1ra-715/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-715/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-715/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

22 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

Toma Nadejda

Boico Victor

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul

delegat în Procuratura de circumscripție Chișinău, Oleg Popov, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie

2020, în cauza penală privindu-i pe

GARABAJIU Isae Xxx, născut la

xx xxxxxxx xxxx, originar și domiciliat în s.

Xxxxxx, r-nul Xxxxxx;

MEREACRE Petru Xxxxx, născut

la xx xxxxx xxxx, originar și domiciliat în s.

Xxxxxx, r-nul Xxxxx;

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 26.06.2015 – 07.05.2019;

Instanța de apel: 16.08.2019 – 16.10.2020;

Instanța de recurs: 13.01.2021 – 22.02.2021.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

Garabajiu Isae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (1)

Cod penal la amendă în mărime de 700 unități convenționale, ce constituie suma

1

de 14 000 lei.

Mereacre Petru a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită

de inculpat.

14 aprilie 2015, aproximativ la ora 17:00, s-a apropiat de vecinul său Goro

Constantin, care se afla în stradă, în fața porții gospodăriei sale din s. Xxxxxx, r-

nul Xxxxx și intenționat din motive huliganice, în prezența lui Isciuc Anatolie l-a

lovit cu palma în față, de la lovitura primită, Goro Constantin a căzut jos, apoi i-a

aplicat lovituri pe diferite părți ale corpului și a capului, ca rezultat, conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 1013/D din 11.05.2015, Goro Constantin

s-a ales cu hemoragie sub totală în sclera ochiului drept, echimoze și excoriații

multiple pe față, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect

contondent dur sau la lovirea de acesta, condiționează dereglarea sănătății de scurtă

durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară, astfel încălcând

grosolan ordinea publică, în loc public, manifestând o vădită lipsă de respect față

de societate, fără careva motive, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită.

Instanța de judecată a conchis că vina inculpatului Garabajiu Isae în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal al Republicii Moldova -

huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, care prin conținutul lor se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de două persoane este dovedită

parțial și va recalifica acțiunile inculpatului în baza art. 287 alin. (1) Cod penal al

Republicii Moldova ca huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, care prin conținutul lor se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, excluzând semnul calificativ imputat de

către acuzatorul de stat - acțiune săvârșită de două persoane.

Mereacre Petru este învinuit de organul de urmărire penală precum că, la 14

aprilie 2015, aproximativ la ora 17:00, împreună cu Garabajiu Isae, deplasându-se

cu automobilul de model „WW Golf", n/î. xx xx xxx, s-au apropiat de vecinul lor

Goro Constantin care se afla în stradă în fața porții gospodăriei sale din s. Xxxxxx,

r-nul Xxxxx, și atunci intenționat din motive huliganice, Garabajiu Isae l-a lovit cu

ușa automobilului nominalizat pe care îl conducea, de la lovitura primită, Goro

Constantin a căzut jos. Ulterior, Garabajiu Isae și Mereacre Petru s-au coborât din

mașină, încălcând grosolan ordinea publică, în loc public, manifestând o vădită

lipsă de respect față de societate, fără careva motive, s-au apropiat de Goro

2

Constantin, care se afla jos și ambii i-au aplicat multiple lovituri cu picioarele în

diferite părți ale corpului și a capului, de la ce ultimul și-a pierdut cunoștința,

acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Ca consecință a agresării huliganice ale lui Mereacre Petru și Garabajiu Isae,

potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 1013/D din

05.05.2015, Goro Constantin s-a ales cu hemoragie sub-totală în sclera ochiului

drept, echimoze și excoriații multiple pe față, care au fost cauzate prin acțiunea

traumatică a unui obiect contondent dur sau la lovirea de acesta, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în

baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară. În momentul producerii

leziunilor corporale au fost aplicate multiple lovituri. Localizarea anatomică în

diferite regiuni ale corpului exclud formarea lor în urma căderii.

3.1. Procurorul în Procuratura raionului Ialoveni, Vasile Danu prin care a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Mereacre Petru și

Garabajiu Isae să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod Penal și a le stabili ambilor pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de 1 000 unități convenționale.

În motivarea apelului a indicat că:

- instanța de judecată a dat o apreciere greșită circumstanțelor cauzei și a

recalificat acțiunile lui Garabajiu Isae în baza art. 287 alin. (1) Cod Penal, iar

inculpatul Mereacre Petru a fost achitat pe motiv că fapta incriminată nu a fost

comisă de acesta;

- achitarea inculpatului Mereacre Petru și pedeapsa aplicată față de inculpatul

Garabajiu Isae nu poate fi considerată legală din motivul că acesta nu va aduce la

corectarea inculpaților și nu restabilește echitatea socială, iar scopul pedepsei

penale este restabilirea echității sociale, corectarea condamnaților și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea lor cât și a altor persoane, poate să fie

atins în circumstanțele stabilite, doar prin aplicarea față de condamnați a unei

pedepse prevăzute de legislația în vigoare;

-instanța de judecată nu a ținut cont la achitarea lui Mereacre Petru și

stabilirea pedepsei inculpatului Garabajiu Isae de circumstanțele cauzei și de

persoana celui vinovat acuzat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(2), lit. b) Cod Penal, iar probele prezentate de acuzare în instanța de judecată

demonstrează incontestabil comiterea de către inculpați a infracțiunii incriminate;

-la stabilirea pedepsei lui Garabajiu Isae și achitarea lui Mereacre Petru

instanța de judecată a luat în calcul mai mult mărturiile inculpaților care nu au fost

3

combătute de alte probe ale apărării și nu a ținut cont de declarațiile părții vătămate

și a martorilor care au depus declarații în judecată.

3.2. Avocatul Valentin Guțu în interesele părții vătămate Goro Constantin,

prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpaților

Garabajiu Isae și Mereacre Petru a le stabili o pedeapsă sub formă de închisoare,

indicând că susține în principiu apelul procurorului, dar solicită aplicarea față de

inculpați a unei pedepse sub formă de închisoare.

2020, au fost admise apelurile declarate, casată parțial sentința, inclusiv din oficiu,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care:

Garabajiu Isae, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (1) Cod penal, a fost liberat de pedeapsa penală în temeiul art. 60 Cod

penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere

penală.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, în cadrul

cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine faptul că, inculpatul Garabajiu

Isae, prin acțiunile sale, materializate prin cauzarea loviturilor, vătămarea

intenționată a integrității corporale a părții vătămate, exprimarea în loc public cu

cuvinte necenzurate, intenționat a încălcat ordinea publică și a exprimat o vădită

lipsă de respect față de societate, acțiuni care au fost însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanei care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită.

A notat instanța de apel, că vinovăția inculpatului Garabajiu Isae a fost

dovedită prin declarațiile părții vătămate Goro Constantin, din conținutul cărora

rezultă că inculpatul Isae Garabajiu i-a aplicat lovituri, conflictul având loc în

stradă, în fața porții gospodăriei părții vătămate din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx

declarații care coroborează cu declarațiile martorului Isciuc Anatol, care a declarat

că în urma conflictului care a apărut între inculpat și partea vătămată, în drum, în

apropierea porții lui Goro Constantin, în prezența lui, Garabajiu Isae i-a aplicat o

lovitură cu palma peste față lui Goro Constantin. Apoi a căzut jos, lovindu-se cu

fața de pământ și cu concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 1013/D

din 11.05.2015, prin care se atestă că la Goro Constantin s-a constatat: hemoragie

sub-totală în sclera ochiului drept, echimoze și excoriații multiple pe față, care au

fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur sau la lovirea de

acesta, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu

4

se califică ca vătămare ușoară.

Pe cale de consecință, instanța de apel a constatat că inculpatul Garabajiu

Isae a acționat de unul singur, în lipsa lui Mereacre Petru, or, acuzatorul de stat nu

a prezentat probe care ar dovedi complicitatea lui Mereacre Petru la acest act de

huliganism.

La fel, instanța de apel a reținut că, în cadrul cercetării judecătorești nu a fost

stabilit faptul că inculpatul Garabajiu Isae l-ar fi lovit pe Goro Constantin cu ușa de

la mașina sa, or, faptul că în acea perioadă de timp, când a avut loc conflictul,

drumul era săpat și era imposibil de a te deplasa cu automobilul pe acea porțiune

de drum, de pe lângă casa de locuit a părții vătămate Goro Constantin, a fost

confirmat prin declarațiile martorilor Isciuc Anatol, Mereacre Elena, Gîncota

Fiodor și Turcan Andrei.

Instanța de apel a stabilit că acuzatorul de stat a administrat la dosar probe

pertinente, concludente și veridice, care apreciate prin coroborare dovedesc

incontestabil că inculpatul Garabajiu Isae a comis infracțiunea prevăzută de art.

287 alin. (1) Cod Penal ca huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, acțiuni

care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Cu referire la învinuirea înaintată prin rechizitoriu inculpatului Mereacre

Petru în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod Penal, Colegiul Penal apreciind în

conformitate cu criteriile stabilite la art. 101 alin. (1) Cod procedură penală,

probele administrate de către acuzatorul de stat, și anume declarațiile părții

vătămate Goro Constantin, declarațiile martorilor Isciuc Anatol, Mereacre Elena,

Gîncota Fiodor și Țurcan Andrei și suplimentar în instanța de apel declarațiile

martorului Mereacre Nicolae, a conchis că, prin aceste probe nu a fost probată

dincolo de orice îndoială rezonabilă vinovăția inculpatului Mereacre Petru în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod Penal.

Potrivit declarațiilor părții vătămate Goro Constantin, date atât în instanța de

fond, cât și în instanța de apel rezultă că acesta a fost lovit atât de inculpatul

Garabajiu Isae, cât și de inculpatul Mereacre Petru, care se afla în automobil cu

inculpatul Garabajiu Isae.

Declarațiile părții vătămate Goro Constantin nu coroborează cu declarațiile

martorului Isciuc Anatol, care era prezent la fața locului, or, el a indicat că

conflictul a avut loc doar între Garabajiu Isae și partea vătămată Goro Constantin,

totodată, martorul a confirmat cu certitudine că, Mereacre Petru nu s-a aflat la fața

locului când a avut loc cazul și nici în apropiere nu l-a văzut. La fel, martorul

Isciuc Anatol a indicat că nu a văzut-o și nici nu a auzit-o pe Mereacre Elena în

acel timp când a avut loc conflictul.

5

Cu referire la declarațiile martorului Mereacre Elena, care constituie proba

acuzării, Colegiul Penal a apreciat că declarațiile acestui martor nu coroborează cu

declarațiile părții vătămate Goro Constantin, dar coroborează cu declarațiile

martorului Isciuc Anatol, or, ultima a declarat că la data de 14.04.2015 ea și soțul

ei Mereacre Petru au fost acasă. Careva gălăgie nu a auzit și nu a văzut nimic

referitor la cearta dintre Goro Constantin și Garabajiu Isae.

Declarațiile părții vătămate Goro Constantin nu coroborează nici cu

declarațiile martorilor Gîncota Fiodor și Țurcan Andrei (în partea ce se referă la

probarea vinovăției inculpatului Mereacre Petru), or, prin declarațiile acestor

martori se atestă că drumul era săpat și ca să se deplaseze automobilele pe acel

drum în acea perioadă era imposibil, ceea ce combate versiunea părții vătămate

precum că inculpatul Mereacre Petru se afla în automobil cu inculpatul Garabajiu

Isae și după ce a coborât din automobil i-a aplicat lovituri.

Versiunea părții vătămate Goro Constantin referitor la aflarea lui Mereacre

Nicolae în automobil cu inculpatul Garabajiu Isae la locul comiterii faptei se

combate și prin cazierul contravențional eliberat în privința lui Garabajiu Isae,

prin care se atestă că la data de 16.04.2015 Garabajiu Isae a comis contravenția

prevăzută de art. 245 alin. (1) Cod Contravențional - încălcarea regulilor de

circulație de către pietoni.

În același context, instanța de apel a reținut că la materialele cauzei penale a

fost anexată informația eliberată de Primăria Xxxxx, r-nul Xxxxx, prin care se

confirmă faptul că în sectorul Furnicarul lucrările au fost îndeplinite din luna

februarie 2015 până în septembrie 2015 pe toate străzile conform proiectului.

Lucrările pe strada Furnicarului nr. 2 s-au îndeplinit în perioada de la 07.04.2015

până la data de 24.04.2015, s-a săpat tranșeul pentru instalare a țevilor rețelei de

canalizare și a apeductului.

Totodată, Colegiul Penal a statuat că declarațiile părții vătămate Goro

Constantin nu coroborează nici cu declarațiile martorului Mereacre Nicolae, or

acesta a declarat că nu a văzut cazul din aprilie 2015, cunoaște despre acest caz din

spusele vecinilor, iar despre implicarea inculpatului Mereacre Nicolae la conflictul

din aprilie 2015, martorul nu a indicat nici în mod direct, nici indirect.

Prin documentele și procesele-verbale ale acțiunilor procesuale prezentate de

partea acuzării drept probe referitoare la existența elementelor infracțiunii,

identificarea făptuitorului, constatarea vinovăției, la fel nu poate fi identificat ca

subiect al infracțiunii - inculpatul Mereacre Petru.

Colegiul Penal a conchis că, din ansamblul de probe prezentate de către

acuzatorul de stat, cercetate de instanța de fond și suplimentar în instanța de apel,

rezultă că fapta prejudiciabilă nu a fost comisă de către inculpatul Mereacre Petru,

6

motiv pentru care acesta urmează a fi achitat de învinuirea în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod Penal, din motiv că fapta nu a fost

săvârșită de inculpat, adică nu există temeiul real al răspunderii penale și în

consecință, nici temeiul juridic al răspunderii penale.

În temeiul art. 409 alin. (2) Cod procedură penală, Colegiul Penal a stabilit

că la data judecării apelurilor a intervenit termenului de prescripție de tragere la

pedeapsă penală a inculpatului Garabajiu Isae pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod Penal, impunându-se necesitatea liberării de

pedeapsă penală în temeiul art. 60 Cod Penal, în legătură cu expirarea termenului

de prescripție de tragere la răspundere penală.

ordinar de către, procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru

Calendari, prin care, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, solicită casarea totală a deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării

cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

În motivarea recursului depus, invocă următoarele argumente:

- instanța de apel s-a expus nesigur și nemotivat asupra argumentelor

acuzatorului de stat despre aprecierea greșită de către instanța de fond a probelor

administrate de către partea acuzării dar și despre interpretarea greșită a normei

materiale, aceasta în condițiile în care nu a combătut în mod convingător pe fiecare

dintre ele, astfel încât un observator independent să se poată convinge de faptul că

soluția instanței, din perspectiva argumentelor ei, relevă adevărul obiectiv;

- similar instanței de fond, instanța de apel a motivat contradictoriu soluția

adoptată;

- instanța de apel a descris o parte din probele administrate la etapa

cercetării judecătorești în instanțele de fond și de apel, însă la fel, ca și instanța de

fond nu le-a supus unei analize ample în ordinea stabilită de art. 101 Cod de

procedură penală, pe fiecare în parte din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor.

- instanța de apel urma să se pronunțe argumentat asupra motivelor invocate

de procurorului apelant privind erorile admise de către instanța de fond la

aprecierea probelor și în consecință să dea un răspuns clar și concis întru asigurarea

garanțiilor unui proces echitabil, prin explicarea motivată și clarificarea dacă

argumentele invocate de procurorul apelant demonstrează sau nu vinovăția

7

inculpatului Mereacre Petru în corelație cu cumulul de probe administrat în

respectiva cauză penală, or consemnarea autentică și enumerarea probelor, nu

reprezintă o motivare în corespundere cu rigorile art. 6 al Convenției europene a

drepturilor omului.

- instanțele inferioare, fără a constata dacă în realitatea obiectivă a fost sau

nu săvârșită o infracțiune de huliganism în condiții de participare simplă,

neîntemeiat au constatat că fapta nu a fost săvârșită de către inculpatul Mereacre

Petru, însă, fără a face claritate care faptă nu a fost săvârșită de către acesta;

- faptul producerii evenimentului prejudiciabil rezultă explicit din

declarațiile părții vătămate Goro Constantin, procesul verbal de confruntare a părții

vătămate cu bănuiții Garabajiu Isae și Mereacre Petru, denunțul telefonic al

medicului Iacoveț din 14.04.2015, plângerea victimei Goro Constantin din

17.04.2015, raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 1013/D din 11 mai

2015 în privința părții vătămate Goro Constantin;

- instanțele de fond și de apel, pe de o parte au indicat că rețin declarațiile

părții vătămate Goro Constantin care se referă la participarea inculpatului

Garabajiu Isae, ca fiind adevărate, iar cealaltă parte din declarațiile respective, care

se referă la inculpatul Mereacre Petru le-au apreciat ca fiind neveridice;

- instanțele inferioare nu au ținut cont de faptul că, declarațiile părții

vătămate Goro Constantin coroborează cu informația telefonică din 14.04.2015,

depusă de medicul Iacoveț, care a sesizat organul de urmărire penală cu un denunț

telefonic prin care a reclamat faptul că, la 14 aprilie 2015 pentru acordarea

primului ajutor medical a fost internat numitul Goro Constantin cu diagnoza

preventivă „excoriații în regiunea obrazului stâng, hematom preorbital pe dreapta

care a comunicat că în aceeași zi a fost maltratat în s. Xxxxxx de către numiții

Garabajiu Isae și Mereacre Petru”, de aici rezultând că partea vătămată Goro

Constantin, la primul contact cu alte persoane decât inculpații Garabajiu Isae și

Mereacre Petru și la scurt timp după producerea evenimentelor a indicat direct

asupra lui Mereacre Petru ca fiind unul dintre agresorii săi, probă care a fost

ignorată de instanța de apel și nu a fost supusă aprecierii;

- atât instanța de fond cât și cea de apel au pus la baza hotărârilor adoptate

declarațiile martorilor Isciuc Anatolie, făcute la etapa cercetării judecătorești în

instanța de fond, însă au omis neargumentat să descrie și să aprecieze declarațiile

martorului Isciuc Anatolie, date de acesta la etapa urmăririi penale și citite în

ședința de judecată de către procuror și potrivit căror, în seara evenimentelor se

afla la domiciliu (care se află în aproprierea domiciliului părții vătămate Goro

Constantin) și că nu l-a văzut pe Mereacre Petru și nici pe Goro Constantin. Cu

Mereacre Petru a discutat a doua zi, urmare a unei vizite pe care ultimul i-a făcut-

8

o în scopul de a-l convinge să meargă la organul de urmărire penală pentru a face

declarații, însă instanța de fond a constatat și cea de apel a consimțit că fapta de

huliganism simplu a fost săvârșită în prezența numitului Isciuc Anatolie, care la

etapa urmăririi penale a infirmat faptul că ar fi asistat la derularea evenimentelor.

- la încadrarea acțiunilor inculpatului Garabajiu Isae, instanțele inferioare au

comis o eroare gravă de drept, depășind limitele învinuirii formulate prin

rechizitoriu reținând în sarcina acestuia că a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.

287 alin. (1) Cod penal – huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, care prin conținutul lor se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită;

- instanța de apel a dispus liberarea inculpatului Garabajiu Isae de pedeapsa

penală în temeiul art. 60 Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de

prescripție de tragere la răspunde penală, soluție care contravine prevederilor art.

60 Cod penal, raportate celor de la art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură

penală, fiind greșit soluționată chestiunea privind soarta procesului penal în

prezenta speță, iar argumentele invocate în sprijinul soluției recurate vin în

contradicție cu prevederile imperative ale normelor de drept material penal și

respectiv procedural penal.

5.1. Pe marginea recursului declarat de procuror, avocatul Ion Lunca, în

numele inculpatului Mereacre Petru a depus referință prin care solicită respingerea

recursului declarat de procuror ca fiind vădit neîntemeiat.

atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul Penal lărgit conchide că acesta

urmează a fi admis în conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c)

Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este

în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect

9

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și

conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a

fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant,

dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost

apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele

de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate,

Colegiul penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de

apel, raportată la criticele recurenților, constată că instanța de apel la adoptarea

soluției nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii

procesual-penale în partea motivării hotărârii, or în cazul în care se constată

încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea

instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă

eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, chiar dacă dispozițiile art. 6 §1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale impun instanțele naționale să-și motiveze deciziile (hotărârea

Boldea versus România), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri

detaliate la fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real

problemele esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în

considerentele hotărârii trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza

pronunțării acesteia.

CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la judecarea cauzei de către

instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se poate limita la preluarea

totală sau parțială a motivării formulate de instanța de fond, ci trebuie să analizeze

din nou cauza, în fapt și în drept, cu atât mai mult când este în situația pronunțării

unei noi hotărâri, și să răspundă argumentat la criticile invocate de părți, or doar

10

astfel se demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze

penale.

Înainte de a purcede la expunerea de motive, care au stat la baza casării

integrale a deciziei instanței de apel, Colegiul ține să evidențieze că, încadrarea

juridică a faptei are importanță atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât și

pentru modul de desfășurare a judecății determinând, nu în ultimul rând,

concordanța între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al

acesteia. Mecanismul de încadrare juridică a faptei presupune implicit stabilirea

textului din legea penală, care prevede și sancționează fapta socialmente

periculoasă ce face obiectul cauzei penale.

Drept temeiuri pentru recurs procurorul a invocat art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, care stipulează, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Potrivit prevederilor art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de

către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi procesuale obligatorii

menționate supra, nu au fost respectate întocmai la judecarea apelului de către

instanța ierarhic inferioară.

Astfel, din conținutul sentinței rezultă că, instanța de fond la examinarea

cauzei, a dispus achitarea inculpatului Mereacre Petru, pe motiv că, fapta nu a fost

săvârșită de inculpat și a recalificat acțiunile inculpatului Garabajiu Isae din

prevederile art. 287 alin. (2) Cod penal la prevederile art. 287 alin. (1) Cod penal,

însă la constatarea încadrarea faptei ca fiind comisă de inculpatul Garabajiu Isae, a

încălcat prevederile art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală. Depășind limitele

învinuirii, a indicat că inculpatul Garabajiu Isae a săvârșit infracțiunea prevăzută

de art. 287 alin. (1) Cod penal, ca huliganism, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de

societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, care prin conținutul lor

se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, deci a reținut în privința acestuia și

exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate - circumstanță de drept

neimputată ultimului prin rechizitoriu (f.d. 79, vol. I), element care de altfel, deja

fusese exclus din componența infracțiunii prevăzute la art. 287 Cod penal, la data

săvârșirii acesteia.

11

La judecarea apelurilor declarate, instanța de apel, verificând legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală și în baza probelor noi prezentate de părți, a dispus

casarea sentinței, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod penal,

pronunțând o nouă hotărâre, a corectat eroarea comisă de prima instanță și a exclus

elementul „exprimă o vădită lipsă de respect față de societate,, din încadrarea

reținută de prima instanță, reținând incadrarea acțiunilor inculpatului Garabajiu

Isae, în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, ca huliganism, adică acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică și însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanei, care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Mai mult ca atât, Colegiul reține că, potrivit prevederilor art. 394 alin. (3)

pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare

trebuie să cuprindă: indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința

învinuitului a fost trimisă în judecată; descrierea circumstanțelor cauzei constatate

de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu

indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul

acuzării. Nu se admite introducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar

pune la îndoială nevinovăția celui achitat.

La caz, se reține că instanța de fond dispunând recalificarea acțiunilor lui

Garabajiu Isae în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, iar instanța de apel, menținând

sentința în această parte, au omis să indice în partea descriptivă a sentinței și

deciziei învinuirea pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în

judecată.

Dispunând achitarea inculpatului Mereacre Petru, instanțele inferioare au

apreciat ca veridice, pertinente, concludente și utile declarațiile depuse de

inculpatul Mereacre Petru, însă au lăsat fără apreciere faptul că persoana acuzată

beneficiază de libertatea de a nu se auto-incrimina și că aceasta nu poartă

răspundere pentru declarațiile făcute, decât în cazul în care el face un denunț

intenționat fals că infracțiunea a fost săvârșită de o persoană care, de fapt, nu a avut

atribuție la săvârșirea ei.

Mai mult ca atât, instanțele de judecată, pe de o parte dispunând condamnarea

lui Garabajiu Isae au reținut ca fiind pertinente, concludente și utile declarațiile

părții vătămate Goro Constantin (care de altfel, indică direct și asupra inculpatului

Mereacre Petru, precum că ar fi comis faptele infracționale) și că acestea coroborează

cu ansamblul de probe prezentate de acuzare, însă pe de altă parte, la aprecierea

faptelor incriminate inculpatului Mereacre Petru, fără a constata vreun temei de

inadmisibilitate a probei respective conform prevederilor art. 94 Cod penal, au

indicat că prin probele prezentate de acuzare nu a fost probată dincolo de orice

12

îndoială rezonabilă vinovăția inculpatului Mereacre Petru în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

În acest sens, se reține că instanța de apel, în cazul inculpatului Garabajiu Isae

a notat că declarațiile părții vătămate coroborează cu ale martorului Isciuc Anatol,

însă în cazul inculpatului Mereacre Petru a indicat că acestea nu coroborează cu

declarațiile martorului Isciuc Anatol.

Mai mult ca atât, instanța de apel, s-a rezumat la aprecierea declarațiilor

martorului Isciuc Anatol date în ședința de judecată, însă fără a da apreciere și

declarațiilor acestui martor de la urmărirea penală, care au fost date citire de către

procuror în ședința de judecată a instanței de fond (f.d 218 - 219, vol. I), fapt

despre care s-a făcut mențiune și în cadrul ședinței instanței de apel (f.d. 74, vol.

II), unde a declarat că în seara evenimentelor – 14.04.2015, se afla la domiciliu și

că nu l-a văzut nici pe Mereacre Petru, nici pe Goro Constantin și că cu Mereacre

Petru a discutat doar a doua zi, urmare a un ei vizite pe care ultimul i-a făcut-o în

scopul de a-l convinge să meargă la organul de urmărire penală pentru a face

declarații (f.d. 27, vol. I).

În această ordine de idei, Colegiul statuează că, instanța de apel nu a apreciat

fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor, inclusiv cu circumstanțele concrete în fapt și drept invocate în rechizitoriu, iar

în decizie a indicat doar selectiv câteva probe din cele care au fost date citirii în

ședința de judecată de către acuzatorul de stat.

La fel, instanța de apel nu a indicat motivele pentru care a respins probele

aduse în sprijinul acuzării și nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelul

declarat de procuror și repetate în recursul ordinar, inclusiv în felul și esența

probatorie, în care acestea sunt reproduse la pct. 3.1 și 5. din prezenta decizie, prin

ce a admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală.

Cât ține de argumentul recurentului, precum că ar fi incorectă soluția instanței

de apel, de liberare de pedeapsă a inculpatului Garabajiu Isae, din motivul expirării

termenului de prescripție prevăzut la art. 60 Cod penal, astfel, fiind soluționată

greșit soarta procesului penal în prezenta speță, Colegiul lărgit în urma verificării,

îl apreciază ca fiind declarativ, or, acesta nu și-a găsit confirmarea.

În acest sens, se rețin prevederile art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură

penală, potrivit căror sentința de condamnare se adoptă cu liberarea de pedeapsă

în cazul prevăzut la art. 93 din Codul penal sau al expirării termenului de

prescripție.

13

Rezumând cele menționate, Colegiul penal constată că în speță și-a găsit

confirmare temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

când, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea

soluției contrazice dispozitivului hotărârii, ceea ce inevitabil duce la casarea

deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

În mare parte soluția instanței de recurs de a dispune rejudecarea se bazează

pe statuările Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr.

25236/02), hotărârea din 16.12.2008, unde Curtea având a se pronunța asupra

acestei cauze a considerat că chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea

Supremă de Justiție nu puteau fi examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce

țin de un proces echitabil, fără o apreciere directă a circumstanțelor factologice

prezentate de părți pe marginea speței deferite judecății (a se vedea Botten v.

Norway, 19 februarie 1996, §§ 52 și 53, Reports of Judgments and Decisions

1996-I și Popovici, citată mai sus, § 72). Având în vedere că, Curtea Supremă de

Justiție nu are competența să facă o examinare directă în fapt, ea are competența de

a dispune rejudecarea cauzei de către instanța ierarhic inferioară. În cazul de față,

ținând cont de faptul că și sentința primei instanțe este una viciată, echitatea cere ca

Curtea Supremă de Justiție să dispună rejudecarea cauzei.

În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a

soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură

penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

administrate în instanța de judecată, inclusiv să se pronunțe la modul cuvenit și în

strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate în apel, iar în dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală

și întemeiată, care să corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură

penală.

De asemenea, instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art. 436

Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în

instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să

elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate și să constate prezența sau lipsa

14

vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, să aprecieze rolul

fiecărui inculpat, reieșind din învinuirea formulată în rechizitoriu în coroborare cu

faptele stabilite în ședința de judecată și legalitea probelor cercetate nemijlocit în

ședința de judecată, ținând cont de motivele invocate în apeluri și dispozițiile

expuse la pct. 6 al prezentei decizii și ca urmare să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în strictă conformitate cu prevederile art. 414, 417 Cod de procedură

penală.

7.În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

Colegiul Penal lărgit

d e c i d e :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul delegat în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Oleg Popov, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2020, în cauza penală privindu-i pe

GARABAJIU Isae Xxx și MEREACRE Petru Xxxxx și dispune rejudecarea cauzei,

în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 22 martie

2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Catan Liliana

Guzun Ion

Toma Nadejda

Boico Victor

15