1ra-200/2021 — art.217/1 al. 4, lit. d, Cod penal

1ra-200/2021 — art.217/1 al. 4, lit. d, Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-200/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Conoval Igor în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2019, în cauza penală în

privința lui

Macovei Vasile xxxxx, născut la xxxxxx,

domiciliat în xxxxx, str. xxxxxxxx

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță:22.02.2018 – 05.12.2018;

Instanța de apel: 01.02.2019-29.11.2019;

Instanța de recurs: 10.09.2020 –03.02.2021.

A C O N S T A T A T:

2018, cauza fiind examinată conform prescripțiilor prevăzute de art. 3641

Cod de procedură penală, Macovei Vasile a fost recunoscut vinovat în

comiterea infracțiunii prevăzute de prevăzute de art.2171 alin. (4) lit. b)

Cod penal și condamnat în baza acestei Legi la o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și

de a exercita orice activitate ce ține de circulația drogurilor,

etnobotanicelor și analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Vasile, la 01 noiembrie 2017, având intenția de a comercializa lui Lazarev

Oleg, măciulii de mac, pe care anterior le-a procurat de la o persoană în

privința căreia cauza penală a fost disjungată, având o înțelegere

prealabilă, s-au întâlnit în preajma stadionului din centrul or. xxxxxx,

1

unde contra sumei de 250 lei, i-a comercializat lui Lazarev Oleg, o sacoșă

cu măciulii de mac.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. xxxxxxx din

xxxxxxx, masa vegetală uscată și mărunțită de culoare cafenie, reprezintă

pai de mac, care conține alcaloidul narcoactiv al opiului morfină, de aceea

se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței

stupefiante pai de mac (uscat) constituia 53,31 g.

Tot la 01 noiembrie 2017, în cadrul cercetării la fața locului efectuate

cu acordul lui Macovei Vasile, în garajul ultimului, care este situat pe str.

xxxxxxx, din or. xxxxxxx, au fost depistate și ridicate 14 (paisprezece)

sacoșe cu măciulii de mac, analogice după masă și ambalaj, cu cea pe care

a comercializat-o lui Lazarev Oleg. Conform raportului de constatare

tehnico-științifică nr.xxxxxxx din 14 decembrie 2017, masele vegetale

uscate, grosier-mărunțite de culoare cafenie, reprezintă pai de mac care

conține alcaloidul narcoactiv al opiului morfină, de aceea se atribuie la

categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanțelor stupefiante pai

de mac (uscat) constituie în total 788,1 g. Potrivit Hotărârii Guvernului

Republicii Moldova nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei

substanțelor narcotice, psihotrope și plantelor, care conțin astfel de

substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora și a listei

nemijlocit, 841,41 g.(53,31+788,1) pai de mac(uscat) constitue cantități

deosebit de mari.

Acțiunile lui Macovei Vasile au fost calificate în baza art. 2171 alin.

(4) lit. d) Cod penal, adică „cultivarea, prelucrarea, păstrarea, transportarea,

sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau analogi ai acestora, săvârșite în scop de

înstrăinare, acțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari”

procurorul în Procuratura raionului Căușeni, Postică Aurel, care a solicitat

admiterea apelului, casarea parțială a sentinței Judecătoriei Căușeni,

sediul Central din 05 decembrie 2018, în partea ce ține de condamnarea lui

Macovei Vasile în baza art. 2171 alin.(4) lit. b) Cod penal al RM și aplicarea

acestuia a pedepsei cu 5 ani închisoare, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul

Macovei Vasile să fie condamnat în baza art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal

la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

În motivarea cerințelor sale apelantul a declarat că :

- în partea ce ține de recunoașterea vinovăției inculpaților

Macovei Vasile în baza art.2171 alin.(4) lit.b) CP și Lazarev Oleg în baza

art.217 alin.(2) CP, s-a constatat că învinuirea lui Vasile Macovei i-a fost

2

înaintată în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, fiindu-i incriminat

calificativul de la acest alineat al normei penale - acțiuni săvârșite în

proporții deosebit de mari, iar prima instanța, deși în motivarea sentinței

a reținut anume această încadrare juridică, l-a condamnat pe inculpatul

Macovei Vasile în baza art. 2171 alin.(4) lit. b) CP ce prevede un alt

calificativ - de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală

ori în favoarea acestora, context în care este necesară înlăturarea omisiunii

indicate și condamnarea inculpatului Macovei Vasile în baza art.2171

alin.(4) lit. d) Cod penal.

- deși instanța a reținut în motivarea sentinței că inculpatul

Macovei Vasile nu poate fi condamnat condiționat, deoarece acesta a

comis o infracțiune deosebit de gravă, iar referitor la recunoașterea

vinovăției de către inculpat și solicitarea examinării cauzei în procedura

specială a invocat că inculpatul a făcut-o conștientizând faptul că nu poate

fi condamnat cu suspendarea pedepsei și că inevitabil urmează să-i fie

aplicată o pedeapsă cu executare, acest procedeu fiind utilizat în scop de

apărare, totuși i-a aplicat o pedeapsă foarte blândă, reținând drept

circumstanță atenuantă căința sinceră a inculpatului și recunoașterea

vinovăției. Chiar din constatările primei instanțe rezultă o contradicție,

astfel inculpatul a recunoscut vinovăția și a recurs la examinarea cauzei în

procedura specială din considerentul că în alte circumstanțe urma să

primească o pedeapsă mai mare, iar ulterior invoca precum că, acesta

alegând o asemenea tactică de apărare, a manifestat căință sinceră. În

opinia acuzării constatările sus menționate se exclud reciproc și în aceste

circumtanțe instanța constatând că Macovei Vasile a ales tactica de

autoapărare prin recunoașterea vinovăției cu scopul obținerii unei

pedepse mai blânde, nu mai putea invoca în acest sens căința sinceră. Deși

inculpatul a recunoscut vinovăția el a facut-o sub presiunea probatoriului

administrat, fiind prins în flagrant în momentul comiterii infracțiunii.

- la stabilirea pedepsei instanța urma să țină cont de faptul că în

garajul inculpatului au mai fost depistate încă 14 (paisprezece) sacoșe cu

paie de mac ce arătau identic cu cele ce i-au fost vândute lui Lazarev Oleg,

iar inculpatul Macovei Vasile a menționat în ședința de judecată că el

pentru prima oară a vândut lui Lazarev Oleg substanțe narcotice. Acest

fapt nu poate corespunde realității și este cert că activitatea lui Macovei

Vasile era una sistematică, or, el nu putea să fie orientat la achiziția paielor

de mac doar de către Lazarev Oleg, de serviciile acestuia beneficiind

evident și alte persoane ce suferă de narcomanie. Incuplatul Macovei

Vasile însă în această parte nu a manifestat nici un fel de sinceritate,

3

dorind să creeze impresia că cazul în care el a fost reținut în momentul

înstrăinării pailor dc mac lui Lazarev Oleg ar fi primul și unicul.

- aplicarea inculpatului în acest caz a unei pedepse cu închisoarea

pe un termen ce practic atinge limita minimă posibilă, ținând cont de

prevederile art.3641 alin.(8) CPP, nu este justificată, acesta urmând a fi

sancționat cu o pedepsă cu 7 ani înhisoare cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip închis, or, anume acesta pedespsă va condiționa

corectarea și reeducarea inculpatului, cât și va avea un afect preventiv ce

ar permite și altor persoane ce practică asemenea activități să perceapă că

statul va reacționa prompt și aspru la încălcări de acest gen.

3.1. La fel sentința nominalizată a fost atacată cu apel de către

inculpatul Macovei Vasile, prin care solicită admiterea apelului,

pronunțarea unei noi decizii, prin care să i se aplice pedeapsă sub formă

de închisoare, pe un termen de 5 cu executarea acesteia în penitenciar de

tip semiînchis, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei în

temeiul art. 90 CP RM, pe un termen de probă de 3 ani de zile.

În motivarea cerințelor sale apelantul a declarat că :

- în vederea stabilirii pedepsei de executare nu a fost luate în calcul și

apreciate la justa valoare toate circumstanțele cauzei și probele anexate la

materiale cauzei, ignorând prevederile art.385 alin. (l) pct.8 Cod de

procedură penală, prin care prima instanță trebuia să se expună în

privința posibilității aplicării prevederilor art.90 Cod penal, având la bază

principiile fundamentale ale art. 4-7,stipulate în Codul penal.

- instanța de apel urmează să cerceteze minuțios toate probele

examinate de prima instanță, și să le ofere o apreciere juridică corectă,

menționând că și-a recunoscut pe deplin vinovăția în crima imputată;

anterior nu a fost supus pedepsei contravenționale, judecat, condamnat,

fiind pentru prima oară pe banca acuzaților. Nu s-a aflat și nici se află la

evidență la medicul narcolog și psihiatru, nu este dependent de

narcomanie. Conform materialelor prezentate se caracterizeză pozitiv la

locul de trai, are loc permanent de trai, este căsătorit, soția este și ea grav

bolnavă, este participant la conflictul armat din Trasnistria.

noiembrie 2019, a fost respins ca nefondat apelul declarat de către

inculpatul Macovei Vasile, și admis apelul declarat de către procurorul în

Procuratura raionului Căușeni, Postică Aurel, casând total sentința

Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 05 decembrie 2018, și pronunțată

o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Macovei Vasile a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.2171 alin. (4), lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită o

4

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani închisoare,

cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții în domeniul de circulație a drogurilor pe un termen de

5 (cinci) ani.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, la capitolul

numirii pedepsei inculpatului Macovei Vasile, Colegiul Penal al Curții de

Apel Chișinău consideră eronată concluzia instanței de fond, or,

dispozitivul hotărîrii redactate nu corespunde cu dispozitivul pronunțat

după deliberare, astfel, învinuirea lui Vasile Macovei i-a fost înaintată în

baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal fiindu-i incriminat calificativul de la

acest aliniat al normei penale - acțiuni săvârșite în proporții deosebit de

mari, iar instanța, deși în motivarea sentinței a reținut anume această

încadrare juridică, l-a condamnat în baza art. 2171 alin.(4) lit.b) CP ce

prevede un alt calificativ - de un grup criminal organizat sau de o

organizație criminală.

Continuând ideea expusă, instanța de apel a remarcat că, pedeapsă

stabilită lui Macovei Vasile sub formă de închisoare pe un termen de 5

(cinci) ani, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții și de a exercita orice activitate ce ține de circulația drogurilor,

etnobotanicelor și analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani, va

facilita în deplină măsură corectarea și reeducarea inculpatului, or,

aplicarea unei alte pedepse, nu va fi nici rațională și nici proporțională

acțiunilor comise de către acesta.

Sub aspectul celor invocate de către inculpatul Macovei Vasile,

privind aplicarea pedepsei non-privative de libertate și anume

suspendarea condiționată a executării pedepsei, instanța de apel a

precizat că, în temeiul art.90 alin.(4) Codul penal, persoanelor care au

săvârșit infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave, precum și în

cazul recidivei periculoase sau deosebit de periculoase, condamnarea cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei nu se aplică, iar careva

circumstanțe ce ar determina instanța de apel să aplice prevderile art.79

Codul penal, nu au fost stabilite.

Ținând cont de cele expuse, instanța de apel a conchis că, inculpatul

Macovei Vasile, deși a considerat necesar de a recunoaște fapta imputată,

aceasta poziție a fost aleasă de ultimul ca să-și amelioreze situația creată

și să faciliteze de circumstanțe pentru aplicarea unei pedepse mai blînde,

non privative de libertate.

2019, a fost atacată cu recurs ordinar, de către avocatul Conoval Igor în

numele inculpatului, invocând prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6), 10) Cod

5

de procedură penală, precum că hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, în partea ce ține de individualizarea

pedepsei stabilite inculpatului.

În motivarea recursului depus, recurentul a invocat că:

- instanța de apel la emiterea deciziei, deși a casat total sentința primei

instanțe, pronunțând o nouă hotărâre prin care a stabilit aceiași pedeapsă

lui Macovei Vasile, fară a se expune asupra tuturor motivelor invocate în

apelul declarat de inculpatul Macovei Vasile, la individualizarea

pedepsei ultimului, fară a ține cont de probele caracterizante prezentate,

i-a aplicat o pedeapsa contrar prevederilor legale.

- instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61,

75, 79 Cod penal, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, lipsa prejudiciului

material, de natura și lipsa gravității rezultatului produs, a altor

consecințe a infracțiunii, motivul săvârșirii și scopul urmărit, precum și

de conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii și în cursul

procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea precară de sănătate,

situația familială grea și socială a acestuia, stabilindu-i o pedeapsă

inechitabilă pentru infracțiunea comisă.

- instanța de apel nu a motivat aplicarea față de inculpat a pedepsei

cu închisoarea reală și nu s-a expus asupra stării sănătății lui Macovei

Vasile. La stabilirea pedepsei instanța, în conformitate cu prevederile art.

75 Cod penal, urma să țină cont de gravitatea infracțiunii comise, de

motivul acestuia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei asupra

corectării și reeducarea persoanei. Ca circumstanțe atenuante în acțiunile

lui Macovei Vasile sunt, recunoașterea vinovăției si căința sinceră,

contribuirea la descoperirea infracțiunii, Macovei Vasile a depus cerere

de examinare a cauzei în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală,

instanța de apel nu a ținut cont că inculpatul suferă de diabet zaharat și

nu are antecedente penale.

declarat, în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente.

În conformitate cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este

vădit neîntemeiat.

Reieșind din conținutul recursului, recurentul invocă ca temei de

casare a hotărârii instanței de apel prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 10)

Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel

6

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar și când s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, considerând

că inculpatului greșit nu i-a fost aplicată norma art. 90 Cod penal, adică

suspendarea condiționată a pedepsei cu închisoare.

La fel, Colegiul penal constată din recursul declarat, că recurentul

nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici

încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite, invocând dezacordul cu faptul

că instanța de apel nu a luat în considerație totalitatea circumstanțelor

cauzei, fapt care în opinia ultimului, indică la aplicarea nejustificată a unei

pedepse prea aspre inculpatului.

Invocând eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct.6) Cod

de procedură penală, recurentul menționează despre faptul că instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, însă afirmațiile aduse în recurs sânt de ordin general și declarative.

În aceste condiții, Colegiul penal, reieșind din practica sa constantă,

va respinge, ca nefondate, alegațiile titularului dreptului de recurs în

această parte, reiterând faptul că invocarea unor pretinse erori admise la

etapa judecării cauzei de către instanța de apel, urmează a fi precedate de

o motivare corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă a

circumstanțelor cauzei, cărora sunt subsecvente. Instanța de recurs nu

reține poziția recurentului, precum că instanța de apel nu a respectat

cerințele art.414 alin.(5) Cod de procedură penală, care obligă instanța să

se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, având în vedere că

motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și

lucrărilor dosarului care nu presupune în mod obligatoriu expunerea

amănunțită asupra tuturor elementelor de fapt menționate de părți, atâta

timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere

probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei hotărâri

motivate.

În desfășurarea aceleiași idei, instanța de recurs mai specifică că, așa

cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat soluția

adoptată în conformitate cu prevederile art.417 alin.(1) pct.8) Cod de

procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul declarat, cuprinzând și motivele pe care se

întemeiază soluția adoptată. În același context, Colegiul penal

menționează că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea

7

descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și

exigențelor din art. 6 CEDO.

Distinct de cele expuse, Colegiul penal reține că nu și-a găsit

confirmarea nici temeiul pentru recurs semnalat de către recurent și

prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, în prezenta

speță, deoarece instanța de apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată,

acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la

soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei

inculpatului și nu a admis careva erori, stabilind în privința acestuia

suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare.

Astfel, Colegiul penal menționează, că potrivit art.75 Cod penal,

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în

strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanțele de

judecată au ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele atenuante și

agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, fiindul

aplicată o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza

căruia persoana se declară vinovată.

Reieșind din faptul că, doar instanța de judecată este în măsură să

înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul

care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea

realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile

prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului

pedepsei, având în vedere categoriile pedepselor penale, expuse în Codul

penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până

la cea mai aspră - detențiune pe viață, instanțele just au concluzionat că,

numai o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute

pentru săvârșirea infracțiunii, va asigura atingerea scopului pedepsei.

Cu referire la argumentele recurentului precum că instanța de apel,

ignorând prevederile art. 61, 75 și 79 Cod penal, aplicându-i inculpatului

o pedeapsă prea aspră, care nu este una echitabilă, Colegiul penal

consideră că acestea sunt neîntemeiate, deoarece din conținutul deciziei

instanței de apel, rezultă clar motivele pentru care a fost casată sentința în

partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Macovei

Vasile, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171

alin.(4) lit. b) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa închisorii pe un termen

de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

8

În acest sens, instanța de apel a menționat că, deși inculpatul a

recunoscut vina, solicitând examinarea cauzei în baza probelor

administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de

art.3641 Cod de procedură penală, pedeapsa sub formă de închisoare pe

un termen de 5 (cinci) ani, în penitenciar de tip închis va facilita în deplină

măsură corectarea și reeducarea inculpatului, or, aplicarea unei alte

pedepse, nu va fi nici rațională și nici proporțională acțiunilor comise de

către acesta.

Ca urmare, Colegiul penal menționează și faptul că circumstanțele

la care face referire apărarea în cererea de recurs a fost luat în calcul la

aplicarea pedepsei de către instanța de apel, care la stabilirea pedepsei

închisorii, a ținut cont de personalitatea inculpatului, de faptul că acesta

a recunoscut vinovăția, se căiește sincer și a solicitat ca judecarea cauzei să

fie înfăptuită în procedura simplificată, ordine în care ia stabilit

inculpatului o pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de norma penală,

or, infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(4) lit. b) Cod penal închisoare

pe un termen de la 7 la 15 ani.

Din analiza deciziei recurate, Colegiul penal a stabilit că erorile de

drept invocate în recursul părții apărării nu și-au găsit confirmare, dat

fiind faptul că, argumentele indicate, în esență au fost abordare în decizia

instanței de apel, care la examinarea cauzei a respectat prevederile art.414

alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată

s-a pronunțat asupra tuturor aspectelor ce țin de individualizarea

pedepsei, hotărârea emisă cuprinzând motivele pe care se întemeiază

soluția, motivare pe care instanța de recurs ordinar o însușește integral

reieșind din temeinicia acesteia, acțiune ce este conformă practicii CtEDO,

expuse inclusiv în pct. 37 a hotărârii Albert c. România din 16.02.2010.

Colegiul penal reține că argumentele recurenților privind asprimea

pedepsei sunt vădit neîntemeiate, or deși recurenții au invocat incidența

temeiului de casare prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură

penală, nu au expus care prevederi concrete au fost eronat aplicate la

individualizarea pedepsei.

Prin urmare, Colegiul penal constată că, concluzia instanței de apel

corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei,

aceasta fiind motivată și aplicată în limitele legii, motiv din care se impune

soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul

Conoval Igor în numele inculpatului Macovei Vasile, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

9

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Conoval Igor în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2019, în cauza penală în

privința lui Macovei Vasile xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 05 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

10