1ra-139/2021 — Art.201-1 alin.1 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești din 31 ianuarie 2020, Catrinici Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 2011 alin.(1) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani. Potrivit prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal, pedeapsa cu închisoare numită inculpatului Catrinici Andrei, a fost suspendată condiționat, cu stabilirea perioadei de probațiune de 3 (trei) ani, dacă nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea perioadei de probațiune, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. S-a dispus încasarea de la Catrinici Andrei în beneficiul statului cheltuielile judiciare suportate în cadrul procesului penal pentru efectuarea expertizei judiciare medico-legale în sumă de 320,00 (trei sute douăzeci,00) lei.

În sentință, prima instanță a constatat că, Catrinici Andrei, urmărind scopul aplicării violenței fizice și psihice față de mama sa Catrinici Olga, cu care locuia în s. XXXXX, r. XXXXX, fiind conform art.1331 lit. a) Cod penal, membru de familie, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a atentat la relațiile sociale a căror existență și desfășurare normala sunt 1 condiționate de protecția și dezvoltarea relațiilor familiei, săvârșind acțiuni prejudiciabile în următoarele circumstanțe: într-o perioadă nestabilita de timp până la 05 februarie 2018, Catrinici Andrei, aflându-se în gospodăria proprie situata în s. XXXXX, r-l XXXXX, având scopul de a-și impune autoritatea în familie prin provocarea stării de tensiune și suferință psihică asupra mamei sale Catrinici Olga, care locuiește cu el în aceeași gospodărie, având conform art. 80 din Codul familiei obligarea de a-și întreține mama inaptă de muncă, care necesită sprijin material, intenționat a izolat-o în casa proprie din aceeași gospodărie, interzincându-le accesul altor persoane la Catrinici Olga, nu i-a încălzit locuința, nu a asigurat-o cu hrană și accesorii de igienă, i-a încasat și însușit acesteia mijloacele financiare de care aceasta dispunea, în urma la ce a privat-o de alimentele și îngrijirea de care avea nevoie, în rezultat, la 05 februarie 2018 Catrinici Olga a fost internată la SR Șoldănești, astfel victimei i-au fost cauzate, conform raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 23 februarie 2018, excoriații pe ambele gambe, care se califică ca vătămare neînsemnată. Acțiunile lui Catrinici Andrei au fost încadrate de procuror în limitele infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.(1) lit. b) Cod penal.

Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Catrinici Andrei, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu achitarea sa în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.(1) lit. b) Cod penal. 3.1 În motivarea apelului inculpatul a indicat că: - vina în săvârșirea infracțiunii în care este învinuit nu a fost dovedită în instanța de judecată, ori el nu a săvârșit acțiunile de care este învinuit, și anume că și-a izolat mama în casă și nu a asigurat-o cu hrană, interzicând accesul altor persoane, nu a încălzit locuința, luându-i banii, astfel lipsind-o de îngrijirea de care avea nevoie; - consideră că martorii care au dat depoziții împotriva sa, au mințit deoarece sunt în relații ostile cu ei; - susține că chiar dacă procurorul a solicitat aplicarea în privința sa a unei pedepse cu muncă neremunerată în folosul comunității, instanța de fond a aplicat pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru infracțiunea de care este învinuit.

În ședința de judecată din 23 iunie 2020, avocatul Bajurean Ghenadie în numele inculpatului Catrinici Andrei a depus apel suplimentar, solicitând admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu achitarea 2 inculpatului Catrinici Andrei în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2011 alin.(1) lit. b) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2020, a fost respins apelul inculpatului Catrinici Andrei ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 5.1 În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat, împrejurări care au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a reținut că, deși inculpatul Catrinici Andrei nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate acestuia, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal se confirmă prin următoarea sistemă de probe analizate și apreciate de instanța de fond și verificate de instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiilor martorului Siminel Claudia care fiind audiată în ședința de judecată a instanței de fond (f.d.167- 168 Vol. I); declarațiilor martorului Cornea Tatiana care fiind audiată în ședința de judecată a instanței de fond (f.d.165-166 Vol. II); declarațiilor martorului Stoian Veaceslav care fiind audiat în ședința de judecată a instanței de fond (f.d. 176-177 Vol. II); declarațiilor martorului Gudic Maria care fiind audiat în ședința de judecată a instanței de fond (f.d.172-173 Vol. I); declarațiilor martorului Railean Vasili care fiind audiat în ședința de judecată a instanței de fond (f.d.174-175 Vol. I); declarațiilor martorului Coadă Alexei care fiind audiat în ședința de judecată a instanței de fond (f.d.169-171 Vol. I); declarațiilor martorului Cornos Maria care fiind audiată în ședința de judecată a instanței de fond (f.d.178 Vol. I); declarațiilor martorului Railean Natalia, care fiind audiată în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond (f.d. 179-182 Vol. I); declarațiilor martorului Chitic Steliana, care fiind audiată în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond (f.d.183-184 Vol. I); declarațiilor martorului Ceban Afanasie, care fiind audiat în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond (f.d.225-226 Vol. I); conținutul plângerii lui Gudic Maria din 07.02.2018 (f.d.20 Vol. I); conținutul procesului-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii rezonabile privitor la o infracțiune comisă din 13.02.2018 (f.d.7 Vol. I); 3 conținutul procesului-verbal de consemnare a plângerii verbale a lui Catrinici Olga din 09.02.2018 (f.d.8 Vol. I); conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din 23.02.2018 (f.d.9- 13 Vol. I); raportul agentului constatator cu privire la înregistrarea și evidența sesizărilor și a altor informații despre infracțiuni din 08.02.2018 (f.d.14 Vol. I); Raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din 23.02.2018, conform căruia la cet. Catrinici Olga, a.n. XXXXX s-a constatat excoriații pe ambele gambe, care puteau fi provocate ca rezultat al acțiunii traumatice cu obiect contondent, dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și care sunt calificate ca vătămări neînsemnată (f.d.72-73 Vol. I); conținutul anchetei sociale din 05.02.2018, efectuată la domiciliul lui Catrinici Olga din care urmează că condițiile locative în familia lui Catrinici Olga sunt nesatisfăcătoare, fiul Andrei care locuiește cu ea în gospodărie nu este responsabil, nu-i încălzește locuința și nu o hrănește, iar solicitările Administrației Publice Locale de ași îngriji mama, Catrinici Olga au fost ignorante (f.d.76-78 Vol. I); contractul de prestări servici CPS nr.8 din 27 ianuarie 2017, perfectat între AO „GUTTA” în calitate de Beneficiar, înregistrată cu nr.1 la Primăria Cușmirca cu cet. Ceban Afanasii în calitate de Prestator, potrivit căruia prestatorul prestează servicii, iar distribuitorul livrează prânzuri calde beneficiarilor la domiciliu din localitate în cadrul proiectului cu titlul: „Suport pentru perioada rece a anului pentru cele mai vulnerabile persoane din R. Moldova”, finanțat de către Crucea Roșie din Elveția” servicii prestate în perioada 01.02.2017 - 31 mai 2017, 4 luni; conținutul declarațiilor părții vătămate Catrinici Olga date citirii în cadrul cercetării judecătorești repetate (f.d.56-57 Vol. I). În cadrul judecării cauzei în instanța de fond și de apel s-a stabilit vinovăția inculpatului Catrinici Andrei dincolo de orice îndoială rezonabilă, circumstanțe în care instanța de fond corect a emis sentință în privința acestuia. Instanța de apel a statuat că, declarațiile inculpatului Catrinici Andrei privind nevinovăția sa în comiterea faptei penale incriminate se combate prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile martorilor supra și probele scrise cercetate în ședința de judecată. Aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor de violență în familie. Prima instanță corect și întemeiat a apreciat critic alegațiile inculpatului Catrinici Andrei din cadrul cercetării judecătorești, dat fiind faptul că acestea s-au dovedit a fi contradictorii și combătute deopotrivă de către martorii acuzării și partea vătămată Catrinici Olga, declarațiile căreia au fost date citirii în sala de judecată în cadrul ședinței de judecată din 31.01.2020. 4 Alegațiile inculpatului expuse în cererea de apel cu privire la faptul că vina în săvârșirea infracțiunii în care este învinuit nu a fost dovedită în instanța de judecată, ori el nu a săvârșit acțiunile de care este învinuit, și anume că și-a izolat mama în casă și nu a asigurat-o cu hrană, interzicând accesul altor persoane, nu a încălzit locuința, luându-i banii, astfel lipsind-o de îngrijirea de care avea nevoie, de către instanța de apel consaderând că acestea se combat prin declarațiile martorilor Siminel Claudia, Coadă Alexei, Railean Natalia, Railean Vasili, Gudic Maria, Stoian Veceslav și Cornea Tatiana din care urmează că inculpatul, Catrinici Andrei nu-și îngrijea mama. Nerecunoașterea vinei de către inculpat, de către instanța de apel a fost apreciată ca o metodă de apărare și un drept de a nu se auto-incrimina garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale. Instanța de apel a reținut că, potrivit doctrinei obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art.2011 Cod penal are un caracter complex. Astfel, obiectul juridic principal îl formează relațiile sociale cu privire la solidaritatea familială. La rândul său, obiectul juridic secundar îl constituie relațiile sociale cu privire la integritatea corporală, sănătatea, integritatea fizică sau psihică, la onoarea și demnitatea persoanei, la substanța, integritatea sau potențialul de utilizare a bunurilor, la posesia asupra bunurilor. Obiectul material al infracțiunii de violență în familie îl reprezintă corpul persoanei (în acele cazuri când săvârșirea violenței în familie presupune influențarea directă infracțională asupra corpului victimei). Latura obiectivă a infracțiunii de violență în familie are următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea sau în inacțiunea manifestată fizic sau verbal; 2) urmările prejudiciabile sub forma suferinței fizice, vătămare ușoare a integrității corporale sau a sănătății, suferinței psihice ori a prejudiciului material sau moral; 3) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile Reieșind din textul art. 2 al Legii Republicii Moldova cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la 01.03.2007, fapta prejudiciabilă, se concretizează în orice acțiune sau inacțiune, cu excepția acțiunilor de autoapărare sau de apărare a unor alte persoane, manifestată fizic sau verbal, prin abuz fizic, sexual, psihologic, spiritual sau economic ori prin cauzare de prejudiciu 5 material sau moral, comisă de un membru de familie contra unor alți membri de familie, inclusiv contra copiilor, precum și contra proprietății comune sau personale. Acțiunea sau inacțiunea prejudiciabilă din contextul infracțiunii prevăzute la art. 2011 Cod penal cunoaște următoarele modalități faptice de realizare, una dintre care este violența fizică - adică cauzarea vătămării ușoare, medii a integrității corporale ori a sănătății, săvârșită prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, otrăvire, intoxicare, alte acțiuni cu efect similar. Infracțiunea prevăzută la art. 2011 Cod penal este o infracțiune materială. Ea se consideră consumată din momentul producerii suferinței fizice, vătămării ușoare a integrității corporale sau a sănătății, suferinței psihice ori a prejudiciului material sau moral. Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art.2011 Cod penal are un caracter complex. Astfel, obiectul juridic principal îl formează relațiile sociale cu privire la solidaritatea familială. La rândul său, obiectul juridic secundar îl constituie relațiile sociale cu privire la integritatea corporală, sănătatea, integritatea fizică sau psihică, la onoarea și demnitatea persoanei, la substanța, integritatea sau potențialul de utilizare a bunurilor, la posesia asupra bunurilor. Obiectul material al infracțiunii de violență în familie îl reprezintă corpul persoanei (în acele cazuri când săvârșirea violenței în familie presupune influențarea directă infracțională asupra corpului victimei). Latura obiectivă a infracțiunii de violență în familie are următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea sau în inacțiunea manifestată fizic sau verbal; 2) urmările prejudiciabile sub forma suferinței fizice, vătămare ușoare a integrității corporale sau a sănătății, suferinței psihice ori a prejudiciului material sau moral; 3) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75, 79 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. În privința inculpatului Catrinici Andrei, în conformitate cu prevederile art. 76 Cod penal, au fost reținute următoarele circumstanțe atenuante, și anume, faptul că acesta pentru prima dată a comis o infracțiune mai puțin gravă, are un copil minor la întreținere, nu este angajat în câmpul 6 muncii și nu are antecedente penale iar în conformitate cu art. 77 Cod penal, în privința inculpatului Catrinici Andrei circumstanțe agravante nu au fost reținute. Astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță just a individualizat pedeapsa în baza art. 7, 61, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (ani) ani, iar în conformitate cu art. 90 alin. (1) Cod penal, a suspendat condiționat pedeapsa închisorii, cu stabilirea perioadei de probațiune de 3 (trei) ani, care este una echitabilă și proporțională infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol faptei prejudiciabile săvârșite, care se califică ca fiind mai puțin gravă, săvârșită cu intenție, de circumstanțele cauzei, de prezența circumstanțelor atenuante și lipsa circumstanțelor agravante în privința inculpatului, de personalitatea acestuia care nu are antecedente penale, are la întreținere un copil minor, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către inculpat, cât și din partea altor persoane, care va constitui o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită. Aici instanța de apel a reținut că nu este rațional ca inculpatul să execute pedeapsa sub forma închisorii prevăzute de sancțiunea normei de incriminare, deoarece circumstanțelor obiective ale cauzei, fapta inculpatului nu reprezintă un pericol social vădit pentru societate, iar corectarea și reeducarea acestuia este posibilă și fără izolarea lui de societate. Totodată, instanța de apel a menționat că prima instanță legal a stabilit încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului cheltuielile de judecată pe prezenta cauză penală, și anume în sumă de 320 (trei sute douăzeci) lei cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru întocmirea Raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 23.02.2018 (f.d.72-73 Vol. I) ce a fost efectuat pentru a determina existenta leziunilor lor corporale la victima Catrinici Olga și de a constata gradul de gravitate a acestora.

Decizia instanței de apel, a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Bajurean Ghenadie în numele inculpatului, prin care invocând încălcarea prevederilor art. 427 alin. (1), pct. 6), și 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și a deciziei, cu emiterea unei noi hotărâri prin care Catrinici Andrei să fie achitat pe învinuirea în temeiul art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal. 6.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul a menționat că: 7 - soluția nu este bazată pe careva probe care ar demonstra vinovăția inculpatului, ci doar pe niște presupuneri și depoziții care urmau să fie apreciate critic; - instanțele urmau a aprecia critic și declarațiile martorilor Siminel Claudia, Gudic Maria, Railean Vasilii și Railean Natalia, deoarece sunt în contradicție cu declarațiile date de inculpat și martorii Cornos Maria, Chitic Steliana și ei sunt în relațiile ostile cu inculpatul; - în cadrul cercetării judecătorești nu au fost acumulate probe care ar dovedi incontestabil vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.(1) lit. b) Cod penal.

Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovscji S. prin care a solicitat dispunerea inadmisibilității recursului declarat ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din considerentele ce urmează. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Din cuprinsul recursului declarat se reține că, recurentul invocă ca temei de drept pentru declararea recursului ordinar pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel, atunci când decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire. Cu referire la temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal, analizând conținutul recursului declarat în raport cu decizia atacată, conchide că temeiul invocat, nu și-a 8 găsit confirmare dat fiind faptul că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin.(1) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, cât și a argumentelor primei instanțe ce a concluzionat condamnarea cu suspendare a inculpatului, decizia atacată cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția. În această ordine de idei, Colegiul penal notează că potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că recurentul, de fapt, își exprimă dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza deciziei de condamnare a instanței de apel, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Prin urmare, Colegiul penal conchide că, nu este întemeiată critica din recursul declarat de avocatul inculpatului, ce ține de aprecierea și interpretarea eronată, în opinia acestuia, a probelor ce a dus la stabilirea vinovăției inculpatului, deoarece instanța de apel, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de părți, verificându-le și apreciindu-le just 9 prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din punctul de vedere al coroborării lor și ca urmare corect a stabilit starea de fapt, încadrarea în drept și vinovăția inculpatului Catrinici Andrei, bazându-se inclusiv și pe declarațiile martorilor Siminel Claudia, Railean Vasili și Railean Natalia apreciindu-le, din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, instanța de apel a constatat că ele demonstrează cu certitudine vina inculpatului, or, a fost stabilit cert că, Catrinici Andrei, urmărind scopul aplicării violenței fizice si psihice față de mama sa Catrinici Olga, cu care locuia în s. XXXXX, r. XXXXX, fiind conform art.1331 lit. a) Cod penal, membru de familie, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a atentat la relațiile sociale a căror existență și desfășurare normala sunt condiționate de protecția și dezvoltarea relațiilor familiei, săvârșind acțiuni prejudiciabile în următoarele circumstanțe: într-o perioadă nestabilita de timp până la 05 februarie 2018, Catrinici Andrei, aflându-se în gospodăria proprie situata în s. Cușmirca, r-l Șoldănești, având scopul de a-și impune autoritatea în familie prin provocarea stării de tensiune și suferință psihică asupra mamei sale Catrinici Olga, care locuiește cu el în aceeași gospodărie, având conform art. 80 din Codul familiei obligarea de a-și întreține mama inaptă de muncă, care necesită sprijin material, intenționat a izolat-o în casa proprie din aceeași gospodărie, interzincându-le accesul altor persoane la Catrinici Olga, nu i-a încălzit locuința, nu a asigurat-o cu hrană și accesorii de igienă, i-a încasat și însușit acesteia mijloacele financiare de care aceasta dispunea, în urma la ce a privat-o de alimentele și îngrijirea de care avea nevoie, în rezultat, la 05 februarie 2018 Catrinici Olga a fost internată la SR Șoldănești, astfel victimei i-au fost cauzate, conform raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 23 februarie 2018, excoriații pe ambele gambe, care se califică ca vătămare neînsemnată. Tot aici, instanța de recurs remarcă faptul că, deși recurentul a invocat temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în partea motivată a recursului nu au desfășurat pretinsele încălcări, motivarea reducându-se mai mult la o simplă enumerare a unor probe, care în opinia apărării au fost apreciate eronat. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent prin prisma temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală, întemeiată și motivată. Cu referire la incidența în speță a temeiului prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, invocată de recurent, Colegiul penal lecturând lucrările cauzei nu a constatat careva erori comise de către instanța de apel prin prisma respectivului temei. 10 De remarcat este, că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Astfel, din textul recursului rezultă, că în viziunea recurentului probele administrate nu confirmă vina lui Catrinici Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, astfel instanțele l-au condamnat pe baza presupunerilor. Reieșind din materialele dosarului se constată, că inculpatul a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal după semnele calificative: violența în familie, acțiunea sau inacțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin izolare, intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei. În prezenta speță, instanța de recurs consideră, că instanța de apel corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel just ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, Catrinici Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal. Opozant criticilor, precum că în acțiunile inculpatului nu se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii imputate, Colegiul penal menționează, că instanța de apel a descris clar constatarea vinovăției inculpatului, care a fost probată integral prin mijloacele de probă prezentate de către procuror care au fost apreciate de instanță ca fiind pertinente, concludente, utile și veridice, coroborează între ele, acestea fiind cercetate în ședința judiciară a instanței de apel, consemnate în procesul verbal și analizate de către instanța de apel în motivarea soluției adoptate. Față de lucrul judecat, Colegiul penal constată motivarea amplă și temeinică a soluției emise prin prisma procesului de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu faptele reținute în sarcina inculpatului Catrinici Andrei, astfel Colegiul penal conchide asupra faptului că hotărârea atacată este în corespundere cu exigențele art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, 11 deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bajurean Ghenadie în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2020, în cauza penală în privința lui Catrinici Andrei XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 05 martie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 12