1re-11/21 — Art. 264/1 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul central) din 26 mai 2020, cauza fiind examinată pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Zezecalo Ruslan a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 160 (una sută șaizeci) ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumularea pedepselor stabilite prin sentința respectivă și prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul central) din 22.06.2018 (prin care i-a fost aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, iar în baza art. 90 Cod penal executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de 3 ani), lui Zezecalo Ruslan i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, 1 (una) lună și 10 (zece) zile cu executare în penitenciar de tip semiînchis și cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. 1 A fost dispusă încasarea din contul inculpatului Zezecalo Ruslan în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în mărime de 740 (șapte sute patruzeci) lei.

În sentință, prima instanță a constatat că: Zezecalo Ruslan, fiind posesorul permisului de conducere cu nr. XXXXX din XXXXX la mijlocul de transport de categoria „B, C, D, E”, fiind în stare de ebrietate alcoolică și conștientizând caracterul social-periculos al acțiunilor de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate și consecințele care pot surveni, la 31.07.2019 aproximativ la ora 06:50, conducând automobilul de model „XXXXX” cu numărul de înmatriculare XXXXX și deplasându-se pe str. Alexandru cel Bun din mun. Bălți, în regiunea imobilului nr. 10 nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului și a comis un accident de circulație. Fiind suspectat de către angajații poliției rutiere din cadrul Companiei de patrulare nr. 1 Bălți a Regimentului de Patrulare Nord al INP, care au sosit la fața locului, că el se afla în stare de ebrietate alcoolică, ultimul a fost supus testului cu alcooltestul „Drager”, în rezultatul căruia a fost depistată concentrația de alcool în aerul expirat de cet. Zezecalo Ruslan în cantitate de 1,10 mg/l, după ce ultimul a fost escortat la Dispensarul narcologic al Spitalului municipal Bălți unde, conform procesului-verbal nr. 1986 din 31.07.2019 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei s-a stabilit că, cet. Zezecalo Ruslan se afla în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, totodată de la el au fost recoltate probe biologice de sânge pentru examinare toxicologică. Conform raportului de expertiză medico-legală toxicologică nr.201906P0459/201902D1713 din 12.08.2019 în sângele cet. Zezecalo Ruslan la momentul conducerii automobilului s-a depistat alcool etilic în cantitate de 2,61% (echivalentul a 2,61 g/l), cantitate, care conform Hotărârii Guvernului RM nr. 296 din 16.04.2009 și art. 13412 Cod penal se atribuie la stare de ebrietate cu grad avansat.

Avocatul Polivenco Victor în interesele inculpatului Zezecalo Ruslan a atacat cu recurs sentința pe motivul asprimii pedepsei, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului Zezecalo Ruslan să-i fie aplicate prevederile art. 90 Cod penal. 3.1. În motivarea recursului, avocatul a menționat că: - prima instanță, neîntemeiat a dispus anularea suspendării condiționate a pedepsei aplicate inculpatului Zezecalo Ruslan anterior; - prima instanță neîntemeiat a reținut circumstanța agravantă art. 77 alin. (1) lit. a) Cod penal, deoarece Zezecalo Ruslan anterior a fost condamnat pentru infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, infracțiune care nu este similară faptei prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal. Infracțiunea respectivă este una ușoară, a fost comisă fără a cauza prejudiciu, inculpatul a recunoscut vina, fiind prezentă și căința sinceră, astfel nu poate fi reținut faptul că reeducarea inculpatului poate fi atinsă doar prin plasarea acestuia în penitenciar pentru executarea pedepsei; 2 - conținutul sentinței primei instanțe nu conține motivele ce ar face imposibilă menținerea suspendării condiționate a executării pedepsei după cumularea sentințelor.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 iulie 2020, recursul avocatului Polivenco Victor în interesele inculpatului Zezecalo Ruslan, a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței, fără modificări. 4.1. În motivarea soluției emise, instanța de recurs a menționat că, starea de fapt reținută și de drept apreciată concordă cu probele administrate și examinate în ședința de judecată, prima instanță just încadrând acțiunile inculpatului Zezecalo Ruslan în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal după indicii calificativi: conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. În cadrul examinării cauzei, instanța de recurs nu a constatat careva erori cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului, care corespunde limitelor prevăzute de lege, iar motivele invocate de recurent sunt nefondate și nu pot servi drept temei pentru casarea unei sentințe legale și întemeiate. Sancțiunea art. 2641 alin. (1) Cod penal, prevede în calitate de pedeapsă munca neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Ținând cont de personalitatea inculpatului Zezecalo Ruslan, care anterior a fost condamnat (f.d.61), iar conform cazierului contravențional acesta încalcă cu regularitate prevederile Codului Contravențional (f.d.60), nu a tras concluzii ce ar duce la corectarea acestuia și continuă să săvârșească noi infracțiuni, astfel, în opinia instanței de recurs, prima instanță corect a ajuns la concluzia că, în privința inculpatului Zezecalo Ruslan, ținând cont de sentința Judecătoriei Bălți (sediul central) din 22.06.2018, urmează a fi aplicată pedeapsa definitivă sub formă de închisoare și cu stabilirea pedepsei complementare de anulare a dreptului de a conduce mijloace de transport. Referitor la argumentele avocatului Polivenco Victor privind aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de recurs le-a apreciat critic din motivul că inculpatul Zezecalo Ruslan anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul central) din 22.06.2018 la pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, iar în baza art. 90 Cod penal executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani. Astfel, inculpatul aflându-se în perioada executării termenului de probațiune a comis o nouă infracțiune, prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, iar prima instanță la acest capitol corect a stabilit pedeapsa penală.

Nefiind de acord cu soluția instanței de recurs, avocatul Polivenco Victor în numele condamnatului Zezecalo Ruslan a declarat recurs în anulare, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de recurs cu remiterea cauzei la rejudecare. 5.1. În motivarea recursului declarat, avocatul a menționat că: 3 - inculpatul nu a beneficiat de examinarea cauzei potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzei în prima instanță, de cercetare a probelor anexate la materialele cauzei și de a prezenta probe noi; - Zezecalo Ruslan urmă să dispună de calea ordinară de recurs pentru a contesta menținerea sancțiunii sub formă de închisoare aplicată de prima instanță; - instanța de recurs nu a indicat motive ce a condiționat anularea suspendării condiționate a executării pedepsei în timp ce aceasta urma să fie menținută în temeiul art. 90 alin. (11) Cod penal, astfel instanța a încălcat art. 6§3 al Convenției – dreptul la un proces echitabil, întrucât nu a oferit apreciere acestui argument, hotărârea atacată nefiind motivată în acest sens.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispozițiilor art. 456 Cod de procedură penală, recursul în anulare este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, astfel că, instanța de recurs este obligată să îndeplinească actele procedurale preparatorii și să examineze admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în conformitate cu prevederile art. 431 și 432 Cod de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de judecată, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, raportat la prevederile art. 6 pct. 44) ale aceluiași Cod, art. 4§2 al Protocolului nr. 7 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prevederile pct. 44) art. 6 Cod de procedură penală determină ca viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată o încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Reieșind din prevederile legale menționate, Colegiul reiterează că una din cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de drept, comise la judecarea cauzei, ce cade sub incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea atacată. 4 La caz, Colegiul penal atestă din textul recursului în anulare declarat, că autorul invocă afectarea deciziei instanței de recurs adoptate în prezenta cauză, de un viciu fundamental, în opinia recurentului, exprimat prin încălcarea art. 6§3 al Convenției – dreptul la un proces echitabil, susținând în acest sens că instanța nu a oferit apreciere argumentului de necesitate a aplicării prevederilor art. 90 alin. (11) Cod penal, hotărârea atacată nefiind motivată în acest sens. Analizând hotărârea atacată prin prisma respectivelor critici, Colegiul penal menționează, că aceste argumente sunt declarative și se combat prin materialele dosarului, instanța de recurs oferind apreciere chestiunii privind respingerea aplicării prevederilor art. 90 alin. (11) Cod penal în privința inculpatului Zezecalo Ruslan, prin prisma prevederilor art. 61, 75 Cod de procedură penală, referindu-se la personalitatea inculpatului, care aflându-se în executarea termenului de probațiune pentru comiterea unei infracțiuni cu intenție, a comis o nouă infracțiune cu intenție, după care a stabilit corect termenul de pedeapsă prin prisma prevederilor art. 85 Cod penal precum și modalitatea de executare a acesteia. Potrivit art. 90 alin. (11) Cod penal, în cazul în care cel condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei săvârșește în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă o infracțiune din imprudență sau o infracțiune intenționată mai puțin gravă, problema anulării sau menținerii condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei se soluționează de către instanța de judecată, la propunerea organului care exercită supravegherea asupra comportamentului celor condamnați cu suspendarea executării pedepsei. În acest sens, deși recurentul critică hotărârea instanței de recurs prin prisma nemotivării asupra chestiunii privind modul de executare a pedepsei, Colegiul penal atestă că la materialele cauzei nu este identificată propunerea organului care exercită supravegherea asupra comportamentului celor condamnați cu suspendarea executării pedepsei de a interveni în sensul solicitat de către condamnat. În aceste circumstanțe, Colegiul penal conchide că hotărârea atacată de către partea apărării, nu conține erori ce ar duce la casarea acesteia. În consecință, analizând în cumul argumentele invocate în susținerea recursului în anulare declarat, Colegiul penal atestă că acestea în esență sunt identice celor din cererea de recurs, asupra cărora instanța de recurs s-a expus, complet, argumentat și motivat legal, astfel nefiind afectată de vreun viciu fundamental. În această ordine de idei, Colegiul penal mai invocă că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, „inter alia”, ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai 5 poată fi pusă în discuție (cauza Brumărescu vs România, Nr.28342/95&62, 28 octombrie 1999). În consecință, Colegiul penal constată că hotărârea irevocabilă a instanței de recurs, nu este afectată de un viciu fundamental, aceasta fiind legală și întemeiată, motivată în toate aspectele, astfel, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Polivenco Victor în numele condamnatului Zezecalo Ruslan, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Polivenco Victor în numele condamnatului Zezecalo Ruslan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Zezecalo Ruslan XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 19 martie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Boico Victor 6