1re-3/21 — art. 264/1 alin. 1 CP

1re-3/21 — art. 264/1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1re-3/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat

de către avocatul Ipatii Denis în numele condamnatului Cotilevici Lilian,

împotriva încheierii și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

20 mai 2020, în cauza penală în privința lui

Cotilevici Lilian xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare:

Prima instanță: 02.10.2019 – 09.03.2020;

Instanța de recurs: 07.05.2020 – 20.05.2020;

Instanța de recurs în anulare: 15.07.2020 – 20.01.2021.

A CONSTATAT :

09 martie 2020, Cotilevici Lilian a fost recunoscut vinovat și condamnat în

baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității în mărime de 200 (două sute) ore, cu

anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

A fost respinsă ca neîntemeiată cerința procurorului privind dispunerea

încasării cheltuielilor judiciare în sumă de 96,66 lei.

Cotilevici Lilian, deținând permisul de conducere nr. xxxxx, pentru categoria

„B”, eliberat la xxxxx de autoritățile competente, acționând în mod intenționat,

conștientizând caracterul social periculos al faptului de conducere al

mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat și al

consecințelor care pot surveni, încălcând prevederile pct. 14) lit. a) al

Regulamentului circulației rutiere, în conformitate cu care „conducătorului de

vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate alcoolică, care

provoacă reducerea reacției”, la 20 iulie 2019, fiind în stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat, a urcat la volanul automobilului de model „Toyota

Land Cruiser”, cu n/î xxxxx și deplasându-se pe str. A. Mateevici intersecție cu

str. Pușkin, mun. Chișinău, aproximativ ora 23:15, a fost stopat de către

colaboratorii Inspectoratului Național de Patrulare. Ulterior, fiind suspectat în

1

conducerea automobilului în stare de ebrietate alcoolică, a fost supus

examinării cu alcooltestul de model „Drager Alcotest 6810”, iar în rezultatul

testării s-a stabilit că concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat la cet.

Cotilevici Lilian este de 0,85 mg/l, ceea ce, conform prevederilor art. 13412

Cod penal, constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Acțiunile lui Cotilevici Lilian, au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (1)

Cod penal, adică conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat.

recurs, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei sentințe de achitare în

privința lui Cotilevici Lilian.

3.1. În motivarea recursului a indicat, că învinuirea incriminată

inculpatului este neîntemeiată și lipsită de suport probatoriu, aceasta fiind

înaintată cu abateri procedurale, prin ce au fost încălcate drepturile

inculpatului Cotilevici Lilian.

A menționat, că unica probă care a stat la baza pornirii cauzei penale,

precum și recunoașterea lui Cotilevici Lilian în calitate de bănuit, a fost un

tichet drager.

Astfel, a invocat că Dispensarul Republican de Narcologie este singurul

organ competent din RM, de a instrui și autoriza persoanele investite cu

dreptul de a efectua testarea alcoolscopică, inclusiv polițiștii, din care motiv a

solicitat de la Dispensarul Republican de Narcologie eliberarea informației

dacă colaboratorii de poliție Oprea Ion și Placinta Serghei au fost instruiți și

autorizați pentru efectuarea procedurii respective, la care potrivit răspunsului

nr. 01-12/1415 din data de 19 decembrie 2019, s-a comunicat că acești

colaboratori de poliție, în ultimii 5 ani, nu au trecut instruirea în cadrul

instituției și nu sunt autorizați pentru efectuarea testării alcoolscopice.

Prin urmare, consideră apărarea că tichetul Drager, care a fost pus la

baza învinuirii lui Cotilevici Lilian, urmează a fi declarat ca inadmisibil.

A mai susținut apărarea, că deși colaboratorii de poliție au stabilit că

există suspiciuni cu privire la starea de ebrietate a lui Cotilevici Lilian, aceștia

urmau să-l conducă pe inculpat la efectuarea unei examinări medicale,

obligație prevăzută în Regulamentul cu privire la modul de testare

alcoolscopică și examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și

naturii ei, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 296 din 16 aprilie 2009. Or, în

lipsa efectuării examinării medicale a lui Cotilevici Lilian, nu se confirmă

faptul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, din care

motiv cauza penală urma a fi încetată în conformitate cu art. 275 pct. 1) Cod

de procedură penală.

A mai precizat, că toate actele întocmite de către colaboratorul de poliție

Oprea Ion în seara din 20 iulie 2019, în privința lui Cotilevici Lilian, cad sub

sancțiunea nulității absolute prevăzută de art. 251 Cod de procedură penală,

întrucât în cadrul ședinței de judecată s-a stabilit cu certitudine că testul

Drager a fost efectuat nemijlocit de către colaboratorul de poliție

2

Placinta Serghei care a fost indicat în calitate de martor. Or, Placinta Serghei a

constatat presupusa abatere și acesta a solicitat actele pentru verificare de la

Cotilevici Lilian, având careva dubii cu privire la starea de ebrietate.

A indicat apărarea, că în cadrul audierii lui Oprea Ion și Placinta Serghei,

aceștia au declarat că au efectuat trei înregistrări video care nu au fost

prezentate, iar procesul-verbal de ridicare și examinare, precum și de

recunoaștere în calitate de corp delict a înregistrărilor video, urmează a fi

declarate nule, deoarece acestea sunt din data de 11 septembrie 2019, iar

CD-ul cu înregistrarea video a fost creat la 12 septembrie 2019.

A mai susținut, că în cadrul ședinței de judecată expertul

Roșioru Gheorghe a explicat faptul că nu poate fi stabilită și ebrietatea doar în

baza unui tichet Drager, întrucât starea de ebrietate poate fi stabilită doar în

urma examinării medicale, și astfel, dacă în urma testării alcoolscopice se

atestă în aerul expirat grad avansat, polițistul este obligat să conducă

persoana pentru examinarea medicală, fapt stabilit și prin Hotărârea Curții

Constituționale din 18 iulie 2016.

În acest sens, a conchis apărarea că reieșind din incertitudinile

menționate, toate dubiile urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului.

20 mai 2020, a fost respins ca nefondat recursul și menținută sentința primei

instanțe fără modificări.

4.1. În motivarea soluției pronunțate, instanța de recurs a indicat, că

prima instanță corect a stabilit fapta reieșind din probele anexate la dosar, și

just fiind încadrate acțiunile inculpatului Cotilevici Lilian în baza art. 2641

alin. (1) Cod penal, adică conducerea mijlocului de transport de către o

persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Instanța de recurs a stabilit, că deși inculpatul Cotilevici Lilian nu își

recunoaște vina în cele incriminate, vinovăția acestuia în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, se demonstrează cu

certitudine prin declarațiile martorilor Rotaru Ion, Roșioru Gheorghe,

Oprea Ion, Placinta Serghei; procesul-verbal de ridicare din 30 august 2019

(f.d. 26); procesul-verbal de examinare din 11 septembrie 2019 (f.d. 34-36);

procesul-verbal de examinare din 11 septembrie 2019 (f.d. 40-42);

procesul-verbal de examinare a obiectului (f.d. 27-31).

Astfel, instanța de recurs a indicat că prima instanță întemeiat a apreciat

critic declarațiile inculpatului Cotilevici Lilian ca fiind lipsite de veridicitate,

constatând că este o metodă a inculpatului de a se apăra și de a se eschiva de

la răspunderea penală, ceea ce reprezintă un drept al acestuia prevăzut de

art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO.

Cu referire la obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de

art. 2641 alin. (1) Cod penal, instanța de recurs a menționat că îl formează

relațiile sociale cu privire la siguranța traficului rutier, sub aspectul prohibiției

impuse conducătorilor mijloacelor de transport să conducă în stare de

ebrietate, și astfel potrivit pct. 14) lit. a) al Regulamentului circulației rutiere,

3

conducătorului de vehicul îi este interzis, printre altele, să conducă vehiculul

în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe

contraindicate, precum și sub influența preparatelor medicamentoase care

provoacă reducerea reacției.

De asemenea, referitor la latura obiectivă a acestei infracțiuni, instanța

de recurs a reținut că aceasta are următoarea structură: 1) fapta

prejudiciabilă care constă în acțiunea de conducere a mijlocului de transport

de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat

sau în stare de ebrietate produsă de substanțe narcotice, psihotrope și/sau de

alte substanțe cu efecte similare; 2) mijlocul de săvârșire a infracțiunii, și

anume – mijlocul de transport în sensul art. 132 Cod penal.

Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1)

Cod penal, se caracterizează prin intenție directă, astfel că, în speță, s-a

constatat cu certitudine că inculpatul Cotilevici Lilian a fost conștient de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și a condus mijlocul de transport,

fiind în stare de ebrietate cu grad avansat.

În ce privește subiectul infracțiunii incriminată inculpatului

Cotilevici Lilian, instanța de recurs a precizat că este persoana fizică

responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani.

Totodată, subiectul infracțiunii are calitate specială de persoană care conduce

mijlocul de transport, și astfel Cotilevici Lilian se încadrează în această

noțiune, întrucât pe numele acestuia a fost eliberat permis de conducere.

Prin urmare, instanța de recurs a conchis, că prima instanță just a

constatat că nu există careva dubii în privința probatoriului administrat, și

astfel că prin rezultatul alcooltestului „Drager” din 20 iulie 2019, se atestă că

la Cotilevici Lilian, s-a stabilit starea de ebrietate alcoolică cu concentrația de

alcool în aerul expirat de 0,85 mg/l, tichet care a fost semnat de către

Cotilevici Lilian fără a face careva obiecții și care nu a fost contestat.

În acest sens, instanța de recurs a reținut declarațiile inculpatului

Cotilevici Lilian, care în ședința de judecată, deși nu a recunoscut vinovăția

incriminată acesta a comunicat că în ziua respectivă, aproximativ la ora 13:00,

a consumat băuturi alcoolice, și anume două beri, iar alte careva băuturi

alcoolice în acea zi nu a consumat.

Instanța de recurs a apreciat ca fiind neîntemeiate alegațiile

apărătorului cu privire la inadmisibilitatea tichetului Drager, din motiv că

colaboratorii de poliție Oprea Ion și Placinta Serghei nu au trecut instruirea în

cadrul Dispensarului Republican de Narcologie și nu au fost autorizații pentru

efectuarea testării alcoolscopice.

Astfel, instanța de recurs a precizat că potrivit răspunsului

Dispensarului Republican de Narcologie nr. 01-12/1415 din 19 decembrie

2019, se atestă că colaboratorii de poliție Oprea Ion și Placinta Serghei, în

ultimii 5 ani, nu au trecut instruirea în cadrul instituției și nu au fost

autorizații pentru efectuarea testării alcoolscopice, însă prin conținutul

certificatului nr. 37/143895 din 04 iulie 2014, se constată că ofițerul de

4

patrulare Placinta Serghei a studiat Regulamentul cu privire la modul de

utilizare a mijloacelor tehnice, inclusiv a mijloacelor de măsurare și aparatajul

medical din dotarea poliției aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1139 din

18 septembrie 2003, instrucțiunile cu privire la modul de exploatare și

măsurare a vitezei mijloacelor de transport auto cu ajutorul complexelor de

măsurare și înregistrare video a vitezei mijloacelor de transport auto și

aparatelor de testare alcoolscopică „Drager 6810”, „Drager 7510”.

Fiind audiat în ședința de judecată, martorul Placinta Serghei a

menționat că a efectuat testarea „Drager”, iar în acest sens, instanța de recurs

nu a constatat careva încălcări în acțiunile agentului constatator.

Mai mult, reieșind din prevederile pct. 11) al Regulamentului cu privire

la modul de utilizare a mijloacelor tehnice, inclusiv a mijloacelor de măsurare

și aparatajul medical din dotarea poliției aprobat prin Hotărârea de Guvern

nr. 1139 din 18 septembrie 2003, instanța de recurs a conchis că agentul

constatator este obligat să conducă subiectul la o instituție medicală pentru

examinarea medicală, doar în cazul când subiectul nu este de acord cu

rezultatul testării alcoolscopice, or, în speță, martorul Oprea Ion a declarat că

în urma testării lui Cotilevici Lilian, rezultatul a fost de 0,85 mg/l, iar

inculpatul prin semnătură, a confirmat acest rezultat pe testul „Drager”, și

astfel i s-a explicat procedurile ulterioare, fiindu-i propus de a trece repetat

testul la alcoolemie cu prelevarea probelor biologice la

Dispensarul Republican de Narcologie din str. P. Rareș, 32, la care ultimul a

comunicat că nu este necesar.

Prin urmare, instanța de recurs a conchis că din materialele cauzei, nu

rezultă faptul că inculpatul Cotilevici Lilian și-ar fi manifestat dezacordul cu

rezultatul testării cu aparatul „Drager”, or, acesta nu a indicat careva obiecții

asupra acțiunilor colaboratorilor de patrulare, iar din materialele cauzei, nu

rezultă că acesta ar fi solicitat examinarea medicală în vederea confirmării sau

infirmării stării de ebrietate.

Cu referire la argumentele apărării privind nulitatea actelor procesuale

întocmite în seara de 20 iulie 2019 de către polițistul Oprea Ion, instanța de

recurs a menționat că deși agentul constatator Placinta Serghei a efectuat

nemijlocit testul „Drager”, în privința acestuia a fost eliberat certificatul care

confirmă că ultimul a fost instruit.

De asemenea, referitor la declarațiile expertului Roșioru Gheorghe

precum că în baza unui tichet Drager, nu poate fi stabilită și ebrietatea, în

acest sens, instanța de recurs a precizat, că din materialele cauzei, nu rezultă

că inculpatul Cotilevici Lilian și-a manifestat dezacordul cu rezultatul testării

„Drager”, întrucât acesta a semnat tichetul, și nu a înaintat careva obiecții în

privința acestuia, precum și nu a solicitat examinarea medicală.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de

recurs a stabilit că prima instanță a ținut cont de prevederile art. 75, 76-78

Cod penal, potrivit cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixe în Partea specială a

5

prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, prima

instanță a luat în considerație gravitatea infracțiunii săvârșite; că fapta

săvârșită prezintă un pericol cu grad avansat, care prejudiciază securitatea

circulației și a exploatării mijloacelor de transport, ca parte componentă a

securității și ordinii publice, punând în pericol viața și sănătatea cetățenilor;

motivul acesteia; personalitatea celui vinovat, care nu are antecedente penale,

și nu se află la evidența medicului psihiatru sau narcolog; lipsa

circumstanțelor agravante și prezența circumstanțelor atenuante – săvârșirea

pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare și săvârșirea de către o persoană

care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 ani.

Astfel, instanța de recurs a constatat că prima instanță corect a conchis

în privința stabilirii pedepsei penale inculpatului Cotilevici Lilian sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 200 ore, cu anularea

dreptului de a conducere mijloace de transport, considerând că această

pedeapsă va atinge scopul sancțiunii penale de restabilire a echității sociale,

de corectare a inculpatului, precum și de prevenire de săvârșirea de noi

infracțiuni, atât din partea inculpatului, precum și din partea altor persoane.

decizia instanței de recurs din 20 mai 2020 cu recurs în anulare, solicitând

casarea acestora cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de recurs.

5.1. În argumentarea recursului menționează, că instanța de recurs

neîntemeiat a respins demersul cu privire la dispunerea efectuării unei

expertize medico-legale, din motiv că în instanța de recurs nu pot fi

administrate noi probe, or, administrarea acestei probe a fost solicitată și în

cadrul ședinței primei instanțe, care la fel a fost respinsă.

Susține că administrarea acestei probe este necesară, deoarece în cadrul

ședinței de judecată, specialistul Roșioru Gheorghe a comunicat că nu poate fi

stabilită starea de ebrietate doar în baza unui tichet Drager, întrucât faptul dat

poate fi stabilit doar în urma examinării medicale.

Indică apărarea, că dacă în urma testării alcoolscopice se atestă în aerul

expirat, grad avansat de ebrietate, polițistul este obligat să conducă persoana

pentru examinarea medicală, fapt stabilit și prin Hotărârea Curții

Constituționale din 18 iulie 2016.

De asemenea, precizează că polițiștii trebuie să treacă instruirea în

cadrul Dispensarului Republican de Narcologie, care este unicul organ

competent în acest sens.

Mai susține că prima instanță, în sentință nu face referire la explicațiile

specialistului Roșioru Gheorghe date în cadrul ședinței de judecată, deși în

baza acestora a fost respins demersul privind dispunerea efectuării expertizei

judiciare.

Consideră apărarea că acest viciu fundamental a afectat soluția în cauză

și a fost condamnată o persoană pentru o faptă care nu a fost consumată.

6

Mai indică că atât prima instanță, precum și instanța de recurs au comis

încălcări grave în ceea ce privește că polițiștii pot să dețină concomitent

calitatea de agenți constatatori și calitatea de martori; faptul că certificatul

nr. 37/143895 eliberat lui Placinta Serghei, a fost reținut ca fiind un act valabil

contrar Legii nr. 131 din 07 iunie 2007 privind siguranța traficului rutier; a

fost pus în sarcina inculpatului obligația polițiștilor de a conduce persoana la

Dispensarul Republican de Narcologie; constatarea refuzului de a trece

examinarea medicală ca fiind o acceptare a rezultatelor testului.

declarat, pe baza materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate,

Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității acestuia, din

următoarele raționamente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de

drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea

Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova

despre depunerea cererii.

Conform art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, recursul în anulare

este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul

articol sau este declarat repetat.

În sensul art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciul fundamental în

cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, reprezintă

încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate

internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Astfel, una dintre cerințele primordiale pentru declararea recursului în

anulare este motivarea acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de

drept comise în cadrul procedurii precedente, care să cadă sub incidența

noțiunii de viciu fundamental.

Potrivit art. 456 alin. (1) Cod de procedură penală, în coroborare cu

art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea recursului în anulare declarat, în cazul în care se constată că

acesta este vădit neîntemeiat. Soluția instanței prin care se dispune

inadmisibilitatea recursului în anulare, din motiv că este vădit neîntemeiat,

este precedată de verificarea temeiurilor de casare invocate de parte, în

raport cu actele dosarului, drept urmare constatându-se că actul recurat este

conform legii, fără a prezenta vreo carență de natură să-l afecteze și să

genereze desființarea acestuia.

Prezintă relevanță și specificarea că instanța de recurs în anulare la

această etapă a procedurilor nu declanșează un control asupra fondului

cauzei, nu dă o nouă apreciere probelor administrate și cercetate și nu verifică

argumentele care nu au fost obiect de cercetare în cadrul etapelor precedente

de judecare a cauzei, ci verifică dacă în hotărârile adoptate nu a fost admis

7

vreun viciu fundamental de natură să determine casarea soluției devenite

irevocabile, adoptate pe caz.

Așadar, analizând argumentele recursului în anulare declarat, prin

prisma sensului atribuit de legislația procesuală penală a noțiunii de viciu

fundamental, Colegiul penal consideră că titularul cererii de recurs în anulare

nu a adus argumente care s-ar încadra în acest concept și care ar afecta

hotărârile atacate.

Reieșind din textul recursului în anulare declarat, Colegiul penal

constată că apărarea invocă în calitate de viciu fundamental care a afectat

decizia contestată, faptul că Cotilevici Lilian neîntemeiat a fost condamnat de

către instanțele de fond pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641

alin. (1) Cod penal, considerând că în acest sens că instanțele judecătorești nu

au ținut cont de faptul că efectuarea testării alcoolscopice a fost înfăptuită de o

persoană neinstruită în acest sens și că rezultatul testului „Drager” nu este

suficient pentru stabilirea vinovăției condamnatului.

Însă cu referire la aceste argumente, Colegiul penal reține că atât prima

instanță cât și instanța de recurs, au remarcat că prin conținutul certificatului

nr. 37/143895 din 04 iulie 2014, se constată că ofițerul de patrulare

Placinta Serghei a studiat Regulamentul cu privire la modul de utilizare a

mijloacelor tehnice, inclusiv a mijloacelor de măsurare și aparatajul medical

din dotarea poliției aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1139 din

18 septembrie 2003, instrucțiunile cu privire la modul de exploatare și

măsurare a vitezei mijloacelor de transport auto cu ajutorul complexelor de

măsurare și înregistrare video a vitezei mijloacelor de transport auto și

aparatelor de testare alcoolscopică „Drager 6810”, „Drager 7510”.

Totodată, potrivit prevederile pct. 11) al Regulamentului cu privire la

modul de utilizare a mijloacelor tehnice, inclusiv a mijloacelor de măsurare și

aparatajul medical din dotarea poliției aprobat prin Hotărârea de Guvern

nr. 1139 din 18 septembrie 2003, instanța de recurs a conchis că agentul

constatator este obligat să conducă subiectul la o instituție medicală pentru

examinarea medicală, doar în cazul când subiectul nu este de acord cu

rezultatul testării alcoolscopice, or, în speță, martorul Oprea Ion a declarat că

în urma testării lui Cotilevici Lilian, rezultatul a fost de 0,85 mg/l, iar

inculpatul prin semnătură, a confirmat acest rezultat pe testul „Drager”, și

astfel i s-a explicat procedurile ulterioare, fiindu-i propus de a trece repetat

testul la alcoolemie cu prelevarea probelor biologice la Dispensarul

Republican de Narcologie din str. P. Rareș, 32, la care ultimul a comunicat că

nu este necesar.

Mai mult, deși nu a recunoscut vinovăția, Cotilevici Lilian, a recunoscut

că în ziua respectivă, aproximativ la ora 13:00, a consumat băuturi alcoolice, și

anume două beri, iar alte careva băuturi alcoolice în acea zi nu a consumat.

Însă, reieșind din semnificația juridică atribuită noțiunii de viciu

fundamental, se menționează, că argumentele invocate de apărare pe care

acesta le încadrează în conceptului de „viciu fundamental”, nu sunt incidente

8

la caz și nu pot servi temei de admitere a recursului în anulare, or din

materialele dosarului rezultă cert motivele pentru care instanțele de judecată

au optat pentru soluția adoptată.

Astfel, modalitatea de apreciere a probelor în modul propus de către

apărare nu se încadrează în noțiunea de viciu fundamental care ar constitui

temei de intervenire în procedura precedentă.

Potrivit art. 27 alin. (1), 448 Cod de procedură penală, judecătorul

apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma

cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de recurs verifică legalitatea

hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei.

Deci, activitatea privind aprecierea sau reaprecierea probelor și a

circumstanțelor cauzei, este o competență și prerogativă legală a instanței

judecătorești, și invocarea în cadrul unui recurs în anulare doar a aprecierii

probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune

apărarea este una lipsită de orice suport juridic, și nu constituie în sine un

viciu fundamental de natură să afecteze o hotărâre irevocabilă.

Colegiul penal reține că, instanța de recurs a respectat normele

procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, corect

concluzionând în privința vinovăției inculpatului Cotilevici Lilian în fapta

incriminată, și just fiind încadrate acțiunile acestuia în baza art. 2641 alin. (1)

Cod penal.

Mai mult, esența criticilor aduse în recursul în anulare au constituit

obiect al examinării în cadrul instanței de recurs, asupra cărora instanța s-a

expus, motivându-și detaliat soluția potrivit pct. 4 al prezentei decizii.

Colegiul penal menționează faptul că principiul securității raporturilor

juridice, consfințit în art. 6 din Convenție, cere inter alia ca, atunci când

instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor

să nu mai poată fi pusă în discuție (hotărârea Roșca vs Republica Moldova

nr. 6267/02, § 24, din 22 martie 2005; Mitropolia Basarabiei și Parohia

Nașterea Maicii Domnului vs Republica Moldova, nr. 65637/10, din

01 octombrie 2019), iar potrivit dispozițiilor art. 4§2 din Protocolul 7 CEDO,

redeschiderea procesului, conform legii și procedurii penale a statului

respectiv, poate fi efectuată, dacă fapte noi ori recent descoperite sau un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze

hotărârea pronunțată.

Prin urmare, Colegiul penal constată, că hotărârea contestată nu este

afectată de un careva viciu fundamental, fiind în conformitate cu prevederile

legale și această hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă

capătă putere de lucru judecat, ce produce o cauză de împiedicare a pornirii,

continuării, judecării cauzei penale ori redeschiderii acesteia.

Așadar, Colegiul penal conchide că la examinarea prezentului recurs în

anulare, nu s-au constatat erori de drept comise de către instanța de recurs, ce

9

ar indica la prezența unui viciu fundamental în cauză care ar afecta hotărârea

irevocabilă, iar existența unei alte păreri a apărării asupra circumstanțelor

cauzei și probatoriului administrat la dosar, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cazului.

În atare circumstanțe, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului

în anulare, din motiv că este vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul

Ipatii Denis în numele condamnatului Cotilevici Lilian, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2020, în cauza penală în

privința lui Cotilevici Lilian xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată, pronunțată la 05 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

10