1ra-16/2021 — Art.190 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Fălești din 02 august 2017, Munteanu Ludmila, a fost achitată de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a se pronunța cu sentința în cauză, prima instanță a constatat că, Munteanu Ludmila se învinuiește că în perioada de timp 20.06.2016-28.06.2016, urmărind scop de profit, de însușire a bunurilor altei persoane, intenționat, prin înșelăciune, asumându-și, în temeiul titlului de autentificare a drepturi deținătorului de teren nr.xxxxxxxxxx, eliberat la data de 08.05.2000 de Primăria comunei Xxxxxxxxxx, r-nul Fălești și în temeiul certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună în devălmășie nr.xxxxxxxxxx, eliberat la data de 03.05.2007 și certificatul de moștenitor legal nr.xxxxxxxxxx din data de 03.05.2007, calitatea de proprietar al terenului cu nr. cadastral xxxxxxxxxx cu suprafața de 1,5199 ha și al terenului cadastral cu nr.xxxxxxxxxx cu suprafața de 1,5196 ha, cunoscând cu certitudine că în fapt, proprietar de drept al acestor terenuri, la acel moment, era Boboc Tamara, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.xxxxxxxxxx din data de 24.07.2008, încheiat între Munteanu Ludmila și Boboc Tamara, autentificat de către notarul privat Șoldan Iurie, prin care Munteanu Ludmila a vândut contra sumei de 6000 lei lui Boboc Tamara terenurile agricole cu nr. cadastral xxxxxxxxxx și nr.xxxxxxxxxx, la data de 20.06.2016, în biroul notarului public Aliona Plămădeală 1 cu sediul în or. Fălești, strada Xxxxxxxxxx, i-a perfectat o procură specială nr.xxxxxxxxxxlui Cecan Grigore prin care l-a împuternicit de a-i reprezenta interesele în fața tuturor persoanelor competente în vederea vânzării terenurilor agricole cu nr.xxxxxxxxxx și nr. xxxxxxxxxx, și care, în temeiul procurii nominalizate și acordul lui Munteanu Ludmila, prin contractul de vânzare- cumpărare nr.xxxxxxxxxx din data de 28.06.2016 și contractul de vânzare- cumpărare nr.xxxxxxxxxx din data de 28.06.2016, autentificat de către notarul Aliona Plămădeală, în biroul de serviciu cu sediul în orașul Fălești, strada Xxxxxxxxxx, în mod ilicit a înstrăinat terenurile nominalizate lui Sidorenco Octavian contra sumei totale de 35677 lei, prin care fapt i-a cauzat lui Boboc Tamara un prejudiciu material în valoare totală de 6000 lei.

Sentința a fost atacată cu apel de către: 3.1 Procurorul Procuraturii raionului Fălești, Chiriac Daniela, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Munteanu Ludmila să fie recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(1) Cod penal și în temeiul acestei norme să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. În conformitate cu prevederile art.90 Cod penal, să-i fie suspendată condiționat executarea pedepsei cu închisoare pe un termen de 2 ani. Corpurile delicte – actele care au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte și anexate la materialele cauzei penale, să rămână anexate la dosar. Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Boboc Tamara să fie admisă în principiu, urmând ca asupra mărimii cuantumului despăgubirilor să decidă instanța de judecată. În susținerea cererii de apel procurorul a invocat următoarele: - nu este de acord cu argumentul instanței precum că „din conținutul învinuirii formulate, nu rezultă expres și nu este clar care acțiuni concrete ale inculpatei Munteanu Ludmila au fost calificate de acuzatorul de stat ca dobândire ilegală (sustragere), sau, după cum este indicat în actul de învinuire, însușire, și prin ce s-au manifestat în realitatea obiectiv-materială aceste acțiuni, în ce a constat luarea ilegală și gratuită a bunurilor, care bunuri au fost luate, din posesia cui”, așa cum din învinuire rezultă expres că faptul însușirii s-a realizat în momentul perfectării de către Munteanu Ludmila a procurii speciale privind împuternicirea lui Cecan Grigore de a înstrăina cele 2 terenuri pe care cunoștea că anterior deja le înstrăinase lui Boboc Tamara, obiectul material al infracțiunii imputate reprezentând lotul de teren cu nr. cadastral xxxxxxxxxx cu suprafața de 1,5199 ha și lotul de teren cu nr. cadastral nr.xxxxxxxxxx cu suprafața de 1,5196 ha care aparțin lui Boboc Tamara; - nu pot fi luate drept obiective concluziile instanței „în rezultat, instanța de judecată constată că inculpata Munteanu Ludmila nu a prezentat fals realitatea în ceea ce privește calitatea sa de proprietar al terenurilor și nu a trecut sub tăcere fapte și circumstanțe care erau relevante și care erau obligatorii de a fi comunicate în momentul încheierii contractelor de vânzare-cumpărare, or Boboc Tamara nu era proprietar a terenurilor menționate, iar, în consecință, nu există acțiunea adiacentă a infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(1) Cod penal, care constă în 2 înșelăciune”, așa cum Munteanu Ludmila a realizat elementul de înșelăciune al infracțiunii de escrocherie prin niște acțiuni concrete de ascundere a unor informații referitoare la obiect și fenomene a căror anunțare era obligatorie, și anume: faptul încheierii anterioare a contractului de vânzare-cumpărare a terenurilor cu Boboc Tamara, precum și faptul că Munteanu Ludmila, deja o dată cu vânzarea către Boboc Tamara a celor 2 loturi de terenuri litigioase, a primit un profit și în momentul semnării contractului și primirii banilor, a renunțat la dreptul său de proprietate asupra terenurilor date; - caracterul înșelător al acțiunilor inculpatei survine din starea de fapt conform cărei, Munteanu Ludmila cunoștea că unul din terenuri care le-a vândut lui Boboc Tamara îi aparținu-se cu drept de proprietate în baza certificatului de moștenitor legal în urma decesului soțului și în baza dreptului de proprietate asupra cotei părți din proprietate comună în devălmășie și când a apărut necesitatea prezentării originalelor date la încheierea unei noi tranzacții de vânzare-cumpărare cu Sidorenco Octavian, aceasta nu le-a prezentat, ci s-a dus la notar și a solicitat eliberarea duplicatelor, așa cum cunoștea că certificatele originale inițiale au rămas anexate la dosarul notarial în urma încheierii tranzacției de vânzare-cumpărare cu Boboc Tamara; - inculpata cunoștea că a deținut un lot de teren care î-l primise drept moștenire de la soț și anume acest lot ea l-a vândut lui Boboc Tamara, de aceea se poate spune cu certitudine că la momentul perfectării procurii speciale pe cele 4 cote, dintre care pe 1 cotă ea preventiv a solicitat de la notarul Șoldan Iurie duplicatul certificatului de moștenitor legal și duplicatul certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei părți din proprietatea comună în devălmășie, era firesc ca lui Munteanu Ludmila să-i fi apărut dubii la datele din extrasul de la OCT Fălești și anume la însăși natura terenurilor pe care le-a indicat în procura specială pentru a le vinde; - argumentul inculpatei precum că a perfectat o procură pe numele lui Cecan Grigore nu pentru a vinde careva cote anume nu are sens, așa cum însăși prin sine procura semnată este o procură specială în care au fost indicate și făcută referire expresă la numerele cadastrale a 4 terenuri, 2 dintre care sunt terenurile agricole pe care le vânduse anterior lui Boboc Tamara; - concluziile instanței precum că ”întrucât partea vătămată Boboc Tamara nu și-a înregistrat dreptul rezultat din contractul de vânzare-cumpărare a terenurilor încheiat cu Munteanu Ludmila la data de 04.07.2008, aceasta (Boboc Tamara) nu a dobândit niciodată dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, iar dreptul de proprietate al inculpatei Munteanu Ludmila nu a încetat ca urmare a încheierii contractului de vânzare-cumpărare nominalizat, prin urmare, inculpata Munteanu Ludmila, după data de 04.07.2008, a rămas în continuare proprietara terenurilor, iar calitatea sa de proprietar nu este una falsă… din punct de vedere legal, Munteanu Ludmila, având calitatea de proprietară, nu avea nici un impediment, care ar împiedica-o să înstrăineze bunurile, inclusiv prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare, iar un atare contract, privit din această perspectivă, este perfect lega”, în opinia părții acuzării nu numai că nu 3 concordă cu probele administrate, dar este o versiune expusă din oficiu de ea însăși în favoarea inculpatei și în acest sens dorește să atenționeze asupra următoarelor circumstanțe; - până în prezent, contractul de vânzare-cumpărare nr.xxxxxxxxxx din 24.07.2008 încheiat între Boboc Tamara și Munteanu Ludmila este valabil și nu contrariu cum a făcut instanța aluzie în sentință precum că contractul nu a avut efecte juridice pe motiv că nu a fost supus înregistrării la Oficiul Cadastral Teritorial Fălești, așa cum în fapt acest contract nu a fost declarat nul, reziliat sau rezolvit în baza unei hotărâri judecătorești sau a unui careva acord adițional; - contrar faptului că Boboc Tamara nu a mers și nu a înregistrat contractul de vânzare-cumpărare a terenurilor nr.xxxxxxxxxx încheiat între ea și Munteanu Ludmila, Munteanu Ludmila cunoscând de faptul că a primit un profit în urma tranzacției date, în cazul lipsei a cărorva intenții meschine, urma inițial să se adreseze către Boboc Tamara referitor la neînregistrarea de către aceasta a dreptului de proprietate și clarificarea litigiului pe cale civilă; - consideră că instanța în mod greșit a apreciat precum că ”prin înstrăinarea terenurilor de către Munteanu Ludmila lui Sidorenco Octavian, în temeiul contractelor de vânzare-cumpărare încheiate la data de 28.06.2016, terenurile agricole nu a făcut parte niciodată din patrimoniul părții vătămate Boboc Tamara, iar înstrăinarea lor de către Munteanu Ludmila lui Sidorenco Octavian, nu a determinat ieșirea bunurilor din patrimoniul părții vătămate. Respectiv, nu se atestă ieșirea din patrimoniul lui Boboc Tamara a unui bun dobândit prin înșelăciune de către Munteanu Ludmila”, concluziile date nu pot fi luate drept ca obiective așa cum caracterul nelegitim al acțiunilor inculpatei a avut ca rezultat deposedarea lui Boboc Tamara de cele două loturi de teren agricole care, după cum s-a stabilit, atât din audierea părții vătămate, cât și a martorilor Boboc Valeriu și Paiziuc Tamara, cât și adeverința nr.xxxxxxxxxx din 23.09.2016 eliberată de către primăria satului Xxxxxxxxxx, r-nul Fălești, confirmă acel fapt că Boboc Tamara în perioada 2008-2016 nu numai că a posedat terenurile agricole cu nr. cadastral xxxxxxxxxx și nr.xxxxxxxxxx situate în extravilanul satului Xxxxxxxxxx, r-nul Fălești, dar și le-a prelucrat și a achitat impozitul funciar pe acestea; - nu este de acord cu concluzia instanței precum că „Nu se exclude cauzarea părții vătămate a prejudiciului în suma indicată, însă prejudiciul respectiv nu rezultă din dobândirea ilicită a bunurilor acesteia prin înșelăciune, dar din neexecutarea obligațiilor contractuale rezultate din contractul de vânzare- cumpărare încheiat între Munteanu Ludmila și Boboc Ludmila la data de 04.07.2008… instanța de judecată notează că raporturile dintre inculpata Munteanu Ludmila și partea vătămată nu se încadrează în sfera ilicitului penal, raporturile dintre părți fiind pur civile”, deoarece acțiunile lui Munteanu Ludmila nu pot fi calificate altfel decât ca escrocherie, aici nefiind vorba de niște relații civile existente între părți, acțiunile întreprinse de inculpată urmând a fi apreciate drept metode sub care se prezintă escrocheria, prin intermediul acestor acțiuni, inculpata a dezinformat conștient realitatea și, în consecință, a deposedat-o pe Boboc Tamara de proprietatea sa; 4 - instanța de judecată în sentința sa de achitare a pus la bază doar declarațiile inculpatei Munteanu Ludmila, care în esență a declarat că nu se consideră vinovată, declarațiile sale fiind făcute cu scopul ca ea să evite răspunderea penală, încercând să atribuie un caracter legal situației, camuflând starea de fapt a lucrurilor, or cum ar fi posibil de explicat acel fapt că Munteanu Ludmila a dat descriere exactă a întregului proces de înstrăinare repetată a terenurilor, circumstanțe ce s-a coroborat ulterior cu celelalte probe; - afirmațiile inculpatei Munteanu Ludmila, care fiind audiată în cadrul urmăririi penale, cât și în ședință de judecată s-a justificat și a încercat să ne convingă că ea nu a cunoscut că din terenurile indicate în extrasul eliberat ei de către OCT Fălești privind enumerarea terenurilor ce-i aparțin, 2 terenuri sunt acele pe care ea le-a înstrăinat anterior lui Boboc Tamara au fost combătute prin probele administrate pe caz, care demonstrează că această versiune nu corespunde realității, totodată demonstrează poziția inculpatei de a încerca să ne inducă în eroare; - această versiune a inculpatei nu este coroborată cu circumstanțele de fapt stabilite pe caz și anume în ședința de judecată, în urma audierii însăși a inculpatei Munteanu Ludmila, a martorului Șoldan Iurie și analiza actelor notariale autentificate, s-a stabilit cu certitudine că Munteanu Ludmila a moștenit de la soțul ei decedat un singur lot de teren și anume lotul dat ea l-a vândut lui Boboc Tamara, după care, la data de 25.06.2016 s-a adresat la notarul Iurie Șoldan pentru a-i fi eliberat duplicatul de certificat de moștenitor legal nr.xxxxxxxxxx din 03.05.2007 și duplicatul certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună în devălmășie nr.xxxxxxxxxx din 03.05.2007 iarăși pe același lot; - declarația inculpatei precum că ea nu-și amintește pentru ce a cerut la data de 25.06.2016 duplicatele certificatului de moștenitor legal, încă o dată demonstrează faptul că aceasta contrar faptului că cunoștea că terenurile date le înstrăinase lui Boboc Tamara, ea intenționat a semnat procura specială cu scopul încheierii unei noi tranzacții de vânzare-cumpărare a terenurilor; - astfel de versiuni, au fost invocate de către inculpată cu scop de autoapărare, ele fiind declarative, îndreptată spre eschivarea sa de răspundere penală; - s-a stabilit cu certitudine faptul deposedării ilicite a lui Boboc Tamara de proprietatea sa, faptul că Munteanu Ludmila a acționat cu intenția de a înșela și faptul că Munteanu Ludmila a avut scopul obținerii unui profit ilicit în urma semnării procurii speciale prin care l-a împuternicit pe Cecan Grigore să înstrăineze loturile de teren cu nr. cadastral xxxxxxxxxx și nr.xxxxxxxxxx pe care anterior le vânduse deja o dată lui Boboc Tamara, circumstanțele date fiind confirmate prin declarațiile părții vătămate, a martorilor și chiar însăși declarațiile inculpatei Munteanu Ludmila și circumstanțele date servesc la confirmarea acelui fapt indicat în învinuire - consideră că acțiunile lui Munteanu Ludmila corect au fost calificate în temeiul art.190 alin.1) Cod penal, iar vina acesteia a fost dovedită integral prin mai 5 multe probe concludente, care de către instanță nu au fost luate în considerație și analizate în totalitate (per ansamblu) și nici nu au fost coroborate între ele; - instanța nu a coroborat probele, ci în mod unilateral a emis o sentință de achitare luând la bază doar declarațiile inculpatei care sunt univoce, ba chiar și contradictorii cu cumulul de probe administrate în instanța de judecată, precum și a reiterat asupra nevinovăției inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate acesteia; - consideră că cu certitudine au fost prezentate primei instanțe destule probe utile, pertinente și concludente, care au demonstrat vinovăția inculpatei Munteanu Ludmila în comiterea infracțiunilor incriminate acesteia, iar instanța de judecată a emis o sentință neîntemeiată și ilegală, care urmează a fi casată, iar inculpata Munteanu Ludmila să fie recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.1) Cod penal. 3.2 Avocatul Paciurca Iulian în numele părții vătămate Boboc Tamara, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a lui Munteanu Ludmila și admiterea acțiunii civile de concretizare a cerințelor formulate în prima instanță. În motivarea cererii de apel avocatul Paciurca Iulian în numele părții vătămate Boboc Tamara a invocat următoarele: - prima instanță și-a plasat argumentele sale referitor la raportul acțiunilor dintre învinuita Munteanu Ludmila și partea vătămată Boboc Tamara pe tărâmul dreptului civil, astfel făcând trimitere la faptul precum că acțiunile ce includ înstrăinarea terenurilor de către Munteanu Ludmila, nu sunt ilicite, deoarece la momentul înstrăinării repetate în 2016, terenurilor în cauză erau înstrăinate la OCT Fălești pe numele lui Munteanu Ludmila, iar prejudicial cauzat lui Boboc Tamara rezultă din neexecutarea obligațiilor contractuale din 24 iulie 2008; - prima instanță a invocat prevederile codului civil ce prevăd dobândirea dreptului de proprietate a bunurilor imobile din momentul înregistrării bunurilor în cadastru, inclusiv art.284 alin.1, 2 Codul civil; - drept contra argument față de concluzia primei instanțe, a atras atenția instanței de apel asupra prevederilor art.315 alin.1, art.307, alin.1-2, art.309 alin.1 din Codul civil, care după părerea sa sunt pertinente speței; - dacă se verifică ipoteza egalității în drepturi dintre subiecții raportului juridic: învinuita Munteanu Ludmila și partea vătămată Boboc Tamara, acțiunile inculpatei întrunesc vădit elemente ilicite cu indici care exced limitele încălcării normelor dreptului civil și justifică intervenția art.190 alin.1 din Codul penal; - la data de 28.06.2008 între învinuita Munteanu Ludmila și partea vătămată Boboc Tamara s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare a terenurilor imobile nominalizate în prezenta speță. În procesul exercitării tranzacției, Munteanu Ludmila i-a transmis lui Boboc Tamara obiectul contractual, asigurându-i dreptul de înregistrare a bunurilor imobile la OCT Fălești, conform propriei voințe al cumpărătorului. În asemenea condiții informare, Boboc Tamara a preluat de fapt dreptul de proprietate al bunurilor, fără a-l înregistra la OCT Fălești pe numele propriu, deoarece avea intenția să-l reînregistreze pe fiul său, care se afla în 6 Federația Rusă. Fiul lui Boboc Tamara, de fiecare dată se întorcea pe o perioadă de timp restrânsă, care nu permitea înregistrarea de jure a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile în cauză pe numele lui Boboc Tamara, și reînregistrarea în aceeași perioadă pe numele fiului său, ulterior, în luna iunie 2016, învinuita Munteanu Ludmila, intenționat, în scop de profit și dobândire ilicită a bunurilor altei persoane, a înstrăinat a două oară terenurile vândute în 2008 lui Boboc Tamara, fără preîntâmpinarea și voința acesteia, din 2008 până în 2016, Boboc Tamara s-a folosit de terenurile în cauză ca un proprietar de bună credință, prelucrându-le și achitând impozitul funciar pe ele; - consideră că, prima instanță a interpretat eronat prevederile legislației civile în speță, ajungând la concluzia precum că, vinovăția de cauzarea prejudiciului se datorează nu învinuitei pentru acțiunile ilicite, dar părții vătămate pentru neexecutarea condițiilor contractuale încheiate în 2008, privind înregistrarea actului juridic la OCT Fălești; - drept contra argument, față de prima instanță a invocat faptul că, după încheierea tranzacției în 2008 între învinuită și partea vătămată, Boboc Tamara a devenit proprietar cu drept de posesiune, posesiune și dispoziție asupra terenurilor agricole în cauză, garantat prin art.315 alin.1 din Codul civil; - în situația în care bunurile nu au fost înregistrate la OCT Fălești, dreptul la dispoziție al vânzătorului Munteanu Ludmila, este restricționat, și nu poate fi exercitat în cazul în care prin neînregistrarea dreptului de proprietate în registrul bunurilor imobile de către Boboc Tamara, nu i se încalcă sau i se îngrădește un careva drept lui Munteanu Ludmila; - potrivit circumstanțelor cauzei, în ședința de judecată s-a dovedit cu certitudine că, prin neînregistrarea dreptului de proprietate la OCT Fălești de către Boboc Tamara, asupra bunurilor agricole cumpărate în 2008, nu i s-a încălcat sau îngrădit un careva drept învinuitei Munteanu Ludmila. Ultima prin declarațiile sale a recunoscut acest fapt; - în poziția de apărare, învinuita a mărturisit precum că, în momentul vânzării bunurilor repetat în 2016, nu cunoștea despre faptul că sunt exact aceleași bunuri pe care i-a vândut anterior în 2008 lui Boboc Tamara, din motiv că nu s-a uitat la numerele cadastrale. Aceste afirmații sunt necredibile și declarative în scopul justificării acțiunilor ilegale și eschivării de la răspunderea penală; - contrar acestor declarații, Munteanu Ludmila și-a format poziția de apărare precum că, odată ce dreptul ei de proprietate asupra acestor bunuri era înregistrat la OCT Fălești, ultima a înstrăinat a doua oară aceleași bunuri, fără o careva preîntâmpinare a lui Boboc Tamara și indiferent de cauzarea prejudiciului fostului cumpărător în mărimea stabilită. Această poziție evazivă al învinuitei denotă faptul că în acțiunile acesteia se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art.190 alin.1 Cod penal; - la momentul încheierii tranzacției Munteanu Ludmila a trecut cu tăcerea despre faptul că în cazul în care Boboc Tamara nu va înregistra într-o anumită perioadă de timp, atunci ultima va înstrăina bunul altei persoane. Această realitate îi dădea posibilitate lui Boboc Tamara să se determine altfel în raport cu Munteanu 7 Ludmila, care avea obligația să-i comunice părții vătămate aceste circumstanțe, dar nu să-i afirme contradictoriu precum că, dreptul se înregistrează oricând la OCT Fălești. Deci, prin acțiunile sale, Munteanu Ludmila a comis infracțiunea incriminată de acuzatorul de stat, prin abuz de încredere; - faptul că, actul juridic prin care au fost procurate terenurile agricole în 2008, nu au fost înregistrate la OCT Fălești, nu îi dădea dreptul învinuitei să sustragă dreptul de posesiune, folosință și dispoziție de la Boboc Tamara, care le deținea cu bună credință; - prin perfectarea procurii speciale de înstrăinare a loturilor de teren agricol în 2016, Munteanu Ludmila folosindu-se de încrederea lui Boboc Tamara, prin înșelăciune verbală activă privind înregistrarea la OCT Fălești a contractului de vânzare- cumpărare din 2008, la discreția părții vătămate, precum și prin înșelăciune pasivă privind exploatarea erorii juridice sau mai bine spus neînregistrarea actului juridic la OCT Fălești de partea vătămată până în anul 2016, totodată prin abuz de încredere manifestată prin exploatarea raporturilor de încredere stabilite între învinuită și partea vătămată, a însușit intenționat, cu rea credință, în scopul unui profit bunurile lui Munteanu Ludmila și drepturi asupra lor, inclusiv de înregistrare a patrimoniului, astfel cauzându-i un prejudiciu considerabil, această infracțiune fiind consumată la data înstrăinării repetate a bunurilor în 2016 și primirii recompensei pentru această faptă infracțională, în sumă de 35677 lei; - concluzia primei instanțe, privind caracterul imprecis și incomplet al învinuirii formulate în rechizitoriu care în esență are un rol fundamental, nu poate servi temei de achitare a lui Munteanu Ludmila, pentru comiterea faptei descrise; - pornind de la rechizitoriul acuzatorului de stat, instanța are și obligația să soluționeze chestiuni ce țin de existența faptei de care este învinuită Munteanu Ludmila, de comiterea faptei nemijlocit de Munteanu Ludmila, de întrunire a elementelor de infracțiune, de vinovăția lui Munteanu Ludmila, de necesitatea aplicării pedepsei ș.a, fapt reglementat de art.385 Cod de procedură penală. - faptul că, rechizitoriul nu are un conținut înțeles de instanță, nu poate periclita înfăptuirea justiției, mai mult ca atât că, în instanță s-au prezentat probe pertinente și concludente potrivit cărora s-a dovedit existența faptei infracționale comise nemijlocit de Munteanu Ludmila, față de Boboc Tamara, ceea ce urma să determine instanța la o altă soluție; - atât Munteanu Ludmila, cât și martorul Iurie Șoldan au declarat că pentru înstrăinarea bunurilor imobile, învinuita s-a prezentat la notarul Iurie Șoldan pentru a obține duplicatul certificatului de moștenitor legal, care a stat la baza întocmirii contractului de vânzare-cumpărare cu Boboc Tamara în 2008. Aceste circumstanțe dovedesc intenția directă lui Munteanu Ludmila în sustragerea bunurilor de la Boboc Tamara. Afirmația lui Munteanu Ludmila, precum că nu își amintește pentru ce i-a trebuit duplicatul certificatului de moștenitor legal în 2016 este privită critic, deoarece ultima la fel a declarat, că acest document i-a trebuit deoarece Cecan Grigore (reprezentant prin procura specială) i l-a cerut pentru perfectarea contractului de înstrăinare din 28.06.2016; 8 - acțiunile acestora au fost bine dirijate și cu știință de cauză că de fapt terenurile agricole supuse înstrăinării în 2016, au fost înstrăinate lui Boboc Tamara în 2008. Din materialele cauzei, inclusiv declarațiile Notarului Iurie Șoldan, Munteanu Ludmila s-a adresat la notar pentru obținerea duplicatului la certificatul de moștenitor legal pe data de 25.06.2016, cu anunț din Monitorul Oficial, adică peste 5 zile de la perfectarea procurii speciale pe numele lui Cecan Grigore. Este unanim cunoscut faptul că anunțul în Monitorul Oficial se publică cu cel puțin 14 zile până la data apariției articolului solicitat. Aceste circumstanțe iluminează clar complicitatea acestora, cu intenție directă la sustragerea bunurilor de la Boboc Tamara; - consideră că, complicitatea Notarului Aliona Plămădeală la fel persistă, deoarece ultima era obligată să cunoască despre înstrăinarea imobilului în 2008, din baza de date internă de serviciu, precum și era responsabilă de orientarea asupra faptului că, în cazul perfectării contractului de înstrăinare a bunurilor imobile în 2016, în baza unui duplicat al certificatului de moștenitor eliberat de alt notar, acest bun de fapt a fost odată înstrăinat. Cel, puțin aceste chestiuni nu au fost cercetate, însă legislația procesual penală prevede modificarea învinuirii de către acuzatorul de stat; - în acțiunea civilă, partea vătămată/civilă și-a argumentat poziția prin faptul că, acțiunile lui Munteanu Ludmila relatate în rechizitoriu sunt ilicite și prin urmare încalcă dreptul la proprietate lui Boboc Tamara, astfel cauzându-i un prejudiciu efectiv compus din cheltuielile pe care le-a suportat la cumpărarea bunului în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.xxxxxxxxxx din 24.07.2008, și cheltuielile care urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, adică la pierderea acestuia, prin redobândirea bunului de același gen și prin beneficiul neobținut sub forma înregistrării dreptului de proprietate, respectiv realizarea acestuia; - afirmația învinuitei, că Boboc Tamara a procurat terenurile agricole în 2008, fără a fi înregistrate ulterior la OCT Fălești, nu o face vinovată în cauzarea prejudiciului menționat, o consideră eronată și nu justifică acțiunile de înstrăinare a bunurilor în mod repetat de Munteanu Ludmila, deoarece Boboc Tamara din 2008 și până la momentul comiterii infracțiunii era posesoare de bună credință a bunurilor în cauză, dobândite în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat legal, iar dreptul de înregistrare a proprietății la OCT Fălești îi aparține cu exclusivitate, indiferent de termenul de exercitare a acestuia; - Munteanu Ludmila în cazul în care se consideră proprietară a bunurilor în cauză și știind că de fapt ele sunt deținute de un alt posesor de bună credință, ultima era obligată să respecte dreptul lui Boboc Tamara la posesiune și la realizarea proprietății private, fapt care nu a avut loc; - afirmația învinuitei precum că, ultima o consideră pe Boboc Tamara vinovată în situația dată și până în prezent nu i-a recuperat prejudiciul acesteia, denotă că, Munteanu Ludmila a cunoscut despre apartenența bunurilor și își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale ilicite; 9

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 ianuarie 2020, apelurile declarate de către procuror și avocatul Paciurca Iulian în numele părții vătămate Boboc Tamara au fost admise, casată total sentința, pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: Munteanu Ludmila Dmitri a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.1 Cod penal (în redacția Legii penale în vigoare la data comiterii infracțiunii), și stabilită în baza acestei Legi, pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 250(două sute cincizeci) unități convenționale, ce constituie 5000(cinci mii)lei. Acțiunea civilă înaintată de Boboc Tamara se admite parțial, cu încasarea de la Munteanu Ludmila în folosul lui Boboc Tamara a prejudiciului moral în sumă de 10000/zece mii/ lei. 4.1 Instanța de apel a constatat că, prima instanță nu a respectat normele procesuale, nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, concluzia instanței privind achitarea inculpatei fiind una eronată. Totodată instanța de apel a considerat că prima instanță fără just temei și nemotivat a respins probele administrate de organul de urmărire penală, prezentate de acuzare și examinate în ședința de judecată, invocând în mod eronat că nu se exclude cauzarea părții vătămate a prejudiciului în sumă de 6000 lei, însă prejudiciul respectiv nu rezultă din dobândirea ilicită a bunurilor acesteia prin înșelăciune, dar din neexecutarea obligațiilor contractuale rezultate din contractul de vânzare-cumpărare încheiat între Munteanu Ludmila și Boboc Ludmila la data de 04.07.2008. A mai notat instanța de apel că, prima instanță eronat a conchis, că respectiv, în condițiile în care partea vătămată Boboc Tamara a plătit prețul terenurilor cumpărate în temeiul contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 04.07.2008, iar Munteanu Ludmila nu și-a executat obligația de a preda terenurile în proprietate părții vătămate, înstrăinându-le altei persoane, sunt aplicabile prevederile legale privind neexecutarea obligațiilor. Instanța de apel a motivat, că prima instanță eronat și neîntemeiat a considerat necesar de a achita inculpata Munteanu Ludmila de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii, deoarece în urma cercetării probelor solicitate se constată că probele administrate demonstrează existența infracțiunii incriminate în acțiunile inculpatei și vinovăția ei deplină. Instanța de apel a considerat că concluzia primei instanțe privind nevinovăția lui Munteanu Ludmila nu se racordă la probele administrate, totalitatea probelor administrate și cercetate de către instanța de apel nicidecum nu confirmă temeinicia achitării ei, fiind prezente pe cauză suficiente probe pertinente, concludente și utile, care au fost puse la baza unei sentințe de condamnare a inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.1 Cod 10 Penal sub formă de dobândirea ilicită a bunurilor alte persoanei, săvârșite prin înșelăciune, în redacția legii în vigoare la data comiterii infracțiunii, după cum a fost adusă învinuirea inculpatei prin ordonanța de punere sub învinuire din 12.12.2016. A menționat instanța de apel și faptul că, prima instanță în cadrul judecării cauzei penale nu a verificat multilateral și obiectiv toate împrejurările de fapt și de drept a cauzei în raport cu probele anexate la dosar, iar concluzia instanței este eronată și contravine cumulului de probe anexate la materialele cauzei penale. Cât privește învinuirea concretizată de procurorul participant în ședința instanței de apel prin ordonanța de modificare a învinuirii din 26.03.2019, prin care a fost adusă învinuire lui Munteanu Ludmila în comiterea infracțiunii de dobândire ilicită a bunurilor alte persoanei, săvârșite prin înșelăciune, cu cauzarea daunei considerabile părții vătămate, prevăzută de art.190 alin.1 Cod penal, care a fost modificat prin Legea nr.179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, instanța de apel a considerat că nu poate fi reținută cu referire la inculpată, deoarece a intrat în vigoare ulterior acțiunilor incriminate. Instanța de apel a reținut că, în urma cercetării probelor solicitate, că vinovăția inculpatei Munteanu Ludmila Dmitri în fapta incriminată se demonstrează deplin prin elementele de fapt dobândite din probele cercetate, și anume prin declarațiile părții vătămate, a martorilor, prin procesele verbale ale acțiunilor procesuale petrecute pe caz, prin corpurile delicte cercetate în cadrul ședințelor judiciare și care se coroborează între ele deplin. Și că vina inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate se demonstrează și prin elementele de fapt dobândite din înscrisurile și rezultatele acțiunilor procesuale efectuate pe caz, conținute în materialele cauzei penale, care au fost cercetate în cadrul ședinței instanței de apel. În urma analizei probelor, instanța de apel a considerat că declarațiile părții vătămate și a martorilor date atât în cadrul primei instanțe, cât și în cadrul judecării cauzei penale în instanța de apel, urmează a fi luate în considerație ca probe ce dovedesc existența infracțiunii incriminate inculpatei și care constată vina inculpatei, prin conținutul său aceste declarații sunt clare și nu sunt contradictorii, fiind confirmate și prin restul probelor cercetate. Instanța de apel a considerat că prima instanță eronat nu a ținut cont de aceste declarații și nu le-a apreciat la justa valoare, indicând că le apreciază critic, mai ales că declarațiile respective se coroborează cu înscrisurile cercetate, anexate la materialele cauzei. În opinia instanței de apel, inculpata anume că a recurs la utilizarea unor metode dolosive, apte a induce și a menține în eroare persoana vătămată, cărei i-a vândut terenurile la 24.07.2008, a primit banii în sumă de 6000 lei, însă totodată, peste mai mult de 7 ani de la vinderea terenurilor, nu i-a comunicat despre intenția de a vinde aceleași terenuri unei alte persoane. În acțiunile inculpatei persistă intenția directă de a dobândi ilicit terenurile primite de Boboc Tamara ca urmare a contractului din 24.07.2008, deoarece inculpata anume aceste terenuri le-a înstrăinat ulterior, prin Cecan Grigore lui Sidorenco Octavian. 11 Instanța de apel a mai constatat, că, de fapt, acțiunile infracționale comise de Munteanu Ludmila în luna iunie 2016, când a perfectat procură lui Cecan Grigore, care a servit ca temei de reprezentare a ultimei la vinderea terenurilor în litigiu, care de fapt aparțineau lui Boboc Tamara în urma întocmirii contractului de vânzare-cumpărare din 24.07.2008, se subscriu în continuare infracțiunii de delapidare a averii străine, nefiind decriminalizate acțiunile inculpatei. În același timp, nu a fost reținută invocarea de către procuror de constatare a vinovăției inculpatei anume în varianta solicitată potrivit ordonanței de modificare a învinuirii din 26.03.2019 în cadrul ședinței instanței de apel, deoarece nu poate fi agravată situația inculpatei, mai ales că o astfel de învinuire privind cauzarea prin înșelăciune a dobândirii bunurilor, cu cauzarea anume a daunei considerabile nefiind adusă inculpatei inițial, iar prin modificările din 26.07.2018 la art.190 alin.1 Cod penal ar fi agravată situația inculpatei. Ținând cont de acțiunile inculpatei, instanța de apel a considerat că reieșind din prevederile art.10 Cod penal, al Legii nr.179 din 26.07.2018 pentru modificarea unor acte legislative, în vigoare din 17.08.2018, prin care au survenit noile modificări la art.190 Cod penal, este necesar de a încadra acțiunile inculpatei în baza art.190 alin.1 Cod penal, potrivit legii în vigoare la data comiterii faptei. În opinia instanței de apel, probele nominalizate și examinate în ansamblu prezintă o situație clară și fără de dubii a circumstanțelor de fapt și consideră că reieșind din probele date rezultă că inculpata a săvârșit infracțiunile incriminate. Instanța de apel a mai notat că, motivarea primei instanțe, care a constatat că acțiunile inculpatei nu întrunesc elementele componenței de infracțiune, făcând referire la apariția și încetarea dreptului de proprietate, nu poate fi menținută întrucât în acțiunile inculpatei au fost stabilite elementele infracțiunii de escrocherie. Totodată instanța de apel a considerat că declarațiile inculpatei prin care nu recunoaște vinovăția sa nu pot fi luate în considerație în favoarea inculpatei și nu dovedește nevinovăția penală a inculpatei, deoarece nu combat situația stabilită pe cauză de constatare a vinovăției inculpatei, fiind contrazise cu probele existente pe cauză care demonstrează vina inculpatei, declarațiile fiind apreciate ca un drept al inculpatei, care nu poate fi îngrădit. În același timp, faptul nerecunoașterii vinei sale de către inculpată nu poate echivala cu achitarea persoanei, din moment ce probele cercetate, în cumul, demonstrează cu certitudine vina inculpatei în faptele incriminate potrivit rechizitoriului. Instanța de apel a considerat necesar a stabili în privința inculpatei pedeapsa sub formă de amendă în limitele sancțiunii infracțiunii incriminate la momentul comiterii faptei, cu calcularea unității convenționale egală cu 20 lei, după cum era în vigoare la data comiterii faptei incriminate. În viziunea instanței de apel, pedeapsa sub formă de amendă este echitabilă faptelor infractorii comise, corespunde normelor legale și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatei, de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, precum și pentru restabilirea echității sociale. 12 Referitor la acțiunea civilă înaintată pe cauza penală de către Boboc Tamara către Munteanu Ludmila (f.d.145-146, 183-187 volumul 1), instanța de apel a indicat, că în acțiunea concretizată Boboc Tamara a solicitat încasarea de la inculpată cu titlu de compensare a prejudiciului moral a sumei de 50000 lei. Instanța de apel a constatat, că în urma acțiunilor infracționale ale inculpatei, partea vătămată Boboc Tamara a fost deposedată de terenurile ce-i aparțineau în urma contractului de vânzare-cumpărare din 24.07.2008, astfel părții vătămate i-a fost cauzat prejudiciu moral, manifestat prin dobândirea ilicită a bunurilor ce-i aparțineau în urma contractului din 24.07.2006, nerespectarea drepturilor sale obținute prin contractul vizat asupra terenurilor agricole, ultima fiind posesoare de bună credință a terenurilor, în consecință ultima fiind privată de dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole procurate în anul 2008. Instanța de apel a considerat, că prejudiciul moral este evident și care necesită recuperare și inculpata urmează să compenseze prejudiciul moral cauzat părții vătămate, însă suma solicitată de partea vătămată de 50000 lei este o sumă exagerată și încalcă principiul general al echității, care ar constitui un venit nejustificat, iar suma de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral din partea inculpatei este în raport cu suferințele suportate de partea vătămată și va aduce satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat, în legătură cu ce pretențiile părții vătămate se admit în măsura indicată, cu adoptarea unei soluții în aspectul nominalizat.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Mardari Iosif în numele inculpatei, prin care invocând incidența pct.6), 8) din dispozițiile art. 427 Cod de procedură penală a solicitat casarea deciziei, și menținerea sentinței pe motiv că fapta incriminată inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii. 5.1 În susținerea recursului ordinar declarat, avocatul Mardari Iosif în numele inculpatei a invocat că: - instanța de apei nu a obținut probe noi ce ar răsturna probatoriul în temeiul în care Munteanu Ludmila a fost achitată de sub învinuirea imputată în baza art.190 alin.(1) Cod penal; - instanța de apel nefondat a concluzionat precum că, prima instanță eronat a achitat-o deoarece, precum că, nu a respectat normele procesuale; și nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei; iar probelor administrate nu le-a dat o apreciere legală din punct de vedere ai pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, fără a menționa concret care norme procesuale nu au fost respectate și care probe nu au fost verificate complet și obiectiv, și care circumstanțe ale cauzei nu au fost constatate, ca toate acestea să conducă la concluzia eronată de achitare a inculpatei; - consideră că instanța de apel a interpretat eronat și nefondat constatările și aprecierile primei instanțe, în temeiul în care a ajuns la concluzia de achitare a lui Munteanu Ludmila de sub învinuirea imputată în baza art.190 alin.(1) Cod penal; - consideră că s-a produs un act procesual nepermis - reinterpretarea probelor verificate în instanța de fond; 13 - declarațiile Ludmilei Munteanu, a părții vătămate Boboc Tamara, a martorilor audiați în instanța de apel sânt absolut identice cu cele din prima instanță așa cum instanța de apel a avut în dispoziția sa aceleași înscrisuri probatorii acumulate de organul de urmărire penală care au fost examinate și în prima instanță; - instanța de apel nu a obținut probe noi care ar confirma prezența elementelor laturii subiective și celei obiective în acțiunile/inacțiunile lui Munteanu Ludmila ce ar demonstra vinovăția ei în raport cu Boboc Tamara, ce ține de vânzarea-cumpărarea a 2 cote de terenuri agricole cu nr, cadastral xxxxxxxxxx, S=1,5196 ha și cu nr. cadastral xxxxxxxxxx, 5=1,5199 ha ce-i aparțineau cu drept de proprietate; - instanța de apel a trecut cu vederea și nu a dat nici o apreciere criticii aduse de prima instanță formulării învinuirii, care a constatat că din conținutul ei, nu rezultă expres și nu este indicat concret care acțiuni ale lui Munteanu Ludmila au fost calificate de acuzare ca dobândire ilegală, sau cum este indicat în actul de învinuire-însușire, și prin ce s-au manifestat de fapt ca formă materială aceste acțiuni, in ce a constat luarea (dobândirea) ilegală și gratuită a bunurilor; dacă aceste bunuri constituiau proprietatea lui Boboc Tamara și astfel au fost sustrase ilegal din posesia acesteia; - instanța de apel nu a dat apreciere actului de învinuire care poartă un caracter imprecis și incomplet, or, trecând peste acest moment procesual important, de fapt confirmă admiterea încălcării dreptului la apărare a lui Munteanu Ludmila în acest proces, prin neinformarea precisă și completă cu privire la învinuirea ce i se aduce și astfel nu i-a fost asigurată echitatea procedurilor, prin ce a fost îngrădit dreptul de a-și pregăti apărarea; - consideră că, instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că Munteanu Ludmila prin înșelare, ca formă a escrocheriei, și-a însușit calitatea de proprietar asupra terenurilor vândute, pe când de-iure ea era la acel moment proprietar, odată ce Boboc Tamara din data procurării - 04,07,2908 și până la data de 20.06.2016, când aceleași cote de terenuri au fost vândute lui Sidorenco Octavian, nu înregistrase la organul cadastral contractul de vânzare-cumpărare autentificat notarial; - consideră că, nu s-a dat apreciere faptului că participația lui Munteanu Ludmila la procedura de vânzare din 20.06.2016 a acestor cote de teren s-a redus doar la obținerea extrasului de la organul cadastral cu conținutul căreia nu a luat cunoștință, la înmânarea procurii cu împuterniciri date lui Cecan Grigore și a altor certificate, spunându-i să vândă 2 cote de teren din multiplele pe care le avea în proprietate, fără a specifica care anume din cele indicate în extrasul cadastral, fiind conștientă că anterior, în anul 2008 a vândut 2 cote lui Boboc Tamara și acestea nu mai pot fi înregistrate la cadastru ca proprietate a sa. Or, din aceste circumstanțe de fapt care au fost constatate și la examinarea cauzei în apel nu se poate de dedus existența intenției, ca latură subiectivă a escrocheriei în acțiunile lui Munteanu Ludmila; 14 - instanța de apel nu a indicat ca fapt stabilit prin probe concrete, așa cum și acuzarea nu a probat, prin care acțiuni de înșelare sau abuz de încredere Munteanu Ludmila a dobândit bunurile lui Boboc Tamara și care acțiuni ale acesteia constituie înșelare sau abuz de încredere, ca și latura obiectivă, in temeiul și sub influența cărora, în cazul escrocheriei, victima transmite aparent benevol bunurile sale -către făptuitor; - consideră că instanța de apei, prin interpretările sale eronate și tendențioase a normelor imperative civile, a distorsionat grav starea de fapt constituită după semnarea contractului de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole la data de 04.07.2008 și faptul neînregistrării de către Boboc Tamara a drepturilor sale de proprietar în perioada 04.07.2008 - 20.06.2016, care a fost pusa la baza casării sentinței de achitare și pronunțarea unei sentințe de condamnare nefondate.

În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil, considerând corecte constatările instanței de apel.

Judecând recursul ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit, conchide că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să-l respingă ca inadmisibil în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Colegiul penal lărgit, lecturând textul recursului reține că, recurentul pledează asupra menținerii sentinței de achitare, indicând că nu s-a confirmat vinovăția inculpatei, argumente ce se raportează la temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii” și motivele în susținerea acestui temei, Colegiul penal lărgit a conchis că nu pot fi acceptate, or, aceste motive au fost obiect de dispută atât în cadrul instanței de apel, asupra cărora s- au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurenților în decizia adoptată(f.d. 121 – 148 vol. II), pe care Colegiul 15 penal lărgit le însușește, ce este conform practicii CtEDO. Colegiul penal lărgit indică că, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Colegiul penal statuează că, alegațiile recurentului precum că, instanța de apel nu a obținut probe noi care ar confirma prezența elementelor laturii subiective și celei obiective în acțiunile/inacțiunile lui Munteanu Ludmila ce ar demonstra vinovăția ei în raport cu Boboc Tamara, ce ține de vânzarea-cumpărarea a 2 cote de terenuri agricole cu nr, cadastral xxxxxxxxxx, S=1,5196 ha și cu nr. cadastral xxxxxxxxxx, 5=1,5199 ha ce-i aparțineau cu drept de proprietate, nu pot fi acceptate, fiind declarative, în acest sens susținând concluzia instanței de apel: „în urma cercetării probelor solicitate, vinovăția inculpatei Munteanu Ludmila în fapta incriminată se demonstrează deplin prin elementele de fapt dobândite din probele cercetate, și anume prin declarațiile părții vătămate, a martorilor, prin procesele verbale ale acțiunilor procesuale petrecute pe caz, prin corpurile delicte cercetate în cadrul ședințelor judiciare și care se coroborează între ele deplin”. Sub aspectul criticilor recurentului, Colegiul penal lărgit remarcă că, conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Opozant criticilor invocate de recurent la acest capitol, precum că în acțiunile inculpatei nu se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii imputate, Colegiul penal lărgit menționează, că instanța de apel a descris clar constatarea vinovăției inculpatei, care a fost probată integral prin mijloacele de probă prezentate de către procuror, apreciate de instanță ca fiind pertinente, concludente, utile și veridice, coroborează între ele, acestea fiind cercetate în ședința judiciară a instanței de apel, consemnate în procesul verbal și analizate de către instanța de apel în motivarea soluției adoptate. Colegiul penal nu a constatat discrepanța între cele reținute de instanța de apel în vederea încadrării faptei inculpatului și conținutul real al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă. În acest context, instanța de recurs reține dispozițiile art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, potrivit cărora, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. Astfel, Colegiul penal lărgit a stabilit că cumulul de probe cercetat și analizat în cauza deferită judecării, circumstanțele stabilite în prezenta speță, au fost deplin cercetate de instanța de apel ce i-a permis de a ajunge la concluzia că, prin acțiunile sale inculpata Munteanu Ludmila, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 190 16 alin.(1) Cod penal. Colegiul penal lărgit conchide că, din textul recursului se evidențiază că recurentul î-și motivează recursul ordinar prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, în acest sens Colegiul penal lărgit statuează că motivele de reapreciere a materialului probatoriu nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Față de lucrul judecat, Colegiul penal lărgit constată motivarea amplă și temeinică a soluției emise prin prisma procesului de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu faptele reținute în sarcina lui Munteanu Ludmila, astfel Colegiul penal lărgit conchide asupra faptului că hotărârea atacată este în corespundere cu exigențele art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că, nu este întemeiată critica din recursul declarat, ce ține de aprecierea și interpretarea eronată, în opinia acestuia, a probelor ce a dus la stabilirea vinovăției lui Munteanu Ludmila, deoarece instanța de apel, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de părți, verificându-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din punctul de vedere al coroborării lor și ca urmare corect a stabilit starea de fapt, încadrarea în drept și vinovăția lui Munteanu Ludmila, bazându-se inclusiv și pe declarațiile părții vătămate și apreciindu-le, din punct de vedere al coroborării cu celelalte probe, instanța de apel a constatat că ele demonstrează cu certitudine vina lui Munteanu Ludmila, or, a fost stabilit cert și indubitabil că, în perioada de timp 20.06.2016-28.06.2016, urmărind scop de profit, de însușire a bunurilor altei persoane, intenționat, prin înșelăciune, asumându-și, în temeiul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxxxxxxxx, eliberat la data de 08 mai 2000 de Primăria comunei Xxxxxxxxxx r-l Fălești, și în temeiul certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună în devălmășie nr. xxxxxxxxxx, eliberat la data de 03 mai 2007, și certificatul de moștenitor legal nr.xxxxxxxxxx din data de 03 mai 2007, calitatea de proprietar al terenului cu nr. cadastral xxxxxxxxxx cu suprafața de 1,5199 ha și al terenului cadastral cu nr.xxxxxxxxxx cu suprafața de 1,5196 ha, cunoscând cu certitudine că la acel moment, Boboc Tamara deținea terenurile agricole, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.xxxxxxxxxx din data de 24 iulie 2008, încheiat între Munteanu Ludmila și Boboc Tamara Anton, autentificat de către notarul privat Șoldan Iurii, prin care Munteanu Ludmila a vândut contra sumei de 6000 lei lui Boboc Tamara terenurile agricole cu nr. cadastral xxxxxxxxxx și nr.xxxxxxxxxx, la data de 20 iunie 2016, în biroul notarului public Aliona Plămădeală cu sediul în or. Fălești, str. Alexandru cel Bun, nr.99, i-a perfectat o procură specială nr.xxxxxxxxxxlui Cecan Grigore, prin care l-a împuternicit de a-i reprezenta interesele în fața tuturor persoanelor competente în vederea vânzării terenurilor agricole cu nr.xxxxxxxxxx și nr.xxxxxxxxxx, și care, în temeiul procurii nominalizate și acordul lui Munteanu Ludmila, prin contractul de vânzare-cumpărare nr.xxxxxxxxxx din data de 28 iunie 2016 și contractul de vânzare-cumpărare nr.xxxxxxxxxx din data de 28.06.2016, autentificat de către notarul Aliona Plămădeală, în biroul de serviciu cu sediul în or. Fălești, str. Alexandru cel Bun, nr.99, în mod ilicit a 17 înstrăinat terenurile nominalizate lui Sidorenco Octavian contra sumei totale de 35677 lei, prin care fapt i-a cauzat lui Boboc Tamara un prejudiciu material în valoare totală de 6000 lei. Acțiunile lui Munteanu Ludmila fiind încadrate în baza prevederile art.190 alin.1 Cod Penal în varianta legii în vigoare la data comiterii faptei de pînă la modificările operate prin Legea nr.179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, sub formă de escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, săvârșite prin înșelăciune. În aceiași ordine de idei, Colegiul penal lărgit conchide că declarațiile inculpatei Munteanu Ludmila prin care se neagă comiterea faptei de escrocherie imputată, nu corespund materialelor cauzei penale și urmează a fi apreciate ca fiind o metodă de apărare și de eschivare de la răspundere pentru acțiunile săvârșite. Or, aceasta prin acțiunile sale de înșelăciune, asumându-și, calitatea de proprietar al terenului cu nr. cadastral xxxxxxxxxx cu suprafața de 1,5199 ha și al terenului cadastral cu nr.xxxxxxxxxx cu suprafața de 1,5196 ha, cunoscând cu certitudine că la acel moment, Boboc Tamara deținea terenurile agricole, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.xxxxxxxxxx din data de 24 iulie 2008, încheiat între Munteanu Ludmila și Boboc Tamara Anton, i-a perfectat o procură specială nr.xxxxxxxxxxlui Cecan Grigore, prin care l-a împuternicit de a-i reprezenta interesele în fața tuturor persoanelor competente în vederea vânzării terenurilor agricole cu nr.xxxxxxxxxx și nr.xxxxxxxxxx, și care, în temeiul procurii nominalizate și acordul lui Munteanu Ludmila, prin contractul de vânzare-cumpărare nr.xxxxxxxxxx din data de 28 iunie 2016 și contractul de vânzare- cumpărare nr.xxxxxxxxxx din data de 28.06.2016, în mod ilicit a înstrăinat terenurile nominalizate lui Sidorenco Octavian contra sumei totale de 35677 lei, prin care fapt i-a cauzat lui Boboc Tamara un prejudiciu material în valoare totală de 6000 lei, indică la intenția inculpatei Munteanu Ludmila de a dobândi mijloace bănești prin înșelăciune și abuz de încredere. Colegiul penal lărgit consideră că nu pot fi reținute argumentele apărării cu privire la necesitatea achitării inculpatului, deoarece la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile art. art. 414-419 Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. De asemenea, instanța de recurs nu vede necesitatea de a dezbate, prin alte argumente, toate alegațiile din cererea de recurs a apărătorului, deoarece careva temeiuri de casare ex officio, Colegiul penal lărgit nu a stabilit. Cele consemnate supra, evidențiază o dată în plus că instanța de apel a acordat o atenție sporită materialelor acestei cauze, înlăturând justificat și prin argumente temeinice versiunea părții apărării despre nevinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii de escrocherie. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își 18 motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În urma examinării recursului ordinar, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți, care la rândul său ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Se respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Mardari Iosif în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui Munteanu Ludmila xxxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 04 martie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 19