1ra-143/21 — art. 287 alin. 1 CP

1ra-143/21 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-143/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte: Timofti Vladimir

Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Danciuc Ghenadie în numele inculpatului Zbîrnea Vasilii, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

18 mai 2020 și sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din

04 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui

Zbîrnea Vasilii XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare:

Prima instanță: 03.07.2019 – 04.12.2019;

Instanța de apel: 11.01.2020 – 18.05.2020;

Instanța de recurs: 18.08.2020 – 27.01.2021.

A C O N S T A T A T :

2019, Zbîrnea Vasilii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, fiind-ui stabilită pedeapsa de 180

(una sută optzeci) ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

Zbîrnea Vasilii, la data de 29.05.2019, în jurul orelor 16:20, aflându-se

în incinta camerei de prezentare spre recunoaștere a Inspectoratului de Poliție

Centru a mun. Chișinău a IGP al MAI, amplasat în mun. Chișinău, str. Bulgară 40,

acționând din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică și

exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, cu obrăznicie deosebită,

a inițiat un conflict cu colaboratorul de poliție a IP Centru, Mojin Pavel, care

documenta faptul acțiunilor huliganice comise de Zbîrnea Vasilii în apropierea

străzii Ferarilor, mun. Chișinău, și exprimându-se necenzurat, în ton ridicat, în

adresa acestuia și a altor colaboratori ce s-au apropiat la strigătele lui

Zbîrnea Vasilii, ultimul i-a amenințat cu aplicarea violenței fizice, după care a

aplicat o lovitură cu capul în geamul din cameră, deteriorându-l.

Acțiunile lui Zbîrnea Vasilii au fost calificate de către organul de urmărire

penală în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile

1

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu

aplicarea violenței asupra persoanelor.

Ghenadie Danciuc în numele inculpatului Zbîrnea Vasilii, prin care a solicitat

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care a înceta procesul

penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, cu

atragerea la răspundere contravențională conform art. 354 din Codul

contravențional.

3.1. În motivarea apelului, avocatul a menționat că:

- trăsătura esențială a huliganismului este încălcarea grosolană a ordinii

publice. Conform Hotărârii Explicative a Curții Supreme de Justiție nr. 4 din

19.06.2006, pct. 3, „este necesar de explicat că, în sensul art. 287 Cod penal, prin

„violență” se înțelege violența soldată cu vătămarea ușoară a integrității

corporale sau a sănătății, fie cu vătămare neînsemnată, care nu presupun nici

dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici pierderea neînsemnată și stabilă a

capacității de muncă” sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe

conform dispoziției art. 287 Cod penal.

- în speță, procurorul nu a probat că amenințarea adresată

colaboratorului de poliție ar putea cauza în caz de realizare o dereglare de

scurtă durată a sănătății sau pierderea neînsemnată și stabilă a capacității de

muncă. Prin urmare, fapta incriminată nu poate constitui infracțiune de

huliganism. Un rol important la calificarea infracțiunii drept huliganism, atât

penal cât și contravențional îl constituie motivul huliganic;

- din datele obiective ale cauzei reiese că între acțiunile inculpatului au

fost provocate de relațiile personale ostile provocate de către colaboratori de

poliție, cu care inculpatul a intrat în conflict. Din care reiese lipsa motivelor

huliganice și ca urmare lipsa infracțiunii de huliganism;

a fost respins ca nefondat apelul avocatului Danciuc Ghenadie în numele

inculpatului Zbîrnea Vasilii, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, la

pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și

de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Zbîrnea Vasilii a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate,

care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor.

Instanța de apel a reținut declarațiile inculpatului Zbîrnea Vasilii, și

analizându-le prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, le-a

apreciat ca fiind neveridice, or, inculpatul a relatat astfel de circumstanțe în

scopul de a se eschiva de la răspunderea penală.

2

Astfel, deși inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii

incriminate, instanța de apel a reținut că vinovăția acestuia se demonstrează

prin următoarele probe: declarațiile martorilor Stratienco Roman, Mojin Pavel,

Rusu Ion, Doroftei Tudor.

Instanța de apel analizând și apreciind declarațiile indicate supra prin

prisma prevederilor art. 101 din Codul de procedură penală, le-a apreciat ca

fiind pertinente, concludente și utile, care coroborează între ele și indică

indubitabil că inculpatul a comis anume infracțiunea pentru care a fost

condamnat, aceste probe coroborează și cu procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 29.05.2019, prin care a fost supusă cercetării camera de prezentare

spre recunoaștere din IP Centru al DP Chișinău (f.d.10-11), și stări de fapt

stabilite de prima instanță, care fiind cumulate indică asupra faptului că

acțiunile inculpatului Zbîrnea Vasilii întrunesc elementele infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal.

În acest context, instanța de apel a respins argumentele apelantului în

partea în care s-a invocat că inculpatul a comis contravenția prevăzută de

art. 354 din Codul contravențional, or, în ședința instanței de apel s-a stabilit cu

certitudine că Zbîrnea Vasilii la data de 29.05.2019, în jurul orelor 16:20,

aflându-se în incinta camerei de prezentare spre recunoaștere a

Inspectoratului de Poliție Centru a mun. Chișinău a IGP al MAI, acționând din

intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită

lipsă de respect față de societate, cu obrăznicie deosebită, a inițiat un conflict cu

colaboratorul de poliție a IP Centru, Mojin Pavel, care documenta faptul

acțiunilor huliganice comise de Zbîrnea Vasilii în apropierea str. Ferarilor,

mun. Chișinău, și exprimându-se necenzurat, în ton ridicat, în adresa acestuia

și a altor colaboratori ce s-au apropiat la strigătele lui Zbîrnea Vasilii, ultimul i-

a amenințat cu aplicarea violenței fizice, după care a aplicat o lovitură cu capul

în geamul din cameră, deteriorându-l.

Reiterând prevederile art. 14, 51, 52, 113, Cod penal, instanța de apel a

notat că infracțiunea de huliganism, prevăzută la alin. (1) art. 287 din Cod penal,

se poate realiza prin comiterea uneia dintre următoarele acțiuni: 1) acțiuni

intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică însoțite de: a) aplicarea

violenței asupra persoanelor; b) amenințarea cu aplicarea violenței asupra

persoanelor; c) opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților

sau altor persoane, care curmă actele huliganice; 2) acțiuni care, prin conținutul

lor, se deosebesc prin cinism; 3) acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc

prin obrăznicie deosebită.”

Raportând semnele componenței de infracțiune stabilite de art. 287 alin.

(1) din Codul penal, instanța de apel a reținut că în faptele comise de inculpatul

Zbîrnea Vasilii la data de 29.05.2019, în jurul orelor 16:20, în incinta

Inspectoratului de Poliție Centru al DP Chișinău, sunt întrunite semnele și

elementele obligatorii ale componenței de infracțiune stabilite de art. 287 alin.

(1) din Codul penal, iar careva temeiuri de a-l recunoaște vinovat de comiterea

contravenției prevăzute de art. 354 din Codul contravențional lipsesc, relevant

3

fiind și faptul că încălcarea grosolană a ordinii publice s-a soldat cu

deteriorarea bunurilor, totodată, din declarațiile martorului Mojin Pavel, care a

fost audiat sub jurământ și fiind preîntâmpinat de răspunderea ce o poartă în

baza art. 312 Cod penal, rezultă că inculpatul l-a amenințat cu aplicarea

violenței fizice.

La acest capitol, instanța apreciază critic declarațiile inculpatului

Zbîrnea Vasilii care neagă faptul amenințărilor, această versiune fiind

combătută prin probe administrate în cauză.

Comportamentul inculpatului a constat în lovituri cu capul în masă, în

geamul din cameră, aruncarea telefonului mobil, exprimarea cuvintelor

necenzurate în adresa colaboratorilor de poliție, amenințarea cu aplicarea

violenței fizice, urmate de acțiuni violente realizate demonstrativ în public. Se

reține că acțiunile respective nu au fost provocate prin nimic, iar din declarațiile

inculpatului, rezultă că a manifestat un astfel de comportament din motiv, după

cum a declarat ultimul, „îi era frică deoarece colaboratorii de poliție au indicat

numele corect al fostei sale soții, ceea ce l-a făcut să creadă că ceva se întâmplă”.

Astfel, prin conduita sa inculpatul a dat dovadă de obrăznicie deosebită.

Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin intenție directă:

făptuitorul înțelege că încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă

de respect față de societate, că aplică violență asupra persoanelor sau amenință

cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și că acțiunile sale, prin conținutul

lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, și el dorește săvârșirea acestor

acțiuni.

De asemenea, ținând cont de faptul că, urmare a deteriorării geamului în

camera pentru efectuarea acțiunilor procesuale de prezentarea spre

recunoaștere a persoanelor, a fost sistată temporar activitatea normală a

Inspectoratului de Poliție Centru al DP Chișinău, circumstanță, ce denotă și

existența încălcării grosolane a ordinii publice.

Prin urmare, instanța de apel a considerat că acțiunile inculpatului au fost

calificate corespunzător, iar careva temeiuri de încetare a procesului penal nu

se atestă.

Cu referire la individualizarea și stabilirea categoriei pedepsei

inculpatului Zbîrnea Vasilii, în opinia instanței de apel, prima instanță a ținut

cont de prevederile art. 7, 61, 76, 77, 75 Cod penal și anume de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile

de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, aplicând o pedeapsă echitabilă și

proporțională faptelor comise.

în numele inculpatului Zbîrnea Vasilii, a declarat recurs ordinar, prin care,

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care să fie încetat procesul penal, din motiv că fapta nu întrunește

4

elementele infracțiunii, cu atragerea la răspundere contravențională conform

art. 354 Cod Contravențional.

5.1. În motivarea recursului, avocatul a menționat că:

- hotărârile atacate nu cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, sau

instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanțelor,

fapta condamnatului nu întrunește elementele infracțiuni, s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

- fapta condamnatului nu întrunește elementele infracțiuni prevăzute la

art. 287 alin. (1) Cod penal, fiind doar o contravenție prevăzută la art. 354 Cod

Contravențional;

- în speță, procurorul nu a probat că amenințarea adresată

colaboratorului de poliție ar putea cauza în caz de realizare o dereglare de

scurtă durată a sănătății sau pierderea neînsemnată și stabilă a capacității de

muncă. Prin urmare fapta incriminată nu poate constitui infracțiune de

huliganism.

în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi S.,

prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acesta este vădit neîntemeiat,

urmând a fi dispusă inadmisibilitatea acestuia, din considerentele ce urmează.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,

este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Reieșind din conținutul cererii de recurs declarate în speță, Colegiul penal

atestă că avocatul inculpatului a invocat în calitate de temeiuri pentru casarea

deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod

de procedură penală, însă Colegiul penal a stabilit că invocarea temeiurilor

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală, nu a fost

completată cu argumente și motive corespunzătoare temeiurilor respective.

5

În asemenea circumstanțe, Colegiul penal apreciază că recursul în

respectiva parte este declarativ și nu va examina cauza prin prisma pretinselor

erori întrucât instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se

manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât

interesele legii, astfel, instanța nu are competența de a completa din oficiu un

recurs nemotivat.

Cu referire la argumentele recursului prin prisma temeiului prevăzut

art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, potrivit căruia: hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel în cazurile, când faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită, Colegiul penal analizând hotărârile atacate prin

prisma respectivei erori, a stabilit că argumentele recurentului sunt vădit

neîntemeiate, ce rezultă din propria apreciere a materialului probator

administrat în speță.

În acest sens, Colegiul penal constată că recurentul, de fapt, își exprimă

dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către instanța de apel,

expunând o proprie opinie asupra probelor administrate, însă la acest capitol

este necesar de menționat că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin

în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel

nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii

contestate.

Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu

se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie

asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi

verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu

poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Astfel, Colegiul penal conchide, că este întemeiată concluzia instanței de

apel precum că învinuirea înaintată inculpatului este confirmată prin probe

pertinente și concludente, care în ansamblu dovedesc indubitabil vinovăția

acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal.

Totodată, la analiza concluziilor instanței de apel în raport cu esența

conținutului probelor administrate, Colegiul penal nu a stabilit nici o

discrepanță între constatările instanței și conținutul real și obiectiv al probelor

administrate la caz.

În asemenea circumstanțe, Colegiul penal conchide că instanțele de fond

la judecarea cauzei au acordat deplină eficiență prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, și s-au expus corespunzător normei vizate asupra tuturor

probelor.

Totodată, urmează a fi evidențiat faptul că infracțiunea de huliganism,

prevăzută la art. 287 alin. (1) Cod penal, se poate realiza prin comiterea uneia

dintre următoarele acțiuni: acțiuni intenționate, care încalcă grosolan ordinea

publică însoțite de: a) aplicarea violenței asupra persoanelor; b) amenințarea

cu aplicarea violenței asupra persoanelor; c) opunerea de rezistență violentă

reprezentanților autorităților sau altor persoane, care curmă actele huliganice;

6

2) acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc prin cinism; 3) acțiuni care,

prin conținutul lor, se deosebesc prin obrăznicie deosebită.

Astfel, Colegiul penal consideră că instanțele de fond corect au stabilit că

acțiunile inculpatului Zbîrnea Vasilii, care se afla în incinta Inspectoratului de

Poliție Centru a mun. Chișinău a IGP al MAI, de încălcare grosolană a ordinii

publice, cu obrăznicie deosebită, și inițiere a conflictului cu colaboratorii de

poliție, i-a amenințat cu aplicarea violenței fizice, după care a aplicat o lovitură

cu capul în geamul din cameră, deteriorându-l, au fost calificate ca infracțiune,

fiind stabilită corect întrunirea tuturor elementelor constitutive a componenței

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal.

Deosebirea dintre contravenții și infracțiunea de huliganism, este

evidențiată prin faptul că contravențiile nu presupun și existența unei acțiuni

adiacente alternativ, exprimate în: 1) aplicarea violenței asupra persoanelor; 2)

amenințarea, cu aplicarea violenței, asupra persoanelor; 3) opunerea de

rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane, care

curmă actele huliganice.

Se consideră infracțiune de huliganism, prevăzută la art. 287 Cod penal și

nu contravenție reglementată la art. 354, 357 sau 363 Cod contravențional,

dacă făptuitorul nu se limitează doar la: acostarea jignitoare, în locuri publice, a

persoanei fizice, tulburarea ordinii publice; tulburarea liniștii în timpul nopții,

alte acțiuni similare; tragerea din armă de foc, în locuri publice, în locuri

rezervate pentru tragere, dar cu încălcarea modului stabilit, însă mai recurge și

la aplicarea violenței, la amenințarea, cu aplicarea violenței sau la opunerea de

rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane, care

curmă actele huliganice.

În astfel de circumstanțe, fapta comisă depășește gradul de pericol social

al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni.

La caz, Colegiul penal constată că instanțele de fond s-a pronunțat clar și

complet asupra necesității calificării acțiunilor inculpatului în componența de

infracțiune prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal.

Prin urmare, instanța de recurs în virtutea corectitudinii și temeiniciei

motivării expuse de către instanța de apel, pentru a evita repetări inutile, le

acceptă și însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care

în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează

că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt

nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument cu

toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și

lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor

elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante

din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale

unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, în respectiva cauză.

7

Astfel, Colegiul penal atestă că alegațiile recurentului cu privire la

comiterea erorii de drept, privind încadrare juridică greșită a faptei

inculpatului, nu conțin nici o fundamentare atât de fapt cât și de drept.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera

casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului

declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Danciuc Ghenadie în numele inculpatului Zbîrnea Vasilii, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2020, în cauza penală în

privința lui Zbîrnea Vasilii XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 12 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

8