1ra-427/21 — art. 287 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești (sediul Central) din 03 iunie 2020, Chetrean Mihai a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 4 (patru) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Potrivit art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, prin cumul total, la pedeapsa aplicată prin prezenta sentință a fost adăugată pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Hîncești (sediul Ialoveni) din 03 ianuarie 2020, în baza art. 2641 alin. (4) și art. 2641 alin. (4) Cod penal, pe termen de 9 luni închisoare, fiindu-i stabilită lui Chetrean Mihai pedeapsa definitivă de 4 (patru) ani 9 (nouă) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Chetrean Mihai la 15 octombrie 2019, aproximativ ora 19:00, aflându-se în xxxxx, la domiciliul lui Guzun Serghei, încălcând grosolan ordinea publică și acționând cu cinism și o deosebită obrăznicie, s-a adresat cu cuvinte înjurioase în adresa lui Guzun Ion, apoi, fără motiv a aplicat un cap în fața lui Guzun Ion, ulterior cu pumnii în față și cu picioarele în corpul ultimului, după ce târându-l în veranda casei, i-a aplicat mai multe lovituri cu picioarele peste corp, după ce iarăși târându-l în drum, în fața porții gospodăriei lui Guzun Serghei, i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii, picioarele și cu o ștachetă în cap lui Guzun Ion, astfel pricinuindu-i conform raportului de constatare nr. 201922P0502 din 24 octombrie 2019 leziuni coprorale: fractura piramidei nazale, fără deplasare, plagă a țesuturilor moi, a regiunii parietale a capului pe stânga, echimoză în 1 jurul ochiului stâng, excoriație a regiunii lombare a corpului pe stânga, leziunile corporale descrise generează dereglări de sănătate de scurtă durată și, în baza acestui criteriu, se califică ca vătămări corporale ușoare. Acțiunile lui Chetrean Mihai, au fost încadrate de în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, săvârșite cu aplicarea altor obiecte special adaptate pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății.

Avocatul Badea Margareta în numele inculpatului, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Chetrean Mihai să fie achitat. În motivarea apelului a indicat, că inculpatul nu a recunoscut vina, acesta pledând nevinovat. A susținut că potrivit declarațiilor inculpatului rezultă că în urma unui conflict, a fost atacat de către Guzun Ion cu un obiect din fier, și în scopul de a se apăra, inculpatul l-a lovit pe Guzun Ion cu obiectul din fier pe care l-a smuls din mâna acestuia, iar ulterior a fost atacat și de Guzun Serghei, astfel inculpatul s-a apărat de frații Guzun Ion și Guzun Serghei, care primii au inițiat bătaia. A menționat, că declarațiile inculpatului se confirmă prin declarațiile martorului Gherjavca Gheorghe, din care motiv consideră apărarea că acuzarea nu a prezentat probe care să demonstreze că inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal.

Inculpatul Chetrean Mihai, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunile sale să fie recalificate de la alin. (3) art. 287 Cod penal, în baza alin. (1) art. 287 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse mai blânde. În motivarea apelului a indicat, că în cadrul ședinței de judecată a recunoscut vina parțial, referitor la faptul că a avut un conflict cu Guzun Ion, și că l-a lovit în drum. A susținut, că a avut scopul de a se apăra, deoarece Guzun Ion și fratele acestuia Guzun Serghei, au intenționat să-l atace din spate cu o țeavă și cu un toporaș. Inculpatul a menționat că prima instanță nu a luat în considerație declarațiile martorului Gherjavca Gheorghe și declarațiile sale în care a susținut că de fapt el este victima infracțiunii de huliganism, întrucât doar s-a apărat. De asemenea, prima instanță a ignorat și faptul că Guzun Ion primul l-a lovit în spate cu o țeavă, și astfel a conchis că acțiunile sale urmează să fie recalificate de la alin. (3) art. 287 Cod penal, la alin. (1) art. 287 Cod penal cu aplicarea unei pedepse mai blânde.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 septembrie 2020, a fost respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul Badea Margareta în numele inculpatului, admis apelul declarat de inculpatul Chetrean Mihai, cu casarea parțială a sentinței primei instanțe, în partea aplicării prevederilor art. 85 Cod penal și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, în baza 2 art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial de pedepse, a fost adăugat pațial la pedeapsa stabilită inculpatului Chetrean Mihai, partea neexecutată a pedepsei stabilite Judecătoriei Hîncești (sediul Ialoveni) din 03 ianuarie 2020, fiindu-i stabilită definitiv pedeapsa de 4 (patru) ani 9 (nouă) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest, au fost menținute dispozițiile sentinței primei instanțe. 5.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și corect a concluzionat că, inculpatul Chetrean Mihai a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, săvârșite cu aplicarea altor obiecte special adaptate pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătăți. Astfel, instanța de apel a menționat că vina inculpatului Chetrean Mihai a fost demonstrată în totalitate prin următoarele probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, și anume declarațiile părții vătămate Guzun Ion, declarațiile martorului Guzun Sergiu, declarațiile martorului Șendrea Liuba, declarațiile martorului Gherjavca Gheorghe; cererea lui Guzun Ion (f.d.35); informația telefonică din 15 octombrie 2019 (f.d.29); raportul de expertiză medico-legală de constatare nr. 201922P0502 din 24 octombrie 2019 (f.d.40); și procesul-verbal de ridicare și examinare a corpurilor delicte (f.d.55). Prin urmare, instanța de apel a precizat că acțiunile inculpatului Chetrean Mihai just au fost calificate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, iar personalitatea acestuia fiind susceptibilă de a fi supusă răspunderii penale, și reieșind din probele examinate și apreciate de către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care coroborează între ele și demonstrează, incontestabil, faptul că inculpatul Chetrean Mihai a săvârșit fapta prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal. Referitor la componența de infracțiune incriminată inculpatului, instanța de apel a subliniat că obiectul juridic special al infracțiunii de huliganism îl constituie relațiile sociale cu privire la ordinea publică apărate împotriva infracțiunii de huliganism. Latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă exprimată fie în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, fie în acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Instanța de apel a menționat, că în speță infracțiunea s-a consumat din momentul în care inculpatul Chetrean Mihai a încălcat ordinea publică și i-a aplicat părții vătămate Guzun Ion multiple lovituri, atât cu mâinele și picioare, precum și cu un obiect dur – ștachetă, iar în acest sens a reținut declarațiile părții vătămate Guzun Ion și declarațiile martorului Șendrea Liuba. Instanța de apel a apreciat ca fiind declarativă afirmația inculpatului precum că acesta nu își amintesțe să-l fi lovit pe partea vătămată, or, 3 circumstanțele constatate de fapt în cadru cercetării judecătorești, se confirmă prin declarațiile martorilor. De asemenea, instanța de apel a menționat că a fost confirmat prin probe concludente și pertinente încălcarea ordinii publice de către inculpatul Chetrean Mihai, acesta încălcând liniștea de conviețuire în societate și de inviolabilitate a domiciliului. În ce privește latura obiectivă a infracțiunii de huliganism, instanța de apel a stabilit că aceasta constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică (săvârșită în public), acțiuni care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, dar săvârșirea infracțiunii într-un loc public nu este o caracteristică obligatorie a acestei infracțiuni, obligatoriu este modul public, adică actele huliganice urmează a fi săvârșite în prezența unor persoane, ori rezultatul actelor huliganice devin inevitabil cunoscute altor persoane. Astfel, infracțiunea săvârșită de inculpat a fost comisă în loc public, în contextul în care acțiunile acestui huliganism au avut loc, inițial în ograda părții vătămate, ulterior acțiunile ilegale au continuat în drum, care este un loc public, și care au fost auzite și văzute de către martorii audiați. Cu referire la latura subiectivă a infracțiunii de huliganism, aceasta se caracterizează prin intenție directă, iar motivele acestei infracțiuni sunt motive huliganice. Instanța de apel a indicat că în acțiunile inculpatului Chetrean Mihai este prezentă latura subiectivă a componenței de infracțiune de huliganism agravant, acesta a săvârșit fapta infracțională cu intenție directă, or, din materialele cercetate, rezultă că inculpatul a aplicat lovituri părții vătămate, după ce acesta a făcut observație lui Ion să o educe pe soția sa, recunoscând în sensul dat că a împins-o puțin pe Elena, care a aruncat peste el o ceașcă de cafea, iar în urma acestor acțiuni s-a inițiat conflict, care s-a soldat cu o altercație. Totodată, instanța de apel a precizat că una din condițiile necesare pentru aplicarea răspunderii conform art. 287 Cod penal, este ca inițiator al încăierării sau al certei să fie nu victima, dar făptuitorul, făptuitorul să provoace conflictul pentru a se răfui cu victima. Or, în speță, din declarațiilor părții vătămate și a martorilor, se constată că Chetrean Mihai i-a făcut observație soției părții vătămate, împingând-o și lovind-o pe aceasta, fapt de la care, a apărut conflictul. În opinia instanței de apel, este neîntemeiată solicitarea inculpatului privind reîncadrarea acțiunilor sale, de la alin. (3) art. 287, la alin. (1) art. 287 Cod penal, or, inculpatul la săvârșirea infracțiunii a folosit un obiect dur – ștachetă, iar aplicarea a careva obiecte în loc de armă, inclusiv cele special adaptate pentru vătămarea integrității corporale la săvârșirea actelor de huliganism, constituie temei pentru calificarea infracțiunii în baza alin. (3) art. 287 Cod penal, nu doar în cazul în care vinovatul cu ajutorul acestora cauzează sau intenționează să cauzeze vătămări corporale, dar și atunci când utilizarea obiectelor menționate în procesul actelor huliganice creează un pericol real pentru viața și sănătatea cetățenilor. În acest sens, instanța de apel a conchis că careva încălcări nu au fost stabilite referitor la încadrarea juridică, astfel în acțiunile lui Chetrean Mihai 4 fiind întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. Referitor la individualizarea pedepsei, instanța de apel a reținut că prima instanță i-a stabilit inculpatului Chetrean Mihai o pedeapsă sub formă de închisoare pentru un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar în temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul total al pedepselor aplicate, i-a stabilit definitiv lui Chetrean Mihai pedeapsă pentru un termen de 4 ani 9 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Instanța de apel a constatat, că prima instanță i-a aplicat inculpatului Chetrean Mihai o pedeapsa în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, însă instanța neîntemeiat a aplicat în privința inculpatului prevederile art. 85 Cod penal, or, la caz, sunt aplicabile prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal. Prin urmare, instanța de apel a indicat că sancțiunea art. 287 alin. (3) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 3 la 7 ani, iar potrivit art. 76, 77 Cod penal, în calitate de circumstanțe atenuante sau agravante în privința inculpatului Chetrean Mihai, nu s-au stabilit. Totodată, la individualizarea, stabilirea categoriei și termenul pedepsei inculpatului Chetrean Mihai,prima instanță a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de personalitatea inculpatului, care anterior a mai săvârșit infracțiuni și nu se află la evidența medicului psihiatru sau narcolog. Reieșind din analiza complexă a circumstanțelor cauzei și personalitatea inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul acestuia în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, instanța de apel a conchis că în coraport cu faptele comise, pericolul social al faptelor, corijarea și reeducarea acestuia, prima instanță justificat i-a aplicat lui Chetrean Mihai, o pedeapsă sub formă de închisoare pentru un termen de 4 ani. Instanța de apel a reținut, că prin sentința Judecătoriei Hîncești (sediul Ialoveni) din 03 ianuarie 2020, Chetrean Mihai a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (4) și 2641 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa pentru episodul din 06 noiembrie 2017 – 9 luni închisoare, și conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pentru o perioadă de probațiune de 2 ani, iar pentru episodul din 16 martie 2016, a fost liberat de răspundere penală din motivul expirării termenului de prescripție. Astfel, în speță, fapta incriminată inculpatului Chetrean Mihai, a fost săvârșită la 15 octombrie 2019, până la pronunțarea sentința Judecătoriei Hîncești (sediul Ialoveni) din 03 ianuarie 2020, fapt ce atestă că pedepsele urmează a fi cumulate prin prisma art. 84 alin. (4) Cod penal. Instanța de apel a reținut, că întrucât inculpatul Chetrean Mihai a fost condamnat și prin sentința Judecătoriei Hîncești (sediul Ialoveni) din 03 ianuarie 2020, acestuia, prin cumul parțial de pedepse, urmează să-i fie adăugată parțial la pedeapsa stabilită, partea neexecutată a pedepsei stabilite 5 prin sentința Judecătoriei Hîncești (sediul Ialoveni) din 03 ianuarie 2020, stabilindu-i definitiv o pedeapsă sub formă de închisoare pentru un termen de 4 ani 9 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În opinia instanței de apel, pedeapsa privativă de libertate, este una echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunile săvârșite de către inculpat, iar pedeapsa stabilită acestuia va realiza scopul pedepsei penale. Instanța de apel a respins solicitarea inculpatului privind aplicarea unei pedepse sub formă de amendă, deoarece în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine că inculpatul anterior a fost judecat în anul 2015, i-a fost aplicată pedeapsă sub formă de amendă, precum și prevederile art. 90 Cod penal, însă acesta nu a făcut concluzii de rigoare și a săvârșit o nouă infracțiune, cu intenție, or, lui Chetrean Mihai i s-a acordat șansa de a se corija și demonstra că cele săvârșite anterior, constituie doar un incident în biografia acestuia, însă în final acestea au fost ignorate, inculpatul săvârșind o nouă faptă infracțională. Instanța de apel a constatat că potrivit cazierului contravențional, Chetrean Mihai a săvârșit 52 de contravenții, fapt care-l caracterizează negativ, acesta fiind predispus de comiterea altor fapte ilicite.

Inculpatul Chetrean Mihai, fără a indica vreun temei concret din cele prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală, la 08 octombrie 2020 și ulterior la 04 noiembrie 2020, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de amendă sau o perioadă de probațiune. În argumentarea recursului menționează, că conflictul a fost provocat de către partea vătămată, iar el a avut scopul de a se apăra. Astfel că recunoaște parțial vinovăția în învinuirea incriminată, din care motiv solicită să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de amendă sau să-i fie stabilită o perioadă de probațiune.

Procurorul a depus referință la recursul declarat de inculpat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. În opinia procurorului, instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii privind individualizarea pedepsei stabilite inculpatului Chetrean Miahi.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța 6 de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Lecturând conținutul recursului, Colegiul penal reține că de către inculpat nu a fost indicat nuci unul din temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Însă, din conținutul argumentelor expuse, Colegiul penal atestă că inculpatul invocă dezacordul cu pedeapsa aplicată, considerând că este una prea aspră și solicitând să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de amendă sau să-i fie stabilită o perioadă de probațiune, argumente care se circumscriu temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane. După cum se constată în speță, prin sentința primei instanțe, Chetrean Mihai a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul total al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani 9 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Instanța de apel, judecând apelurile înaintate a ajuns la concluzia casării sentinței primei instanțe, în partea aplicării prevederilor art. 85 Cod penal, și în baza art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial de pedepse, a adăugat pațial 7 la pedeapsa stabilită inculpatului Chetrean Mihai, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Hîncești (sediul Ialoveni) din 03 ianuarie 2020, stabilindu-i definitiv pedeapsa de 4 ani 9 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Potrivit principiului individualizării pedepsei penale (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Colegiul penal reține că instanța de apel la stabilirea pedepsei a luat în considerație și a analizat personalitatea inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul acestuia în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, considerând că în raport cu faptele săvârșite, pericolul social al faptelor, corijarea și reeducarea inculpatului, prima instanță just i-a aplicat lui Chetrean Mihai, o pedeapsă sub formă de închisoare pentru un ternen de 4 ani. Însă temei de a considera că anume pedeapsa privativă de libertate aplicată inculpatului Chetrean Mihai, este una echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, a servit faptul, că inculpatul a fost condamnat și prin sentința Judecătoriei Hîncești (sediul Ialoveni) din 03 ianuarie 2020, în baza art. 2641 alin. (4) și 2641 alin. (4) Cod penal, pentru episodul din 06 noiembrie 2017 la 9 luni închisoare, fiindu-i suspendată condiționat executarea pdepsei, pentru o perioadă de probațiune de 2 ani, și pentru episodul din 16 martie 2016, a fost liberat de răspundere penală din motivul expirării termenului de prescripție, fapt ce dovedește că Chetrean Mihai nu a conștientizat faptele săvârșite și nu a purces pe calea corijării. Prin urmare, nu pot fi reținute alegațiile inculpatului cu privire la necesitatea dispunerii suspendării condiționate a executării pedepsei, deoarece instanța de apel corect a ajuns la concluzia că corectarea lui Chetrean Mihai va fi asigurată doar prin executarea reală a pedepsei închisorii stabilită acestuia. De asemenea, instanța de recurs punctează că instanța de apel corect a conchis și în privința respingerii solicitării inculpatului privind aplicarea unei pedepse sub formă de amendă, precizând în acest sens că în cadrul cercetării 8 judecătorești s-a stabilit cu certitudine că inculpatul anterior, în anul 2015, a fost judecat, fiindu-i aplicată o pedeapsă sub formă de amendă, precum și prevederile art. 90 Cod penal, însă acesta nu a făcut concluziile de rigoare și a săvârșit o nouă infracțiune, cu intenție, or, lui Chetrean Mihai i s-a acordat șansa de a se corija și demonstra că cele săvârșite anterior, constituie doar un incident în biografia acestuia, însă în final acestea au fost ignorate, inculpatul săvârșind o nouă faptă infracțională. La fel, potrivit cazierului contravențional, Chetrean Mihai a săvârșit 52 de contravenții, fapt care-l caracterizează negativ și că acesta este predispus de a mai săvârși alte fapte ilicite. Astfel, instanța de recurs constată că argumentele invocate de recurent cu privire la necesitatea suspendării condiționate a executării pedepsei stabilite inculpatului sau aplicării unei pedepse sub formă de amendă, nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare în sensul rejudecării deciziei instanței de apel. Având în vedere cele menționate, Colegiul penal constată, că pedeapsa individualizată de instanța de apel, corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. În consecință, instanța de recurs concluzionează că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat, iar potrivit legii se impune inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Chetrean Mihai xxxxx, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 septembrie 2020, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată, pronunțată la 12 martie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Boico Victor 9