1ra-139/2021 — art.201-1 alin.1 lit. b CP

1ra-139/2021 — art.201-1 alin.1 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-139/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Bajurean Ghenadie în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2020 și sentinței Judecătoriei

Orhei, sediul Șoldănești din 31 ianuarie 2020, în cauza penală în privința lui,

Catrinici Andrei XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 23.03.2018 – 31.01.2020

instanța de apel: 20.02.2020 – 23.06.2020

instanța de recurs: 15.08.2020 – 20.01.2021

A C O N S T A T A T :

2020, Catrinici Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii,

prevăzute de art. 2011 alin.(1) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani.

Potrivit prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal, pedeapsa cu închisoare

numită inculpatului Catrinici Andrei, a fost suspendată condiționat, cu

stabilirea perioadei de probațiune de 3 (trei) ani, dacă nu va săvârși o nouă

infracțiune și, prin respectarea perioadei de probațiune, va îndreptăți

încrederea ce i s-a acordat.

S-a dispus încasarea de la Catrinici Andrei în beneficiul statului

cheltuielile judiciare suportate în cadrul procesului penal pentru efectuarea

expertizei judiciare medico-legale în sumă de 320,00 (trei sute douăzeci,00)

lei.

scopul aplicării violenței fizice și psihice față de mama sa Catrinici Olga, cu

care locuia în s. XXXXX, r. XXXXX, fiind conform art.1331 lit. a) Cod penal,

membru de familie, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, a atentat la relațiile sociale a căror existență și desfășurare normala sunt

1

condiționate de protecția și dezvoltarea relațiilor familiei, săvârșind acțiuni

prejudiciabile în următoarele circumstanțe: într-o perioadă nestabilita de

timp până la 05 februarie 2018, Catrinici Andrei, aflându-se în gospodăria

proprie situata în s. XXXXX, r-l XXXXX, având scopul de a-și impune

autoritatea în familie prin provocarea stării de tensiune și suferință psihică

asupra mamei sale Catrinici Olga, care locuiește cu el în aceeași gospodărie,

având conform art. 80 din Codul familiei obligarea de a-și întreține mama

inaptă de muncă, care necesită sprijin material, intenționat a izolat-o în casa

proprie din aceeași gospodărie, interzincându-le accesul altor persoane la

Catrinici Olga, nu i-a încălzit locuința, nu a asigurat-o cu hrană și accesorii

de igienă, i-a încasat și însușit acesteia mijloacele financiare de care aceasta

dispunea, în urma la ce a privat-o de alimentele și îngrijirea de care avea

nevoie, în rezultat, la 05 februarie 2018 Catrinici Olga a fost internată la SR

Șoldănești, astfel victimei i-au fost cauzate, conform raportului de expertiză

judiciară nr. XXXXX din 23 februarie 2018, excoriații pe ambele gambe, care

se califică ca vătămare neînsemnată.

Acțiunile lui Catrinici Andrei au fost încadrate de procuror în limitele

infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.(1) lit. b) Cod penal.

prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, cu achitarea sa în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011

alin.(1) lit. b) Cod penal.

3.1 În motivarea apelului inculpatul a indicat că:

- vina în săvârșirea infracțiunii în care este învinuit nu a fost dovedită

în instanța de judecată, ori el nu a săvârșit acțiunile de care este învinuit, și

anume că și-a izolat mama în casă și nu a asigurat-o cu hrană, interzicând

accesul altor persoane, nu a încălzit locuința, luându-i banii, astfel lipsind-o

de îngrijirea de care avea nevoie;

- consideră că martorii care au dat depoziții împotriva sa, au mințit

deoarece sunt în relații ostile cu ei;

- susține că chiar dacă procurorul a solicitat aplicarea în privința sa a

unei pedepse cu muncă neremunerată în folosul comunității, instanța de

fond a aplicat pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru infracțiunea de

care este învinuit.

în numele inculpatului Catrinici Andrei a depus apel suplimentar, solicitând

admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu achitarea

2

inculpatului Catrinici Andrei în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.

2011 alin.(1) lit. b) Cod penal.

2020, a fost respins apelul inculpatului Catrinici Andrei ca nefondat, cu

menținerea sentinței fără modificări.

5.1 În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima

instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care

a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite

încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat,

împrejurări care au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a reținut că, deși inculpatul Catrinici Andrei nu a

recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate acestuia, vinovăția

acestuia în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod

penal se confirmă prin următoarea sistemă de probe analizate și apreciate de

instanța de fond și verificate de instanța de apel prin prisma prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală, care sunt pertinente, concludente, utile și

veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiilor martorului Siminel

Claudia care fiind audiată în ședința de judecată a instanței de fond (f.d.167-

168 Vol. I); declarațiilor martorului Cornea Tatiana care fiind audiată în

ședința de judecată a instanței de fond (f.d.165-166 Vol. II); declarațiilor

martorului Stoian Veaceslav care fiind audiat în ședința de judecată a

instanței de fond (f.d. 176-177 Vol. II); declarațiilor martorului Gudic Maria

care fiind audiat în ședința de judecată a instanței de fond (f.d.172-173 Vol.

I); declarațiilor martorului Railean Vasili care fiind audiat în ședința de

judecată a instanței de fond (f.d.174-175 Vol. I); declarațiilor martorului

Coadă Alexei care fiind audiat în ședința de judecată a instanței de fond

(f.d.169-171 Vol. I); declarațiilor martorului Cornos Maria care fiind audiată

în ședința de judecată a instanței de fond (f.d.178 Vol. I); declarațiilor

martorului Railean Natalia, care fiind audiată în cadrul ședinței de judecată

a instanței de fond (f.d. 179-182 Vol. I); declarațiilor martorului Chitic

Steliana, care fiind audiată în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond

(f.d.183-184 Vol. I); declarațiilor martorului Ceban Afanasie, care fiind

audiat în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond (f.d.225-226 Vol. I);

conținutul plângerii lui Gudic Maria din 07.02.2018 (f.d.20 Vol. I); conținutul

procesului-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii

rezonabile privitor la o infracțiune comisă din 13.02.2018 (f.d.7 Vol. I);

3

conținutul procesului-verbal de consemnare a plângerii verbale a lui

Catrinici Olga din 09.02.2018 (f.d.8 Vol. I); conținutul procesului-verbal de

cercetare la fața locului din 23.02.2018 (f.d.9- 13 Vol. I); raportul agentului

constatator cu privire la înregistrarea și evidența sesizărilor și a altor

informații despre infracțiuni din 08.02.2018 (f.d.14 Vol. I); Raportul de

expertiză judiciară nr. XXXXX din 23.02.2018, conform căruia la cet.

Catrinici Olga, a.n. XXXXX s-a constatat excoriații pe ambele gambe, care

puteau fi provocate ca rezultat al acțiunii traumatice cu obiect contondent,

dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și care sunt calificate ca

vătămări neînsemnată (f.d.72-73 Vol. I); conținutul anchetei sociale din

05.02.2018, efectuată la domiciliul lui Catrinici Olga din care urmează că

condițiile locative în familia lui Catrinici Olga sunt nesatisfăcătoare, fiul

Andrei care locuiește cu ea în gospodărie nu este responsabil, nu-i încălzește

locuința și nu o hrănește, iar solicitările Administrației Publice Locale de ași

îngriji mama, Catrinici Olga au fost ignorante (f.d.76-78 Vol. I); contractul de

prestări servici CPS nr.8 din 27 ianuarie 2017, perfectat între AO „GUTTA”

în calitate de Beneficiar, înregistrată cu nr.1 la Primăria Cușmirca cu cet.

Ceban Afanasii în calitate de Prestator, potrivit căruia prestatorul prestează

servicii, iar distribuitorul livrează prânzuri calde beneficiarilor la domiciliu

din localitate în cadrul proiectului cu titlul: „Suport pentru perioada rece a

anului pentru cele mai vulnerabile persoane din R. Moldova”, finanțat de

către Crucea Roșie din Elveția” servicii prestate în perioada 01.02.2017 - 31

mai 2017, 4 luni; conținutul declarațiilor părții vătămate Catrinici Olga date

citirii în cadrul cercetării judecătorești repetate (f.d.56-57 Vol. I).

În cadrul judecării cauzei în instanța de fond și de apel s-a stabilit

vinovăția inculpatului Catrinici Andrei dincolo de orice îndoială rezonabilă,

circumstanțe în care instanța de fond corect a emis sentință în privința

acestuia.

Instanța de apel a statuat că, declarațiile inculpatului Catrinici Andrei

privind nevinovăția sa în comiterea faptei penale incriminate se combate

prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate

în ședința de judecată și anume prin declarațiile martorilor supra și probele

scrise cercetate în ședința de judecată. Aceste probe coroborează între ele și

demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunilor de violență în familie. Prima instanță corect și întemeiat a

apreciat critic alegațiile inculpatului Catrinici Andrei din cadrul cercetării

judecătorești, dat fiind faptul că acestea s-au dovedit a fi contradictorii și

combătute deopotrivă de către martorii acuzării și partea vătămată Catrinici

Olga, declarațiile căreia au fost date citirii în sala de judecată în cadrul

ședinței de judecată din 31.01.2020.

4

Alegațiile inculpatului expuse în cererea de apel cu privire la faptul că

vina în săvârșirea infracțiunii în care este învinuit nu a fost dovedită în

instanța de judecată, ori el nu a săvârșit acțiunile de care este învinuit, și

anume că și-a izolat mama în casă și nu a asigurat-o cu hrană, interzicând

accesul altor persoane, nu a încălzit locuința, luându-i banii, astfel lipsind-o

de îngrijirea de care avea nevoie, de către instanța de apel consaderând că

acestea se combat prin declarațiile martorilor Siminel Claudia, Coadă Alexei,

Railean Natalia, Railean Vasili, Gudic Maria, Stoian Veceslav și Cornea

Tatiana din care urmează că inculpatul, Catrinici Andrei nu-și îngrijea

mama.

Nerecunoașterea vinei de către inculpat, de către instanța de apel a fost

apreciată ca o metodă de apărare și un drept de a nu se auto-incrimina

garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care

pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate

fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații

și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei

penale.

Instanța de apel a reținut că, potrivit doctrinei obiectul juridic special

al infracțiunii prevăzute la art.2011 Cod penal are un caracter complex.

Astfel, obiectul juridic principal îl formează relațiile sociale cu privire la

solidaritatea familială.

La rândul său, obiectul juridic secundar îl constituie relațiile sociale cu

privire la integritatea corporală, sănătatea, integritatea fizică sau psihică, la

onoarea și demnitatea persoanei, la substanța, integritatea sau potențialul de

utilizare a bunurilor, la posesia asupra bunurilor. Obiectul material al

infracțiunii de violență în familie îl reprezintă corpul persoanei (în acele

cazuri când săvârșirea violenței în familie presupune influențarea directă

infracțională asupra corpului victimei).

Latura obiectivă a infracțiunii de violență în familie are următoarea

structură: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea sau în inacțiunea

manifestată fizic sau verbal; 2) urmările prejudiciabile sub forma suferinței

fizice, vătămare ușoare a integrității corporale sau a sănătății, suferinței

psihice ori a prejudiciului material sau moral; 3) legătura de cauzalitate

dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile

Reieșind din textul art. 2 al Legii Republicii Moldova cu privire la

prevenirea și combaterea violenței în familie, adoptate de Parlamentul

Republicii Moldova la 01.03.2007, fapta prejudiciabilă, se concretizează în

orice acțiune sau inacțiune, cu excepția acțiunilor de autoapărare sau de

apărare a unor alte persoane, manifestată fizic sau verbal, prin abuz fizic,

sexual, psihologic, spiritual sau economic ori prin cauzare de prejudiciu

5

material sau moral, comisă de un membru de familie contra unor alți

membri de familie, inclusiv contra copiilor, precum și contra proprietății

comune sau personale.

Acțiunea sau inacțiunea prejudiciabilă din contextul infracțiunii

prevăzute la art. 2011 Cod penal cunoaște următoarele modalități faptice de

realizare, una dintre care este violența fizică - adică cauzarea vătămării

ușoare, medii a integrității corporale ori a sănătății, săvârșită prin lovire,

îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare,

mușcare, otrăvire, intoxicare, alte acțiuni cu efect similar.

Infracțiunea prevăzută la art. 2011 Cod penal este o infracțiune

materială. Ea se consideră consumată din momentul producerii suferinței

fizice, vătămării ușoare a integrității corporale sau a sănătății, suferinței

psihice ori a prejudiciului material sau moral. Obiectul juridic special al

infracțiunii prevăzute la art.2011 Cod penal are un caracter complex. Astfel,

obiectul juridic principal îl formează relațiile sociale cu privire la

solidaritatea familială.

La rândul său, obiectul juridic secundar îl constituie relațiile sociale cu

privire la integritatea corporală, sănătatea, integritatea fizică sau psihică, la

onoarea și demnitatea persoanei, la substanța, integritatea sau potențialul de

utilizare a bunurilor, la posesia asupra bunurilor. Obiectul material al

infracțiunii de violență în familie îl reprezintă corpul persoanei (în acele

cazuri când săvârșirea violenței în familie presupune influențarea directă

infracțională asupra corpului victimei).

Latura obiectivă a infracțiunii de violență în familie are următoarea

structură: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea sau în inacțiunea

manifestată fizic sau verbal; 2) urmările prejudiciabile sub forma suferinței

fizice, vătămare ușoare a integrității corporale sau a sănătății, suferinței

psihice ori a prejudiciului material sau moral; 3) legătura de cauzalitate

dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.

Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că

prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile

legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75, 79 Cod penal, a ținut cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului.

În privința inculpatului Catrinici Andrei, în conformitate cu

prevederile art. 76 Cod penal, au fost reținute următoarele circumstanțe

atenuante, și anume, faptul că acesta pentru prima dată a comis o infracțiune

mai puțin gravă, are un copil minor la întreținere, nu este angajat în câmpul

6

muncii și nu are antecedente penale iar în conformitate cu art. 77 Cod penal,

în privința inculpatului Catrinici Andrei circumstanțe agravante nu au fost

reținute.

Astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță just a

individualizat pedeapsa în baza art. 7, 61, 75 Cod penal, și totodată, corect a

aplicat pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod

penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (ani) ani, iar în

conformitate cu art. 90 alin. (1) Cod penal, a suspendat condiționat pedeapsa

închisorii, cu stabilirea perioadei de probațiune de 3 (trei) ani, care este una

echitabilă și proporțională infracțiunii comise, ținând cont de gradul de

pericol faptei prejudiciabile săvârșite, care se califică ca fiind mai puțin

gravă, săvârșită cu intenție, de circumstanțele cauzei, de prezența

circumstanțelor atenuante și lipsa circumstanțelor agravante în privința

inculpatului, de personalitatea acestuia care nu are antecedente penale, are

la întreținere un copil minor, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei

penale de restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi

infracțiuni, atât de către inculpat, cât și din partea altor persoane, care va

constitui o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile consfințite în

Constituția Republicii Moldova și alte legi ale Republicii Moldova sunt

apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.

Aici instanța de apel a reținut că nu este rațional ca inculpatul să

execute pedeapsa sub forma închisorii prevăzute de sancțiunea normei de

incriminare, deoarece circumstanțelor obiective ale cauzei, fapta

inculpatului nu reprezintă un pericol social vădit pentru societate, iar

corectarea și reeducarea acestuia este posibilă și fără izolarea lui de societate.

Totodată, instanța de apel a menționat că prima instanță legal a stabilit

încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului cheltuielile de

judecată pe prezenta cauză penală, și anume în sumă de 320 (trei sute

douăzeci) lei cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru întocmirea

Raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 23.02.2018 (f.d.72-73 Vol.

I) ce a fost efectuat pentru a determina existenta leziunilor lor corporale la

victima Catrinici Olga și de a constata gradul de gravitate a acestora.

avocatul Bajurean Ghenadie în numele inculpatului, prin care invocând

încălcarea prevederilor art. 427 alin. (1), pct. 6), și 8) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea sentinței și a deciziei, cu emiterea unei noi hotărâri

prin care Catrinici Andrei să fie achitat pe învinuirea în temeiul art. 2011 alin.

(1) lit. b) Cod penal.

6.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul a menționat că:

7

- soluția nu este bazată pe careva probe care ar demonstra vinovăția

inculpatului, ci doar pe niște presupuneri și depoziții care urmau să fie

apreciate critic;

- instanțele urmau a aprecia critic și declarațiile martorilor Siminel

Claudia, Gudic Maria, Railean Vasilii și Railean Natalia, deoarece sunt în

contradicție cu declarațiile date de inculpat și martorii Cornos Maria, Chitic

Steliana și ei sunt în relațiile ostile cu inculpatul;

- în cadrul cercetării judecătorești nu au fost acumulate probe care ar

dovedi incontestabil vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2011 alin.(1) lit. b) Cod penal.

procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,

Crijanovscji S. prin care a solicitat dispunerea inadmisibilității recursului

declarat ca fiind vădit neîntemeiat.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta

este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din considerentele ce urmează.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

Din cuprinsul recursului declarat se reține că, recurentul invocă ca

temei de drept pentru declararea recursului ordinar pct. 6) și 8) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, care stipulează, că hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și apel, atunci când decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a

pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care

condamnatul a fost pus sub învinuire.

Cu referire la temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, Colegiul penal, analizând conținutul recursului

declarat în raport cu decizia atacată, conchide că temeiul invocat, nu și-a

8

găsit confirmare dat fiind faptul că instanța de apel la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. art. 414 alin.(1) și 417 alin. (8) Cod de procedură

penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat, cât și a argumentelor primei instanțe ce a

concluzionat condamnarea cu suspendare a inculpatului, decizia atacată

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția.

În această ordine de idei, Colegiul penal notează că potrivit art. 414

alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept

prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal

constată că recurentul, de fapt, își exprimă dezacordul cu aprecierea

probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă motivele de reapreciere a

probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării

ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a

instanțelor respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticele

referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în

cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de

fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea dispunerii condamnării

inculpatului conform infracțiunii incriminate, astfel că reaprecierea

probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se încadrează în

prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra

probelor, care au fost puse la baza deciziei de condamnare a instanței de

apel, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, nu este întemeiată critica din

recursul declarat de avocatul inculpatului, ce ține de aprecierea și

interpretarea eronată, în opinia acestuia, a probelor ce a dus la stabilirea

vinovăției inculpatului, deoarece instanța de apel, a cercetat sub toate

aspectele probele prezentate de părți, verificându-le și apreciindu-le just

9

prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în

ansamblu – din punctul de vedere al coroborării lor și ca urmare corect a

stabilit starea de fapt, încadrarea în drept și vinovăția inculpatului Catrinici

Andrei, bazându-se inclusiv și pe declarațiile martorilor Siminel Claudia,

Railean Vasili și Railean Natalia apreciindu-le, din punct de vedere al

coroborării lor cu celelalte probe, instanța de apel a constatat că ele

demonstrează cu certitudine vina inculpatului, or, a fost stabilit cert că,

Catrinici Andrei, urmărind scopul aplicării violenței fizice si psihice față de mama

sa Catrinici Olga, cu care locuia în s. XXXXX, r. XXXXX, fiind conform art.1331

lit. a) Cod penal, membru de familie, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, a atentat la relațiile sociale a căror existență și desfășurare normala

sunt condiționate de protecția și dezvoltarea relațiilor familiei, săvârșind acțiuni

prejudiciabile în următoarele circumstanțe: într-o perioadă nestabilita de timp până

la 05 februarie 2018, Catrinici Andrei, aflându-se în gospodăria proprie situata în

s. Cușmirca, r-l Șoldănești, având scopul de a-și impune autoritatea în familie prin

provocarea stării de tensiune și suferință psihică asupra mamei sale Catrinici Olga,

care locuiește cu el în aceeași gospodărie, având conform art. 80 din Codul familiei

obligarea de a-și întreține mama inaptă de muncă, care necesită sprijin material,

intenționat a izolat-o în casa proprie din aceeași gospodărie, interzincându-le accesul

altor persoane la Catrinici Olga, nu i-a încălzit locuința, nu a asigurat-o cu hrană

și accesorii de igienă, i-a încasat și însușit acesteia mijloacele financiare de care

aceasta dispunea, în urma la ce a privat-o de alimentele și îngrijirea de care avea

nevoie, în rezultat, la 05 februarie 2018 Catrinici Olga a fost internată la SR

Șoldănești, astfel victimei i-au fost cauzate, conform raportului de expertiză

judiciară nr. XXXXX din 23 februarie 2018, excoriații pe ambele gambe, care se

califică ca vătămare neînsemnată.

Tot aici, instanța de recurs remarcă faptul că, deși recurentul a invocat

temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, în partea motivată a recursului nu au desfășurat pretinsele încălcări,

motivarea reducându-se mai mult la o simplă enumerare a unor probe, care

în opinia apărării au fost apreciate eronat.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurent prin prisma temeiului de casare prevăzut la art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece soluția adoptată de către

instanța de apel este legală, întemeiată și motivată.

Cu referire la incidența în speță a temeiului prevăzut la art. 427 alin.

(1) pct. 8) Cod de procedură penală, invocată de recurent, Colegiul penal

lecturând lucrările cauzei nu a constatat careva erori comise de către instanța

de apel prin prisma respectivului temei.

10

De remarcat este, că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când

nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale

infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat

elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă

circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Astfel, din textul recursului rezultă, că în viziunea recurentului

probele administrate nu confirmă vina lui Catrinici Andrei în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, astfel instanțele

l-au condamnat pe baza presupunerilor.

Reieșind din materialele dosarului se constată, că inculpatul a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal

după semnele calificative: violența în familie, acțiunea sau inacțiunea

intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei,

manifestată prin izolare, intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului

personal asupra victimei.

În prezenta speță, instanța de recurs consideră, că instanța de apel

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv

cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel just

ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, Catrinici Andrei în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal.

Opozant criticilor, precum că în acțiunile inculpatului nu se regăsesc

elementele constitutive ale infracțiunii imputate, Colegiul penal

menționează, că instanța de apel a descris clar constatarea vinovăției

inculpatului, care a fost probată integral prin mijloacele de probă prezentate

de către procuror care au fost apreciate de instanță ca fiind pertinente,

concludente, utile și veridice, coroborează între ele, acestea fiind cercetate în

ședința judiciară a instanței de apel, consemnate în procesul verbal și

analizate de către instanța de apel în motivarea soluției adoptate.

Față de lucrul judecat, Colegiul penal constată motivarea amplă și

temeinică a soluției emise prin prisma procesului de evaluare și apreciere a

probelor prezentate de părți în raport cu faptele reținute în sarcina

inculpatului Catrinici Andrei, astfel Colegiul penal conchide asupra faptului

că hotărârea atacată este în corespundere cu exigențele art. 6 din Convenția

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe

aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și

pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în

cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO,

11

deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles

ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale

supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub

aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este

legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Bajurean Ghenadie în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2020, în cauza penală în

privința lui Catrinici Andrei XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 05 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

12