1re-19/2021 — art. 187 al.2, lit.b,c,d,f, art.264 al.3 lit.a CP-

La data de 23 ianuarie 2017, Biroul de Probațiune Strășeni s-a adresat în instanța de judecată cu un demers privind anularea condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei în privința condamnatului Talchig Andrei. Prin încheierea Judecătoriei Strășeni din 31 mai 2017, a fost admis demersul Biroului de Probațiune Strășeni și a fost anulată condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilite condamnatului Talchig Andrei prin sentința Judecătoriei Slobozia din 21 august 2014, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), c), d), f) și art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, cu trimiterea condamnatului Talchig Andrei pentru executarea pedepsei neexecutate de 5 ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis. Încheierea primei instanțe a fost atacată cu recurs de către condamnatul Talchig Andrei, prin care a solicitat admiterea recursului cu casarea încheierii primei instanțe, și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă respingerea demersului înaintat de Biroul de Probațiune Strășeni. În argumentarea recursului, recurentul a invocat că: 1 - o mare parte din argumentele primei instanțe se referă la analiza trecutului și a gravității faptei infracționale comise de către condamnat, pentru care deja a fost condamnat, ci nu de temeiul care ar servi la anularea condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei; - referitor la pretinsa inducere în eroare a Biroului de Probațiune Strășeni prin ascunderea informației despre parcursul cauzei penale și emiterea sentinței Judecătoriei Botanica din 26 noiembrie 2016, s-a menționat că angajatul Biroului de Probațiune Strășeni cunoștea cu certitudine despre dosarul nominalizat, aflat pe rol la Judecătoria Botanica; - nu este jurist și nu a mințit pe nimeni cu privire la rezultatul examinării dosarului în instanța de judecată, or, toată informația cu privire cauzele examinate de instanțele de judecată este computerizată și se află în acces public; - prima instanță nu i-a acordat termen pentru prezentarea actelor ce atestă necesitatea aflării condamnatului la libertate, pentru întreținerea copilului minor, a mamei bolnave și a soției însărcinate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2017, a fost respins ca nefondat recursul declarat și menținută sentința fără modificări. 3.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că potrivit Revendicării – Forma 246, inculpatul nu se află la prima abatere de la legea penală, iar potrivit raportului de analiză a factorilor criminogeni întocmit de către consilierul de probațiune, riscul de recidivă este mediu, la pericolul și rezonanța socială pe care le prezintă faptele criminale săvârțite, atitudinea condamnatului față de fapta comisă, pedeapsa stabilită și față de încrederea societății și posibilitatea ce i s-a acordat de a se corija fără a executa pedeapsa închisorii precum și comportamentului acestuia după condamnare; Mai mult decât atât, instanța de recurs a menționat că prima instanță corect a reținut că, este oportună și necesară anularea condamnării cu suspendarea executării pedepsei închisorii și trimiterea condamnatului pentru a executa pedeapsa stabilită prin sentință, în vederea atingerii scopului acesteia conform prevederilor art. 61 Cod penal, fiind luat în considerație atitudinea condamnatului, care a ignorat încrederea acordată, fără a executa de facto pedeapsa aplicată, și în perioada termenului de probă a săvârșit o nouă infracțiune dând dovadă de o atitudine iresponsabilă față de obligația de executare a pedepsei. Tot în acest context, instanța de recurs a precizat că, argumentul recurentului precum că nu sunt motive privind necesitatea anulării condamnării cu suspendarea executării pedepsei, în cazul încetării 2 dosarului penal pe motivul împăcării părților, or, încetarea procesului penal pe motivul împăcării părților nu constituie temei de reabilitarea a acestuia.

Decizia instanței de recurs a fost atacată cu recurs în anulare de către condamnatul Talchig Andrei, solicitând casarea acesteia în partea anulării condamnării cu suspendarea executării pedepsei, și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care, condamnatului Talchig Andrei să-i fie reluată pedeapsa cu suspendarea condiționată. În argumentarea recursului în anulare, recurentul invocă că: - prin sentința Judecătoriei Botanica din 25 noiembrie 2016 a fost încetat procesul penal în privința pe motivul împăcării părților, fiind descrisă o altă stare de fapt; - nu este oportună detenția acestuia în penitenciar, din motiv că are la întreținere copii minori, fiind unicul membru al familie care lucrează.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în baza materialelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele considerente. Din textul recursului în anulare, Colegiul penal atestă că recurentul nu indică prezența unui viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, dar contestă hotărârile judecătorești, manifestându-și dezacordul cu anularea condamnării cu suspendarea executării pedepsei. În acest context, potrivit prevederilor art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Subsidiar, Colegiul penal remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. 3 Analizând dispozițiile legale expuse supra în raport cu speța dată, rezultă că decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2017, a fost adoptată în ordinea reglementată de art. 449 Cod de procedură penală, prin care nu a fost judecată cauza în fond, dar s-a examinat recursul condamnatului declarat împotriva încheierii Judecătoriei Strășeni din 31 mai 2017 de admitere a demersului Biroului de Probațiune Strășeni privind anularea condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Astfel, se atestă că decizia contestată în prezenta speță nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursurile în anulare declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2017, sunt inadmisibile, deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare.

În conformitate cu art. 456 alin. (1), 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Talchig Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2017, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 26 februarie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 4