1ra-168/21 — art. 78, 354 Cod contraventional

1ra-168/21 — art. 78, 354 Cod contraventional (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1895/2020

1ra-168/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Victor Boico, Nadejda Toma

judecând, în lipsa părților, recursurile ordinare declarate de către inculpat și de

către părțile vătămate Anatol Mătăsaru și Maria Olar, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2020, în cauza penală

prindu-l pe

Manuilenco Alexandru XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

a c o n s t a t a t:

Manuilenco Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției

prevăzute de art. 78 și 354 Cod contravențional, fiind eliberat de răspundere

contravențională în legătură cu expirarea termenului general de prescripție.

Manuilenco Alexandru, la 28 septembrie 2018, aproximativ la orele 15.45, în timp ce se

afla la intrarea în curtea blocului Consiliului Superior al Magistraturii, amplasat în

mun. Chișinău, str. M. Eminescu, 5, apropiindu-se de Olari Maria, care în acel

moment protesta pașnic, exprimându-și dezacordul referitor la comportamentul unui

angajat al Consiliului Superior al Magistraturii, a apucat-o pe aceasta de gât, târând-o

într-o parte, cauzîndu-i leziuni corporale sub formă de echimoză la nivelul brațului

sting și la nivelul degetului doi mâna dreaptă, leziuni care se referă la vătămare

corporală neînsemnată.

Tot el, la 28 septembrie 2018, aproximativ la orele 16:30 în timp ce se afla la

intrarea în curtea blocului Consiliului Superior al Magistraturii, amplasat în mun.

Chișinău, str. M. Eminescu, 5, care constituie loc public, în momentul în care

1

Mătăsaru Anatolie, care avea în mână o cameră video cu care efectua filmarea, l-a

agresat, l-a apucat de geanta care o avea pe umăr și i-a smuls-o, după care s-a

îndreptat în direcția Consiliului Superior al Magistraturii. La intrarea în incinta

blocului, fiind urmărit de către Mătăsaru Anatolie care solicita restituirea genții,

Manuilenco Alexandru i-a restituit geanta direct în mână.

3.1. Partea vătămată Mătăsaru Anatol, care a solicitat admiterea acestuia,

casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 14 februarie 2020 și

pronunțarea unei noi sentințe prin prisma legislației în vigoare.

În motivarea cererii de apel a invocat că, la examinarea cauzei în fond, instanța

de judecată eronat a apreciat probele prezentat și a folosit ilegal acest fapt în a

respinge cererea sa de a-i fi restituit prejudiciul material și moral de la inculpatul

Manuilenco Alexandru.

Prin urmare, a indicat că, instanța de judecată nu a dat o apreciere imaginilor

video unde sunt clare acțiunile agresorului când îl deposedează de rucsac apoi mai îl

aruncă, or, în acel moment i-a fost deteriorat aparatul foto de model „SONY”. Mai

mult decât atât, judecătorul la examinarea probelor în instanță a ignorat acest fapt,

făcând referință la o altă cameră de luat vederi de model „JVC” pe care dânsul o avea

în mână și filma în timpul agresiunii.

3.2. Avocatul Tampei Tatiana în numele părții vătămate Mătăsaru Anatol, prin

care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 14

februarie 2020, în partea stabilirii vinovăției și pedepsei inculpatului, încasarea în

beneficiul părții vătămate Anatol Mătăsaru din contul inculpatului a contravalorii

camerei de luat vederi de model „Video Sony DSC” în sumă de 200 dolari și 5000 lei a

telefonului mobil de model „General Mobile 5 plus black”, 290 lei cheltuieli pentru

diagnosticarea deteriorărilor bunurilor distruse de inculpat la centrul specializat în

tehnică; încasarea prejudiciului moral în sumă de 20000 lei.

În susținerea cerințelor sale, avocatul a indicat că, instanța de fond eronat a

constat că inculpatul nu a adus un prejudiciu material și camera video nu a fost

deteriorată de inculpat, invocând faptul că despre existența camerei în geanta lui

Mătăsaru Anatol acesta nu cunoștea. Cu privire la faptul dacă cunoștea sau nu,

instanța urma să constate că prejudiciul material a fost provocat ca rezultat a

acțiunilor inculpatului care nu avea dreptul de a aplica forța fizică în privința părții

vătămate Matasaru Anatol și nici în privința bunurilor acestuia, cum ar fi rucsacul.

La fel, a menționat că, chiar dacă și constată instanța că a expirat termenul de

prescripție pentru sancționarea contravențională a inculpatului Manuilenco Alexandr,

aceasta oricum urma să se expună și asupra prejudiciului moral și material, or, despre

suferințele fizice și psihice instanța nu a făcut nici o constatare.

2

3.3. Avocatul Tampei Tatiana în numele părții vătămate Olar Maria, prin care a

solicitat casarea sentinței în partea stabilirii vinovăției și pedepsei inculpatului,

admiterea acțiunii civile cu încasarea sumei de 3000 lei, ceea ce constituie

contravaloarea telefonului mobil de model „Samsung Galaxy J3” și încasarea

prejudiciului moral în sumă de 20000 lei în beneficiul părții vătămate Olar Maria din

contul inculpatului Manuilenco Alexandru.

În motivarea apelului a invocat că, nu este de accord cu sentința instanței de

fond, o consider neîntemeiată, bazată pe interpretări eronate, întrucât instanța a

neglijat declarațiile părților vătămate și probele care au fost administrate de organul

de urmărire penală, cum ar fi: înregistrări video, procese-verbale de cercetare la fața

locului, procese – verbale de confruntare dintre partea vătămată și inculpat, raport de

expertiză medico-legală, înscrisuri cu privire la starea tehnică a telefonului părții

vătămate Olar Maria.

La fel, a apreciat eronată concluzia instanței de fond prin care a conchis că după

conflict, partea vătămată a continuat să filmeze și prin urmare, că telefonul nu era

deteriorat, dar telefonul de la fisurile care au fost create pe ecranul acestuia, ulterior s-

au agravat și au dus la deteriorarea completă. Telefonul a fost arătat și inculpatului

cum nu mai funcționează.

De continuare, a menționat că, chiar dacă instanța a constatat expirarea

prescripției atragerii la răspundere contravențională, aceasta oricum urma să se

expună și asupra prejudiciului moral și material, or, despre suferințele fizice și psihice

instanța nu a făcut nici o constatare.

3.4. Avocatul Tuhari Igor în numele inculpatului Manuilenco Alexandru, prin

care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 14 februarie 2020 în partea recunoașterii lui Manuilenco Alexandru

vinovat în comiterea contravențiilor prevăzute de art. 78 și art. 354 Cod

contravențional, cu emiterea unei sentințe de achitare.

În susținerea cerințelor sale, avocat a indicat că, la luarea deciziei de a-l

recunoaște vinovat pe Manuilenco Alexandru în comiterea contravențiilor prevăzute

de art. 78, 354 Cod contravențional, instanța de fond a dat apreciere greșită

circumstanțelor cauzei, iar în acțiunile lui Manuilenco Alexandru lipsesc elementele

constitive ale componențelor de contravenții prevăzute de art. 78, 354 Cod

contravențional.

fost respins apelul avocatului Tuhari Igor în numele inculpatului Manuilenco

Alexandru și admise parțial apelurile declarate de către avocatul Tampei Tatiana în

numele părților vătămate Mătăsaru Anatol și Olar Maria, precm și apelul părții

vătămate Mătăsaru Anatol, casetată sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

3

din 14 februarie 2020 și pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, după cum urmează:

Manuilenco Alexandru se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (1), 287 alin. (1) Cod penal și se stabilește următoarea pedeapsă:

- în baza 287 alin.(1) Cod penal (unde figurează partea vătămată Mătăsaru Anatol) se

aplică pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 600 (șase sute) unități convenționale, ce

constituie echivalentul a 30000 (treizeci mii) lei;

- în baza art. 287 alin.(1) Cod penal (unde figurează partea vătămată (Olar Maria) se

aplică pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 600 (șase sute) unități convenționale, ce

constituie echivalentul a 30000 (treizeci mii) lei.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, se stabilește pedeapsa definitivă lui Manuilenco Alexandru - amendă în

beneficiul statului în mărime de 700 (șapte sute) unități convenționale, ceea ce constituie suma

de 35000 (treizeci și cinci mii) lei.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial și s-a dispus încasarea cu titlu de prejudiciu moral

de la Manuilenco Alexandru în beneficiul părților vătămate Mătăsaru Anatol și Olar Maria a

câte 3000 (trei mii) lei pentru fiecare.

Acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului material înaintată de Olar Maria și

Mătăsaru Anatol a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirii să

se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, situația de

fapt și de drept reținută de instanța de fond nu corespunde probelor din dosar, care

au fost apreciate incorect, instanța de fond ajungând eronat la concluzia că în acțiunile

lui Manuilenco Alexandr lipsesc indicii infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (1) și

art. 287 alin. (1) Cod penal, reîncadrând acțiunile acestuia în prevederile art. 78 Cod

contravențional (pe episodul în care figurează în calitate de parte vătămată Olar

Maria), deoarece acțiunile lui Manuilenco Alexandr nu constituie un comportament

însoțit de un cinism deosebit și obrăznicie deosebită, ci constituie acțiuni de violență

care s-au soldat cu vătămare neînsemnată a integrității corporale și respectiv art. 354

Cod contravențional (pe episodul în care figurează în calitate de parte vătămată

Anatol Mătăsaru), deoarece acțiunile lui Manuilenco Alexandru nu constituie un

comportament însoțit de un cinism deosebit și obrăznicie deosebită, ci constituie

huliganism nu prea grav, deoarece se manifestă doar prin acostarea jignitoare, în

locuri publice, a persoanei fizice.

Astfel, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, audiind

inculpatul și părțile vătămate, cercetând suplimentar probele administrate în primă

instanță, instanța de apel constată că, la 28 septembrie 2018, aproximativ la orele

4

15:45, Manuilenco Alexandru în timp ce se afla la intrarea în curtea blocului

Consiliului Superior al Magistraturii, amplasat în mun. Chișinău, str. M. Eminescu, 5,

care constituie loc public, fără careva motive, încălcând grosolan ordinea publică și

manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, din intenții huliganice,

exprimându-se cu cuvinte necenzurate, manifestând un cinism și obrăznicie deosebită

față de societate și regulilor de conduită, apropiindu-se de Olari Maria XXXXX care în

acel moment protesta pașnic exprimându-și dezacordul referitor la comportamentul

unui angajat al acestei instituții, a apucat-o pe aceasta de gât târând-o într-o parte și

totodată, a încercat să-i ridice telefonul mobil filma și în acel moment, i-a cauzat

dureri fizice și traumă la mînă.

Ulterior, în timpul în care Manuilenco Alexandru ieșea de pe teritoriul

Consiliului Superior al Magistraturii și se îndrepta în direcția automobilului său,

conștientizând că este filmat de către Olari Maria, a ridicat o piatră de jos și a aruncat-

o în direcția ultimii deteriorându-i telefonul acesteia.

Tot el, la 28 septembrie 2018, aproximativ la orele 1635 în timp ce se afla la

intrarea în curtea blocului Consiliului Superior al Magistraturii, amplasat în mun.

Chișinău, str. M. Eminescu, 5, care constituie loc public, fără careva motive, încălcând

grosolan ordinea publică și manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, din

intenții huliganice, exprimându-se cu cuvinte necenzurate, manifestând un cinism și

obrăznicie deosebită față de societate și regulilor de conduită, a insultat-o pe Olari

Maria care în acel moment era intervievată de către Mătăsaru Anatolie. În momentul

în care Mătăsaru Anatolie, care având în mână o cameră video cu care efectua

filmarea, i-a luat apărarea Mariei Olar, Manuilenco Alexandru l-a amenințat cu

răfuială fizică și apropiindu-se de el a încercat să-l deposedeze de camera video iar

ulterior, apucându-1 de geanta i-a smuls-o deteriorând-o, după ce avînd acea geantă

s-a îndreptat în direcția Consiliului Superior al Magistraturii. La intrarea în incinta

blocului, fiind urmărit de către Mătăsaru Anatolie care solicita restituirea genții,

Manuilenco Alexandru i-a aruncat geanta în direcția acestuia deteriorându-i bunurile

ce le avea în acea geantă și totodată, s-a repezit spre Mătăsaru Anatolie și aplicând

forța fizică a încercat să-l deposedeze de camera video cu care filma acțiunile acestuia,

cauzându-i astfel dureri fizice.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că, în baza declarațiilor părților

vătămate, a martorului și probelor scrise cercetate în ședința de judecată, prin analiza

lor, cu certitudine se dovedește vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor

incriminate, iar acuzațiile sunt bine justificate standardului de dovadă „în afara

dubiilor rezonabile”, la această concluzie ajunge instanța de apel din analiza probelor

pertinente și concludente, utile administrate în ședința de judecată care nu au fost

combătute de către partea apărării.

5

Instanța de apel a accentuat că, s-a demonstrat în afara oricăror dubii că în

acțiunile inculpatului Manuilenco Alexandru sunt întrunite elementele infracțiunii de

huliganism prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, astfel încât este absolut

neîntemeiată soluția primei instanță de reîncadrare a acțiunilor acestuia în prevederile

art. 78 Cod contravențional, și respectiv art. 354 Cod contravențional.

Astfel, Colegiului penal a stabilit cu certitudine și incontestabil că, inculpatul

Manuilenco Alexandru a săvârșit faptele în speță într-un loc public, aflându-se în fața

Consiliului Superior al Magistraturii, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările și admițând în mod conștient survenirea acestor

urmări, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față

de societate, apropiindu-se de Olari Maria care în acel moment protesta pașnic

exprimându-și dezacordul referitor la comportamentul unui angajat al acestei

instituții, a apucat-o pe aceasta de gât târând-o într-o parte și totodată, a încercat să-i

ridice telefonul mobil cu care filma și în acel moment, i-a cauzat dureri fizice și

traumă la mînă.

Ulterior, în timpul în care Manuilenco Alexandru ieșea de pe teritoriul

Consiliului Superior al Magistraturii și se îndrepta în direcția automobilului său,

conștientizând că este filmat de către Olari Maria, a ridicat o piatră de jos și a aruncat-

o în direcția ultimii deteriorându-i telefonul acesteia.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată, instanța de apel a reținut că, instanța nu

a acordat deplină eficiență prevederilor art. 219 alin.(4), 220 alin.(3) Cod de procedură

penală și ale Codului civil, conform căror mărimea compensației pentru prejudiciu

moral se determină în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice

cauzate persoanelor vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului,

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, statutul social al persoanelor vătămate

și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanelor vătămate.

Astfel, luând în considerare caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice

cauzate părților vătămate, circumstanțele în care au fost cauzate aceste prejudicii,

gradul de vinovăție al inculpatului, cuantumul prejudiciului moral a câte 3000 lei care

se va încasa de la inculpat în beneficiul părților vătămate Olar Maria și Mătăsaru

Anatol este unul vădit suficient, adecvat și proporțional împrejurărilor în care au fost

săvârșite faptele infracționale și gravitatea consecințelor survenite, inclusiv cele

reproduse în decizia instanței de apel.

vătămate Mătăsaru Anatol și inculpatul Manuilenco Alexandru, prin care se

solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel,

în alt complet de judecată.

6

5.1. Părțile vătămate Mătăsaru Anatol și Olar Maria, fără a indicat un temei

prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, critică decizia instanței de apel

sub aspectul faptului că instanța a stabilit o pedeapsă blândă inculpatului, care nu

corespunde faptei comise.

Totodată, indică că, a fost dispusă încasarea prejudiciului moral într-o sumă

foarte mică, iar în privința prejudiciului material s-a dispus admiterea acesteia în

principiu, fapt pe care-l consideră neântemeiat, de vreme ce au fost prezentate probe

suficiente în vederea determinării cuantumului prejudiciului material.

5.2. Inculpatul Manuilenco Alexandru declară recurs ordinar în temeiul art. 427

alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei

Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2020 și emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunile acestuia să fie reîncadrate în temeiul art. 78 și 354 Cod contravențional.

Totodată, indică că instanța de apel nu a fost în drept să pronunțe o hotărîre de

condamnare bazîndu-se exclusiv pe materialele cauzei penale administrate în prima

instanța care conțin declarațiile martorilor, părților vătămate și ale inculpatului,

aceleași în temeiul cărora acțiunile inculpatului au fost recalificate conform art. 78 și

354 Cod contravențional de către prima instanță.

penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise în conformitate cu prevederile

art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând

recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și

conform prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra

cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se

7

transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a

fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări

a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant,

dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate,

dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de

drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate,

Colegiul penal lărgit verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de apel,

raportată la criticele recurenților constată că, instanța de apel la adoptarea soluției nu

a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale în

partea motivării hotărârii, or, în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor

legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi

desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi

corectată de instanța de recurs.

Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, chiar dacă dispozițiile art. 6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale impun instanțele naționale să-și motiveze deciziile (hotărârea Boldea

versus România), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri detaliate la

fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real problemele

esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în considerentele hotărârii

trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza pronunțării acesteia.

În continuarea aceluiași gând, CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la

judecarea cauzei de către instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se poate

limita la preluarea totală sau parțială a motivării formulate de instanța de fond, ci

trebuie să analizeze din nou cauza, în fapt și în drept, cu atât mai mult când este în

situația pronunțării unei noi hotărâri, și să răspundă argumentat la criticile invocate

de părți, or doar astfel se demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării

acestei cauze penale.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit stabilește că, deși instnța de apel constată

fapta conform rechizitoriului, în descriptivul deciziei sale a indicat un șir de concluzii

care sunt într-o contradicție vădită cu circumstanțele de fapt constatate, cum ar fi „(...)

versiunea inculpatului nu constituie motiv pentru a considera că acțiunile sale au fost de a o

da la o parte pe Olar Maria (...) acțiunile lui Manuilenco Alexandru nu constituie un

8

comportament însoțit de un cinims deosebit și obrăznicie (...) inculpatul intenționat a acționat

încălcând ordinea publică (...) acțiunile lui Manuilenco Alexandru constituie un

comportament însoțit de cinism deosebit și obrăznicie (...)”.

La fel, Colegiul penal lărgit constată că, în susținerea soluției sale de condamnare

a inculpatului, instanța de apel recurge la termeni și formulări generale, cum ar fi „(...)

potrivit declarațiilor martorilor, a părților vătămate și a probelor materiale (...)”, or, în urma

sintezei concluziilor evocate de către instanța de apel în hotărârea pronunțată și

menționate supra, se observă o neclaritate în determinarea mijloacelor de probă care

au stat la baza condamnării inculpatului.

Pe cale de consecință, Colegiul penal lărgit semnalează prezența temeiului

pentru recurs „motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii”, care este prevăzută

la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Subsecvent, Colegiul penal lărgit reamintește că, rolul unei decizii motivate este

să demonstreze părților că ele au fost auzite.

Mai mult, o decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și

posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin

adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării

justiției. Dreptul de a fi auzit, prin urmare, include nu doar posibilitatea de a prezenta

argumente instanței, dar de asemenea obligația corespunzătoare a instanței de a arăta,

în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau

respinse (vezi cauza Fomin vs Moldovei din 11 octombrie 2011, nr. 36755/06).

În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei

de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept

consecință pronunțarea unei concluzii premature și nemotivate.

Rezumând cele menționate mai sus, încălcările enunțate determină

incontestabil Colegiul penal lărgit să concluzioneze asupra necesității de a casa

decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță, în

alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel are obligația cu strictețe să respecte

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, să înlăture erorile enumerate mai sus,

să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor prezentate,

minuțios să studieze și corect să aprecieze juridic materialele cauzei în tot ansamblul

lor, să țină cont de jurisprudența națională, de cele expuse în prezenta decizie legate

de justa apreciere, sub toate aspectele, complet și obiectiv a tuturor împrejurărilor

cauzei, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate atât în cererile de apel cât și

în cererile de recurs și în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre

9

legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de

procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

admite recursurile ordinare declarate de către inculpat și de către părțile

vătămate Anatol Mătăsaru și Maria Olar, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2020, în cauza penală în privința lui Manuilenco

Alexandru XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă, pronunțarea integrală la 05 martie 2021.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

Victor Boico

Nadejda Toma

10