1ra-277/2021 — art. 26, 42, 46, 188 alin. 5 CP

1ra-277/2021 — art. 26, 42, 46, 188 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-277/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocații

Sandu Gheorghe și Istrate Angela în numele inculpatului Zabulica Alexandru și

avocatul Lichii Iana în numele inculpatului Jeleznîi Serghei, prin care solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 iulie 2020, în cauza penală, în

privința lui

Jeleznîi Serghei XXXXX, născut la XXXXX;

Zabulica Alexandru XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 14.04.2017 până la 18.10.2017;

Instanța de apel de la 23.11.2017 până la 06.07.2020;

Instanța de recurs de la 29.09.2020 până la 24.02.2021.

a c o n s t a t a t :

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 26, 42 alin. (2)-

(4), 46, 188 alin. (5) și art. 217 alin. (2) Cod penal, cu stabilirea pedepsei:

-în baza art. 26, 42 alin (2)-(4), 46, 188 alin. (5) Cod penal - 12 ani închisoare;

-în baza art. 217 alin. (2) Cod penal - 1 an închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit în privința lui Jeleznîi Serghei pedeapsa

definitivă de 12 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

Prin aceiași sentință, Zabulica Alexandru a fost recunoscut vinovat în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (4), 46, 188 alin. (5) Cod penal cu stabilirea

pedepsei sub formă de 7 ani și 6 luni închisoare.

1

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată

s-a adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei anterioare conform sentinței

Judecătoriei Soroca din 26.09.2011, stabilindu-i lui Zabulica Alexandru pedeapsa

definitivă de 10 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Termenul de pedeapsă s-a calculat în privința lui Jeleznîi Serghei și Zabulica

Alexandru din momentul pronunțării sentinței - 18.10.2017, cu includerea în acesta a

duratei reținerii și celei de aflare sub arest preventiv începând cu 13.01.2017 pentru

Jeleznîi Serghei și respectiv începând cu 26.01.2017 pentru Zabulica Alexandr până la

18.10.2017.

Măsura preventivă în privința lui Jeleznîi Serghei și Zabulica Alexandr a fost

menținută - arestarea preventivă până ce sentința va deveni irevocabilă.

perioada de timp a lunilor septembrie - octombrie 2016, intenționat, urmărind scopul

sustragerii bunurilor altei persoane a constituit un grup criminal organizat,

repartizând rolurile între ei și având un plan bine structurat, a întreprins diverse

acțiuni de pregătire în vederea comiterii infracțiunilor de tâlhării, pe teritoriul

localităților Florești și Soroca, în următoarele circumstanțe.

La 12.10.2016, în jurul orei 20.00, intenționat, urmărind scopul sustragerii

bunurilor altei persoane și identificării potențialelor victime ale infracțiunii, prin

înțelegere prealabilă cu o persoană față de care procesul a fost încetat, cu automobilul

de model „Renault Megane”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, care aparține

ultimei, s-au deplasat în XXXXXX, la gospodăria cet. Boldirescu Sergiu, despre care

deținea informația că acesta dispune de sume impunătoare de bani, unde au stabilit

căile de acces și ieșire din gospodărie, cât și amplasarea casei de locuit cu intrarea în

domiciliu, după care au revenit în or. Florești.

În aceiași zi, aproximativ la ora 21.00, continuându-și acțiunile infracționale,

prin înțelegere prealabilă și în comun cu persoana față de care procesul a fost încetat,

cu automobilul acesteia de model „Renault Megane”, cu numărul de înmatriculare

XXXXX, s-au deplasat în XXXXX, la gospodăria cet. Pîrlițanu Igor, despre care

cunoștea cu certitudine că acesta desfășoară activitatea de antreprenor și dispune la

domiciliu de mijloace bănești, pe motiv că victima realizează mere, a ieșit din

automobil și a verificat căile de acces în gospodărie, apoi apropiindu-se și privind prin

fereastra casei, a identificat membrii familiei victimei, în special prezența a doi copii

minori, după care au revenit în or. Florești.

La 13.10.2016, în jurul orei 06.00, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, prin înțelegere prealabilă cu persoana față de care procesul a fost încetat, cu

automobilul ultimei de model „Renault Megane”, cu numărul de înmatriculare

XXXXX, s-au deplasat în XXXXX, la gospodăria cet. Boldirescu Sergiu, în scopul

2

stabilirii timpului de ieșire a proprietarilor din domiciliu, unde au supravegheat timp

de o oră locuința acestuia, după care la inițiativa și propunerea lui, s-au deplasat la

gospodăria cet. Pîrlițanu Igor din XXXXX, unde ajungând, au parcat automobilul în

apropiere, spre o râpă și coborând, au supravegheat o perioadă scurtă de timp

gospodăria acestuia, în vederea obținerii informației privind numărul membrilor

familiei și timpul părăsirii domiciliului de către aceștia.

Ulterior, ca urmare a discuției telefonice cu Zabulica Alexandru, în or. Soroca a

fost instigat de către ultimul la comiterea acțiunilor de deposedare a lui Mitrofan

Mihail, a unei recipise prin care se confirma faptul împrumutului de către el de la

victimă a sumei de bani în cuantum de 1 000 euro, echivalentul conform cursului

oficial al BNM a 21 950 lei, precum și a sustragerii mijloacelor bănești, în cuantum de

20 000 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM a sumei de 439 000 lei, bani,

despre care cunoștea cu certitudine că acesta îi păstrează la domiciliu, a fost instigat

la deposedarea lui Mitrofan Mihail de aceste bunuri materiale prin aplicarea violenței

periculoase pentru viață, furnizându-i în acest sens informații despre veniturile

victimei Mihail Mitrofan, despre păstrarea la domiciliu a banilor în numerar în sume

impunătoare, despre modul de pătrundere în locuința acestuia, alte date relevante

pentru atingerea scopului scontat, prin ce l-a determinat să constituie o reuniune de

persoane, adică un grup criminal, menit de a săvârși atacul tâlhăresc asupra lui Mihail

Mitrofan, după care au revenit în orașul Florești, stabilind data săvârșirii infracțiunilor

de tâlhărie în domiciliile victimelor identificate pentru ziua de 14.10.2016.

Astfel, la 14.10.2016, în jurul orei 23.00, intenționat, în urma înțelegerii prealabile

și împreună cu persoana față de care procesul a fost încetat, urmărind scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, cu automobilul de model „Renault Megane”, cu

numărul de înmatriculare XXXXX, care aparține ultimei, repartizând rolurile între ei

și având un plan bine structurat, în cadrul căruia persoana cu care era, urma să stea la

pândă, iar Jeleznîi Serghei să pătrundă în domiciliul victimei, pregătindu-și din timp

obiecte special adaptate pentru comiterea infracțiunii - răngi metalice și un cuțit, cât

și măști medicinale pentru a nu putea fi identificați, s-au deplasat la domiciliul cet.

Mitrofan Mihail, locuitor al sXXXXXX, despre care cunoștea că acesta dispune de

suma de 20 000 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM a sumei de 439 000

lei și potrivit înțelegerii avute, Jeleznîi Serghei a pătruns în gospodăria lui Mihail

Mitrofan, unde s-a aflat timp de 10 min, stabilind astfel prezența proprietarilor în

domiciliu și conștientizând incapacitatea de a învinge rezistența lor, din cauze

independente de voința făptuitorului, infracțiunea nu și-a produs efectul, părăsind

gospodăria victimei.

În continuarea realizării intențiilor infracționale, Jeleznîi Serghei, la data de

28.10.2016 în jurul orei 22.30, intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei

3

persoane, în vederea atingerii rezultatului scontat, i-a convins pe Bruma Andrei și

Hăbășescu Maxim, sub pretextul că urmează să comită furt de cânepă, să participe la

comiterea infracțiunii planificate din timp, în cadrul căreia urma să pătrundă în

gospodăria lui Mihail Mitrofan, și prin aplicarea violenței fizice periculoase pentru

viața și sănătate, să sustragă recipisa prin care se confirmă faptul împrumutului de

către cunoscutul său de la victimă a sumei de bani în cuantum de 1 000 euro și bani în

sumă de 20000 mii euro, pregătind din timp obiecte special adaptate pentru comiterea

infracțiunii - răngi metalice și un cuțit, cât și măști medicinale pentru a nu putea fi

identificați, cu automobilul de model „WV Golf”, cu numărul de înmatriculare

XXXXX, s-au deplasat la domiciliul cet. Mitrofan Mihail, XXXXX, unde Jeleznîi Serghei

a pătruns în gospodăria acestuia, după care a efectuat câteva apeluri telefonice de

control, stabilind lipsa victimei de la domiciliu, circumstanțe care nu au permis

executarea atacului tâlhăresc asupra lui Mitrofan Mihail, adică din cauze

independente de voința făptuitorilor, infracțiunea nu și-a produs efectul, părăsind

gospodăria victimei, deplasându-se în extravilanul localității, unde au staționat până

la 29.10.2016, ora 23.30.

Tot el, pe la mijlocul lunii octombrie 2016, de pe marginea drumului de țară

dintre or. Florești și s. Alexeevca r-nul Florești, intenționat, în mod ilegal, fără scop de

înstrăinare, a cules plante verzi de cânepă, pe care apoi le-a uscat și le-a fărâmițat, în

scopul utilizării personale a drogurilor obținute, și ulterior, le-a păstrat și le-a folosit

la domiciliul său din XXXXXX și domiciliul concubinei sale, amplasat în XXXXXX,

utilizând recipiente de sticlă din masă plastică, ca ulterior la 13.01.2017, în cadrul

efectuării percheziției la domiciliul amplasat în orXXXXXX, să fie depistate și ridicate

două fragmente de recipient din masă plastică, special adaptate consumului de

droguri și un fragment de recipient din masă plastică, adaptat consumului de droguri,

partea superioară fiind acoperită cu hârtie de staniol, iar în cadrul efectuării

percheziției la domiciliul concubinei Tatiana Lungu din XXXXX, au fost depistate și

ridicate un pachet din hârtie cu semințe de culoare verzuie, asemănătoare cu cânepa;

un pachet de sub țigări de marca „West”, în interiorul căruia se afla un pachet din

hârtie, cu masă vegetală uscată, mărunțită, de culoare verde, cu miros specific,

asemănătoare cu cânepa, un pachet din hârtie în interiorul căruia se află masă vegetală

uscată, mărunțită, de culoare verde, în amestec cu semințe de culoare verzuie,

asemănătoare cu cânepa și un fragment de recipient din masă plastică, cu volumul de

0,5 l, pe suprafața interioară a pereților, cu depuneri de substanță de culoare cafenie,

care este rășină de canabis, se atribuie la substanțele narcotice de origine vegetală,

neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal în rezultatul întrebuințării

produselor din plante de cânepă.

4

Masa substanței narcotice-rășină de canabis, (recalculată la masa uscată),

conținută pe obiectele descrise mai sus constituie în total 0,11 grame.

Conform raportului de expertiză nr.34/12/2/-R-42 din 17.01.2017, s-a constatat

că, masa vegetală uscată, mărunțită de culoare verde din plicurile, prezentate la

cercetare, reprezintă marijuană și se atribuie la substanțele narcotice de origine

vegetală, neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal din plantele de cânepă.

Masa substanței narcotice - marijuană, în stare uscată, constituie 14,153 grame (1765

gr + 10,388 gr).

Pe suprafața fragmentului de butelie din plastic, care a fost depistat și ridicat

din locuința cet. Tatiana Lungu, s-a depistat rășină de canabis, cu masa de 0,006 grame.

Potrivit compartimentului I, poziția 7, al Listei substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit,

precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.79 din

23.01.2006, cantitatea de rășină de canabis și a masei de marijuană uscată, se atribuie

la cantități mari.

Zabulica Alexandru în perioada de timp a lunii octombrie 2016, intenționat,

urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane l-a instigat pe Jeleznîi Serghei

XXXXX la constituirea unui grup criminal organizat, în vederea pregătirii comiterii

infracțiunii de tâlhărie, pe teritoriul r.-nul Soroca, care din motive independente de

voința făptuitorului, infracțiunea nu și- a produs efectul, în următoarele circumstanțe:

Alexandru Zabulica, cunoscând în prealabil că Mitrofan Mihail, locuitor

aXXXXX, păstrează la domiciliul său recipisa, care confirmă împrumutul de către tatăl

său a sumei de 1 000 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM a 21 950 lei,

precum ți deținând informația că acesta dispune la domiciliul său de sume

impunătoare de bani, circa 20 000 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM

21 950 lei, echivalentul sumei de 439 000 lei, având intenții de profit, urmărind scopul

de a sustrage bunuri ale altor persoane, după ce a hotărât pentru sine de a sustrage

recipisa și banii păstrați de către Mitrofan Mihail la domiciliul său prin intermediul

unui atac tâlhăresc, la data de 13.10.2016, aproximativ în jurul orei 12.00, știind cu

certitudine că cunoscutul său, Jeleznîi Serghei are nevoie de surse financiare și este

decis de a le obține prin intermediul comiterii infracțiunilor, l-a apelat telefonic pe

acesta și i-a transmis ideea de acaparare a banilor în sumă de 20 000 euro, echivalentul

conform cursului oficial al BNM a sumei de 439 000 lei, de la domiciliul victimei

Mitrofan Mihail prin săvârșirea unui atac tâlhăresc, furnizându-i în acest sens

informații despre veniturile victimei Mihail Mitrofan, despre păstrarea la domiciliu a

banilor în numerar în sume impunătoare, despre modul de pătrundere în locuința

acestuia, alte date relevante pentru atingerea scopului scontat, instigându-l în acest

5

sens pe Jeleznîi Serghei de a constitui o reuniune stabilă de persoane, adică un grup

criminal organizat, menit de a săvârși atacul tâlhăresc asupra lui Mitrofan Mihail.

Ulterior, Jeleznîi Serghei acceptând propunerea lui Alexandru Zabulica, de

comun acord cu persoana față de care procesul a fost încetat, cu automobilul de model

„Renault Megane”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, care aparține ultimei, având

asupra sa răngi metalice și un cuțit, pe care intenționa să le utilizeze în cadrul atacului

tâlhăresc în calitate de arme, precum și având asupra sa măști medicinale pentru a nu

putea fi identificați, la data de 14.10.2016, în jurul orei 23.00, s-au deplasat în localitatea

respectivă, unde ajungând la domiciliul cet. Mitrofan Mihail, au pătruns în gospodăria

ultimului, aflându-se acolo timp de 10 min, stabilind astfel prezența proprietarilor în

domiciliu, căile de acces etc., după care, conștientizând ca în lipsa armei și a unui

număr mai impunător de atacatori nu vor putea realiza intenția propusă au plecat de

la fața locului.

În continuarea realizării intențiilor infracționale, Jeleznîi Serghei, la data de

28.10.2016, în jurul orei 22:30, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în

vederea atingerii rezultatului scontat, sub pretextul că urmează să comită furt de

cânepă, i-a convins pe Andrei Bruma și Maxim Hăbășescu, să participe la comiterea

infracțiunii planificate din timp, în cadrul căreia urma să pătrundă în gospodăria lui

Mihail Mitrofan, și prin aplicarea violenței fizice periculoase pentru viața și sănătate,

să sustragă recipisa prin care se confirma faptul împrumutului de către tatăl lui

Alexandru Zabulica de la victimă a sumei de bani în cuantum de 1 000 euro,

echivalentul conform cursului oficial al BNM a 21 950 lei, și bani în sumă de 20 000

mii euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM a sumei de 439 000 lei.

Pregătind din timp obiecte special adaptate pentru comiterea infracțiunii răngi

metalice și un cuțit, cât și măști medicinale pentru a nu putea fi identificați, cu

automobilul de model „WV Golf”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, s-au deplasat

la domiciliul cet. Mitrofan Mihail, locuitor al XXXXX, unde Jeleznîi Serghei a pătruns

în gospodăria acestuia, după care a efectuat câteva apeluri telefonice de control,

stabilind lipsa victimei de la domiciliu, circumstanțe care nu au permis executarea

atacului tâlhăresc asupra lui Mitrofan Mihail, adică din cauze independente de voința

făptuitorilor, infracțiunea nu și-a produs efectul, părăsind gospodăria victimei,

deplasându-se în extravilanul localității, unde au staționat până la 29.10.2016, ora

23.30.

solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri prin care acțiunile acestuia să

fie recalificate în pregătire la comiterea infracțiunii de furt și aplicarea în privința sa a

unei pedepse mai blânde.

6

În motivarea apelului inculpatul a indicat că, în ședința instanței de fond a

recunoscut vinovăția parțial în faptul că a pregătit infracțiunea de furt, dar nu

infracțiunea de tâlhărie după cum este învinuit, fapt care se demonstrează prin

declarațiile martorilor și coparticipanților la săvârșirea infracțiunii, la fel și a agentului

sub acoperire. Nu el este organizatorul, dar Rudoi Mihai (agentul sub acoperire) care

timp de 3 luni nu o dată a venit la el acasă în XXXXXX și cunoscând despre starea sa

financiară l-a instigat la comiterea infracțiunii. Reieșind din declarațiile sale, din

declarațiile pretinselor părți vătămate, a martorilor și a celorlați învinuiți, solicită

instanței de a recalifica acțiunile sale din organizator la pregătirea tâlhăriei în

pregătirea furtului.

Totodată, inculpatul a solicitat aplicarea în privința sa a unei pedepse mai blânde,

reieșind din faptul că apartamentul în care locuiește cu mama pensionară, invalid de

gradul II, se află în stare critică, iar motivul comiterii infracțiunii de furt este că mama

necesita o intervenție chirurgicală de urgență și are un copil minor.

3.1. La data de 08.11.2017, avocatul Istrate Angela în numele inculpatului

Zabulica Alexandru a declarat un apel nemotivat împotriva sentinței instanței de

fond, indicând că soluția primei instanțe este ilegală și nefondată, astfel a solicitat

casarea, cu pronunțarea unei sentințe de achitare a lui Zabulica Alexandru în

comiterea infracțiunii incriminate.

3.2. Ulterior, la data de 11.04.2018, avocatul Istrate Angela a depus un apel

suplimentar, în motivarea căruia a indicat că, sentința instanței de fond ilegală și

neîntemeiată, pasibilă casării pe următoarele motive: instanța nu a motivat ce probe

reține la constatarea faptului infracțiunii de tâlhărie săvârșită împotriva lui Mihail

Mitrofan, pentru care a dispus condamnarea lui Zabuica Alexandru, în cazul în care

nu a avut loc atacul armat, nu au survenit consecințele prejudiciabile, infracțiunea nu

a fost consumată, complicii sunt condamnați pentru pregătirea săvîrșirii de

infracțiune; faptele reținute la condamnarea lui Zabulica Al. și Jeleznîi S. sunt identice,

însă prin sentința contestată Zabulica Al. este recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii de tâlhărie consumată, pe când vinovăția complicelui său Jeleznîi Serghei

este stabilită pentru pregătirea infracțiunii de tâlhărie. În circumstanțele în care

instanța la pronunțarea sentinței reține aceleași fapte și dispune condamnarea

autorului și executorului infracțiunii pentru pregătirea infracțiunii de tâlhărie,

condamnarea instigatorului nu poate fi dispusă pentru o infracțiune consumată. La

acest capitol consideră că instanța de judecată eronat a apreciat circumstanțele cauzei,

fapt care a generat condamnarea ilegală a lui Zabulica Al. în baza art.188 Cod peanl;

nu este argumentată participația lui Zabulica Al. la comiterea infracțiunii pentru care

a fost condamnat, nu este argumentată participarea sa la activitatea unui grup

criminal organizat pentru comiterea de infracțiuni, nu este argumentată concluzia

7

privitor la comiterea însăși a acțiunilor de tâlhărie precum și prejudiciul cauzat;

instanța de judecata nu a motivat pe ce temei reține participația lui Zabulica Al. în

cadrul grupului criminal organizat în cazul în care sunt aduse acuzații în comiterea

mai multor atacuri pentru care persoanele sau organizat anterior întâlnirii cu Zabulica

Al.; materialele administrate în cadrul cercetării judecătorești denotă că, idea de a

săvârși infracțiuni de deposedare de bunuri Jeleznîi a avut-o anterior întâlnirii cu

Zabulica Al, cum atunci instanța a constatat instigarea lui Jeleznîi S. la comiterea

infracțiunii de către Zabulica Al. nu este clar, deoarece careva probe în acest sens la

materialele cauzei lipsesc, iar probele administrate nu denotă careva acțiuni

întreprinse de Zabulica Al. la instigarea lui Jeleznîi S. în comiterea săvârșirii

infracțiunii de tâlhărie; probatoriul învinuirii cât și probatoriul pe care instanța l-a luat

în considerație la condamnare nu indică asupra faptului că inculpatul este implicat în

comiterea nemijlocită a infracțiunii imputate, chestiunile de fapt asupra cărora urma

să se pronunță instanța de fond nu au fost corect apreciate, concluziile instanței de

fond fiind arbitrare; instanța de judecată a dispus condamnarea lui Zabulica Al. în

lipsa laturii obiectivă a tâlhăriei, și anume lipsa atacului săvârșit asupra părții

vătămate Mitrofan Mihail în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență

periculoasă pentru viața sau sănătatea acestuia ori de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe; circumstanțe cauzei denotă renunțul autorului de la comiterea

infracțiunii, circumstanțe ignorate de a fi date aprecierii de către instanța de fond în

sentința de condamnare; instanța neîntemeiat a respins declarațiile lui Jeleznîi S.,

conform cărora rezultă că el i-a povestit lui Alexandru că are mare nevoie de bani și

dacă poate să-i împrumute 5 000 lei pentru o jumătate de an. Alexandru i-a zis că nu

are așa bani, dar cunoaște o persoană din sat care oferă bani cu dobândă. S-au urcat

toți trei în mașină și au mers în sXXXXX la casa cet. Mitrofan Mihail. Au bătut în

poartă, însă nu a ieșit nimeni. L-a rugat pe Zabulica Al. să-i dea numărul de mobil al

acestei persoane. După ce i-a dat numărul, Alexandru a zis că pleacă acasă, iar el

împreună cu Rudoi Mihail s-au întors spre or. Florești. În drum, l-a apelat pe Mitrofan

Mihail, la care ultimul i-a zis că nu mai oferă bani cu dobândă deoarece oamenii nu-i

restituie. Ajungând acasă, discutând cu Rudoi Mihail au hotărât să pentru a sustrage

bani.

3.3. La data de 15.11.2018, împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel

și avocatul Cojocaru Adrian în numele inculpatului Zabulica Alexandru pe aceleiași

motive, descrise mai sus, pe care le invocă avocatul Istrate Angela, astfel instanța de

apel le-a însușit și nu a considerat necesar de a le expune repetat în conținutul deciziei.

Avocatul Cojocaru Adrian a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei

hotărâri, prin care Zabulica Alexandru să fie achitat în comiterea infracțiunii

incriminate, cu reabilitarea totală a acestuia.

8

3.4. Inculpații au depus cereri în instanța de apel privind reducerea pedepsei în

temeiul art. 385 alin. (5), 4733 Cod de procedură penală.

admise apelurile declarate de inculpatul Jeleznîi Serghei, avocatul Istrate Angela și

Cojocaru Adrian în numele inculpatului Zabulica Alexandru împotriva sentinței

casează parțial sentința, din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală,

cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță,

după cum urmează:

Încetează procesul penal în privința lui Jeleznîi Serghei XXXXX în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal din motivul intervenirii termenului de

prescripție în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal.

Jeleznîi Serghei XXXXX se consideră condamnat în baza art. 26, 42 alin. (2)-(4), 46,

188 alin. (5) Cod penal la pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 12 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

Admite parțial cererea inculpatului Jeleznîi Serghei cu privire la reducerea termenului

de pedeapsă în legătură cu încălcarea drepturilor acestuia privind condițiile de detenție,

garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale.

Deduce din pedeapsa numită lui Jeleznîi Serghei de 12 ani închisoare cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis, arestarea preventivă pe termen de 279 zile, conform

prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, calculându-se două zile de închisoare

pentru o zi de arest preventiv și reduce pedeapsa închisorii cu 558 zile, cu executarea pedepsei

închisorii pentru termenul rămas.

Calcularea termenului executării pedepsei închisorii pentru Jeleznîi Serghei începe din

06.07.2020 cu includerea în acest termen duratei ținerii în arestare de la 18.10.2017 până la

06.07.2020.

Zabulica Alexandru XXXX se constată vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 26, 42 alin. (4), 46, 188 alin. (5) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare

pe termen de 7 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumul de sentințe, a adăuga parțial la

pedeapsa aplicată, partea neexecutată a pedepsei stabilite anterior prin sentința Judecătoriei

Soroca din 26.09.2011, stabilindu-i lui Zabulica Alexandru XXXXX pedeapsa definitivă sub

formă de închisoare pe termen de 9 ani și 6 luni în penitenciar de tip închis.

Admite parțial cererea inculpatului Zabulica Alexandru cu privire la reducerea

termenului de pedeapsă în legătură cu încălcarea drepturilor acestuia privind condițiile de

detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale.

9

Deduce din pedeapsa numită lui Zabulica Alexandru de 9 ani și 6 luni închisoare cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, arestarea preventivă pe termen de 266 zile,

conform prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, calculându-se două zile de

închisoare pentru o zi de arest preventiv și reduce pedeapsa închisorii cu 532 zile, cu executarea

pedepsei închisorii pentru termenul rămas.

Calcularea termenului executării pedepsei închisorii pentru Zabulica Alexandru începe

din 06.07.2020, cu includerea în acest termen duratei ținerii în arestare de la 18.10.2017 până

la 06.07.2020.

În rest dispozițiile sentinței instanței de fond se mențin.

4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a admis demersul înaintat

de partea acuzării și partea apărării referitor verificarea suplimentară a probelor.

Astfel, în cadrul ședinței instanței de apel, au fost verificate suplimentar probele

respective din materialele cauzei penale, și anume: procesul-verbal nr.1 privind

consemnarea măsurilor speciale de investigații din 29.10.2016 (f.d.75-77, vol.I);;

procesul-verbal de interceptare a înregistrărilor comunicărilor din 22.01.2017 cu anexă

stenogramele (f.d.167-233, vol.I); procesul-verbal de interceptare și înregistrare a

comunicărilor din 17.01.2017 și anexă la proces-verbal de examinare al CD-R cu anexa

stenogramelor (f.d.124-130, vol.I); procesul-verbal de percheziție din 13.01.2017

efectuată la domicilul lui Jeleznîi Serghei (f.d.109, vol.II); procesul-verbal de ridicare

din 13.01.2017 prin care s-a dispus ridicarea telefonelor de model „Sony Ericsson” și

„Sony” ( f.d.111, vol.II); raportul de expertiză nr.34/12/2-R-43 din 17.01.2017 (f.d.118-

120, vol.II); procesul-verbal de percheziție din 13.01.2017 la domiciliul lui Lungu

Tatiana amplasat în XXXXX (f.d.133, vol.II); raportul de expertiză nr.34/12/2-R-42 din

17.01.2017 (f.d.140-143, vol.II); procesul-verbal de percheziție din 20.02.2017 la

domiciliul lui Prașca Sergiu (f.d.183-184, vol.II); raportul de expertiză nr.34/12/2-R-287

din 13.03.2017 (f.d.190-192, vol.II); procesul-verbal de percheziție din 20.02.2017

(f.d.203- 206, vol.II); raportul de expertiză nr.34/12/2-R-282 din 10.03.2017 (f.d.212-217,

vol.II); procesul-verbal de examinare a obiectului din 25.02.2017 (f.d.231, vol.II);

procesul-verbal de ridicare din 02.03.2017 de la Bruma Arcadii, a pistolului deținut în

proprietatea sa (f.d.236, vol.II); procesul-verbal de examinare a obiectului din

23.03.2017 fiind supus examinării pistolul de model „Gletcher TNBB” și încărcătorul

acestuia, ridicat prin procesul-verbal de ridicare de la cet.Bruma Arcadii (f.d.237-240);

procesul-verbal de examinare a obiectului din 26.01.2017, fiind supus examinării

telefonul mobil de model „Samsung DUOS”, ridicat prin procesul-verbal de reținere

de la învinuitul Zabulicaa (f.d.186, vol.III); proces-verbal nr.78 al examinării medicale

de constatare a faptului de consumare alcoolului, stării de ebrietate și natura ei la

Jeleznîi Serghei din 16.01.2015, potrivit căruia la Jeleznîi Serghei s-au stabilit

consecințele consumului de droguri (f.d.89, vol.III); declarațiile părții vătămate

10

Pîrlițanu Igor (f.d.73-74, vol.IV); declarațiile martorului Lungu Tatiana (f.d.77-80, IV);

declarațiile martorului Bruma Andrei (f.d.82-87, vol.IV); declarațiile martorului

Hăbășescu Maxim (f.d.89-91, vol.IV); declarațiile martorului Rusu Galina (f.d.145-146,

vol.IV); declarațiile părții vătămate Boldirescu Sergiu (f.d.164-165, vol.IV); declarațiile

martorului Rudoi Mihail (f.d.210-222, vol.IV); declarațiile martorului Bruma Arcadii

(f.d.224-225, vol.IV); declarațiile părții vătămate Mitrofan Mihail (f.d.245-248, vol.IV);

declarațiile martorului Prașca Sergiu din 18.08.2017 date în instanța de fond (f.d.250-

251, vol.IV); declarațiile inculpatului Jeleznîi Serghei (f.d.16-32, vol.V); declarațiile

inculpatului Zabulica Alexandru (f.d.33-37, vol.V).

Cu referire la apelul declarat de către inculpatul Jeleznîi Serghei, instanța de apel a

conchis că, instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor, just ajungînd la concluzia privind vinovăția

inculpatului Jeleznîi Serghei și a făcut o încadrare juridică justă a acțiunilor acestuia

în baza art. 26, 42 alin. (2)-(4), 46, 188 alin. (5) Cod penal și în baza art. 217 alin. (2) Cod

penal, vinovăția inculpatului rezultă din probele administrate, cărora le-a fost dată o

apreciere sub toate aspectele, complet și obiectiv.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, inculpatul Jeleznîi Serghei nici

nu contestă condamnarea sa în baza art. 217 alin. (2) Cod penal.

Cu referire la afirmațiile invocate de către inculpatul Jeleznîi Serghei în apelul

declarat, precum că el nu a fost organizator, a dorit să săvârșească infracțiuni de

sustragere a bunurilor și nu de tâlhărie, că Rudoi Mihail, care cunoștea de starea lui

materială dificilă l-a instigat la comiterea infracțiunilor, astfel el doar a pregătit furtul,

în acest în urma verificării suplimentare a probelor administrate de către instanța de

fond, instanța de apel a conchis că instanța de fond corect a constatat că în acțiunile

inculpatului Jeleznîi Serghei sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art.

26, 42 alin. (2)-(4), 46, 188 alin. (5) Cod penal.

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că, deosebirea principală

dintre infracțiunea prevăzută la art. 188 Cod penal de infracțiunea specificată la art.1

86 Cod penal rezidă în semnul secundar obligatoriu al laturii obiective a infracțiunii:

modul deschis de comitere a sustragerii. Totodată, infracțiunea de furt se deosebește de

alte tipuri de infracțiuni contra patrimoniului (jaf, tâlhărie) tocmai prin faptul

sustragerii pe ascuns a bunurilor proprietarului (adică metoda comiterii faptului

infracțional) fără aplicarea actelor de violență fizică sau psihică.

Astfel, deși inculpatul Jeleznîii Serghei nu recunoaște pregătirea la infracțiunea

de tâlhărie, dar la infracțiunea de furt, totuși versiunea lui se combate prin probele

administrate în respectiva cauză penală.

11

Potrivit declarațiilor martorului Rudoi Mihail din 10.08.2017 date în ședința

instanței de fond reiese, că anume Jeleznîi Serghei l-a telefonat cu propunerea de

comitere a acțiunilor infracționale, la ce el ulterior a refuzat deoarece nu dorea să se

întoarcă din nou la închisoare. Ulterior, din nou a fost telefonat de către Jeleznîi

Serghei cu aceeași propunere, pe care din nou a refuzat-o din același motiv. Ulterior,

a mai fost sunat de Jeleznîi Serghei cu aceeași propunere, la ce i-a spus că se va gîndi.

Jeleznîi insista ca el să accepte propunerea spunînd că vor fi doar ei în doi. Ca urmare

a insistenței lui Jeleznîi a cceptat propunerea, dar fiind acasă și analizând toate

acțiunile și propunerea lui Serghei Jeleznîi de a comite infracțiune, iar în caz că

victimele vor opune rezistență, să aplice violența fizică, chiar și până la comiterea unui

omor, a decis să denunțe faptele date organului de drept (f.d.210-222, vol.IV).

La fel, instanța de apel a reținut și faptul că în ipoteza în care inculpatul Jeleznîi

Serghei intenționa să comită doar acțiune de furt și nu de tălhărie, după cum invocată

ultimul, nu era necesar de procurat măști medicinale pentru a nu fi recunoscuți, în

automobil de a avea rangă metalică, mănuși, purtarea permanentă a unui cuți, precum

și căutarea unui pistol, toate acestea circumstanțe devenind cunoscute organului de

urmărire din declarațiile martorului denunțător Rudoi Mihail și a martorilor Bruma

Andrei, Bruma Arcadie și Prașca Sergiu, care au confirmat cele relatate și în instanța

de fond, precum și din rezultatele măsurilor spreciale de investigație - comunicările

telefonice purtate de Jeleznîi Serghei.

S-a constatat cu certitudine că, inculpatul Jeleznîi Serghei a întreprins acțiuni

concrete de pregătire la comiterea infracțiunii de tîlhărie, a procurat măști medicinale

pentru a nu fi identificați, a stabilit modalitățile comiterii atacului tălhăresc, a

identificat persoane în vederea comiterii infracțiunii, creînd astfel un grup criminal

organizat, a stabilit persoane, de la care urma să procure, sau după caz, să împrumute

un pistol sau șocher, toate aceste împrejurări devenind cunoscute din discuțiile

telefonice purtate și care sunt caracteristice pregătirii unui atac tâlhăresc, și nu unui

furt.

Așadar, potrivit declarațiilor martorilor audiați în ședința instanței de fond,

declarațiile cărora au fost verificate suplimentar în ședința instanței de apel se

constată, că anume inculpatul Jeleznîi Serghei s-a ocupat de căutarea persoanelor cu

care ar putea săvârși infracțiunea, organizând comiterea acesteia prin intermediul

apelurilor telefonice, insistând de a participa la comiterea infracțiunii.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a stabilit că, inculpatul Jeleznîi Serghei

a participat în calitate de autor, organizator, instigator anume la pregătirea infracțiunii

de tâlhărie și nu a infracțiunii de furt după cum indică inculpatul, el a constituit un

grup criminal organizat, repartizând rolurile între ei și având un plan bine structurat,

a întreprins diverse acțiuni de pregătire în vederea comiterii infracțiunii de tâlhării,

12

acțiuni care nu și-au produs efectul, din cauze independente de voința lui, astfel că

careva temeiuri de a fi recalificate acțiunile infracționale ale inculpatului Jeleznîi

Serghei în baza art. 186 Cod penal, după cum se solicit în apelul declarant, de către

instanța de apel nu au fost stabilite, din moment ce prin materialele cauzei penale se

constată contrariul.

Totodată, instanța de apel a constatat temeiurile prevăzute de art. 53 p. g), art.

60 alin. (1) lit. a) Cod penal, art. 275 p. 4) Cod de procedură penală, art. 332 alin. (1),

art. 391 alin. (1) p. 6) Cod de procedură penală de încetare a procesului penal în

privința lui Jeleznîi Serghei în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, din motivul intervenirii

termenului de prescripție, din ce motiv, consideră necesar de a casa parțial sentința,

din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod penal, cu adoptarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru instanță.

Astfel, instanța de apel a indicat că, potrivit art. 16 alin. (2) Cod penal

infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal comisă la mijlocul lunii

octombrie 2016, reținută în sarcina lui Jeleznîi Serghei și constatată în acțiunile

inculpatului, se clasifică ca fiind infracțiune ușoară.

Așadar, de la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal au

trecut mai mult de 2 ani, astfel, în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, instanța de

apel a admis apelul declarat, din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură

penală, dispunând încetarea procesului penal în privința lui Jeleznîi Serghei în baza

art. 217 alin. (2) Cod penal din motivul intervenirii termenului de prescripție.

Cu referire la apelurile declarate de avocatul Istrate Angela și Cojocaru Adrian în

interesele inculpatului Zabulica Alexandru.

Instanța de apel a subliniat că, instanța de fond a constatat că inculpatul

Zabulica Alexandru este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.

(4), 46, 188 alin. (5) Cod penal, descriind fapta criminală, considerată ca fiind dovedită,

în modul în care a fost adusă învinuirea lui Zabulica Alexandru, și anume, în aceia că

el „în perioada de timp a lunii octombrie 2016, intenționat, urmărind scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, l-a instigat pe Serghei Jeleznîi la constituirea unui grup criminal

organizat, în vederea pregătirii comiterii infracțiunii de tălhărie, pe teritoriul raionului Soroca,

care din motive independente de voința făptuitorului, infracțiunea nu și-a produs efectul, etc.”.

În acest aspect, instanța de apel a constatat că, prin ordonanța procurorului din

26.01.2017, Zabulica Alexandru a fost pus sub învinuirea prevăzută de art. 26, 42 alin.

(4), 46, 188 alin. (5) Cod penal, cu indicii de calificare: participarea în calitatea de

organizator și instigator la pregătirea tâlhăriei, adică atacul săvârșit asupra unei

persoane în scopul sutragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și

sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe,

de un grup criminal organizat, săvârșite în proporții deosebit de mari, care din cauze

13

independente de voința făptuitorului, infracțiunea nu și-a produs efectul, pentru

faptul, că în perioada de timp a lunii octombrie 2016, Zabulica Alexandru, intenționat

urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, l-a instigat pe Jeleznîi Serghei la

constituirea unui grup criminal organizat, în vederea pregătirii comiterii infracțiuni

de tâlhărie, pe teritoriul raionului Soroca, care din motive independente de voința

făptuitorului, infracțiunea nu și-a produs efectul, etc. (f.d.190-191 vol.III).

Ulterior, prin ordonanța procurorului din 10.04.2017, Zabulica Alexandru a fost

pus sub învinuirea prevăzută de art. 42 alin. (4), 46, 188 alin. (5) Cod penal pentru

faptul, că în perioada de timp a lunii octombrie 2016, Zabulica Alexandru intenționat

urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, l-a instigat pe Jeleznîi Serghei la

constituirea unui grup criminal organizat, în vederea pregătirii comiterii infracțiuni

de tâlhărie, pe teritoriul raionului Soroca, care din motive independente de voința

făptuitorului, infracțiunea nu și-a produs efectul, etc. (f.d.227-228 vol.III).

Rechizitoriului întocmit cuprinde formularea învinuirii care se incriminează lui

Zabulica Alexandru cu încadrarea juridică a acțiunilor potrivit ordonanței de punere

sub învinuire din 10.04.2017 (f.d.258-259 vol.III), și instanța de fond a constatat că,

inculpatul Zabulica Alexandru este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

42 alin. (4), 46, 188 alin.(5) Cod penal, descriind fapta criminală, considerată ca fiind

dovedită, în modul în care a fost adusă învinuirea lui Zabulica Alexandru prin

ordonanța din 10.04.2017 și rechizitoriu.

În acest aspect, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a admis o eroare,

în situația când a reținut fapta lui Zabulica Alexandru în vederea pregătirii comiterii

infracțiuni de tâlhărie, care din motive independente de voința făptuitorului,

infracțiunea nu și-a produs efectul, ulterior în partea descriptivă a sentinței, la

stabilirea pedepsei pentru Zabulica Alexandru a indicat referitor la aplicarea

prevederilor art. 81 alin. (2) Cod penal, care prevede mărimea pedepsei pentru

pregătirea de infracțiune, însă în dispozitivul sentinței constată că inculpatul Zabulica

Alexandru este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (4), 46, 188

alin. (5) Cod penal, adică pentru o faptă realizată și consumată, deși Jeleznîi Serghei

prin aceiași sentință a fost condamnat pentru un atac tâlhăresc nerealizat și

neconsumat.

Instanța de apel a conchis că această circumstanță poate fi corectată în

procedura de judecare a apelului, ca urmare a continuității judecării fondului apelului

de către instanța de apel, mai ales că chestiunea data nu agravează situația

inculpatului Zabulica Alexandru, deoarece dânsul a fost învinuit de pregătirea

comiterii infracțiunii de tâlhărie, faptă care a și fost reținută în sarcina lui prin sentința

adoptată, în dispozitivul sentinței de condamnare lipsind mențiunea cu trimitere la

art. 26 Cod penal și în această latură a casat sentința din oficiu, în baza art. 409 alin. (2)

14

Cod penal, fără a agrava situația inculpatului, deoarece acesta la stabilirea pedepsei

beneficiază de reducerea pedepsei în temeiul art. 81 alin. (2) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a constatat că, inculpatul Zabulica Alexandru în

perioada de timp a lunii octombrie 2016, intenționat, urmărind scopul sustragerii

bunurilor altei persoane l-a instigat pe Jeleznîi Serghei XXXXX la constituirea unui

grup criminal organizat, în vederea pregătirii comiterii infracțiunii de tâlhărie, pe

teritoriul r.Soroca, care din motive independente de voința, făptuitorului, infracțiunea

nu și-a produs efectul, în următoarele circumstanțe:

Alexandru Zabulica, cunoscând în prealabil că Mitrofan Mihail, locuitor al s.

XXXXX, păstrează la domiciliul său recipisa, care confirmă împrumutul de către tatăl

său a sumei de 1 000 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM a 21 950 lei,

precum și deținând informația că acesta dispune la domiciliul său de sume

impunătoare de bani, circa 20 000 euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM

21 950 lei, echivalentul sumei de 439 000 lei, având intenții de profit, urmărind scopul

de a sustrage bunuri ale altor persoane, după ce a hotărât pentru sine de a sustrage

recipisa și banii păstrați de către Mitrofan Mihail la domiciliul său prin intermediul

unui atac tâlhăresc, la data de 13.10.2016, aproximativ în jurul orei 12.00, știind cu

certitudine că cunoscutul său, Jeleznîi Serghei are nevoie de surse financiare și este

decis de a le obține prin intermediul comiterii infracțiunilor, l-a apelat telefonic pe

acesta și i-a transmis ideea de acaparare a banilor în sumă de 20 000 euro, echivalentul

conform cursului oficial al BNM a sumei de 439 000 lei, de la domiciliul victimei

Mitrofan Mihail prin săvârșirea unui atac tâlhăresc, furnizându-i în acest sens

informații despre veniturile victimei Mitrofan Mihail, despre păstrarea la domiciliu a

banilor în numerar în sume impunătoare, despre modul de pătrundere în locuința

acestuia, alte date relevante pentru atingerea scopului scontat, instigându-l în acest

sens pe Jeleznîi Serghei de a constitui o reuniune stabilă de persoane, adică un grup

criminal organizat, menit de a săvârși atacul tâlhăresc asupra lui Mitrofan Mihail.

Ulterior, Jeleznîi Serghei acceptând propunerea lui Alexandru Zabulica, de

comun acord cu persoana față de care procesul a fost încetat, cu automobilul de model

„Renault Megane”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, care aparține ultimei, având

asupra sa răngi metalice și un cuțit, pe care intenționa să le utilizeze în cadrul atacului

tâlhăresc în calitate de arme, precum și având asupra sa măști medicinale pentru a nu

putea fi identificați, la data de 14.10.2016, în jurul orei 23.00, s-au deplasat în localitatea

respectivă, unde ajungând la domiciliul cet. Mitrofan Mihail, au pătruns în gospodăria

ultimului, aflându-se acolo timp de 10 min, stabilind astfel prezența proprietarilor în

domiciliu, căile de acces etc., după care, conștientizând ca în lipsa armei și a unui

număr mai impunător de atacatori nu vor putea realiza intenția propusă au plecat de

la fața locului.

15

În continuarea realizării intențiilor infracționale, Jeleznîi Serghei la data de

28.10.2016, în jurul orei 22.30, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în

vederea atingerii rezultatului scontat, sub pretextul că urmează să comită furt de

cânepă, i-a convins pe Bruma Andrei și Hăbășescu Maxim, să participe la comiterea

infracțiunii planificate din timp, în cadrul căreia urma să pătrundă în gospodăria lui

Mitrofan Mihail, și prin aplicarea violenței fizice periculoase pentru viața și sănătate,

să sustragă recipisa prin care se confirma faptul împrumutului de către tatăl lui

Zabulica Alexandru de la victimă a sumei de bani în cuantum de 1 000 euro,

echivalentul conform cursului oficial al BNM a 21 950 lei, și bani în sumă de 20 000

mii euro, echivalentul conform cursului oficial al BNM a sumei de 439 000 lei.

Pregătind din timp obiecte special adaptate pentru comiterea infracțiunii răngi

metalice și un cuțit, cât și măști medicinale pentru a nu putea fi identificați, cu

automobilul de model „WV Golf”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, s-au deplasat

la domiciliul cet. Mitrofan Mihail, locuitor al sXXXXXX, unde Jeleznîi Serghei a

pătruns în gospodăria acestuia, după care a efectuat câteva apeluri telefonice de

control, stabilind lipsa victimei de la domiciliu, circumstanțe care nu au permis

executarea atacului tâlhăresc asupra lui Mitrofan Mihail, adică din cauze

independente de voința făptuitorilor, infracțiunea nu și-a produs efectul, părăsind

gospodăria victimei, deplasându-se în extravilanul localității, unde au staționat până

la 29.10.2016, ora 23.30.

Reieșind din probele administrate de instanța de fond, care au fost suplimentar

verificate și în ședința instanței de apel, cu consemnarea lor în procesul-verbal al

ședinței de judecată instanța de apel a constatat că, inculpatul Zabulica Alexandru în

perioada de timp a lunii octombrie 2016, intenționat, urmărind scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, l-a instigat pe Jeleznîi Serghei XXXXX la constituirea unui

grup criminal organizat, în vederea pregătirii comiterii infracțiunii de tâlhărie, care

din motive independente de voința făptuitorului, infracțiunea nu și-a produs efectul.

Instanța de apel a subliniat că din materialele cauzei se atestă că, inculpatul

Jeleznîi Serghei personal nu a cunoscut partea vătămată Mitrofan Mihail, nu cunoștea

unde locuiește ultimul, a aflat despre victima dată și toate împrejurările anume de la

inculpatul Zabulica Alexandru, care este consătean cu Mitrofan Mihail și care

cunoștea unde este amplasată gospodăria, ocupația lui și precum că ultimul dispune

de surse bănești, etc. Intenția de a săvârși un atac tâlhăresc în privința lui Mitrofan

Mihail a apărut de la inculpatul Zabulica Alexandru, care și l-a instigat pe Jeleznîi

Serghei la săvârșirea acesteia.

Fiind audiat sub jurământ, într-un proces public, martorul Rudoi Mihail a

declarat, că la inițiativa lui Jeleznîi Serghei s-au întâlnit în orașul Soroca cu Zabulica

Alexandru, care a și comunicat că cunoaște un fost primar din raionul Soroca și că

16

acesta dă bani la procente, că fostul primar dispune de surse financiare până la 20 000

euro, deoarece chiar el personal a împrumutat de la dânsul bani. Acesta a spus, că ar

fi binevenit de pătruns în locuința fostului primar, de unde să sustragă bani, inclusiv

și recipisa acestuia și dacă vor lua recipisa, el le va da bani pentru asta. Tot, Alexandru

le-a explicat, că fostul primar pleacă de acasă dimineața în jurul orei 07.30 și pe la 17.00

se întoarce. Ulterior, Zabulica Alexandru a mers și le-a arătat gospodăria fostului

primar, după care dânsul a plecat, iar ei au rămas acolo ca să vegheze când vine acasă

fostul primar și să identifice timpul când pleacă și vine. Așteptând până la ora 18.00 și

văzând că fostul primar nu vine acasă, Serghei Jeleznîi l-a telefonat pe Alexandru, care

a venit la ei și le-a comunicat, că fostul primar împreună cu niște rude se află în sat.

Tot, Alexandru le-a arătat niște drumuri pe unde se poate de mers ca să nu fie camere

video, la fel le-a arătat cum se poate de intrat mai ușor în ogradă. Totodată, le-a propus

mai bine de săvârșit fapta a doua zi, deoarece stăpânul pleacă la serviciu la 07.30

dimineața, iar la 2 km este un drum liber și se poate special de improvizat o situație

de accident pentru fostul primar în timp ce se deplasează cu automobilul. Apoi, el

împreună cu Serghei s-au întors în orașul Florești, unde Serghei a început să planifice

pătrunderea în locuința fostului primar și că urmează să săvârșească acțiunile date

către 14.10.2016, iar în cazul că va fi cineva în casă, Serghei a spus că va trebui de mers

până la capăt. A doua zi pe la ora 06.30 de dimineață au mers din nou la casa fostului

primar, unde s-au pus la pândă lângă o altă casă la o răscruce de drum în așteptarea

persoanei când va pleca la lucru. În jurul orei 08.00 Mitrofan Mihail a ieșit cu o

persoană din ogradă, unde Jeleznîi Serghei l-a sunat pe Zabulica Alexandru și l-a

întrebat cine poate fi acea persoană. Ultimul i-a spus că este o rudă de-a lui și că a venit

în ospeție. Apoi au mai stat în jur de jumătate de oră și s-au întors în orașul Florești.

Jeleznîi Serghei a motivat că este hramul la ei și pot veni oaspeți. Fiind acasă și

analizând toate acțiunile și propunerea lui Jeleznîi Serghei de a comite infracțiuni de

sustragere, iar în caz că victimele vor opune rezistență, să aplice violența fizică, chiar

și până la comiterea unui omor, a decis să denunțe faptele date organului de drept.

Referitor la cazul privind sustragerea bunurilor din gospodăria lui Mitrofan Mihail a

concretizat, că banii pe care urmau să-i sustragă s-au înțeles să-i împartă la trei. Au

fost discuții între ei, că trebuie să găsească încă pe cineva ca să le fie mai ușor, deoarece

fostul primar are armă de foc. S-a vorbit și că Zabulica Alexandru să participe, însă

ultimul a refuzat deoarece îi era frică să nu fie recunoscut. Au plănuit, că chiar dacă

vor intra în casă și primarul nu va fi acasă urmau să lege soția și copilul și să-l aștepte

să vină, că doar el deține cheile de la safeu. Această idee a venit de la Zabulica

Alexandru. Jeleznîi Serghei nu a ajuns la faza de a intra în case având ca motive lipsa

proprietarului la domiciliu sau prezența mai multor persoane în gospodărie. Jeleznîi

Serghei avea cu el frânghie cu lungimea de 3-4 m, rangă metalică, cuțit mare cu

17

lungimea lamei de 40 cm și altul mai mic care se închidea și se deschidea. Cu referire

la răngile metalice și cuțit, Serghei Jeleznîi le-a luat de acasă de la el în ziua de

12.10.2016 și le-a pus în portbagajul automobilului. În ce privește procurarea măștilor

medicinale, Serghei le-a cumpărat de la o farmacie din orașul Soroca. Inițial, Serghei

Jeleznîi nu i-a comunicat nimic despre pistol sau electroșocher, însă când ulterior

discuta cu acesta, el i-a spus că are un cunoscut de la care poate să i-a pistolul pentru

a fi folosit la comiterea infracțiunii. Despre faptul că fostul primar deține armă de foc,

le-a comunicat Zabulica Alexandru. Suplimentar a declarat, că după reținerea și

aplicarea măsurii preventive arestul în privința lui Serghei Jeleznîi și a lui Alexandru

Zabulica, de multiple ori a fost contactat telefonic de către rudele lui Serghei Jeleznîi,

și anume de concubina acestuia, spunăndu-i că dânsul roagă să-și schimbe

declarațiile, în sensul că urma de împrumutat bani la procente de la Mihail Mitrofan,

dar nu ca să fie deposedat de bunuri materiale și bani. După cum a înțeles din spusele

rudelor lui Serghei Jeleznîi, rezultă că Alexandru Zabulica îl influențează pe Serghei

Jeleznîi asupra faptului dat și totodată i-a promis acestuia că-l va asigura cu un avocat

și că-i va da și bani. La fel, i-a fost comunicat faptul ca să nu-l declare pe Alexandru

Zabulica ca fiind instigator la comiterea infracțiunii în privința lui Mihail Mitrofan,

dar să declare că s-au întâlnit în orașul Soroca, cu scopul ca să-l ajute pe Serghei

Jeleznîi să împrumute bani la procente, ceea ce nu corespunde adevărului (f.d.210-222,

vol.IV).

Astfel, din declarațiile martorului Rudoi Mihai s-a constatat cu certitudine că

anume Zabulica Alexandru a planificat comiterea infracțiunii față de Mitrofan Mihail,

după cum just a și concluzionat instanța de fond, mai mult ca atât, numai Zabulica

Alexandru cunoștea despre recipisă și despre mijloacele bănești pe care le deține

victima, precum și despre faptul că ultimul deține armă de foc și poate opune

rezistență, iar partea vătămată Mitrofan Mihail a declarat, că pe Jeleznii Serghei nu îl

cunoaște, însă îl cunoaște pe Zabulica Alexandru. Anume din această cauză Jeleznîi

Serghei a întreprins măsuri concrete în vederea pregării infracțiunii, procurând măști

medicinale, a stabilit modalitățile de pătrundere în gospodăria lui Mitrofan M., a

identificat persoana în vederea comiterii infracții, creînd astfel un grup criminal

organizat, deja a identificat și persoane de la care urma să procure un pistol și un

electroșoc.

Toate aceste circumstanțe s-au constatat cu certitudine în instanța de fond prin

probele administrate, și anume declarațiile martorilor Bruma Andrei, Bruma Arcadie,

Prașca, Hăbășescu Maxim, precum și prin interceptările și înregistrarea comunicărilor

telefonice purtate de Jeleznîi Serghei, care sunt redate în conținutul sentinței

contestate și care denotă, că se întreprindeau măsuri reale în vederea pregătirii unui

atac tâlhăresc.

18

Astfel, instanța de apel a stabilit că, este neîntemeiată solicitarea făcută de

avocații Istrate Angela și Cojocaru Adrian referitor la achitarea inculpatului Zabulica

Alexandru.

Mai mult decât atât, instanța de apel a constatat că, probele cercetate și apreciate

în coroborare dovedesc deplin vina inculpatului Zabulica Alexandru în fapta stabilită

și reținută prevăzută de art. 26, 42 alin. (4), 46, 188 alin. (5) Cod penal, iar alegațiile

apărării au un caracter declarativ și ca un mod de apărare a inculpatului în vederea

eschivării de răspundere penală, afirmațiile date fiind combătute prin totalitatea de

probe administrate, care au fost puse just de către instanța de fond la baza sentinței de

condamnare.

De asemenea, instanța de apel a indicat că, temei de a pune la îndoială

declarațiile părților vătămate cât și a martorilor audiați și de a considera că inculpatul

este incriminat pe nedrept nu s-au stabilit, mai ales că au dat declarații fiind

preîntâmpinați despre răspunderea penală pe care o poartă pentru darea de mărturii

false, în comparație cu inculpat, totodată au dat declarații în instanța de judecată sub

jurământ, astfel, probele cercetate în ansamblu confirmă cu certitudine existenta

infracțiunii și vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii reținute în sarcina lui.

Cu referire la argumentul invocat în apeluri precum că, Zabulica Alexandru este

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii de tâlhărie consumată, pe când vinovăția

complicelui său Jeleznîi Serghei este stabilită pentru pregătirea infracțiunii de tâlhărie,

în acest aspect instanța deja s-a expus în conținutul prezentei decizii.

Totodată, instanța de apel a respins argumentul cu referire la faptul că, instanța

de judecată ilegal a dispus condamnarea lui Zabulica Alexandru pentru participația

sa în cadrul activității infracționale a unui grup criminal organizat, or, s-a constatat că

anume Zabulica Alexandru l-a instigat pe Jeleznîi Serghei la constituirea unui grup

criminal organizat, în vederea pregătirii atacului tălhăresc, iar ultimul a întreprins

acțiuni concrete de pregătire, a identificat persoane, astfel creând un grup criminal

organizat stabil în vederea săvârșirii infracțiunii, la fel identificând victima, stabilind

căile de acces în godpodărie, numerele de telefon, însă acțiunile acestora nu și-au

produs efectul, din cauze independente de voința lor.

La săvârșirea acținilor ilegale față de Mitrofan Mihail au participat mai multe

persoane, care s-au înțeles în prealabil despre săvârșirea în comun a infracțiunii, a avut

repartizarea de comun a rolurilor, la caz Zabulica Alexandru fiind instigator, iar

Jeleznîii Serghei ca autor și organizator a elaborat un plan al activității infracționale

comune, prin repartizarea rolurilor, în timpul pregătirii tâlhăriei, astfel persoanele s-

au organizat în prealabil într-o reuniune stabilă pentru săvârșirea actelor de tâlhărie,

dar care nu și-a produs efectul, din cauze independe de voința lor.

19

Cu referire la afirmația, precum că Zabulica Alexandru nu se regăsește în lista

persoanelor cu care Jeleznîi Serghei s-a deplasat la domiciliul lui Mitrofan Mihail,

instanța de apel a reținut că, martorul Rudoi Mihai a explicat în instanța de fond, că

banii pe care urmau să-i sustragă din gospodăria lui Mitrofan Mihai, s-au înțeles să-i

împartă la trei. Au fost discuții între ei, că trebuie să găsească încă pe cineva ca să le

fie mai ușor, deoarece fostul primar are armă de foc. S-a vorbit și că Zabulica

Alexandru să participe, însă ultimul a refuzat deoarece îi era frică să nu fie recunoscut,

altfel ideea de săvârșire a infracțiunii îi aparține lui Zabulica Alexandru, pe care a

transmis-o lui Jeleznîii Serghei, care și urma să o pună în executare.

De asemenea, instanța de apel a respins alegația apărării precum că este ilegală

condamnarea lui Zabulica Alexandru în baza art. 42 alin. (4), 46, art. 188 alin. (5) Cod

penal pentru instigarea la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prin participație, în

cadrul unui grup criminal organizat pe motiv, că în cadrul cercetării judecătorești nu

s-au demonstrat participația sa în calitate de instigator la comiterea infracțiunii de care

este acuzat.

Astfel, din declarațiile martorului Rudoi Mihail s-a stabilit cu certitudine că,

anume Zabulica Alexandru i-a determinat la săvârșirea acțiunilor de deposedare a lui

Mitrofan Mihail a unei recipise prin care se confirma faptul împrumutului de către el

de la victimă a sumei de bani în cuantum de 1 000 euro, precum și a sustragerii

mijloacelor bănești, în cuantum total de 20 000 euro. Instanța de fond just a

concluzionat, că actele de pregătire pot fi pedepsite numai în cazul în care „din cauze

independente de voința făptuitorului, infracțiunea nu și-a produs efectul”.

Cu referire la stabilirea pedepsei inculpaților Jeleznîi Serghei în baza art. 26, 42

alin. (2)-(4), 46, 188 alin. (5) Cod penal și lui Zabulica Alexandru în baza art. 26, 42 alin.

(4), 46, 188 alin. (5) Cod penal, instanța de apel luând în considerație persoana

inculpaților Jeleznîi Serghei și Zabulica Alexandru, care nu sunt la prima abatere și de

faptul că infracțiunea nu a fost consumată, precum și de circumstanțele în virtutea

cărora infracțiunile nu au duse până la capăt, care nu au depins de voința făptuitorilor,

dar și de prevederile art. 81 alin .(2) Cod penal, instanța de apel a stabilit că mărimea

pedepsei pentru Zabulica Alexandru nu poate depăși jumătate din maximul celei mai

aspre pedepse, ce constituie 7 ani și 6 luni.

La fel, instanța de apel a reținut că, Zabulica Alexandru anterior, prin sentința

Judecătoriei Soroca din 26.09.2011 a fost condamnat în baza art. 171 alin. (2) lit. b),c)

Cod penal la pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 5 ani, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 5 ani, hotărârea a devenit

irevocabilă în perioada de probațiune conform informației Biroului de probațiune

Soroca expira la data de 12.03.2018, pe când inculpatul în luna octombrie 2016 a

săvârșit o nouă infracțiune.

20

Astfel, potrivit art. 90 alin. (10) Cod penal, în cazul în care cel condamnat cu

suspendare condiționată a executării pedepsei săvârșește în perioada de probațiune

sau, după caz, termenul de probă o nouă infracțiune intenționată, instanța de judecată

îi stabilește o pedeapsă în condițiile art. 85 Cod penal -aplicarea pedepsei în cazul unui

cumul de sentințe.

Cât privește inculpatul Jeleznîi Serghei, instanța de apel a menționat că,

materialele cauzei atestă că acesta anterior a fost judecat, inclusiv pentru o infracțiune

intenționată gravă, a săvârșit din nou o infracțiune deosebit de gravă, astfel în

acțiunile lui persistă starea de recidivă, fapt ce face imposibilă aplicarea prevederilor

art. 81 alin. (2) Cod penal.

În concluzie, instanța de apel a indicat că, pedeapsa stabilită inculpaților Jeleznîi

Serghei și Zabulica Alexandru va fi echitabilă și proporțională faptei infracționale

comise, pedeapsă care va atinge scopul de reeducare și corectare a inculpaților.

Totodată, instanța de apel a constatat temei de a interveni, în condițiile art. 385

alin. (5) Cod de procedură penală și de a reduce pedeapsa penală stabilită lui Jeleznîi

Serghei ca urmare a constatării faptului deținerii acestuia în calitate de prevenit în

Inspectoratul de poliție Fălești 6 zile, în Penitenciarul nr.17 Rezina pe o perioadă de

176 zile și în Penitenciarul nr.11 Bălți pe o perioadă de 97 zile, iar în total 279 zile,

precum și în privința inculpatului Zabulica Alexandru ca urmare a constatării faptului

deținerii acestuia în Inspectoratul de Poliție Soroca pe o perioadă de 5 zile, în

Penitenciarul nr.11 Bălți pe o perioadă de 86 zile și în Penitenciarul nr.17 pe o perioadă

de Rezina 175 zile în condiții contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În sensul dat, instanța de apel a admis parțial cerererile inculpaților Zabulica

Alexandru și Jeleznîi Serghei cu privire la reducerea pedepsei în legătură cu încălcarea

drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Instanța de apel a indicat că, Zabulica Alexandru de la 26.01.2017 până la

31.01.2017 s-a deținut în Inspectoratul de Poliție Soroca, de la 31.01.2017 până la

27.04.2017 în Penitenciarul nr.11 Bălți, și de la 27.04.2017 până la 18.10.2017 în

Penitenciarul nr.17 Rezina, iar Jeleznîi Serghei în Inspectoratul de Poliție Fălești timp

de 6 zile, în Penitenciarul nr.11 Bălți de la 19.01.2017 până la 25.04.2017 și în

Penitenciarul nr.17 Rezina de la până la 18.10.2017 și consideră că în timpul deținerii

lor în arest preventiv le-au fost încălcate drepturile la condițiile de detenție, și anume,

nu a beneficiat de spațiu minim de 4 m2, în celule iluminarea nu este insuficientă, nu

pătrunde aer suficient, ventilarea la fel este insuficientă, în celule nu este apă fierbinte,

locurile de dormit se află în stare rea, îmbăierea o singură dată pe săptămână, baia se

află în stare deplorabilă, iar toate îmbunătățirile sunt facute din contul deținuților,

21

boxele pentru plimbare sunt mici și murdare, foate puțin timp pentru sunete doar 20

minute pe săptămână, în celule nu sunt informații utile pentru deținuți ce țin de

organizațiile drepturilor omului.

Astfel, potrivit raportului Zabulica Alexandru s-a aflat în detenție în

Penitenciarul nr.17 Rezina în calitate de prevenit în perioada de timp: 27.04.2017-

18.10.2017, în total 175 zile, în următoarele perioade și celule: în perioada 26.04.2017 -

10.07.2017 s-a deținut în celula nr.86 cu suprafața de 34,80 m2, suprafața locuibilă 31,74

m2, cu 7 locuri preconizate la 4 m2; în perioada 10.07.2017 - 29.07.2017 s-a deținut în

celula nr.80 cu suprafața de 19,80 m2, suprafața locuibilă 18,84 m2, cu 4 locuri

preconizate la 4 m2; în perioada 29.07.2017 - 30.08.2017 s-a deținut în celula nr.86; în

perioada 30.08.2017 - 05.10.2017 s-a deținut în celula nr.79, suprafața de 30,25 m2,

suprafața locuibilă 29,25 m2, cu 7 locuri preconizate la 4 m2; în perioada 05.10.2017 -

24.10.2017 s-a deținut în celula nr.86; în perioada 24.10.2017 - 23.01.2018 s-a deținut în

celula nr.90 cu suprafața de 19,80 m2, suprafața locuibilă 18,84 m2, cu 4 locuri

preconizate la 4 m2.

Așadar, potrivit raportului Zabulica Alexandru s-a aflat în detenție în

Penitenciarul nr.11 Bălți în calitate de prevenit în perioada de timp: 31.01.2017-

27.04.2017, în total 86 zile, în următoarele perioade și celule: celula nr.63, în perioada

de timp cuprinsă între 31.01.2017 și 09.02.2017, cu suprafața totală a spațiului de

detenție de 27,3m2, unde blocul sanitar constituie 2,34m2, fiind amplasat la intrare în

partea dreaptă a celulei, pereții acestuia fiind ridicați până la tavan, dotat cu ventilare

artificială și cu ușă. Dimensiunea geamului: 1,20x1,15m.Cifra deținuților a variat între

8 și 16 persoane; celula nr.49, în perioada de timp cuprinsă între 09.02.2017 și

05.04.2017, cu suprafața totală a spațiului de detenție de 27,39m2, unde blocul sanitar

constituie 1,64 m2, fiind amplasat la intrare în partea dreaptă a celulei, pereții acestuia

fiind ridicați până la tavan, dotat cu ventilare artificială și cu ușă. Dimensiunea

geamului: l,18xl,15m și l,16xl,14m. Cifra deținuților a variat între 12 și 17 persoane;

celula nr.48, în perioada de timp cuprinsă între 05.04.2017 și 27.04.2017, cu suprafața

totală a spațiului de detenție de 16,28m2, unde blocul sanitar constituie l,44m2, fiind

amplasat la intrare în partea stângă a celulei, pereții acestuia fiind ridicați până la

tavan, dotat cu ventilare artificială și cu ușă. Dimensiunea geamului: 1,14x1,16m. Cifra

deținuților a variat între 2 și 4 persoane.

Jeleznîi Serghei s-a deținut în Penitenciarul nr.17 Rezina în calitate de prevenit

în perioada de timp: 26.04.2017-18.10.2017, în total 176 zile, în perioada 26.04.2017-

26.09.2017 s-a deținut în celula nr.69 cu suprafața totală de 15,95 m2, suprafața locuibilă

14,55 m2, cu 4 locuri preconizate la 3 m2.

În Penitenciarul nr.11 Jeleznîi Serghei s-a aflat în detenție în calitate de prevenit

în perioada de timp: 19.01.2017-25.04.2017, în total 97 zile, în următoarele perioade și

22

celule: celula nr.29, în perioada de timp cuprinsă între 19.01.2017 și 01.02.2017, cu

suprafața totală a spațiului de detenție de 13,92m2, unde blocul sanitar constituie

l,40m2, fiind amplasat la intrare în partea stângă a celulei, pereții acestuia fiind ridicați

pînă la tavan, dotat cu ventilare artificială și cu ușă. Dimensiunea geamului:

1,15x0,96m2 Cifra deținuților a variat între 1 și 6 persoane, pe când celula a fost dotată

cu 6 locuri pentru dormit; celula nr.21, în perioada de timp cuprinsă între 01.02.2017și

25.04.2017, cu suprafața totală a spațiului de detenție de 28,7lm2, unde blocul sanitar

constituie 2,49m2, fiind amplasat la intrare în partea dreaptă a celulei, pereții acestuia

fiind ridicați până la tavan, dotat cu ventilare artificială și cu ușă. Dimensiunea

geamului: 1,00x0,9m și 0,95x1,05m.

Cifra deținuților a variat între 11 și 15 persoane, pe când celula a fost dotată cu

14 locuri pentru dormit.

Potrivit art. 464 al Hotărîrii Guvernului nr.583 din 26.05.2006 cu privire la

aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați, în punctul 464 se

stipulează, că fiecare deținut se asigură cu spațiu de cazare în mărime nu mai mică de

4 metri pătrați, care trebuie să fie iluminat natural și artificial, încălzit și ventilat

conform normativelor de construcții.

S-a constatat, că în perioada de detenție în Penitenciarul nr.17 Rezina și

Penitenciarul nr.11 Bălți, inculpații Zabulica Alexandru și Jeleznîi Serghei au fost

asigurați cu un spațiu mai mic de 4 m2, după cum invocă ultimii, nefiind prezentate

de către administrația P-17 Rezina în acest aspect careva contrargumente, la fel și de

administrația Penitenciarului nr.11 Bălți, fapt care confirmă că au încălcate normele

de suprafață pentru deținerea unei persoane în detenție, prevăzute de Hotărîrea

Guvernului susmenționată, și care, incontestatbil, constituie un tratament inuman și

prin aceasta s-au încălcat drepturile privind condițiile de detenție, garantate de art.3

din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

(CEDO).

Cu referire la acest aspect, în raportul anual pentru anul 2017 al Consiliului

pentru Prevenirea Torturii privind vizita preventivă efectuată la Penitenciarul nr.11

Bălți, membrii Consiliului au făcut trimitere la constatările Comitetului European

pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane și Degradante,

în care a fost subliniat, că starea spațiului de locuit pentru deținut ar trebui de

examinat nu doar prin prisma numărului de deținuți în celulele instituțiilor

penitenciare la momentul dat, dar în egală măsură, și șinînd cont de ratele oficiale de

ocupare (numărul de paturi per celulă), în baza standartului de cel puțin 4 m2 de

spațiu locativ per deținut și de a reviziu, în consecință, capacitatea oficială a

instituțiilor penitenciare.

23

În cauza Kalașnicov c. Rusiei, precum și în cauza Ostrovar c. Moldovei, Curtea

a constatat că, supraaglomerarea deja ridică în sine o chestiune în temeiul art.3 al

Convenției, în special când ea durează perioade lungi de timp, așa cum se reține în

cazul autorului plângerii, care a fost deținut în Penitenciarul nr.17 Rezina. E de reținut

și faptul, că în cazurile anterioare, în care reclamanții au avut la dispoziție mai puțin

de 3 m2 de spațiu vital, Curtea a constatat că supraaglomerarea era suficient de gravă

încît să justifice, în sine, constatarea încălcării art.3 din Convenție (Sulejmanovici

c.Italiei, 16 iulie 2009, par.51; Lind c.Rusiei, 6 decembrie 2007, par.59) .

Astfel, instanța de apel a conchis că, dificultățile cu care s-au confruntat

inculpații pe parcursul detenției sale în Penitenciarul nr.17 Rezina și Penitenciarul

nr.11 Bălți în calitate de prevenit, au depășit nivelul inevitabil de suferință inerent

detenției și au atins pragul de severitate contrar art.3 din Convenție, aceste condiții

fiind suficiente pentru constatarea încălcărilor admise în penitenciarul vizat.

La fel, instanța de apel a menționat că, inculpatul Zabulica Alexandru s-a

deținut de la 26.01.2017 până la 31.01.2017 în total 5 zile în Inspectoratul de Poliție

Soroca, iar inculpatul Jeleznîi Serghei s-a deținut la Inspectoratul de Poliție Fălești

timp de 6 zile în perioada 13.01.2017-19.01.2017, adică mai mult de 72 ore, deși potrivit

prevederilor art. 303 alin. (1) Cod de executare, persoanele față de care a fost aplicat

arestul preventiv sunt deținute în penitenciar, circumstanță care denotă că au fost

încălcate drepturile lor referitor la condițiile de detenție și din care considerente

instanța de apel a luat această perioadă în calcul la reducerea pedepsei.

Conform prevederilor art. 385 alin. (5) Ccod penal, în cazul constatării încălcării

drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței

Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul

următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

Reieșind din stipulările legale susmenționate, instanța de apel a subliniat că,

reducerea pedepsei în varianta: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv,

se efectuiază doar pentru perioada aflării în arest preventiv a învinuitului pe perioada

urmăririi penale și a inculpatului în instanța de judecată, până la pronunțarea sentinței

de condamnare la pedeapsa închisorii cu executarea în Penitenciare, având în vedere

prevederile legale, prevăzute de art. 175 alin. (2), art. 185 și art. 186 Cod de procedură

penală și care indică faptul, că privarea de libertate, ca măsură preventivă sub forma

arestării preventive, poate fi aplicată doar față de o persoană, în privința căreia încă

n-a fost pronunțată o sentință (în prima instanță, sau o decizie (în instanța de apel) de

condamnare la închisoare cu executare în Penitenciare și această măsură preventivă

se alege în corespundere cu prevederile art. 5 alin. (3) lit. c) al CEDO, și nu art. 5 alin.

(3) lit. a) CEDO.

24

Astfel, în condițiile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, inculpații Jeleznîi

Serghei și Zabulica Alexandru vor beneficia de reducerea pedepsei cu 558 zile și

respectiv 532 zile, cu executarea pedepsei închisorii pentru termenul rămas.

În acest sens, instanța de apel a ținut cont că, perioada aflării inculpaților Jeleznîi

Serghei și Zabulica Alexandru în arest preventiv se va include în termenul pedepsei,

după cum este prevăzut la art. 395 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală.

Sandu Gheorghe și Istrate Angela în numele inculpatului Zabulica Alexandru și

avocatul Lichii Iana în numele inculpatului Jeleznîi Serghei.

5.1. Avocatul Sandu Serghei în numele inculpatului Zabulica Alexandru solicită

casarea deciziei, rejudecată cauza cu pronunțarea unei hotărâri prin care ultimul să fie

achitat de sub învinuirea înaintată.

În susținerea celor solicitate, apărătorul indică dezacordul cu aprecierea probelor

de către instanța de apel menționând că, nu au fost elucidate pe deplin circumstanțe

importante pentru soluționarea justă a cauzei, și anume, instanța de apel nu a motivat

care probe demonstrează caracterul grupului criminal organizat, or, acuzarea insistă

asupra faptului instigării la pregătire de infracțiune, iar potrivit art. 25 Cod penal,

infracțiunea se consideră consumată dacă fapta săvârșită întrunește toate semnele

constitutive ale componenței de infracțiune. Însă, din materialele cauzei se constată că

învinuirea este ambiguă, deoarece se specifică că grupul criminal organizat avea ca

scop pregătirea comiterii unei infracțiuni de tâlhărie, adică să comită fapte care nu

aveau ca finalitate săvârșirea unui atac tâlhăresc.

În asemenea circumstanțe, avocatul susține că, învinuirea înaintată inculpatului

este una neclară, ambiguă și contradictorie.

5.2. Avocatul Istrate Angela în numele inculpatului Zabulica Alexandru solicită

în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală casarea deciziei,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei decizii prin care inculpatul să fie achitat de

sub învinuirea înaintată și reabilitarea totală a acestuia.

În motivarea celor solicitate, recurentul susține că, instanța de apel eronat a

încadrat acțiunile inculpatului drept comise în participație, or, la materialele cauzei

lipsesc probe care să demonstreze echivoc acest fapt.

Mai mult decât atât, avocatul indică că, nevinovăția inculpatului este dovedită și

prin constatările instanțelor de fond, care în partea constatării faptei incriminate

inculpatului Jeleznîi Serghei nu indică că ultimul a comis fapta în participație cu

Zabulica Alexandru.

De asemenea, apărarea menționează că, instanțele de fond nu au indicat că

inculpatul a avut calitate de instigator la comiterea faptei imputate, or, din materialele

25

cauzei se conturează concluzia că, scopul lui Jeleznîi Serghei de a deposeda partea

vătămată de bunuri a apărut anterior întâlnirii cu inculpatul Zabulica Alexandru.

Totodată, din cumulul de probe administrat în respectiva cauză penală se

constată cu certitudine că inculpatul a renunțat de la comiterea actului de tâlhărie.

În concluzie, recurentul susține dezacordul cu aprecierea probelor, considerând

că instanțele de fond au apreciat unilateral probele administrate în respectiva cauză

penală în defavoarea inculpatului Zabulica Alexandru.

5.3. Avocatul Lichii Iana în numele inculpatului Jeleznîi Serghei solicită în

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală casarea parțială a deciziei în

partea calificării acțiunilor inculpatului, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărâre ținând cont de prevederile art. 81 alin. (2) Cod penal.

Recurentul subliniază că, instanța de recurs urmează să ia în calcul modificările

operate prin Legea nr. 163 din 20.07.2017, în vigoare din 20.12.2017, și anume, a fost

exclus din dispozițiile art. 82 alin. (1) cuvântul ,,recidivă”.

Totodată, apărarea susține dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța

de apel, considerând că inculpatul nu se face vinovat de comiterea art. 188 Cod penal,

acțiunile acestuia urmând a fi încadrate conform art. 186 Cod penal.

materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul

penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente.

6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Sandu Serghei în numele

inculpatului Zabulica Alexandru, Colegiul penal conchide că, recurentul invocă

dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, indicând că nu sunt probe

suficiente care să demonstreze vinovăția inculpatului în cele imputate, astfel

condamnare inculpatului este bazată doar pe presupuneri, însă acest argument este

unul declarativ, deoarece din materialele cauzei și textul deciziei atacate rezultă că

pentru pronunțarea deciziei, instanța de apel și-a motivat corect soluția bazându-se

pe cumulul de probe administrat la cauza penală, examinate și cercetate în prima

instanță, cercetate suplimentar și verificate în instanța de apel, apreciate prin prisma

art. 101 Cod de procedură.

Mai mult decât atât, la acest capitol, instanța de recurs ordinar subliniază că,

procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja

statuată de către instanțele ierarhic inferioare, de competența cărora este stabilirea

stării de fapt.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

și s-o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama

de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă.

26

Această concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare

numai dacă se constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei de recurs nu

se specifică în norma vizată, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu

o eroare ce ar constitui temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și

argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs.

De asemenea, Colegiul penal respinge ca neîntemeiate alegațiile apărării care

susține că, învinuirea este una ambiguă și neclară, or, această poziție fiind una

declarativă și dată în scopul eschivării inculpatului de la răspundere penală.

Subsecvent, Colegiul penal menționează că, alegațiile avocatului cu referire la

obiecțiile referitoare la efectuarea urmăririi penale sunt nefondate, or, apărătorul care

a apărat interesele inculpatul la etapa urmăririi penale, nu a avut careva pretenții, fapt

demonstrat prin procesul-verbal de prezentare a materialelor dosarului penal din 10

aprilie 2017 și care nu au înaintat careva cereri, declarații sau obiecții, avocatul

semnând procesul, iar inculpatul a refuzat să semneze (vezi f.d. 240, vol. III).

În aceste circumstanțe, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului

ordinar declarat de către avocatul Sandu Serghei în numele inculpatului Zabulica

Alexandru ca fiind vădit neîntemeiat.

6.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Istrate Angela în numele

inculpatului Zabulica Alexandru, Colegiul penal ajunge la concluzia că acesta este

inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, se reține

că instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este

în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și motivate

corespunzător de recurent.

Recurentul face trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de

procedură penală, argumentând că instanța de apel a dat o apreciere eronată

probatoriului administrat, iar în acțiunile inculpatului nu se conțin elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de a art. 188 alin. (5) Cod penal, în baza căruia

a fost condamnat.

Reieșind anume din acest fapt, instanța de recurs menționează că instanța de apel

și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

27

procedură penală, or, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la

caz, la stabilirea vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26,

42 alin. (4), 46, 188 alin. (5) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare

pe termen de 7 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Din materialele dosarului rezultă că, instanța de apel la examinarea cauzei, a

ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod de procedură

penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios,

dându-le o apreciere justă prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului de

săvârșirea infracțiunii imputate, iar careva temeiuri de a dispune achitarea lui

Zabulica Alexandru, nu au fost stabilite.

Colegiul penal reține că, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, instanța de apel judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, celor administrate în cadrul

instanței de apel și conform materialelor din dosar, ajungând la concluzia corectă că

sentința de condamnare atacată este legală și întemeiată în partea constatării

vinovăției inculpatului, corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, și

conține răspunsuri la toate argumentele invocate de apelanți, specificând motivele pe

care și-a întemeiat soluția adoptată.

În continuare, din textul recursului declarat, se constată că recurentul critică

soluția instanței de apel invocând că acestea au dat o apreciere eronată probatoriului

administrat în cauză.

În ceea ce privește faptul dacă o asemenea situație reprezintă o eroare de drept,

Colegiul penal amintește că, la etapa judecării recursului nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o

altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind

atributul exclusiv al instanțelor de fond și de apel.

Colegiul penal pe această linie de considerente consideră relevant de a specifica

că, pentru a constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o

parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită,

neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța

între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor

aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care

materialul probator o susține.

În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată.

Nu în ultimul rând, asupra celor constatate se impune și mențiunea că, criticile

formulate de recurent în recursul ordinar declarat, au format obiect de discuție la

28

judecarea cauzei penale în de apel și, cărora instanța de judecată, le-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în hotărârea adoptată, soluție pe care

instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având

în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin.

(2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia, nu s-au stabilit.

De asemenea, Colegiul penal reține că argumentul precum că, nu au fost întrunite

elementele infracțiunii este neîntemeiat și constituie o interpretare subiectivă a

recurentului, or, instanța ierarhic inferioară corect a conchis că în acțiunile lui Zabulica

Alexandru sunt prezente toate elementele constitutive a infracțiunii imputate,

argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le

însușește.

Concluzionând asupra celor expuse instanța de recurs conchide că, în prezenta

cauză nu se constată erorile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de

procedură penală și în virtutea considerentelor expuse supra, constatând că în cauză

există o concordanță deplină între situația de fapt și de drept stabilită de instanța de

apel, apreciază ca fiind vădit neîntemeiate criticile formulate de către recurent.

6.3. Cu referire la recursul ordinar declarat de către Avocatul Lichii Iana în

numele inculpatului Jeleznîi Serghei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi

declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

În susținerea acestei poziții, instanța de recurs ordinar indică că, recurentul în

recursul declarat indică temeiul de casarea a deciziei contestate prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură peanlă, însă din textul acestuia avocatul semnalează

și temeiul prescris în art. 427 alin. (1) pct.12) Cod de procedură penală, potrivit căruia

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită, însă nu se indică în baza cărei norme penale urmează a fi încadrate

Instanța de recurs menționează că, potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se

consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii

exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței

infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta

care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite

faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Jeleznîi Serghei a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii revăzute de art. 26, 42 alin. (2)-(4), 46, 188 alin. (5)

Cod penal stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 12 ani, cu

29

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, însă recurentul solicită ca acțiunile

acestuia să fie reîncadrate conform art. 186 Cod penal.

În acest sens, Colegiul penal subliniază că, solicitarea recurentului nu este

motivată, iar instanța de recurs conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură

penală, nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a

apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii, astfel nu poate completa din

oficiu recursul declarat de către avocat.

Mai mult decât atât, instanța de recurs reține faptul că, argumentele invocate de

recurent sunt asemănătoare cu cele indicate în cererile de apel declarate de către

inculpatul Jeleznîi Serghei și avocatul Cojocaru Adrian, care au constituit obiect al

examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, iar asupra acestora instanța s-a

expus argumentat în hotărârea pronunțată (vezi pct. 4.1. din prezenta decizie).

Totodată, Colegiul penal menționează repetat că instanța de recurs nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțe, acestea fiind atribuții

exclusive ale instanțelor de fond.

Cu referire la alegațiile apărării precum că, instanța de apel eronat a conchis ca

fiind imposibilă aplicarea prevederilor art. 81 alin. (2) Cod penal din motiv că, în

acțiunile lui Jeleznîi Serghei persistă starea de recidivă, or, instanța urma să țină cont

de prevederile art. 82 Cod penal care au fost modificate prin Legea nr. 163 din

20.07.2017, în vigoare din 20.12.2017, Colegiu penal le respinge ca fiind nefondate.

În acest sens, Colegiul penal ține să menționeze că, la caz este incident art. 81 Cod

penal, dispozițiile căruia indică aplicarea pedepsei pentru infracțiunea neconsumată.

Astfel, Colegiul penal conchide că, prevederile art. 81 alin. (2) Cod penal stabilesc

că ,,Mărimea pedepsei pentru pregătirea de infracțiune ce nu constituie o recidivă nu poate

depăși jumătate din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din

Partea specială a prezentului cod pentru infracțiunea consumată”.

La acest capitol, legiuitorul nu stabilește că, recidiva ar urma să fie periculoasă

sau deosebit de periculoasă, ceia ce denotă că recidiva simplă la fel face imposibilă

aplicarea prevederilor sus menționate.

De asemenea, Colegiul penal ține să reamintească că, potrivit art. 34 Cod penal

,,se consideră recidivă comiterea cu intenție a uneia sau mai multor infracțiuni de o persoană

cu antecedente penale pentru o infracțiune săvârșită cu intenție”.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal studiind materialele cauzei a ajuns la

concluzia că, inculpatul Jeleznîi Serghei anterior a fost judecat, inclusiv pentru o

infracțiune intenționată gravă și a săvârșit din nou o infracțiune deosebit de gravă,

astfel în acțiunile lui persistă starea de recidivă, fapt ce face imposibilă aplicarea

prevederilor art. 81 alin. (2) Cod penal.

30

În virtutea considerentelor expuse, Colegiul penal constată că în cauză există o

concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța

de apel în privința inculpaților nefiind identificate de instanța de recurs prezența

erorilor judiciare prevăzute de pct. 6), 8) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, astfel criticele formulate sub acest aspect de către titularii cererilor de recurs

sunt neîntemeiate.

penal,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocații Sandu

Gheorghe și Istrate Angela în numele inculpatului Zabulica Alexandru și avocatul

Lichii Iana în numele inculpatului Jeleznîi Serghei, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 06 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Jeleznîi

Serghei XXXXX și Zabulica Alexandru XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 martie 2021.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

31