1ra-16/2021 — art.190 alin.1 CP

1ra-16/2021 — art.190 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-16/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către avocatul Mardari Iosif în numele inculpatului, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 noiembrie 2019, în cauza penală în

privința lui

Munteanu Ludmila xxx, născută la xxx originară și

domiciliată în satul xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 28.12.2016-02.08.2017;

instanța de apel: 28.08.2017– 06.11.2019;

instanța de recurs: 31.01.2020 – 02.02.2021.

A C O N S T A T A T :

Ludmila, a fost achitată de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.190 alin.(1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatei nu întrunește elementele

infracțiunii.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Munteanu Ludmila se învinuiește că în perioada de timp 20.06.2016-28.06.2016,

urmărind scop de profit, de însușire a bunurilor altei persoane, intenționat, prin

înșelăciune, asumându-și, în temeiul titlului de autentificare a drepturi

deținătorului de teren nr.xxxxxxxxxx, eliberat la data de 08.05.2000 de Primăria

comunei Xxxxxxxxxx, r-nul Fălești și în temeiul certificatului cu privire la dreptul

de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună în devălmășie

nr.xxxxxxxxxx, eliberat la data de 03.05.2007 și certificatul de moștenitor legal

nr.xxxxxxxxxx din data de 03.05.2007, calitatea de proprietar al terenului cu nr.

cadastral xxxxxxxxxx cu suprafața de 1,5199 ha și al terenului cadastral cu

nr.xxxxxxxxxx cu suprafața de 1,5196 ha, cunoscând cu certitudine că în fapt,

proprietar de drept al acestor terenuri, la acel moment, era Boboc Tamara, în

temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.xxxxxxxxxx din data de 24.07.2008,

încheiat între Munteanu Ludmila și Boboc Tamara, autentificat de către notarul

privat Șoldan Iurie, prin care Munteanu Ludmila a vândut contra sumei de 6000

lei lui Boboc Tamara terenurile agricole cu nr. cadastral xxxxxxxxxx și

nr.xxxxxxxxxx, la data de 20.06.2016, în biroul notarului public Aliona Plămădeală

1

cu sediul în or. Fălești, strada Xxxxxxxxxx, i-a perfectat o procură specială

nr.xxxxxxxxxxlui Cecan Grigore prin care l-a împuternicit de a-i reprezenta

interesele în fața tuturor persoanelor competente în vederea vânzării terenurilor

agricole cu nr.xxxxxxxxxx și nr. xxxxxxxxxx, și care, în temeiul procurii

nominalizate și acordul lui Munteanu Ludmila, prin contractul de vânzare-

cumpărare nr.xxxxxxxxxx din data de 28.06.2016 și contractul de vânzare-

cumpărare nr.xxxxxxxxxx din data de 28.06.2016, autentificat de către notarul

Aliona Plămădeală, în biroul de serviciu cu sediul în orașul Fălești, strada

Xxxxxxxxxx, în mod ilicit a înstrăinat terenurile nominalizate lui Sidorenco

Octavian contra sumei totale de 35677 lei, prin care fapt i-a cauzat lui Boboc

Tamara un prejudiciu material în valoare totală de 6000 lei.

3.1 Procurorul Procuraturii raionului Fălești, Chiriac Daniela, prin care a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care Munteanu Ludmila să fie recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.190 alin.(1) Cod penal și în temeiul acestei norme să-i fie stabilită

o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. În conformitate cu

prevederile art.90 Cod penal, să-i fie suspendată condiționat executarea pedepsei

cu închisoare pe un termen de 2 ani. Corpurile delicte – actele care au fost

recunoscute în calitate de corpuri delicte și anexate la materialele cauzei penale, să

rămână anexate la dosar. Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Boboc

Tamara să fie admisă în principiu, urmând ca asupra mărimii cuantumului

despăgubirilor să decidă instanța de judecată.

În susținerea cererii de apel procurorul a invocat următoarele:

- nu este de acord cu argumentul instanței precum că „din conținutul

învinuirii formulate, nu rezultă expres și nu este clar care acțiuni concrete ale

inculpatei Munteanu Ludmila au fost calificate de acuzatorul de stat ca dobândire

ilegală (sustragere), sau, după cum este indicat în actul de învinuire, însușire, și

prin ce s-au manifestat în realitatea obiectiv-materială aceste acțiuni, în ce a constat

luarea ilegală și gratuită a bunurilor, care bunuri au fost luate, din posesia cui”,

așa cum din învinuire rezultă expres că faptul însușirii s-a realizat în momentul

perfectării de către Munteanu Ludmila a procurii speciale privind împuternicirea

lui Cecan Grigore de a înstrăina cele 2 terenuri pe care cunoștea că anterior deja le

înstrăinase lui Boboc Tamara, obiectul material al infracțiunii imputate

reprezentând lotul de teren cu nr. cadastral xxxxxxxxxx cu suprafața de 1,5199 ha

și lotul de teren cu nr. cadastral nr.xxxxxxxxxx cu suprafața de 1,5196 ha care

aparțin lui Boboc Tamara;

- nu pot fi luate drept obiective concluziile instanței „în rezultat, instanța de

judecată constată că inculpata Munteanu Ludmila nu a prezentat fals realitatea în

ceea ce privește calitatea sa de proprietar al terenurilor și nu a trecut sub tăcere

fapte și circumstanțe care erau relevante și care erau obligatorii de a fi comunicate

în momentul încheierii contractelor de vânzare-cumpărare, or Boboc Tamara nu

era proprietar a terenurilor menționate, iar, în consecință, nu există acțiunea

adiacentă a infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(1) Cod penal, care constă în

2

înșelăciune”, așa cum Munteanu Ludmila a realizat elementul de înșelăciune al

infracțiunii de escrocherie prin niște acțiuni concrete de ascundere a unor

informații referitoare la obiect și fenomene a căror anunțare era obligatorie, și

anume: faptul încheierii anterioare a contractului de vânzare-cumpărare a

terenurilor cu Boboc Tamara, precum și faptul că Munteanu Ludmila, deja o dată

cu vânzarea către Boboc Tamara a celor 2 loturi de terenuri litigioase, a primit un

profit și în momentul semnării contractului și primirii banilor, a renunțat la

dreptul său de proprietate asupra terenurilor date;

- caracterul înșelător al acțiunilor inculpatei survine din starea de fapt

conform cărei, Munteanu Ludmila cunoștea că unul din terenuri care le-a vândut

lui Boboc Tamara îi aparținu-se cu drept de proprietate în baza certificatului de

moștenitor legal în urma decesului soțului și în baza dreptului de proprietate

asupra cotei părți din proprietate comună în devălmășie și când a apărut

necesitatea prezentării originalelor date la încheierea unei noi tranzacții de

vânzare-cumpărare cu Sidorenco Octavian, aceasta nu le-a prezentat, ci s-a dus la

notar și a solicitat eliberarea duplicatelor, așa cum cunoștea că certificatele

originale inițiale au rămas anexate la dosarul notarial în urma încheierii tranzacției

de vânzare-cumpărare cu Boboc Tamara;

- inculpata cunoștea că a deținut un lot de teren care î-l primise drept

moștenire de la soț și anume acest lot ea l-a vândut lui Boboc Tamara, de aceea se

poate spune cu certitudine că la momentul perfectării procurii speciale pe cele 4

cote, dintre care pe 1 cotă ea preventiv a solicitat de la notarul Șoldan Iurie

duplicatul certificatului de moștenitor legal și duplicatul certificatului cu privire

la dreptul de proprietate asupra cotei părți din proprietatea comună în

devălmășie, era firesc ca lui Munteanu Ludmila să-i fi apărut dubii la datele din

extrasul de la OCT Fălești și anume la însăși natura terenurilor pe care le-a indicat

în procura specială pentru a le vinde;

- argumentul inculpatei precum că a perfectat o procură pe numele lui

Cecan Grigore nu pentru a vinde careva cote anume nu are sens, așa cum însăși

prin sine procura semnată este o procură specială în care au fost indicate și făcută

referire expresă la numerele cadastrale a 4 terenuri, 2 dintre care sunt terenurile

agricole pe care le vânduse anterior lui Boboc Tamara;

- concluziile instanței precum că ”întrucât partea vătămată Boboc Tamara

nu și-a înregistrat dreptul rezultat din contractul de vânzare-cumpărare a

terenurilor încheiat cu Munteanu Ludmila la data de 04.07.2008, aceasta (Boboc

Tamara) nu a dobândit niciodată dreptul de proprietate asupra terenurilor

agricole, iar dreptul de proprietate al inculpatei Munteanu Ludmila nu a încetat

ca urmare a încheierii contractului de vânzare-cumpărare nominalizat, prin

urmare, inculpata Munteanu Ludmila, după data de 04.07.2008, a rămas în

continuare proprietara terenurilor, iar calitatea sa de proprietar nu este una falsă…

din punct de vedere legal, Munteanu Ludmila, având calitatea de proprietară, nu

avea nici un impediment, care ar împiedica-o să înstrăineze bunurile, inclusiv prin

încheierea unui contract de vânzare-cumpărare, iar un atare contract, privit din

această perspectivă, este perfect lega”, în opinia părții acuzării nu numai că nu

3

concordă cu probele administrate, dar este o versiune expusă din oficiu de ea

însăși în favoarea inculpatei și în acest sens dorește să atenționeze asupra

următoarelor circumstanțe;

- până în prezent, contractul de vânzare-cumpărare nr.xxxxxxxxxx din

24.07.2008 încheiat între Boboc Tamara și Munteanu Ludmila este valabil și nu

contrariu cum a făcut instanța aluzie în sentință precum că contractul nu a avut

efecte juridice pe motiv că nu a fost supus înregistrării la Oficiul Cadastral

Teritorial Fălești, așa cum în fapt acest contract nu a fost declarat nul, reziliat sau

rezolvit în baza unei hotărâri judecătorești sau a unui careva acord adițional;

- contrar faptului că Boboc Tamara nu a mers și nu a înregistrat contractul

de vânzare-cumpărare a terenurilor nr.xxxxxxxxxx încheiat între ea și Munteanu

Ludmila, Munteanu Ludmila cunoscând de faptul că a primit un profit în urma

tranzacției date, în cazul lipsei a cărorva intenții meschine, urma inițial să se

adreseze către Boboc Tamara referitor la neînregistrarea de către aceasta a

dreptului de proprietate și clarificarea litigiului pe cale civilă;

- consideră că instanța în mod greșit a apreciat precum că ”prin înstrăinarea

terenurilor de către Munteanu Ludmila lui Sidorenco Octavian, în temeiul

contractelor de vânzare-cumpărare încheiate la data de 28.06.2016, terenurile

agricole nu a făcut parte niciodată din patrimoniul părții vătămate Boboc Tamara,

iar înstrăinarea lor de către Munteanu Ludmila lui Sidorenco Octavian, nu a

determinat ieșirea bunurilor din patrimoniul părții vătămate. Respectiv, nu se

atestă ieșirea din patrimoniul lui Boboc Tamara a unui bun dobândit prin

înșelăciune de către Munteanu Ludmila”, concluziile date nu pot fi luate drept ca

obiective așa cum caracterul nelegitim al acțiunilor inculpatei a avut ca rezultat

deposedarea lui Boboc Tamara de cele două loturi de teren agricole care, după

cum s-a stabilit, atât din audierea părții vătămate, cât și a martorilor Boboc Valeriu

și Paiziuc Tamara, cât și adeverința nr.xxxxxxxxxx din 23.09.2016 eliberată de către

primăria satului Xxxxxxxxxx, r-nul Fălești, confirmă acel fapt că Boboc Tamara în

perioada 2008-2016 nu numai că a posedat terenurile agricole cu nr. cadastral

xxxxxxxxxx și nr.xxxxxxxxxx situate în extravilanul satului Xxxxxxxxxx, r-nul

Fălești, dar și le-a prelucrat și a achitat impozitul funciar pe acestea;

- nu este de acord cu concluzia instanței precum că „Nu se exclude cauzarea

părții vătămate a prejudiciului în suma indicată, însă prejudiciul respectiv nu

rezultă din dobândirea ilicită a bunurilor acesteia prin înșelăciune, dar din

neexecutarea obligațiilor contractuale rezultate din contractul de vânzare-

cumpărare încheiat între Munteanu Ludmila și Boboc Ludmila la data de

04.07.2008.... instanța de judecată notează că raporturile dintre inculpata

Munteanu Ludmila și partea vătămată nu se încadrează în sfera ilicitului penal,

raporturile dintre părți fiind pur civile”, deoarece acțiunile lui Munteanu Ludmila

nu pot fi calificate altfel decât ca escrocherie, aici nefiind vorba de niște relații civile

existente între părți, acțiunile întreprinse de inculpată urmând a fi apreciate drept

metode sub care se prezintă escrocheria, prin intermediul acestor acțiuni,

inculpata a dezinformat conștient realitatea și, în consecință, a deposedat-o pe

Boboc Tamara de proprietatea sa;

4

- instanța de judecată în sentința sa de achitare a pus la bază doar declarațiile

inculpatei Munteanu Ludmila, care în esență a declarat că nu se consideră

vinovată, declarațiile sale fiind făcute cu scopul ca ea să evite răspunderea penală,

încercând să atribuie un caracter legal situației, camuflând starea de fapt a

lucrurilor, or cum ar fi posibil de explicat acel fapt că Munteanu Ludmila a dat

descriere exactă a întregului proces de înstrăinare repetată a terenurilor,

circumstanțe ce s-a coroborat ulterior cu celelalte probe;

- afirmațiile inculpatei Munteanu Ludmila, care fiind audiată în cadrul

urmăririi penale, cât și în ședință de judecată s-a justificat și a încercat să ne

convingă că ea nu a cunoscut că din terenurile indicate în extrasul eliberat ei de

către OCT Fălești privind enumerarea terenurilor ce-i aparțin, 2 terenuri sunt acele

pe care ea le-a înstrăinat anterior lui Boboc Tamara au fost combătute prin probele

administrate pe caz, care demonstrează că această versiune nu corespunde

realității, totodată demonstrează poziția inculpatei de a încerca să ne inducă în

eroare;

- această versiune a inculpatei nu este coroborată cu circumstanțele de fapt

stabilite pe caz și anume în ședința de judecată, în urma audierii însăși a inculpatei

Munteanu Ludmila, a martorului Șoldan Iurie și analiza actelor notariale

autentificate, s-a stabilit cu certitudine că Munteanu Ludmila a moștenit de la soțul

ei decedat un singur lot de teren și anume lotul dat ea l-a vândut lui Boboc Tamara,

după care, la data de 25.06.2016 s-a adresat la notarul Iurie Șoldan pentru a-i fi

eliberat duplicatul de certificat de moștenitor legal nr.xxxxxxxxxx din 03.05.2007

și duplicatul certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți

din proprietatea comună în devălmășie nr.xxxxxxxxxx din 03.05.2007 iarăși pe

același lot;

- declarația inculpatei precum că ea nu-și amintește pentru ce a cerut la data

de 25.06.2016 duplicatele certificatului de moștenitor legal, încă o dată

demonstrează faptul că aceasta contrar faptului că cunoștea că terenurile date le

înstrăinase lui Boboc Tamara, ea intenționat a semnat procura specială cu scopul

încheierii unei noi tranzacții de vânzare-cumpărare a terenurilor;

- astfel de versiuni, au fost invocate de către inculpată cu scop de

autoapărare, ele fiind declarative, îndreptată spre eschivarea sa de răspundere

penală;

- s-a stabilit cu certitudine faptul deposedării ilicite a lui Boboc Tamara de

proprietatea sa, faptul că Munteanu Ludmila a acționat cu intenția de a înșela și

faptul că Munteanu Ludmila a avut scopul obținerii unui profit ilicit în urma

semnării procurii speciale prin care l-a împuternicit pe Cecan Grigore să

înstrăineze loturile de teren cu nr. cadastral xxxxxxxxxx și nr.xxxxxxxxxx pe care

anterior le vânduse deja o dată lui Boboc Tamara, circumstanțele date fiind

confirmate prin declarațiile părții vătămate, a martorilor și chiar însăși declarațiile

inculpatei Munteanu Ludmila și circumstanțele date servesc la confirmarea acelui

fapt indicat în învinuire

- consideră că acțiunile lui Munteanu Ludmila corect au fost calificate în

temeiul art.190 alin.1) Cod penal, iar vina acesteia a fost dovedită integral prin mai

5

multe probe concludente, care de către instanță nu au fost luate în considerație și

analizate în totalitate (per ansamblu) și nici nu au fost coroborate între ele;

- instanța nu a coroborat probele, ci în mod unilateral a emis o sentință de

achitare luând la bază doar declarațiile inculpatei care sunt univoce, ba chiar și

contradictorii cu cumulul de probe administrate în instanța de judecată, precum

și a reiterat asupra nevinovăției inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate

acesteia;

- consideră că cu certitudine au fost prezentate primei instanțe destule probe

utile, pertinente și concludente, care au demonstrat vinovăția inculpatei

Munteanu Ludmila în comiterea infracțiunilor incriminate acesteia, iar instanța de

judecată a emis o sentință neîntemeiată și ilegală, care urmează a fi casată, iar

inculpata Munteanu Ludmila să fie recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.190 alin.1) Cod penal.

3.2 Avocatul Paciurca Iulian în numele părții vătămate Boboc Tamara, care

a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a lui

Munteanu Ludmila și admiterea acțiunii civile de concretizare a cerințelor

formulate în prima instanță.

În motivarea cererii de apel avocatul Paciurca Iulian în numele părții vătămate

Boboc Tamara a invocat următoarele:

- prima instanță și-a plasat argumentele sale referitor la raportul acțiunilor

dintre învinuita Munteanu Ludmila și partea vătămată Boboc Tamara pe tărâmul

dreptului civil, astfel făcând trimitere la faptul precum că acțiunile ce includ

înstrăinarea terenurilor de către Munteanu Ludmila, nu sunt ilicite, deoarece la

momentul înstrăinării repetate în 2016, terenurilor în cauză erau înstrăinate la

OCT Fălești pe numele lui Munteanu Ludmila, iar prejudicial cauzat lui Boboc

Tamara rezultă din neexecutarea obligațiilor contractuale din 24 iulie 2008;

- prima instanță a invocat prevederile codului civil ce prevăd dobândirea

dreptului de proprietate a bunurilor imobile din momentul înregistrării bunurilor

în cadastru, inclusiv art.284 alin.1, 2 Codul civil;

- drept contra argument față de concluzia primei instanțe, a atras atenția

instanței de apel asupra prevederilor art.315 alin.1, art.307, alin.1-2, art.309 alin.1

din Codul civil, care după părerea sa sunt pertinente speței;

- dacă se verifică ipoteza egalității în drepturi dintre subiecții raportului

juridic: învinuita Munteanu Ludmila și partea vătămată Boboc Tamara, acțiunile

inculpatei întrunesc vădit elemente ilicite cu indici care exced limitele încălcării

normelor dreptului civil și justifică intervenția art.190 alin.1 din Codul penal;

- la data de 28.06.2008 între învinuita Munteanu Ludmila și partea vătămată

Boboc Tamara s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare a terenurilor imobile

nominalizate în prezenta speță. În procesul exercitării tranzacției, Munteanu

Ludmila i-a transmis lui Boboc Tamara obiectul contractual, asigurându-i dreptul

de înregistrare a bunurilor imobile la OCT Fălești, conform propriei voințe al

cumpărătorului. În asemenea condiții informare, Boboc Tamara a preluat de fapt

dreptul de proprietate al bunurilor, fără a-l înregistra la OCT Fălești pe numele

propriu, deoarece avea intenția să-l reînregistreze pe fiul său, care se afla în

6

Federația Rusă. Fiul lui Boboc Tamara, de fiecare dată se întorcea pe o perioadă de

timp restrânsă, care nu permitea înregistrarea de jure a dreptului de proprietate

asupra bunurilor imobile în cauză pe numele lui Boboc Tamara, și reînregistrarea

în aceeași perioadă pe numele fiului său, ulterior, în luna iunie 2016, învinuita

Munteanu Ludmila, intenționat, în scop de profit și dobândire ilicită a bunurilor

altei persoane, a înstrăinat a două oară terenurile vândute în 2008 lui Boboc

Tamara, fără preîntâmpinarea și voința acesteia, din 2008 până în 2016, Boboc

Tamara s-a folosit de terenurile în cauză ca un proprietar de bună credință,

prelucrându-le și achitând impozitul funciar pe ele;

- consideră că, prima instanță a interpretat eronat prevederile legislației

civile în speță, ajungând la concluzia precum că, vinovăția de cauzarea

prejudiciului se datorează nu învinuitei pentru acțiunile ilicite, dar părții vătămate

pentru neexecutarea condițiilor contractuale încheiate în 2008, privind

înregistrarea actului juridic la OCT Fălești;

- drept contra argument, față de prima instanță a invocat faptul că, după

încheierea tranzacției în 2008 între învinuită și partea vătămată, Boboc Tamara a

devenit proprietar cu drept de posesiune, posesiune și dispoziție asupra

terenurilor agricole în cauză, garantat prin art.315 alin.1 din Codul civil;

- în situația în care bunurile nu au fost înregistrate la OCT Fălești, dreptul la

dispoziție al vânzătorului Munteanu Ludmila, este restricționat, și nu poate fi

exercitat în cazul în care prin neînregistrarea dreptului de proprietate în registrul

bunurilor imobile de către Boboc Tamara, nu i se încalcă sau i se îngrădește un

careva drept lui Munteanu Ludmila;

- potrivit circumstanțelor cauzei, în ședința de judecată s-a dovedit cu

certitudine că, prin neînregistrarea dreptului de proprietate la OCT Fălești de către

Boboc Tamara, asupra bunurilor agricole cumpărate în 2008, nu i s-a încălcat sau

îngrădit un careva drept învinuitei Munteanu Ludmila. Ultima prin declarațiile

sale a recunoscut acest fapt;

- în poziția de apărare, învinuita a mărturisit precum că, în momentul

vânzării bunurilor repetat în 2016, nu cunoștea despre faptul că sunt exact aceleași

bunuri pe care i-a vândut anterior în 2008 lui Boboc Tamara, din motiv că nu s-a

uitat la numerele cadastrale. Aceste afirmații sunt necredibile și declarative în

scopul justificării acțiunilor ilegale și eschivării de la răspunderea penală;

- contrar acestor declarații, Munteanu Ludmila și-a format poziția de

apărare precum că, odată ce dreptul ei de proprietate asupra acestor bunuri era

înregistrat la OCT Fălești, ultima a înstrăinat a doua oară aceleași bunuri, fără o

careva preîntâmpinare a lui Boboc Tamara și indiferent de cauzarea prejudiciului

fostului cumpărător în mărimea stabilită. Această poziție evazivă al învinuitei

denotă faptul că în acțiunile acesteia se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute

de art.190 alin.1 Cod penal;

- la momentul încheierii tranzacției Munteanu Ludmila a trecut cu tăcerea

despre faptul că în cazul în care Boboc Tamara nu va înregistra într-o anumită

perioadă de timp, atunci ultima va înstrăina bunul altei persoane. Această realitate

îi dădea posibilitate lui Boboc Tamara să se determine altfel în raport cu Munteanu

7

Ludmila, care avea obligația să-i comunice părții vătămate aceste circumstanțe,

dar nu să-i afirme contradictoriu precum că, dreptul se înregistrează oricând la

OCT Fălești. Deci, prin acțiunile sale, Munteanu Ludmila a comis infracțiunea

incriminată de acuzatorul de stat, prin abuz de încredere;

- faptul că, actul juridic prin care au fost procurate terenurile agricole în

2008, nu au fost înregistrate la OCT Fălești, nu îi dădea dreptul învinuitei să

sustragă dreptul de posesiune, folosință și dispoziție de la Boboc Tamara, care le

deținea cu bună credință;

- prin perfectarea procurii speciale de înstrăinare a loturilor de teren agricol

în 2016, Munteanu Ludmila folosindu-se de încrederea lui Boboc Tamara, prin

înșelăciune verbală activă privind înregistrarea la OCT Fălești a contractului de

vânzare- cumpărare din 2008, la discreția părții vătămate, precum și prin

înșelăciune pasivă privind exploatarea erorii juridice sau mai bine spus

neînregistrarea actului juridic la OCT Fălești de partea vătămată până în anul 2016,

totodată prin abuz de încredere manifestată prin exploatarea raporturilor de

încredere stabilite între învinuită și partea vătămată, a însușit intenționat, cu rea

credință, în scopul unui profit bunurile lui Munteanu Ludmila și drepturi asupra

lor, inclusiv de înregistrare a patrimoniului, astfel cauzându-i un prejudiciu

considerabil, această infracțiune fiind consumată la data înstrăinării repetate a

bunurilor în 2016 și primirii recompensei pentru această faptă infracțională, în

sumă de 35677 lei;

- concluzia primei instanțe, privind caracterul imprecis și incomplet al

învinuirii formulate în rechizitoriu care în esență are un rol fundamental, nu poate

servi temei de achitare a lui Munteanu Ludmila, pentru comiterea faptei descrise;

- pornind de la rechizitoriul acuzatorului de stat, instanța are și obligația să

soluționeze chestiuni ce țin de existența faptei de care este învinuită Munteanu

Ludmila, de comiterea faptei nemijlocit de Munteanu Ludmila, de întrunire a

elementelor de infracțiune, de vinovăția lui Munteanu Ludmila, de necesitatea

aplicării pedepsei ș.a, fapt reglementat de art.385 Cod de procedură penală.

- faptul că, rechizitoriul nu are un conținut înțeles de instanță, nu poate

periclita înfăptuirea justiției, mai mult ca atât că, în instanță s-au prezentat probe

pertinente și concludente potrivit cărora s-a dovedit existența faptei infracționale

comise nemijlocit de Munteanu Ludmila, față de Boboc Tamara, ceea ce urma să

determine instanța la o altă soluție;

- atât Munteanu Ludmila, cât și martorul Iurie Șoldan au declarat că pentru

înstrăinarea bunurilor imobile, învinuita s-a prezentat la notarul Iurie Șoldan

pentru a obține duplicatul certificatului de moștenitor legal, care a stat la baza

întocmirii contractului de vânzare-cumpărare cu Boboc Tamara în 2008. Aceste

circumstanțe dovedesc intenția directă lui Munteanu Ludmila în sustragerea

bunurilor de la Boboc Tamara. Afirmația lui Munteanu Ludmila, precum că nu își

amintește pentru ce i-a trebuit duplicatul certificatului de moștenitor legal în 2016

este privită critic, deoarece ultima la fel a declarat, că acest document i-a trebuit

deoarece Cecan Grigore (reprezentant prin procura specială) i l-a cerut pentru

perfectarea contractului de înstrăinare din 28.06.2016;

8

- acțiunile acestora au fost bine dirijate și cu știință de cauză că de fapt

terenurile agricole supuse înstrăinării în 2016, au fost înstrăinate lui Boboc Tamara

în 2008. Din materialele cauzei, inclusiv declarațiile Notarului Iurie Șoldan,

Munteanu Ludmila s-a adresat la notar pentru obținerea duplicatului la

certificatul de moștenitor legal pe data de 25.06.2016, cu anunț din Monitorul

Oficial, adică peste 5 zile de la perfectarea procurii speciale pe numele lui Cecan

Grigore. Este unanim cunoscut faptul că anunțul în Monitorul Oficial se publică

cu cel puțin 14 zile până la data apariției articolului solicitat. Aceste circumstanțe

iluminează clar complicitatea acestora, cu intenție directă la sustragerea bunurilor

de la Boboc Tamara;

- consideră că, complicitatea Notarului Aliona Plămădeală la fel persistă,

deoarece ultima era obligată să cunoască despre înstrăinarea imobilului în 2008,

din baza de date internă de serviciu, precum și era responsabilă de orientarea

asupra faptului că, în cazul perfectării contractului de înstrăinare a bunurilor

imobile în 2016, în baza unui duplicat al certificatului de moștenitor eliberat de alt

notar, acest bun de fapt a fost odată înstrăinat. Cel, puțin aceste chestiuni nu au

fost cercetate, însă legislația procesual penală prevede modificarea învinuirii de

către acuzatorul de stat;

- în acțiunea civilă, partea vătămată/civilă și-a argumentat poziția prin

faptul că, acțiunile lui Munteanu Ludmila relatate în rechizitoriu sunt ilicite și prin

urmare încalcă dreptul la proprietate lui Boboc Tamara, astfel cauzându-i un

prejudiciu efectiv compus din cheltuielile pe care le-a suportat la cumpărarea

bunului în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.xxxxxxxxxx din 24.07.2008,

și cheltuielile care urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, adică la

pierderea acestuia, prin redobândirea bunului de același gen și prin beneficiul

neobținut sub forma înregistrării dreptului de proprietate, respectiv realizarea

acestuia;

- afirmația învinuitei, că Boboc Tamara a procurat terenurile agricole în 2008,

fără a fi înregistrate ulterior la OCT Fălești, nu o face vinovată în cauzarea

prejudiciului menționat, o consideră eronată și nu justifică acțiunile de înstrăinare

a bunurilor în mod repetat de Munteanu Ludmila, deoarece Boboc Tamara din

2008 și până la momentul comiterii infracțiunii era posesoare de bună credință a

bunurilor în cauză, dobândite în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat

legal, iar dreptul de înregistrare a proprietății la OCT Fălești îi aparține cu

exclusivitate, indiferent de termenul de exercitare a acestuia;

- Munteanu Ludmila în cazul în care se consideră proprietară a bunurilor în

cauză și știind că de fapt ele sunt deținute de un alt posesor de bună credință,

ultima era obligată să respecte dreptul lui Boboc Tamara la posesiune și la

realizarea proprietății private, fapt care nu a avut loc;

- afirmația învinuitei precum că, ultima o consideră pe Boboc Tamara

vinovată în situația dată și până în prezent nu i-a recuperat prejudiciul acesteia,

denotă că, Munteanu Ludmila a cunoscut despre apartenența bunurilor și își

dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale ilicite;

9

apelurile declarate de către procuror și avocatul Paciurca Iulian în numele părții

vătămate Boboc Tamara au fost admise, casată total sentința, pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

Munteanu Ludmila Dmitri a fost recunoscută vinovată în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.190 alin.1 Cod penal (în redacția Legii penale în

vigoare la data comiterii infracțiunii), și stabilită în baza acestei Legi, pedeapsa sub

formă de amendă în mărime de 250(două sute cincizeci) unități convenționale, ce

constituie 5000(cinci mii)lei.

Acțiunea civilă înaintată de Boboc Tamara se admite parțial, cu încasarea

de la Munteanu Ludmila în folosul lui Boboc Tamara a prejudiciului moral în

sumă de 10000/zece mii/ lei.

4.1 Instanța de apel a constatat că, prima instanță nu a respectat normele

procesuale, nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei și nu a dat probelor administrate o apreciere legală din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate

în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, concluzia instanței privind

achitarea inculpatei fiind una eronată.

Totodată instanța de apel a considerat că prima instanță fără just temei și

nemotivat a respins probele administrate de organul de urmărire penală,

prezentate de acuzare și examinate în ședința de judecată, invocând în mod eronat

că nu se exclude cauzarea părții vătămate a prejudiciului în sumă de 6000 lei, însă

prejudiciul respectiv nu rezultă din dobândirea ilicită a bunurilor acesteia prin

înșelăciune, dar din neexecutarea obligațiilor contractuale rezultate din contractul

de vânzare-cumpărare încheiat între Munteanu Ludmila și Boboc Ludmila la data

de 04.07.2008.

A mai notat instanța de apel că, prima instanță eronat a conchis, că respectiv,

în condițiile în care partea vătămată Boboc Tamara a plătit prețul terenurilor

cumpărate în temeiul contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de

04.07.2008, iar Munteanu Ludmila nu și-a executat obligația de a preda terenurile

în proprietate părții vătămate, înstrăinându-le altei persoane, sunt aplicabile

prevederile legale privind neexecutarea obligațiilor.

Instanța de apel a motivat, că prima instanță eronat și neîntemeiat a

considerat necesar de a achita inculpata Munteanu Ludmila de sub învinuirea în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(1) Cod penal, din motiv că fapta

inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii, deoarece în urma cercetării

probelor solicitate se constată că probele administrate demonstrează existența

infracțiunii incriminate în acțiunile inculpatei și vinovăția ei deplină.

Instanța de apel a considerat că concluzia primei instanțe privind

nevinovăția lui Munteanu Ludmila nu se racordă la probele administrate,

totalitatea probelor administrate și cercetate de către instanța de apel nicidecum

nu confirmă temeinicia achitării ei, fiind prezente pe cauză suficiente probe

pertinente, concludente și utile, care au fost puse la baza unei sentințe de

condamnare a inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.1 Cod

10

Penal sub formă de dobândirea ilicită a bunurilor alte persoanei, săvârșite prin

înșelăciune, în redacția legii în vigoare la data comiterii infracțiunii, după cum a

fost adusă învinuirea inculpatei prin ordonanța de punere sub învinuire din

12.12.2016.

A menționat instanța de apel și faptul că, prima instanță în cadrul judecării

cauzei penale nu a verificat multilateral și obiectiv toate împrejurările de fapt și de

drept a cauzei în raport cu probele anexate la dosar, iar concluzia instanței este

eronată și contravine cumulului de probe anexate la materialele cauzei penale.

Cât privește învinuirea concretizată de procurorul participant în ședința

instanței de apel prin ordonanța de modificare a învinuirii din 26.03.2019, prin care

a fost adusă învinuire lui Munteanu Ludmila în comiterea infracțiunii de

dobândire ilicită a bunurilor alte persoanei, săvârșite prin înșelăciune, cu cauzarea

daunei considerabile părții vătămate, prevăzută de art.190 alin.1 Cod penal, care

a fost modificat prin Legea nr.179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018,

instanța de apel a considerat că nu poate fi reținută cu referire la inculpată,

deoarece a intrat în vigoare ulterior acțiunilor incriminate.

Instanța de apel a reținut că, în urma cercetării probelor solicitate, că

vinovăția inculpatei Munteanu Ludmila Dmitri în fapta incriminată se

demonstrează deplin prin elementele de fapt dobândite din probele cercetate, și

anume prin declarațiile părții vătămate, a martorilor, prin procesele verbale ale

acțiunilor procesuale petrecute pe caz, prin corpurile delicte cercetate în cadrul

ședințelor judiciare și care se coroborează între ele deplin. Și că vina inculpatei în

comiterea infracțiunii incriminate se demonstrează și prin elementele de fapt

dobândite din înscrisurile și rezultatele acțiunilor procesuale efectuate pe caz,

conținute în materialele cauzei penale, care au fost cercetate în cadrul ședinței

instanței de apel.

În urma analizei probelor, instanța de apel a considerat că declarațiile părții

vătămate și a martorilor date atât în cadrul primei instanțe, cât și în cadrul

judecării cauzei penale în instanța de apel, urmează a fi luate în considerație ca

probe ce dovedesc existența infracțiunii incriminate inculpatei și care constată vina

inculpatei, prin conținutul său aceste declarații sunt clare și nu sunt contradictorii,

fiind confirmate și prin restul probelor cercetate. Instanța de apel a considerat că

prima instanță eronat nu a ținut cont de aceste declarații și nu le-a apreciat la justa

valoare, indicând că le apreciază critic, mai ales că declarațiile respective se

coroborează cu înscrisurile cercetate, anexate la materialele cauzei.

În opinia instanței de apel, inculpata anume că a recurs la utilizarea unor

metode dolosive, apte a induce și a menține în eroare persoana vătămată, cărei i-a

vândut terenurile la 24.07.2008, a primit banii în sumă de 6000 lei, însă totodată,

peste mai mult de 7 ani de la vinderea terenurilor, nu i-a comunicat despre intenția

de a vinde aceleași terenuri unei alte persoane.

În acțiunile inculpatei persistă intenția directă de a dobândi ilicit terenurile

primite de Boboc Tamara ca urmare a contractului din 24.07.2008, deoarece

inculpata anume aceste terenuri le-a înstrăinat ulterior, prin Cecan Grigore lui

Sidorenco Octavian.

11

Instanța de apel a mai constatat, că, de fapt, acțiunile infracționale comise

de Munteanu Ludmila în luna iunie 2016, când a perfectat procură lui Cecan

Grigore, care a servit ca temei de reprezentare a ultimei la vinderea terenurilor în

litigiu, care de fapt aparțineau lui Boboc Tamara în urma întocmirii contractului

de vânzare-cumpărare din 24.07.2008, se subscriu în continuare infracțiunii de

delapidare a averii străine, nefiind decriminalizate acțiunile inculpatei. În același

timp, nu a fost reținută invocarea de către procuror de constatare a vinovăției

inculpatei anume în varianta solicitată potrivit ordonanței de modificare a

învinuirii din 26.03.2019 în cadrul ședinței instanței de apel, deoarece nu poate fi

agravată situația inculpatei, mai ales că o astfel de învinuire privind cauzarea prin

înșelăciune a dobândirii bunurilor, cu cauzarea anume a daunei considerabile

nefiind adusă inculpatei inițial, iar prin modificările din 26.07.2018 la art.190 alin.1

Cod penal ar fi agravată situația inculpatei.

Ținând cont de acțiunile inculpatei, instanța de apel a considerat că reieșind

din prevederile art.10 Cod penal, al Legii nr.179 din 26.07.2018 pentru modificarea

unor acte legislative, în vigoare din 17.08.2018, prin care au survenit noile

modificări la art.190 Cod penal, este necesar de a încadra acțiunile inculpatei în

baza art.190 alin.1 Cod penal, potrivit legii în vigoare la data comiterii faptei. În

opinia instanței de apel, probele nominalizate și examinate în ansamblu prezintă

o situație clară și fără de dubii a circumstanțelor de fapt și consideră că reieșind

din probele date rezultă că inculpata a săvârșit infracțiunile incriminate.

Instanța de apel a mai notat că, motivarea primei instanțe, care a constatat

că acțiunile inculpatei nu întrunesc elementele componenței de infracțiune, făcând

referire la apariția și încetarea dreptului de proprietate, nu poate fi menținută

întrucât în acțiunile inculpatei au fost stabilite elementele infracțiunii de

escrocherie. Totodată instanța de apel a considerat că declarațiile inculpatei prin

care nu recunoaște vinovăția sa nu pot fi luate în considerație în favoarea

inculpatei și nu dovedește nevinovăția penală a inculpatei, deoarece nu combat

situația stabilită pe cauză de constatare a vinovăției inculpatei, fiind contrazise cu

probele existente pe cauză care demonstrează vina inculpatei, declarațiile fiind

apreciate ca un drept al inculpatei, care nu poate fi îngrădit.

În același timp, faptul nerecunoașterii vinei sale de către inculpată nu poate

echivala cu achitarea persoanei, din moment ce probele cercetate, în cumul,

demonstrează cu certitudine vina inculpatei în faptele incriminate potrivit

rechizitoriului.

Instanța de apel a considerat necesar a stabili în privința inculpatei pedeapsa

sub formă de amendă în limitele sancțiunii infracțiunii incriminate la momentul

comiterii faptei, cu calcularea unității convenționale egală cu 20 lei, după cum era

în vigoare la data comiterii faptei incriminate. În viziunea instanței de apel,

pedeapsa sub formă de amendă este echitabilă faptelor infractorii comise,

corespunde normelor legale și va atinge scopul de corectare și reeducare a

inculpatei, de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, precum și pentru

restabilirea echității sociale.

12

Referitor la acțiunea civilă înaintată pe cauza penală de către Boboc Tamara

către Munteanu Ludmila (f.d.145-146, 183-187 volumul 1), instanța de apel a

indicat, că în acțiunea concretizată Boboc Tamara a solicitat încasarea de la

inculpată cu titlu de compensare a prejudiciului moral a sumei de 50000 lei.

Instanța de apel a constatat, că în urma acțiunilor infracționale ale

inculpatei, partea vătămată Boboc Tamara a fost deposedată de terenurile ce-i

aparțineau în urma contractului de vânzare-cumpărare din 24.07.2008, astfel părții

vătămate i-a fost cauzat prejudiciu moral, manifestat prin dobândirea ilicită a

bunurilor ce-i aparțineau în urma contractului din 24.07.2006, nerespectarea

drepturilor sale obținute prin contractul vizat asupra terenurilor agricole, ultima

fiind posesoare de bună credință a terenurilor, în consecință ultima fiind privată

de dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole procurate în anul 2008.

Instanța de apel a considerat, că prejudiciul moral este evident și care

necesită recuperare și inculpata urmează să compenseze prejudiciul moral cauzat

părții vătămate, însă suma solicitată de partea vătămată de 50000 lei este o sumă

exagerată și încalcă principiul general al echității, care ar constitui un venit

nejustificat, iar suma de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral din partea inculpatei

este în raport cu suferințele suportate de partea vătămată și va aduce satisfacție

echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat, în legătură cu ce pretențiile părții

vătămate se admit în măsura indicată, cu adoptarea unei soluții în aspectul

nominalizat.

Mardari Iosif în numele inculpatei, prin care invocând incidența pct.6), 8) din

dispozițiile art. 427 Cod de procedură penală a solicitat casarea deciziei, și

menținerea sentinței pe motiv că fapta incriminată inculpatei nu întrunește

elementele infracțiunii.

5.1 În susținerea recursului ordinar declarat, avocatul Mardari Iosif în

numele inculpatei a invocat că:

- instanța de apei nu a obținut probe noi ce ar răsturna probatoriul în temeiul

în care Munteanu Ludmila a fost achitată de sub învinuirea imputată în baza

art.190 alin.(1) Cod penal;

- instanța de apel nefondat a concluzionat precum că, prima instanță eronat

a achitat-o deoarece, precum că, nu a respectat normele procesuale; și nu a verificat

complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei; iar probelor

administrate nu le-a dat o apreciere legală din punct de vedere ai pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, fără a menționa concret care norme

procesuale nu au fost respectate și care probe nu au fost verificate complet și

obiectiv, și care circumstanțe ale cauzei nu au fost constatate, ca toate acestea să

conducă la concluzia eronată de achitare a inculpatei;

- consideră că instanța de apel a interpretat eronat și nefondat constatările și

aprecierile primei instanțe, în temeiul în care a ajuns la concluzia de achitare a lui

Munteanu Ludmila de sub învinuirea imputată în baza art.190 alin.(1) Cod penal;

- consideră că s-a produs un act procesual nepermis - reinterpretarea

probelor verificate în instanța de fond;

13

- declarațiile Ludmilei Munteanu, a părții vătămate Boboc Tamara, a

martorilor audiați în instanța de apel sânt absolut identice cu cele din prima

instanță așa cum instanța de apel a avut în dispoziția sa aceleași înscrisuri

probatorii acumulate de organul de urmărire penală care au fost examinate și în

prima instanță;

- instanța de apel nu a obținut probe noi care ar confirma prezența

elementelor laturii subiective și celei obiective în acțiunile/inacțiunile lui

Munteanu Ludmila ce ar demonstra vinovăția ei în raport cu Boboc Tamara, ce

ține de vânzarea-cumpărarea a 2 cote de terenuri agricole cu nr, cadastral

xxxxxxxxxx, S=1,5196 ha și cu nr. cadastral xxxxxxxxxx, 5=1,5199 ha ce-i aparțineau

cu drept de proprietate;

- instanța de apel a trecut cu vederea și nu a dat nici o apreciere criticii aduse

de prima instanță formulării învinuirii, care a constatat că din conținutul ei, nu

rezultă expres și nu este indicat concret care acțiuni ale lui Munteanu Ludmila au

fost calificate de acuzare ca dobândire ilegală, sau cum este indicat în actul de

învinuire-însușire, și prin ce s-au manifestat de fapt ca formă materială aceste

acțiuni, in ce a constat luarea (dobândirea) ilegală și gratuită a bunurilor; dacă

aceste bunuri constituiau proprietatea lui Boboc Tamara și astfel au fost sustrase

ilegal din posesia acesteia;

- instanța de apel nu a dat apreciere actului de învinuire care poartă un

caracter imprecis și incomplet, or, trecând peste acest moment procesual

important, de fapt confirmă admiterea încălcării dreptului la apărare a lui

Munteanu Ludmila în acest proces, prin neinformarea precisă și completă cu

privire la învinuirea ce i se aduce și astfel nu i-a fost asigurată echitatea

procedurilor, prin ce a fost îngrădit dreptul de a-și pregăti apărarea;

- consideră că, instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că Munteanu

Ludmila prin înșelare, ca formă a escrocheriei, și-a însușit calitatea de proprietar

asupra terenurilor vândute, pe când de-iure ea era la acel moment proprietar,

odată ce Boboc Tamara din data procurării - 04,07,2908 și până la data de

20.06.2016, când aceleași cote de terenuri au fost vândute lui Sidorenco Octavian,

nu înregistrase la organul cadastral contractul de vânzare-cumpărare autentificat

notarial;

- consideră că, nu s-a dat apreciere faptului că participația lui Munteanu

Ludmila la procedura de vânzare din 20.06.2016 a acestor cote de teren s-a redus

doar la obținerea extrasului de la organul cadastral cu conținutul căreia nu a luat

cunoștință, la înmânarea procurii cu împuterniciri date lui Cecan Grigore și a altor

certificate, spunându-i să vândă 2 cote de teren din multiplele pe care le avea în

proprietate, fără a specifica care anume din cele indicate în extrasul cadastral, fiind

conștientă că anterior, în anul 2008 a vândut 2 cote lui Boboc Tamara și acestea nu

mai pot fi înregistrate la cadastru ca proprietate a sa. Or, din aceste circumstanțe

de fapt care au fost constatate și la examinarea cauzei în apel nu se poate de dedus

existența intenției, ca latură subiectivă a escrocheriei în acțiunile lui Munteanu

Ludmila;

14

- instanța de apel nu a indicat ca fapt stabilit prin probe concrete, așa cum și

acuzarea nu a probat, prin care acțiuni de înșelare sau abuz de încredere

Munteanu Ludmila a dobândit bunurile lui Boboc Tamara și care acțiuni ale

acesteia constituie înșelare sau abuz de încredere, ca și latura obiectivă, in temeiul

și sub influența cărora, în cazul escrocheriei, victima transmite aparent benevol

bunurile sale -către făptuitor;

- consideră că instanța de apei, prin interpretările sale eronate și

tendențioase a normelor imperative civile, a distorsionat grav starea de fapt

constituită după semnarea contractului de vânzare-cumpărare a terenurilor

agricole la data de 04.07.2008 și faptul neînregistrării de către Boboc Tamara a

drepturilor sale de proprietar în perioada 04.07.2008 - 20.06.2016, care a fost pusa

la baza casării sentinței de achitare și pronunțarea unei sentințe de condamnare

nefondate.

a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru

netemeinicia recursului ca inadmisibil, considerând corecte constatările instanței

de apel.

Colegiul penal lărgit, conchide că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din

următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără

citarea părților, este în drept să-l respingă ca inadmisibil în cazul în care constată

că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței

de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Colegiul penal lărgit, lecturând textul recursului reține că, recurentul

pledează asupra menținerii sentinței de achitare, indicând că nu s-a confirmat

vinovăția inculpatei, argumente ce se raportează la temeiul pentru recurs prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în

sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii” și motivele în susținerea

acestui temei, Colegiul penal lărgit a conchis că nu pot fi acceptate, or, aceste

motive au fost obiect de dispută atât în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-

au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor

alegațiilor recurenților în decizia adoptată(f.d. 121 – 148 vol. II), pe care Colegiul

15

penal lărgit le însușește, ce este conform practicii CtEDO. Colegiul penal lărgit

indică că, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere

justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce,

stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

Colegiul penal statuează că, alegațiile recurentului precum că, instanța de

apel nu a obținut probe noi care ar confirma prezența elementelor laturii subiective și celei

obiective în acțiunile/inacțiunile lui Munteanu Ludmila ce ar demonstra vinovăția ei în

raport cu Boboc Tamara, ce ține de vânzarea-cumpărarea a 2 cote de terenuri agricole cu

nr, cadastral xxxxxxxxxx, S=1,5196 ha și cu nr. cadastral xxxxxxxxxx, 5=1,5199 ha ce-i

aparțineau cu drept de proprietate, nu pot fi acceptate, fiind declarative, în acest sens

susținând concluzia instanței de apel: „în urma cercetării probelor solicitate,

vinovăția inculpatei Munteanu Ludmila în fapta incriminată se demonstrează

deplin prin elementele de fapt dobândite din probele cercetate, și anume prin

declarațiile părții vătămate, a martorilor, prin procesele verbale ale acțiunilor

procesuale petrecute pe caz, prin corpurile delicte cercetate în cadrul ședințelor

judiciare și care se coroborează între ele deplin”.

Sub aspectul criticilor recurentului, Colegiul penal lărgit remarcă că,

conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma

penală.

Opozant criticilor invocate de recurent la acest capitol, precum că în

acțiunile inculpatei nu se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii

imputate, Colegiul penal lărgit menționează, că instanța de apel a descris clar

constatarea vinovăției inculpatei, care a fost probată integral prin mijloacele de

probă prezentate de către procuror, apreciate de instanță ca fiind pertinente,

concludente, utile și veridice, coroborează între ele, acestea fiind cercetate în

ședința judiciară a instanței de apel, consemnate în procesul verbal și analizate de

către instanța de apel în motivarea soluției adoptate.

Colegiul penal nu a constatat discrepanța între cele reținute de instanța de

apel în vederea încadrării faptei inculpatului și conținutul real al probelor sau

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei

soluții decât cea pe care materialul probator o redă.

În acest context, instanța de recurs reține dispozițiile art. 8 alin. (3) Cod de

procedură penală, potrivit cărora, concluziile despre vinovăția persoanei de

săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în

probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se

interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

Astfel, Colegiul penal lărgit a stabilit că cumulul de probe cercetat și analizat

în cauza deferită judecării, circumstanțele stabilite în prezenta speță, au fost deplin

cercetate de instanța de apel ce i-a permis de a ajunge la concluzia că, prin acțiunile

sale inculpata Munteanu Ludmila, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 190

16

alin.(1) Cod penal.

Colegiul penal lărgit conchide că, din textul recursului se evidențiază că

recurentul î-și motivează recursul ordinar prin dezacordul cu modalitatea de

apreciere a probelor, în acest sens Colegiul penal lărgit statuează că motivele de

reapreciere a materialului probatoriu nu se conțin în temeiurile prevăzute de art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Față de lucrul judecat, Colegiul penal lărgit constată motivarea amplă și

temeinică a soluției emise prin prisma procesului de evaluare și apreciere a

probelor prezentate de părți în raport cu faptele reținute în sarcina lui Munteanu

Ludmila, astfel Colegiul penal lărgit conchide asupra faptului că hotărârea atacată

este în corespundere cu exigențele art. 6 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că, nu este întemeiată critica din

recursul declarat, ce ține de aprecierea și interpretarea eronată, în opinia acestuia,

a probelor ce a dus la stabilirea vinovăției lui Munteanu Ludmila, deoarece

instanța de apel, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de părți,

verificându-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității lor, iar în ansamblu – din punctul de vedere al coroborării lor și ca

urmare corect a stabilit starea de fapt, încadrarea în drept și vinovăția lui

Munteanu Ludmila, bazându-se inclusiv și pe declarațiile părții vătămate și

apreciindu-le, din punct de vedere al coroborării cu celelalte probe, instanța de

apel a constatat că ele demonstrează cu certitudine vina lui Munteanu Ludmila,

or, a fost stabilit cert și indubitabil că, în perioada de timp 20.06.2016-28.06.2016,

urmărind scop de profit, de însușire a bunurilor altei persoane, intenționat, prin

înșelăciune, asumându-și, în temeiul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren nr. xxxxxxxxxx, eliberat la data de 08 mai 2000 de Primăria comunei Xxxxxxxxxx

r-l Fălești, și în temeiul certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți

din proprietatea comună în devălmășie nr. xxxxxxxxxx, eliberat la data de 03 mai 2007, și

certificatul de moștenitor legal nr.xxxxxxxxxx din data de 03 mai 2007, calitatea de

proprietar al terenului cu nr. cadastral xxxxxxxxxx cu suprafața de 1,5199 ha și al

terenului cadastral cu nr.xxxxxxxxxx cu suprafața de 1,5196 ha, cunoscând cu certitudine

că la acel moment, Boboc Tamara deținea terenurile agricole, în temeiul contractului de

vânzare-cumpărare nr.xxxxxxxxxx din data de 24 iulie 2008, încheiat între Munteanu

Ludmila și Boboc Tamara Anton, autentificat de către notarul privat Șoldan Iurii, prin

care Munteanu Ludmila a vândut contra sumei de 6000 lei lui Boboc Tamara terenurile

agricole cu nr. cadastral xxxxxxxxxx și nr.xxxxxxxxxx, la data de 20 iunie 2016, în biroul

notarului public Aliona Plămădeală cu sediul în or. Fălești, str. Alexandru cel Bun, nr.99,

i-a perfectat o procură specială nr.xxxxxxxxxxlui Cecan Grigore, prin care l-a împuternicit

de a-i reprezenta interesele în fața tuturor persoanelor competente în vederea vânzării

terenurilor agricole cu nr.xxxxxxxxxx și nr.xxxxxxxxxx, și care, în temeiul procurii

nominalizate și acordul lui Munteanu Ludmila, prin contractul de vânzare-cumpărare

nr.xxxxxxxxxx din data de 28 iunie 2016 și contractul de vânzare-cumpărare

nr.xxxxxxxxxx din data de 28.06.2016, autentificat de către notarul Aliona Plămădeală,

în biroul de serviciu cu sediul în or. Fălești, str. Alexandru cel Bun, nr.99, în mod ilicit a

17

înstrăinat terenurile nominalizate lui Sidorenco Octavian contra sumei totale de 35677 lei,

prin care fapt i-a cauzat lui Boboc Tamara un prejudiciu material în valoare totală de 6000

lei.

Acțiunile lui Munteanu Ludmila fiind încadrate în baza prevederile art.190 alin.1

Cod Penal în varianta legii în vigoare la data comiterii faptei de pînă la modificările operate

prin Legea nr.179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, sub formă de escrocherie,

adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, săvârșite prin înșelăciune.

În aceiași ordine de idei, Colegiul penal lărgit conchide că declarațiile

inculpatei Munteanu Ludmila prin care se neagă comiterea faptei de escrocherie

imputată, nu corespund materialelor cauzei penale și urmează a fi apreciate ca

fiind o metodă de apărare și de eschivare de la răspundere pentru acțiunile

săvârșite. Or, aceasta prin acțiunile sale de înșelăciune, asumându-și, calitatea de

proprietar al terenului cu nr. cadastral xxxxxxxxxx cu suprafața de 1,5199 ha și al

terenului cadastral cu nr.xxxxxxxxxx cu suprafața de 1,5196 ha, cunoscând cu certitudine

că la acel moment, Boboc Tamara deținea terenurile agricole, în temeiul contractului de

vânzare-cumpărare nr.xxxxxxxxxx din data de 24 iulie 2008, încheiat între Munteanu

Ludmila și Boboc Tamara Anton, i-a perfectat o procură specială nr.xxxxxxxxxxlui Cecan

Grigore, prin care l-a împuternicit de a-i reprezenta interesele în fața tuturor persoanelor

competente în vederea vânzării terenurilor agricole cu nr.xxxxxxxxxx și nr.xxxxxxxxxx,

și care, în temeiul procurii nominalizate și acordul lui Munteanu Ludmila, prin contractul

de vânzare-cumpărare nr.xxxxxxxxxx din data de 28 iunie 2016 și contractul de vânzare-

cumpărare nr.xxxxxxxxxx din data de 28.06.2016, în mod ilicit a înstrăinat terenurile

nominalizate lui Sidorenco Octavian contra sumei totale de 35677 lei, prin care fapt i-a

cauzat lui Boboc Tamara un prejudiciu material în valoare totală de 6000 lei, indică la

intenția inculpatei Munteanu Ludmila de a dobândi mijloace bănești prin

înșelăciune și abuz de încredere.

Colegiul penal lărgit consideră că nu pot fi reținute argumentele apărării cu

privire la necesitatea achitării inculpatului, deoarece la judecarea cauzei în ordine

de apel, instanța de apel a respectat prevederile art. art. 414-419 Cod de procedură

penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

De asemenea, instanța de recurs nu vede necesitatea de a dezbate, prin alte

argumente, toate alegațiile din cererea de recurs a apărătorului, deoarece careva

temeiuri de casare ex officio, Colegiul penal lărgit nu a stabilit. Cele consemnate

supra, evidențiază o dată în plus că instanța de apel a acordat o atenție sporită

materialelor acestei cauze, înlăturând justificat și prin argumente temeinice

versiunea părții apărării despre nevinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii

de escrocherie.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele

contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita

repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

18

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În urma examinării recursului ordinar, Colegiul penal lărgit nu a constatat

prezența erorilor de drept invocate de recurenți, care la rândul său ar fi afectat

hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către

instanța de apel este legală și întemeiată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Se respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul

Mardari Iosif în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 06 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui Munteanu

Ludmila xxxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 04 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

19