da și bani. La fel, i-a fost comunicat faptul ca să nu-l declare pe Alexandru Zabulica ca fiind instigator la comiterea infracțiunii în privința lui Mihail Mitrofan, dar să declare că s-au întâlnit în orașul Soroca, cu scopul ca să-l ajute pe Serghei Jeleznîi să împrumute bani la procente, ceea ce nu corespunde adevărului (f.d.210-222, vol.IV). Astfel, din declarațiile martorului Rudoi Mihai s-a constatat cu certitudine că anume Zabulica Alexandru a planificat comiterea infracțiunii față de Mitrofan Mihail, după cum just a și concluzionat instanța de fond, mai mult ca atât, numai Zabulica Alexandru cunoștea despre recipisă și despre mijloacele bănești pe care le deține victima, precum și despre faptul că ultimul deține armă de foc și poate opune rezistență, iar partea vătămată Mitrofan Mihail a declarat, că pe Jeleznii Serghei nu îl cunoaște, însă îl cunoaște pe Zabulica Alexandru. Anume din această cauză Jeleznîi Serghei a întreprins măsuri concrete în vederea pregării infracțiunii, procurând măști medicinale, a stabilit modalitățile de pătrundere în gospodăria lui Mitrofan M., a identificat persoana în vederea comiterii infracții, creînd astfel un grup criminal organizat, deja a identificat și persoane de la care urma să procure un pistol și un electroșoc. Toate aceste circumstanțe s-au constatat cu certitudine în instanța de fond prin probele administrate, și anume declarațiile martorilor Bruma Andrei, Bruma Arcadie, Prașca, Hăbășescu Maxim, precum și prin interceptările și înregistrarea comunicărilor telefonice purtate de Jeleznîi Serghei, care sunt redate în conținutul sentinței contestate și care denotă, că se întreprindeau măsuri reale în vederea pregătirii unui atac tâlhăresc. 18 Astfel, instanța de apel a stabilit că, este neîntemeiată solicitarea făcută de avocații Istrate Angela și Cojocaru Adrian referitor la achitarea inculpatului Zabulica Alexandru. Mai mult decât atât, instanța de apel a constatat că, probele cercetate și apreciate în coroborare dovedesc deplin vina inculpatului Zabulica Alexandru în fapta stabilită și reținută prevăzută de art. 26, 42 alin. (4), 46, 188 alin. (5) Cod penal, iar alegațiile apărării au un caracter declarativ și ca un mod de apărare a inculpatului în vederea eschivării de răspundere penală, afirmațiile date fiind combătute prin totalitatea de probe administrate, care au fost puse just de către instanța de fond la baza sentinței de condamnare. De asemenea, instanța de apel a indicat că, temei de a pune la îndoială declarațiile părților vătămate cât și a martorilor audiați și de a considera că inculpatul este incriminat pe nedrept nu s-au stabilit, mai ales că au dat declarații fiind preîntâmpinați despre răspunderea penală pe care o poartă pentru darea de mărturii false, în comparație cu inculpat, totodată au dat declarații în instanța de judecată sub jurământ, astfel, probele cercetate în ansamblu confirmă cu certitudine existenta infracțiunii și vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii reținute în sarcina lui. Cu referire la argumentul invocat în apeluri precum că, Zabulica Alexandru este recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii de tâlhărie consumată, pe când vinovăția complicelui său Jeleznîi Serghei este stabilită pentru pregătirea infracțiunii de tâlhărie, în acest aspect instanța deja s-a expus în conținutul prezentei decizii. Totodată, instanța de apel a respins argumentul cu referire la faptul că, instanța de judecată ilegal a dispus condamnarea lui Zabulica Alexandru pentru participația sa în cadrul activității infracționale a unui grup criminal organizat, or, s-a constatat că anume Zabulica Alexandru l-a instigat pe Jeleznîi Serghei la constituirea unui grup criminal organizat, în vederea pregătirii atacului tălhăresc, iar ultimul a întreprins acțiuni concrete de pregătire, a identificat persoane, astfel creând un grup criminal organizat stabil în vederea săvârșirii infracțiunii, la fel identificând victima, stabilind căile de acces în godpodărie, numerele de telefon, însă acțiunile acestora nu și-au produs efectul, din cauze independente de voința lor. La săvârșirea acținilor ilegale față de Mitrofan Mihail au participat mai multe persoane, care s-au înțeles în prealabil despre săvârșirea în comun a infracțiunii, a avut repartizarea de comun a rolurilor, la caz Zabulica Alexandru fiind instigator, iar Jeleznîii Serghei ca autor și organizator a elaborat un plan al activității infracționale comune, prin repartizarea rolurilor, în timpul pregătirii tâlhăriei, astfel persoanele s- au organizat în prealabil într-o reuniune stabilă pentru săvârșirea actelor de tâlhărie, dar care nu și-a produs efectul, din cauze independe de voința lor. 19 Cu referire la afirmația, precum că Zabulica Alexandru nu se regăsește în lista persoanelor cu care Jeleznîi Serghei s-a deplasat la domiciliul lui Mitrofan Mihail, instanța de apel a reținut că, martorul Rudoi Mihai a explicat în instanța de fond, că banii pe care urmau să-i sustragă din gospodăria lui Mitrofan Mihai, s-au înțeles să-i împartă la trei. Au fost discuții între ei, că trebuie să găsească încă pe cineva ca să le fie mai ușor, deoarece fostul primar are armă de foc. S-a vorbit și că Zabulica Alexandru să participe, însă ultimul a refuzat deoarece îi era frică să nu fie recunoscut, altfel ideea de săvârșire a infracțiunii îi aparține lui Zabulica Alexandru, pe care a transmis-o lui Jeleznîii Serghei, care și urma să o pună în executare. De asemenea, instanța de apel a respins alegația apărării precum că este ilegală condamnarea lui Zabulica Alexandru în baza art. 42 alin. (4), 46, art. 188 alin. (5) Cod penal pentru instigarea la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prin participație, în cadrul unui grup criminal organizat pe motiv, că în cadrul cercetării judecătorești nu s-au demonstrat participația sa în calitate de instigator la comiterea infracțiunii de care este acuzat. Astfel, din declarațiile martorului Rudoi Mihail s-a stabilit cu certitudine că, anume Zabulica Alexandru i-a determinat la săvârșirea acțiunilor de deposedare a lui Mitrofan Mihail a unei recipise prin care se confirma faptul împrumutului de către el de la victimă a sumei de bani în cuantum de 1 000 euro, precum și a sustragerii mijloacelor bănești, în cuantum total de 20 000 euro. Instanța de fond just a concluzionat, că actele de pregătire pot fi pedepsite numai în cazul în care „din cauze independente de voința făptuitorului, infracțiunea nu și-a produs efectul”. Cu referire la stabilirea pedepsei inculpaților Jeleznîi Serghei în baza art. 26, 42 alin. (2)-(4), 46, 188 alin. (5) Cod penal și lui Zabulica Alexandru în baza art. 26, 42 alin. (4), 46, 188 alin. (5) Cod penal, instanța de apel luând în considerație persoana inculpaților Jeleznîi Serghei și Zabulica Alexandru, care nu sunt la prima abatere și de faptul că infracțiunea nu a fost consumată, precum și de circumstanțele în virtutea cărora infracțiunile nu au duse până la capăt, care nu au depins de voința făptuitorilor, dar și de prevederile art. 81 alin .(2) Cod penal, instanța de apel a stabilit că mărimea pedepsei pentru Zabulica Alexandru nu poate depăși jumătate din maximul celei mai aspre pedepse, ce constituie 7 ani și 6 luni. La fel, instanța de apel a reținut că, Zabulica Alexandru anterior, prin sentința Judecătoriei Soroca din 26.09.2011 a fost condamnat în baza art. 171 alin. (2) lit. b),c) Cod penal la pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 5 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 5 ani, hotărârea a devenit irevocabilă în perioada de probațiune conform informației Biroului de probațiune Soroca expira la data de 12.03.2018, pe când inculpatul în luna octombrie 2016 a săvârșit o nouă infracțiune. 20 Astfel, potrivit art. 90 alin. (10) Cod penal, în cazul în care cel condamnat cu suspendare condiționată a executării pedepsei săvârșește în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă o nouă infracțiune intenționată, instanța de judecată îi stabilește o pedeapsă în condițiile art. 85 Cod penal -aplicarea pedepsei în cazul unui cumul de sentințe. Cât privește inculpatul Jeleznîi Serghei, instanța de apel a menționat că, materialele cauzei atestă că acesta anterior a fost judecat, inclusiv pentru o infracțiune intenționată gravă, a săvârșit din nou o infracțiune deosebit de gravă, astfel în acțiunile lui persistă starea de recidivă, fapt ce face imposibilă aplicarea prevederilor art. 81 alin. (2) Cod penal. În concluzie, instanța de apel a indicat că, pedeapsa stabilită inculpaților Jeleznîi Serghei și Zabulica Alexandru va fi echitabilă și proporțională faptei infracționale comise, pedeapsă care va atinge scopul de reeducare și corectare a inculpaților. Totodată, instanța de apel a constatat temei de a interveni, în condițiile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și de a reduce pedeapsa penală stabilită lui Jeleznîi Serghei ca urmare a constatării faptului deținerii acestuia în calitate de prevenit în Inspectoratul de poliție Fălești 6 zile, în Penitenciarul nr.17 Rezina pe o perioadă de 176 zile și în Penitenciarul nr.11 Bălți pe o perioadă de 97 zile, iar în total 279 zile, precum și în privința inculpatului Zabulica Alexandru ca urmare a constatării faptului deținerii acestuia în Inspectoratul de Poliție Soroca pe o perioadă de 5 zile, în Penitenciarul nr.11 Bălți pe o perioadă de 86 zile și în Penitenciarul nr.17 pe o perioadă de Rezina 175 zile în condiții contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În sensul dat, instanța de apel a admis parțial cerererile inculpaților Zabulica Alexandru și Jeleznîi Serghei cu privire la reducerea pedepsei în legătură cu încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Instanța de apel a indicat că, Zabulica Alexandru de la 26.01.2017 până la 31.01.2017 s-a deținut în Inspectoratul de Poliție Soroca, de la 31.01.2017 până la 27.04.2017 în Penitenciarul nr.11 Bălți, și de la 27.04.2017 până la 18.10.2017 în Penitenciarul nr.17 Rezina, iar Jeleznîi Serghei în Inspectoratul de Poliție Fălești timp de 6 zile, în Penitenciarul nr.11 Bălți de la 19.01.2017 până la 25.04.2017 și în Penitenciarul nr.17 Rezina de la până la 18.10.2017 și consideră că în timpul deținerii lor în arest preventiv le-au fost încălcate drepturile la condițiile de detenție, și anume, nu a beneficiat de spațiu minim de 4 m2, în celule iluminarea nu este insuficientă, nu pătrunde aer suficient, ventilarea la fel este insuficientă, în celule nu este apă fierbinte, locurile de dormit se află în stare rea, îmbăierea o singură dată pe săptămână, baia se află în stare deplorabilă, iar toate îmbunătățirile sunt facute din contul deținuților, 21 boxele pentru plimbare sunt mici și murdare, foate puțin timp pentru sunete doar 20 minute pe săptămână, în celule nu sunt informații utile pentru deținuți ce țin de organizațiile drepturilor omului. Astfel, potrivit raportului Zabulica Alexandru s-a aflat în detenție în Penitenciarul nr.17 Rezina în calitate de prevenit în perioada de timp: 27.04.2017- 18.10.2017, în total 175 zile, în următoarele perioade și celule: în perioada 26.04.2017 - 10.07.2017 s-a deținut în celula nr.86 cu suprafața de 34,80 m2, suprafața locuibilă 31,74 m2, cu 7 locuri preconizate la 4 m2; în perioada 10.07.2017 - 29.07.2017 s-a deținut în celula nr.80 cu suprafața de 19,80 m2, suprafața locuibilă 18,84 m2, cu 4 locuri preconizate la 4 m2; în perioada 29.07.2017 - 30.08.2017 s-a deținut în celula nr.86; în perioada 30.08.2017 - 05.10.2017 s-a deținut în celula nr.79, suprafața de 30,25 m2, suprafața locuibilă 29,25 m2, cu 7 locuri preconizate la 4 m2; în perioada 05.10.2017 - 24.10.2017 s-a deținut în celula nr.86; în perioada 24.10.2017 - 23.01.2018 s-a deținut în celula nr.90 cu suprafața de 19,80 m2, suprafața locuibilă 18,84 m2, cu 4 locuri preconizate la 4 m2. Așadar, potrivit raportului Zabulica Alexandru s-a aflat în detenție în Penitenciarul nr.11 Bălți în calitate de prevenit în perioada de timp: 31.01.2017- 27.04.2017, în total 86 zile, în următoarele perioade și celule: celula nr.63, în perioada de timp cuprinsă între 31.01.2017 și 09.02.2017, cu suprafața totală a spațiului de detenție de 27,3m2, unde blocul sanitar constituie 2,34m2, fiind amplasat la intrare în partea dreaptă a celulei, pereții acestuia fiind ridicați până la tavan, dotat cu ventilare artificială și cu ușă. Dimensiunea geamului: 1,20x1,15m.Cifra deținuților a variat între 8 și 16 persoane; celula nr.49, în perioada de timp cuprinsă între 09.02.2017 și 05.04.2017, cu suprafața totală a spațiului de detenție de 27,39m2, unde blocul sanitar constituie 1,64 m2, fiind amplasat la intrare în partea dreaptă a celulei, pereții acestuia fiind ridicați până la tavan, dotat cu ventilare artificială și cu ușă. Dimensiunea geamului: l,18xl,15m și l,16xl,14m. Cifra deținuților a variat între 12 și 17 persoane; celula nr.48, în perioada de timp cuprinsă între 05.04.2017 și 27.04.2017, cu suprafața totală a spațiului de detenție de 16,28m2, unde blocul sanitar constituie l,44m2, fiind amplasat la intrare în partea stângă a celulei, pereții acestuia fiind ridicați până la tavan, dotat cu ventilare artificială și cu ușă. Dimensiunea geamului: 1,14x1,16m. Cifra deținuților a variat între 2 și 4 persoane. Jeleznîi Serghei s-a deținut în Penitenciarul nr.17 Rezina în calitate de prevenit în perioada de timp: 26.04.2017-18.10.2017, în total 176 zile, în perioada 26.04.2017- 26.09.2017 s-a deținut în celula nr.69 cu suprafața totală de 15,95 m2, suprafața locuibilă 14,55 m2, cu 4 locuri preconizate la 3 m2. În Penitenciarul nr.11 Jeleznîi Serghei s-a aflat în detenție în calitate de prevenit în perioada de timp: 19.01.2017-25.04.2017, în total 97 zile, în următoarele perioade și 22 celule: celula nr.29, în perioada de timp cuprinsă între 19.01.2017 și 01.02.2017, cu suprafața totală a spațiului de detenție de 13,92m2, unde blocul sanitar constituie l,40m2, fiind amplasat la intrare în partea stângă a celulei, pereții acestuia fiind ridicați pînă la tavan, dotat cu ventilare artificială și cu ușă. Dimensiunea geamului: 1,15x0,96m2 Cifra deținuților a variat între 1 și 6 persoane, pe când celula a fost dotată cu 6 locuri pentru dormit; celula nr.21, în perioada de timp cuprinsă între 01.02.2017și 25.04.2017, cu suprafața totală a spațiului de detenție de 28,7lm2, unde blocul sanitar constituie 2,49m2, fiind amplasat la intrare în partea dreaptă a celulei, pereții acestuia fiind ridicați până la tavan, dotat cu ventilare artificială și cu ușă. Dimensiunea geamului: 1,00x0,9m și 0,95x1,05m. Cifra deținuților a variat între 11 și 15 persoane, pe când celula a fost dotată cu 14 locuri pentru dormit. Potrivit art. 464 al Hotărîrii Guvernului nr.583 din 26.05.2006 cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați, în punctul 464 se stipulează, că fiecare deținut se asigură cu spațiu de cazare în mărime nu mai mică de 4 metri pătrați, care trebuie să fie iluminat natural și artificial, încălzit și ventilat conform normativelor de construcții. S-a constatat, că în perioada de detenție în Penitenciarul nr.17 Rezina și Penitenciarul nr.11 Bălți, inculpații Zabulica Alexandru și Jeleznîi Serghei au fost asigurați cu un spațiu mai mic de 4 m2, după cum invocă ultimii, nefiind prezentate de către administrația P-17 Rezina în acest aspect careva contrargumente, la fel și de administrația Penitenciarului nr.11 Bălți, fapt care confirmă că au încălcate normele de suprafață pentru deținerea unei persoane în detenție, prevăzute de Hotărîrea Guvernului susmenționată, și care, incontestatbil, constituie un tratament inuman și prin aceasta s-au încălcat drepturile privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO). Cu referire la acest aspect, în raportul anual pentru anul 2017 al Consiliului pentru Prevenirea Torturii privind vizita preventivă efectuată la Penitenciarul nr.11 Bălți, membrii Consiliului au făcut trimitere la constatările Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane și Degradante, în care a fost subliniat, că starea spațiului de locuit pentru deținut ar trebui de examinat nu doar prin prisma numărului de deținuți în celulele instituțiilor penitenciare la momentul dat, dar în egală măsură, și șinînd cont de ratele oficiale de ocupare (numărul de paturi per celulă), în baza standartului de cel puțin 4 m2 de spațiu locativ per deținut și de a reviziu, în consecință, capacitatea oficială a instituțiilor penitenciare. 23 În cauza Kalașnicov c. Rusiei, precum și în cauza Ostrovar c. Moldovei, Curtea a constatat că, supraaglomerarea deja ridică în sine o chestiune în temeiul art.3 al Convenției, în special când ea durează perioade lungi de timp, așa cum se reține în cazul autorului plângerii, care a fost deținut în Penitenciarul nr.17 Rezina. E de reținut și faptul, că în cazurile anterioare, în care reclamanții au avut la dispoziție mai puțin de 3 m2 de spațiu vital, Curtea a constatat că supraaglomerarea era suficient de gravă încît să justifice, în sine, constatarea încălcării art.3 din Convenție (Sulejmanovici c.Italiei, 16 iulie 2009, par.51; Lind c.Rusiei, 6 decembrie 2007, par.59) . Astfel, instanța de apel a conchis că, dificultățile cu care s-au confruntat inculpații pe parcursul detenției sale în Penitenciarul nr.17 Rezina și Penitenciarul nr.11 Bălți în calitate de prevenit, au depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar art.3 din Convenție, aceste condiții fiind suficiente pentru constatarea încălcărilor admise în penitenciarul vizat. La fel, instanța de apel a menționat că, inculpatul Zabulica Alexandru s-a deținut de la 26.01.2017 până la 31.01.2017 în total 5 zile în Inspectoratul de Poliție Soroca, iar inculpatul Jeleznîi Serghei s-a deținut la Inspectoratul de Poliție Fălești timp de 6 zile în perioada 13.01.2017-19.01.2017, adică mai mult de 72 ore, deși potrivit prevederilor art. 303 alin. (1) Cod de executare, persoanele față de care a fost aplicat arestul preventiv sunt deținute în penitenciar, circumstanță care denotă că au fost încălcate drepturile lor referitor la condițiile de detenție și din care considerente instanța de apel a luat această perioadă în calcul la reducerea pedepsei. Conform prevederilor art. 385 alin. (5) Ccod penal, în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. Reieșind din stipulările legale susmenționate, instanța de apel a subliniat că, reducerea pedepsei în varianta: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, se efectuiază doar pentru perioada aflării în arest preventiv a învinuitului pe perioada urmăririi penale și a inculpatului în instanța de judecată, până la pronunțarea sentinței de condamnare la pedeapsa închisorii cu executarea în Penitenciare, având în vedere prevederile legale, prevăzute de art. 175 alin. (2), art. 185 și art. 186 Cod de procedură penală și care indică faptul, că privarea de libertate, ca măsură preventivă sub forma arestării preventive, poate fi aplicată doar față de o persoană, în privința căreia încă n-a fost pronunțată o sentință (în prima instanță, sau o decizie (în instanța de apel) de condamnare la închisoare cu executare în Penitenciare și această măsură preventivă se alege în corespundere cu prevederile art. 5 alin. (3) lit. c) al CEDO, și nu art. 5 alin. (3) lit. a) CEDO. 24 Astfel, în condițiile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, inculpații Jeleznîi Serghei și Zabulica Alexandru vor beneficia de reducerea pedepsei cu 558 zile și respectiv 532 zile, cu executarea pedepsei închisorii pentru termenul rămas. În acest sens, instanța de apel a ținut cont că, perioada aflării inculpaților Jeleznîi Serghei și Zabulica Alexandru în arest preventiv se va include în termenul pedepsei, după cum este prevăzut la art. 395 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către avocații Sandu Gheorghe și Istrate Angela în numele inculpatului Zabulica Alexandru și avocatul Lichii Iana în numele inculpatului Jeleznîi Serghei. 5.1. Avocatul Sandu Serghei în numele inculpatului Zabulica Alexandru solicită casarea deciziei, rejudecată cauza cu pronunțarea unei hotărâri prin care ultimul să fie achitat de sub învinuirea înaintată. În susținerea celor solicitate, apărătorul indică dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel menționând că, nu au fost elucidate pe deplin circumstanțe importante pentru soluționarea justă a cauzei, și anume, instanța de apel nu a motivat care probe demonstrează caracterul grupului criminal organizat, or, acuzarea insistă asupra faptului instigării la pregătire de infracțiune, iar potrivit art. 25 Cod penal, infracțiunea se consideră consumată dacă fapta săvârșită întrunește toate semnele constitutive ale componenței de infracțiune. Însă, din materialele cauzei se constată că învinuirea este ambiguă, deoarece se specifică că grupul criminal organizat avea ca scop pregătirea comiterii unei infracțiuni de tâlhărie, adică să comită fapte care nu aveau ca finalitate săvârșirea unui atac tâlhăresc. În asemenea circumstanțe, avocatul susține că, învinuirea înaintată inculpatului este una neclară, ambiguă și contradictorie. 5.2. Avocatul Istrate Angela în numele inculpatului Zabulica Alexandru solicită în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei decizii prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea înaintată și reabilitarea totală a acestuia. În motivarea celor solicitate, recurentul susține că, instanța de apel eronat a încadrat acțiunile inculpatului drept comise în participație, or, la materialele cauzei lipsesc probe care să demonstreze echivoc acest fapt. Mai mult decât atât, avocatul indică că, nevinovăția inculpatului este dovedită și prin constatările instanțelor de fond, care în partea constatării faptei incriminate inculpatului Jeleznîi Serghei nu indică că ultimul a comis fapta în participație cu Zabulica Alexandru. De asemenea, apărarea menționează că, instanțele de fond nu au indicat că inculpatul a avut calitate de instigator la comiterea faptei imputate, or, din materialele 25 cauzei se conturează concluzia că, scopul lui Jeleznîi Serghei de a deposeda partea vătămată de bunuri a apărut anterior întâlnirii cu inculpatul Zabulica Alexandru. Totodată, din cumulul de probe administrat în respectiva cauză penală se constată cu certitudine că inculpatul a renunțat de la comiterea actului de tâlhărie. În concluzie, recurentul susține dezacordul cu aprecierea probelor, considerând că instanțele de fond au apreciat unilateral probele administrate în respectiva cauză penală în defavoarea inculpatului Zabulica Alexandru. 5.3. Avocatul Lichii Iana în numele inculpatului Jeleznîi Serghei solicită în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală casarea parțială a deciziei în partea calificării acțiunilor inculpatului, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre ținând cont de prevederile art. 81 alin. (2) Cod penal. Recurentul subliniază că, instanța de recurs urmează să ia în calcul modificările operate prin Legea nr. 163 din 20.07.2017, în vigoare din 20.12.2017, și anume, a fost exclus din dispozițiile art. 82 alin. (1) cuvântul ,,recidivă”. Totodată, apărarea susține dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, considerând că inculpatul nu se face vinovat de comiterea art. 188 Cod penal, acțiunile acestuia urmând a fi încadrate conform art. 186 Cod penal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente. 6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Sandu Serghei în numele inculpatului Zabulica Alexandru, Colegiul penal conchide că, recurentul invocă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, indicând că nu sunt probe suficiente care să demonstreze vinovăția inculpatului în cele imputate, astfel condamnare inculpatului este bazată doar pe presupuneri, însă acest argument este unul declarativ, deoarece din materialele cauzei și textul deciziei atacate rezultă că pentru pronunțarea deciziei, instanța de apel și-a motivat corect soluția bazându-se pe cumulul de probe administrat la cauza penală, examinate și cercetate în prima instanță, cercetate suplimentar și verificate în instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură. Mai mult decât atât, la acest capitol, instanța de recurs ordinar subliniază că, procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanțele ierarhic inferioare, de competența cărora este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă. 26 Această concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs. De asemenea, Colegiul penal respinge ca neîntemeiate alegațiile apărării care susține că, învinuirea este una ambiguă și neclară, or, această poziție fiind una declarativă și dată în scopul eschivării inculpatului de la răspundere penală. Subsecvent, Colegiul penal menționează că, alegațiile avocatului cu referire la obiecțiile referitoare la efectuarea urmăririi penale sunt nefondate, or, apărătorul care a apărat interesele inculpatul la etapa urmăririi penale, nu a avut careva pretenții, fapt demonstrat prin procesul-verbal de prezentare a materialelor dosarului penal din 10 aprilie 2017 și care nu au înaintat careva cereri, declarații sau obiecții, avocatul semnând procesul, iar inculpatul a refuzat să semneze (vezi f.d. 240, vol. III). În aceste circumstanțe, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Sandu Serghei în numele inculpatului Zabulica Alexandru ca fiind vădit neîntemeiat. 6.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Istrate Angela în numele inculpatului Zabulica Alexandru, Colegiul penal ajunge la concluzia că acesta este inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat. Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, se reține că instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și motivate corespunzător de recurent. Recurentul face trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, argumentând că instanța de apel a dat o apreciere eronată probatoriului administrat, iar în acțiunile inculpatului nu se conțin elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de a art. 188 alin. (5) Cod penal, în baza căruia a fost condamnat. Reieșind anume din acest fapt, instanța de recurs menționează că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de 27 procedură penală, or, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la stabilirea vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26, 42 alin. (4), 46, 188 alin. (5) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 7 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Din materialele dosarului rezultă că, instanța de apel la examinarea cauzei, a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere justă prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii imputate, iar careva temeiuri de a dispune achitarea lui Zabulica Alexandru, nu au fost stabilite. Colegiul penal reține că, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, celor administrate în cadrul instanței de apel și conform materialelor din dosar, ajungând la concluzia corectă că sentința de condamnare atacată este legală și întemeiată în partea constatării vinovăției inculpatului, corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, și conține răspunsuri la toate argumentele invocate de apelanți, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția adoptată. În continuare, din textul recursului declarat, se constată că recurentul critică soluția instanței de apel invocând că acestea au dat o apreciere eronată probatoriului administrat în cauză. În ceea ce privește faptul dacă o asemenea situație reprezintă o eroare de drept, Colegiul penal amintește că, la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond și de apel. Colegiul penal pe această linie de considerente consideră relevant de a specifica că, pentru a constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată. Nu în ultimul rând, asupra celor constatate se impune și mențiunea că, criticile formulate de recurent în recursul ordinar declarat, au format obiect de discuție la 28 judecarea cauzei penale în de apel și, cărora instanța de judecată, le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în hotărârea adoptată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia, nu s-au stabilit. De asemenea, Colegiul penal reține că argumentul precum că, nu au fost întrunite elementele infracțiunii este neîntemeiat și constituie o interpretare subiectivă a recurentului, or, instanța ierarhic inferioară corect a conchis că în acțiunile lui Zabulica Alexandru sunt prezente toate elementele constitutive a infracțiunii imputate, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește. Concluzionând asupra celor expuse instanța de recurs conchide că, în prezenta cauză nu se constată erorile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală și în virtutea considerentelor expuse supra, constatând că în cauză există o concordanță deplină între situația de fapt și de drept stabilită de instanța de apel, apreciază ca fiind vădit neîntemeiate criticile formulate de către recurent. 6.3. Cu referire la recursul ordinar declarat de către Avocatul Lichii Iana în numele inculpatului Jeleznîi Serghei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat. În susținerea acestei poziții, instanța de recurs ordinar indică că, recurentul în recursul declarat indică temeiul de casarea a deciziei contestate prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură peanlă, însă din textul acestuia avocatul semnalează și temeiul prescris în art. 427 alin. (1) pct.12) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, însă nu se indică în baza cărei norme penale urmează a fi încadrate Instanța de recurs menționează că, potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Jeleznîi Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii revăzute de art. 26, 42 alin. (2)-(4), 46, 188 alin. (5) Cod penal stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 12 ani, cu 29 executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, însă recurentul solicită ca acțiunile acestuia să fie reîncadrate conform art. 186 Cod penal. În acest sens, Colegiul penal subliniază că, solicitarea recurentului nu este motivată, iar instanța de recurs conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii, astfel nu poate completa din oficiu recursul declarat de către avocat. Mai mult decât atât, instanța de recurs reține faptul că, argumentele invocate de recurent sunt asemănătoare cu cele indicate în cererile de apel declarate de către inculpatul Jeleznîi Serghei și avocatul Cojocaru Adrian, care au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, iar asupra acestora instanța s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată (vezi pct. 4.1. din prezenta decizie). Totodată, Colegiul penal menționează repetat că instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțe, acestea fiind atribuții exclusive ale instanțelor de fond. Cu referire la alegațiile apărării precum că, instanța de apel eronat a conchis ca fiind imposibilă aplicarea prevederilor art. 81 alin. (2) Cod penal din motiv că, în acțiunile lui Jeleznîi Serghei persistă starea de recidivă, or, instanța urma să țină cont de prevederile art. 82 Cod penal care au fost modificate prin Legea nr. 163 din 20.07.2017, în vigoare din 20.12.2017, Colegiu penal le respinge ca fiind nefondate. În acest sens, Colegiul penal ține să menționeze că, la caz este incident art. 81 Cod penal, dispozițiile căruia indică aplicarea pedepsei pentru infracțiunea neconsumată. Astfel, Colegiul penal conchide că, prevederile art. 81 alin. (2) Cod penal stabilesc că ,,Mărimea pedepsei pentru pregătirea de infracțiune ce nu constituie o recidivă nu poate depăși jumătate din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod pentru infracțiunea consumată”. La acest capitol, legiuitorul nu stabilește că, recidiva ar urma să fie periculoasă sau deosebit de periculoasă, ceia ce denotă că recidiva simplă la fel face imposibilă aplicarea prevederilor sus menționate. De asemenea, Colegiul penal ține să reamintească că, potrivit art. 34 Cod penal ,,se consideră recidivă comiterea cu intenție a uneia sau mai multor infracțiuni de o persoană cu antecedente penale pentru o infracțiune săvârșită cu intenție”. În aceste circumstanțe, Colegiul penal studiind materialele cauzei a ajuns la concluzia că, inculpatul Jeleznîi Serghei anterior a fost judecat, inclusiv pentru o infracțiune intenționată gravă și a săvârșit din nou o infracțiune deosebit de gravă, astfel în acțiunile lui persistă starea de recidivă, fapt ce face imposibilă aplicarea prevederilor art. 81 alin. (2) Cod penal. 30 În virtutea considerentelor expuse, Colegiul penal constată că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința inculpaților nefiind identificate de instanța de recurs prezența erorilor judiciare prevăzute de pct. 6), 8) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel criticele formulate sub acest aspect de către titularii cererilor de recurs sunt neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e : inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocații Sandu Gheorghe și Istrate Angela în numele inculpatului Zabulica Alexandru și avocatul Lichii Iana în numele inculpatului Jeleznîi Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Jeleznîi Serghei XXXXX și Zabulica Alexandru XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 martie 2021. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 31