1re-3/21 — Art. 264/1 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 09 martie 2020, Cotilevici Lilian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 200 (două sute) ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. A fost respinsă ca neîntemeiată cerința procurorului privind dispunerea încasării cheltuielilor judiciare în sumă de 96,66 lei.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Cotilevici Lilian, deținând permisul de conducere nr. xxxxx, pentru categoria „B”, eliberat la xxxxx de autoritățile competente, acționând în mod intenționat, conștientizând caracterul social periculos al faptului de conducere al mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat și al consecințelor care pot surveni, încălcând prevederile pct. 14) lit. a) al Regulamentului circulației rutiere, în conformitate cu care „conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate alcoolică, care provoacă reducerea reacției”, la 20 iulie 2019, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, a urcat la volanul automobilului de model „Toyota Land Cruiser”, cu n/î xxxxx și deplasându-se pe str. A. Mateevici intersecție cu str. Pușkin, mun. Chișinău, aproximativ ora 23:15, a fost stopat de către colaboratorii Inspectoratului Național de Patrulare. Ulterior, fiind suspectat în 1 conducerea automobilului în stare de ebrietate alcoolică, a fost supus examinării cu alcooltestul de model „Drager Alcotest 6810”, iar în rezultatul testării s-a stabilit că concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat la cet. Cotilevici Lilian este de 0,85 mg/l, ceea ce, conform prevederilor art. 13412 Cod penal, constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Acțiunile lui Cotilevici Lilian, au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, adică conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Avocatul Ipatii Denis în numele inculpatului, a contestat sentința cu recurs, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei sentințe de achitare în privința lui Cotilevici Lilian. 3.1. În motivarea recursului a indicat, că învinuirea incriminată inculpatului este neîntemeiată și lipsită de suport probatoriu, aceasta fiind înaintată cu abateri procedurale, prin ce au fost încălcate drepturile inculpatului Cotilevici Lilian. A menționat, că unica probă care a stat la baza pornirii cauzei penale, precum și recunoașterea lui Cotilevici Lilian în calitate de bănuit, a fost un tichet drager. Astfel, a invocat că Dispensarul Republican de Narcologie este singurul organ competent din RM, de a instrui și autoriza persoanele investite cu dreptul de a efectua testarea alcoolscopică, inclusiv polițiștii, din care motiv a solicitat de la Dispensarul Republican de Narcologie eliberarea informației dacă colaboratorii de poliție Oprea Ion și Placinta Serghei au fost instruiți și autorizați pentru efectuarea procedurii respective, la care potrivit răspunsului nr. 01-12/1415 din data de 19 decembrie 2019, s-a comunicat că acești colaboratori de poliție, în ultimii 5 ani, nu au trecut instruirea în cadrul instituției și nu sunt autorizați pentru efectuarea testării alcoolscopice. Prin urmare, consideră apărarea că tichetul Drager, care a fost pus la baza învinuirii lui Cotilevici Lilian, urmează a fi declarat ca inadmisibil. A mai susținut apărarea, că deși colaboratorii de poliție au stabilit că există suspiciuni cu privire la starea de ebrietate a lui Cotilevici Lilian, aceștia urmau să-l conducă pe inculpat la efectuarea unei examinări medicale, obligație prevăzută în Regulamentul cu privire la modul de testare alcoolscopică și examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 296 din 16 aprilie 2009. Or, în lipsa efectuării examinării medicale a lui Cotilevici Lilian, nu se confirmă faptul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, din care motiv cauza penală urma a fi încetată în conformitate cu art. 275 pct. 1) Cod de procedură penală. A mai precizat, că toate actele întocmite de către colaboratorul de poliție Oprea Ion în seara din 20 iulie 2019, în privința lui Cotilevici Lilian, cad sub sancțiunea nulității absolute prevăzută de art. 251 Cod de procedură penală, întrucât în cadrul ședinței de judecată s-a stabilit cu certitudine că testul Drager a fost efectuat nemijlocit de către colaboratorul de poliție 2 Placinta Serghei care a fost indicat în calitate de martor. Or, Placinta Serghei a constatat presupusa abatere și acesta a solicitat actele pentru verificare de la Cotilevici Lilian, având careva dubii cu privire la starea de ebrietate. A indicat apărarea, că în cadrul audierii lui Oprea Ion și Placinta Serghei, aceștia au declarat că au efectuat trei înregistrări video care nu au fost prezentate, iar procesul-verbal de ridicare și examinare, precum și de recunoaștere în calitate de corp delict a înregistrărilor video, urmează a fi declarate nule, deoarece acestea sunt din data de 11 septembrie 2019, iar CD-ul cu înregistrarea video a fost creat la 12 septembrie 2019. A mai susținut, că în cadrul ședinței de judecată expertul Roșioru Gheorghe a explicat faptul că nu poate fi stabilită și ebrietatea doar în baza unui tichet Drager, întrucât starea de ebrietate poate fi stabilită doar în urma examinării medicale, și astfel, dacă în urma testării alcoolscopice se atestă în aerul expirat grad avansat, polițistul este obligat să conducă persoana pentru examinarea medicală, fapt stabilit și prin Hotărârea Curții Constituționale din 18 iulie 2016. În acest sens, a conchis apărarea că reieșind din incertitudinile menționate, toate dubiile urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2020, a fost respins ca nefondat recursul și menținută sentința primei instanțe fără modificări. 4.1. În motivarea soluției pronunțate, instanța de recurs a indicat, că prima instanță corect a stabilit fapta reieșind din probele anexate la dosar, și just fiind încadrate acțiunile inculpatului Cotilevici Lilian în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, adică conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Instanța de recurs a stabilit, că deși inculpatul Cotilevici Lilian nu își recunoaște vina în cele incriminate, vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, se demonstrează cu certitudine prin declarațiile martorilor Rotaru Ion, Roșioru Gheorghe, Oprea Ion, Placinta Serghei; procesul-verbal de ridicare din 30 august 2019 (f.d. 26); procesul-verbal de examinare din 11 septembrie 2019 (f.d. 34-36); procesul-verbal de examinare din 11 septembrie 2019 (f.d. 40-42); procesul-verbal de examinare a obiectului (f.d. 27-31). Astfel, instanța de recurs a indicat că prima instanță întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului Cotilevici Lilian ca fiind lipsite de veridicitate, constatând că este o metodă a inculpatului de a se apăra și de a se eschiva de la răspunderea penală, ceea ce reprezintă un drept al acestuia prevăzut de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO. Cu referire la obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, instanța de recurs a menționat că îl formează relațiile sociale cu privire la siguranța traficului rutier, sub aspectul prohibiției impuse conducătorilor mijloacelor de transport să conducă în stare de ebrietate, și astfel potrivit pct. 14) lit. a) al Regulamentului circulației rutiere, 3 conducătorului de vehicul îi este interzis, printre altele, să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, precum și sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției. De asemenea, referitor la latura obiectivă a acestei infracțiuni, instanța de recurs a reținut că aceasta are următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea de conducere a mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de substanțe narcotice, psihotrope și/sau de alte substanțe cu efecte similare; 2) mijlocul de săvârșire a infracțiunii, și anume – mijlocul de transport în sensul art. 132 Cod penal. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, se caracterizează prin intenție directă, astfel că, în speță, s-a constatat cu certitudine că inculpatul Cotilevici Lilian a fost conștient de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și a condus mijlocul de transport, fiind în stare de ebrietate cu grad avansat. În ce privește subiectul infracțiunii incriminată inculpatului Cotilevici Lilian, instanța de recurs a precizat că este persoana fizică responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani. Totodată, subiectul infracțiunii are calitate specială de persoană care conduce mijlocul de transport, și astfel Cotilevici Lilian se încadrează în această noțiune, întrucât pe numele acestuia a fost eliberat permis de conducere. Prin urmare, instanța de recurs a conchis, că prima instanță just a constatat că nu există careva dubii în privința probatoriului administrat, și astfel că prin rezultatul alcooltestului „Drager” din 20 iulie 2019, se atestă că la Cotilevici Lilian, s-a stabilit starea de ebrietate alcoolică cu concentrația de alcool în aerul expirat de 0,85 mg/l, tichet care a fost semnat de către Cotilevici Lilian fără a face careva obiecții și care nu a fost contestat. În acest sens, instanța de recurs a reținut declarațiile inculpatului Cotilevici Lilian, care în ședința de judecată, deși nu a recunoscut vinovăția incriminată acesta a comunicat că în ziua respectivă, aproximativ la ora 13:00, a consumat băuturi alcoolice, și anume două beri, iar alte careva băuturi alcoolice în acea zi nu a consumat. Instanța de recurs a apreciat ca fiind neîntemeiate alegațiile apărătorului cu privire la inadmisibilitatea tichetului Drager, din motiv că colaboratorii de poliție Oprea Ion și Placinta Serghei nu au trecut instruirea în cadrul Dispensarului Republican de Narcologie și nu au fost autorizații pentru efectuarea testării alcoolscopice. Astfel, instanța de recurs a precizat că potrivit răspunsului Dispensarului Republican de Narcologie nr. 01-12/1415 din 19 decembrie 2019, se atestă că colaboratorii de poliție Oprea Ion și Placinta Serghei, în ultimii 5 ani, nu au trecut instruirea în cadrul instituției și nu au fost autorizații pentru efectuarea testării alcoolscopice, însă prin conținutul certificatului nr. 37/143895 din 04 iulie 2014, se constată că ofițerul de 4 patrulare Placinta Serghei a studiat Regulamentul cu privire la modul de utilizare a mijloacelor tehnice, inclusiv a mijloacelor de măsurare și aparatajul medical din dotarea poliției aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1139 din 18 septembrie 2003, instrucțiunile cu privire la modul de exploatare și măsurare a vitezei mijloacelor de transport auto cu ajutorul complexelor de măsurare și înregistrare video a vitezei mijloacelor de transport auto și aparatelor de testare alcoolscopică „Drager 6810”, „Drager 7510”. Fiind audiat în ședința de judecată, martorul Placinta Serghei a menționat că a efectuat testarea „Drager”, iar în acest sens, instanța de recurs nu a constatat careva încălcări în acțiunile agentului constatator. Mai mult, reieșind din prevederile pct. 11) al Regulamentului cu privire la modul de utilizare a mijloacelor tehnice, inclusiv a mijloacelor de măsurare și aparatajul medical din dotarea poliției aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1139 din 18 septembrie 2003, instanța de recurs a conchis că agentul constatator este obligat să conducă subiectul la o instituție medicală pentru examinarea medicală, doar în cazul când subiectul nu este de acord cu rezultatul testării alcoolscopice, or, în speță, martorul Oprea Ion a declarat că în urma testării lui Cotilevici Lilian, rezultatul a fost de 0,85 mg/l, iar inculpatul prin semnătură, a confirmat acest rezultat pe testul „Drager”, și astfel i s-a explicat procedurile ulterioare, fiindu-i propus de a trece repetat testul la alcoolemie cu prelevarea probelor biologice la Dispensarul Republican de Narcologie din str. P. Rareș, 32, la care ultimul a comunicat că nu este necesar. Prin urmare, instanța de recurs a conchis că din materialele cauzei, nu rezultă faptul că inculpatul Cotilevici Lilian și-ar fi manifestat dezacordul cu rezultatul testării cu aparatul „Drager”, or, acesta nu a indicat careva obiecții asupra acțiunilor colaboratorilor de patrulare, iar din materialele cauzei, nu rezultă că acesta ar fi solicitat examinarea medicală în vederea confirmării sau infirmării stării de ebrietate. Cu referire la argumentele apărării privind nulitatea actelor procesuale întocmite în seara de 20 iulie 2019 de către polițistul Oprea Ion, instanța de recurs a menționat că deși agentul constatator Placinta Serghei a efectuat nemijlocit testul „Drager”, în privința acestuia a fost eliberat certificatul care confirmă că ultimul a fost instruit. De asemenea, referitor la declarațiile expertului Roșioru Gheorghe precum că în baza unui tichet Drager, nu poate fi stabilită și ebrietatea, în acest sens, instanța de recurs a precizat, că din materialele cauzei, nu rezultă că inculpatul Cotilevici Lilian și-a manifestat dezacordul cu rezultatul testării „Drager”, întrucât acesta a semnat tichetul, și nu a înaintat careva obiecții în privința acestuia, precum și nu a solicitat examinarea medicală. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de recurs a stabilit că prima instanță a ținut cont de prevederile art. 75, 76-78 Cod penal, potrivit cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixe în Partea specială a 5 prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, prima instanță a luat în considerație gravitatea infracțiunii săvârșite; că fapta săvârșită prezintă un pericol cu grad avansat, care prejudiciază securitatea circulației și a exploatării mijloacelor de transport, ca parte componentă a securității și ordinii publice, punând în pericol viața și sănătatea cetățenilor; motivul acesteia; personalitatea celui vinovat, care nu are antecedente penale, și nu se află la evidența medicului psihiatru sau narcolog; lipsa circumstanțelor agravante și prezența circumstanțelor atenuante – săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare și săvârșirea de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 ani. Astfel, instanța de recurs a constatat că prima instanță corect a conchis în privința stabilirii pedepsei penale inculpatului Cotilevici Lilian sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 200 ore, cu anularea dreptului de a conducere mijloace de transport, considerând că această pedeapsă va atinge scopul sancțiunii penale de restabilire a echității sociale, de corectare a inculpatului, precum și de prevenire de săvârșirea de noi infracțiuni, atât din partea inculpatului, precum și din partea altor persoane.

Avocatul Ipatii Denis în numele condamnatului, contestă încheierea și decizia instanței de recurs din 20 mai 2020 cu recurs în anulare, solicitând casarea acestora cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de recurs. 5.1. În argumentarea recursului menționează, că instanța de recurs neîntemeiat a respins demersul cu privire la dispunerea efectuării unei expertize medico-legale, din motiv că în instanța de recurs nu pot fi administrate noi probe, or, administrarea acestei probe a fost solicitată și în cadrul ședinței primei instanțe, care la fel a fost respinsă. Susține că administrarea acestei probe este necesară, deoarece în cadrul ședinței de judecată, specialistul Roșioru Gheorghe a comunicat că nu poate fi stabilită starea de ebrietate doar în baza unui tichet Drager, întrucât faptul dat poate fi stabilit doar în urma examinării medicale. Indică apărarea, că dacă în urma testării alcoolscopice se atestă în aerul expirat, grad avansat de ebrietate, polițistul este obligat să conducă persoana pentru examinarea medicală, fapt stabilit și prin Hotărârea Curții Constituționale din 18 iulie 2016. De asemenea, precizează că polițiștii trebuie să treacă instruirea în cadrul Dispensarului Republican de Narcologie, care este unicul organ competent în acest sens. Mai susține că prima instanță, în sentință nu face referire la explicațiile specialistului Roșioru Gheorghe date în cadrul ședinței de judecată, deși în baza acestora a fost respins demersul privind dispunerea efectuării expertizei judiciare. Consideră apărarea că acest viciu fundamental a afectat soluția în cauză și a fost condamnată o persoană pentru o faptă care nu a fost consumată. 6 Mai indică că atât prima instanță, precum și instanța de recurs au comis încălcări grave în ceea ce privește că polițiștii pot să dețină concomitent calitatea de agenți constatatori și calitatea de martori; faptul că certificatul nr. 37/143895 eliberat lui Placinta Serghei, a fost reținut ca fiind un act valabil contrar Legii nr. 131 din 07 iunie 2007 privind siguranța traficului rutier; a fost pus în sarcina inculpatului obligația polițiștilor de a conduce persoana la Dispensarul Republican de Narcologie; constatarea refuzului de a trece examinarea medicală ca fiind o acceptare a rezultatelor testului.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, pe baza materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele raționamente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Conform art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat. În sensul art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciul fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, reprezintă încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Astfel, una dintre cerințele primordiale pentru declararea recursului în anulare este motivarea acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de drept comise în cadrul procedurii precedente, care să cadă sub incidența noțiunii de viciu fundamental. Potrivit art. 456 alin. (1) Cod de procedură penală, în coroborare cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare declarat, în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Soluția instanței prin care se dispune inadmisibilitatea recursului în anulare, din motiv că este vădit neîntemeiat, este precedată de verificarea temeiurilor de casare invocate de parte, în raport cu actele dosarului, drept urmare constatându-se că actul recurat este conform legii, fără a prezenta vreo carență de natură să-l afecteze și să genereze desființarea acestuia. Prezintă relevanță și specificarea că instanța de recurs în anulare la această etapă a procedurilor nu declanșează un control asupra fondului cauzei, nu dă o nouă apreciere probelor administrate și cercetate și nu verifică argumentele care nu au fost obiect de cercetare în cadrul etapelor precedente de judecare a cauzei, ci verifică dacă în hotărârile adoptate nu a fost admis 7 vreun viciu fundamental de natură să determine casarea soluției devenite irevocabile, adoptate pe caz. Așadar, analizând argumentele recursului în anulare declarat, prin prisma sensului atribuit de legislația procesuală penală a noțiunii de viciu fundamental, Colegiul penal consideră că titularul cererii de recurs în anulare nu a adus argumente care s-ar încadra în acest concept și care ar afecta hotărârile atacate. Reieșind din textul recursului în anulare declarat, Colegiul penal constată că apărarea invocă în calitate de viciu fundamental care a afectat decizia contestată, faptul că Cotilevici Lilian neîntemeiat a fost condamnat de către instanțele de fond pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, considerând că în acest sens că instanțele judecătorești nu au ținut cont de faptul că efectuarea testării alcoolscopice a fost înfăptuită de o persoană neinstruită în acest sens și că rezultatul testului „Drager” nu este suficient pentru stabilirea vinovăției condamnatului. Însă cu referire la aceste argumente, Colegiul penal reține că atât prima instanță cât și instanța de recurs, au remarcat că prin conținutul certificatului nr. 37/143895 din 04 iulie 2014, se constată că ofițerul de patrulare Placinta Serghei a studiat Regulamentul cu privire la modul de utilizare a mijloacelor tehnice, inclusiv a mijloacelor de măsurare și aparatajul medical din dotarea poliției aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1139 din 18 septembrie 2003, instrucțiunile cu privire la modul de exploatare și măsurare a vitezei mijloacelor de transport auto cu ajutorul complexelor de măsurare și înregistrare video a vitezei mijloacelor de transport auto și aparatelor de testare alcoolscopică „Drager 6810”, „Drager 7510”. Totodată, potrivit prevederile pct. 11) al Regulamentului cu privire la modul de utilizare a mijloacelor tehnice, inclusiv a mijloacelor de măsurare și aparatajul medical din dotarea poliției aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1139 din 18 septembrie 2003, instanța de recurs a conchis că agentul constatator este obligat să conducă subiectul la o instituție medicală pentru examinarea medicală, doar în cazul când subiectul nu este de acord cu rezultatul testării alcoolscopice, or, în speță, martorul Oprea Ion a declarat că în urma testării lui Cotilevici Lilian, rezultatul a fost de 0,85 mg/l, iar inculpatul prin semnătură, a confirmat acest rezultat pe testul „Drager”, și astfel i s-a explicat procedurile ulterioare, fiindu-i propus de a trece repetat testul la alcoolemie cu prelevarea probelor biologice la Dispensarul Republican de Narcologie din str. P. Rareș, 32, la care ultimul a comunicat că nu este necesar. Mai mult, deși nu a recunoscut vinovăția, Cotilevici Lilian, a recunoscut că în ziua respectivă, aproximativ la ora 13:00, a consumat băuturi alcoolice, și anume două beri, iar alte careva băuturi alcoolice în acea zi nu a consumat. Însă, reieșind din semnificația juridică atribuită noțiunii de viciu fundamental, se menționează, că argumentele invocate de apărare pe care acesta le încadrează în conceptului de „viciu fundamental”, nu sunt incidente 8 la caz și nu pot servi temei de admitere a recursului în anulare, or din materialele dosarului rezultă cert motivele pentru care instanțele de judecată au optat pentru soluția adoptată. Astfel, modalitatea de apreciere a probelor în modul propus de către apărare nu se încadrează în noțiunea de viciu fundamental care ar constitui temei de intervenire în procedura precedentă. Potrivit art. 27 alin. (1), 448 Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei. Deci, activitatea privind aprecierea sau reaprecierea probelor și a circumstanțelor cauzei, este o competență și prerogativă legală a instanței judecătorești, și invocarea în cadrul unui recurs în anulare doar a aprecierii probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este una lipsită de orice suport juridic, și nu constituie în sine un viciu fundamental de natură să afecteze o hotărâre irevocabilă. Colegiul penal reține că, instanța de recurs a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, corect concluzionând în privința vinovăției inculpatului Cotilevici Lilian în fapta incriminată, și just fiind încadrate acțiunile acestuia în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal. Mai mult, esența criticilor aduse în recursul în anulare au constituit obiect al examinării în cadrul instanței de recurs, asupra cărora instanța s-a expus, motivându-și detaliat soluția potrivit pct. 4 al prezentei decizii. Colegiul penal menționează faptul că principiul securității raporturilor juridice, consfințit în art. 6 din Convenție, cere inter alia ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (hotărârea Roșca vs Republica Moldova nr. 6267/02, § 24, din 22 martie 2005; Mitropolia Basarabiei și Parohia Nașterea Maicii Domnului vs Republica Moldova, nr. 65637/10, din 01 octombrie 2019), iar potrivit dispozițiilor art. 4§2 din Protocolul 7 CEDO, redeschiderea procesului, conform legii și procedurii penale a statului respectiv, poate fi efectuată, dacă fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată. Prin urmare, Colegiul penal constată, că hotărârea contestată nu este afectată de un careva viciu fundamental, fiind în conformitate cu prevederile legale și această hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă capătă putere de lucru judecat, ce produce o cauză de împiedicare a pornirii, continuării, judecării cauzei penale ori redeschiderii acesteia. Așadar, Colegiul penal conchide că la examinarea prezentului recurs în anulare, nu s-au constatat erori de drept comise de către instanța de recurs, ce 9 ar indica la prezența unui viciu fundamental în cauză care ar afecta hotărârea irevocabilă, iar existența unei alte păreri a apărării asupra circumstanțelor cauzei și probatoriului administrat la dosar, nu poate servi temei pentru reexaminarea cazului. În atare circumstanțe, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare, din motiv că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Ipatii Denis în numele condamnatului Cotilevici Lilian, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2020, în cauza penală în privința lui Cotilevici Lilian xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată, pronunțată la 05 martie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 10