1ra-72/2021 — Art.42 alin.5; art.326 alin.3 lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 24 aprilie 2019, Arapan Victor și Corcimar Mihail au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 326 alin. (3) lit. (a) Cod Penal și în baza acestei Legi au fost condamnați la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime a câte - 5000 (cinci mii) unități convenționale, ceea ce constituie a câte - 100 000 (una sută mii) lei de la fiecare. A fost admisă acțiunea civilă înaintată de Nudelman Leonid, încasând în mod solidar de la Arapan Victor și Corcimar Mihail suma de 30 000 (treizeci mii) euro cu titlu de prejudiciu material, conform cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărârii. Pretenția procurorului privind încasarea de la Arapan Victor și Corcimar Mihail a sumei de 3000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. Măsura preventivă în privința lui Arapan Victor - nu a fost aplicată. Măsura preventivă aplicată lui Corcimar Mihail la OUP - obligarea de a nu părăsi țara a încetat de drept. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1

În sentință, prima instanță a constatat că, Arapan Victor în participație cu Corcimar Mihail au pretins, acceptat și primit de la Nudelman Leonid, bani în sumă de 35 000 euro, pentru sine și pentru alte persoane, susținând că au influență asupra unor persoane publice străine, funcționari internaționali, prin ce au comis trafic de influență în următoarele circumstanțe: În anul 2011 către persoana juridică SRL „Green Energy”, înregistrată în România, s-a adresat persoana juridică „Bazan”, înregistrată în statul Israel, cu solicitarea de valorificare a deșeurilor de la producerea sau prelucrarea cocsului de petrol al bitumului, deoarece de o asemenea tehnologie de prelucrare dispune doar compania SRL „Green Energy”. Totodată, a constatat că compania SRL „Green Energy” intenționa să construiască în Republica Moldova o uzină de prelucrare a rămășiților rămase în urma prelucrării petrolului în scop de utilizare la construcția drumurilor. Pentru construcția uzinei SRL „Green Energy” urma să primească autorizație de mediu de la Ministerul Mediului și Schimbărilor Climaterice a României, deoarece conform Protocolului de la Bruxelles, o asemenea autorizație poate elibera doar ministerul de resort al unei țări membre al Uniunii Europene. În continuare cetățeanul Leonid Aizengard i- a făcut cunoștință reprezentantului SRL „Green Energy”, Nudelman Leonid, cu cetățenii Republicii Moldova pe nume Arapan Victor, care s-a prezentat a fi director executiv al companiei „Bostavan Vin” și Corcimar Mihail, prezentându-se drept consilier al Președintelui Republicii Moldova. Scopul întâlnirii a fost negocierea procesului de obținere a autorizației de la Ministerul Mediului și Schimbărilor Climaterice a României. Ulterior, în perioada 2011-iulie 2012, Victor Arapan și Mihail Corcimar, susținând că au influență asupra funcționarilor din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climaterice al României, având un scop bine determinat de trafic de influență, fiind în oficiul central al companiei „Bostavan Vin” din municipiul Chișinău, str. Hâncești nr. 43/4 și ulterior la Aeroportul Internațional Chișinău, au pretins și au primit de la reprezentantul SRL „Green Energy”, cetățeanul Nudelman Leonid suma de 35 000 euro, pentru obținerea autorizației nominalizate. În pofida susținerii traficului de influență, autorizația nu a fost eliberată, mijloacele bănești nefiind restituite. În sensul dat, instanța de judecată a constatat că în acțiunile lor intenționate Arapan Victor și Corcimar Mihail, se încadrează juridic în baza art. 42 alin. (5), 326 alin. (3), lit. a) Cod Penal după indicii calificativi, prin participație au pretins, acceptat și primit, bani în sumă de 35 000 euro, pentru sine și pentru alte persoane, susținând că au influență asupra unor persoane publice străine, funcționari internaționali, angajați ai 2 Ministerului Mediului și Schimbărilor Climaterice al României pentru a-i face să îndeplinească și să grăbească exercitarea unor acțiuni în virtutea funcțiilor sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, în proporții deosebit de mari.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Leșan Nicolae în numele inculpaților Arapan Victor și Corcimar Mihail, prin care a solicitat casarea sentinței, cu rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri prin care inculpații să fie achitați. 3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul a menționat că: - din analiza acelor circumstanțe de fapt și de drept, reținute în sentința de condamnare, se atestă lipsa unui proces echitabil, ceea ce a rezultat la încălcarea directă și inadmisibilă a drepturilor și intereselor apelanților, prin faptul, că instanța de fond a admis anume pretinsele probe ale acuzatorului de stat, fără a le da o apreciere legal-obiectivă, în coraport cu probele părții apărării, reiterând faptul, că - argumentele (probante), poziția apărării care au fost deduse judecății, au fost ignorate; - instanța de fond, încă de la început a avut o idee preconcepută asupra vinovăției apelanților, a pronunțat o sentință de condamnare, fără a avea probe pertinente și concludente , astfel, s-a bazat pe presupunerile acuzatorului de stat și declarațiile neprobate și contradictorii ale părții vătămate, precum și pe metode de interpretări extensive a unor circumstanțe care nu au avut loc în realitate. - instanța de fond a ignorat să se expună asupra Contractul de colaborare f/n din 19 noiembrie 2011; hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău nr. 2-503/2014 din 13 noiembrie 2014; decizia Colegiului Civil al Curții de Apel Chișinău nr. 2a-174/2015 din 16 iunie 2015 și încheierea Colegiului Civil, Comercial al Curții Supreme de Justiție nr. 2ra-2151/2015 din 5 noiembrie 2015 - acte judecătorești pronunțate în pricina civilă la acțiunea lui Nudelman Leonid în contradictoriu cu Arapan Victor, despre rezoluțiunea Contractului de colaborare din 19 noiembrie 2011 și restituirea sumelor bănești, precum și încasarea prejudiciului moral; Raportul de expertiză nr. 676-677 din 3 aprilie 2014 și Raportul de expertiză nr. 1410 din 11 august 2014, efectuate de Centrul National de Expertize Judiciare pe lângă Ministerul Justiției; hotărârea Judecătoriei Botanica (mun. Chișinău) nr. 2- 5210/2013 din 3 martie 2014; Decizia Colegiului Civil al Curții de Apel Chișinău nr. 2a-3244/2014 din 19 februarie 2015; hotărârea Judecătoriei Botanica (mun. Chișinău) nr. 2-1280/2015 din 8 iunie 2015; Decizia Colegiului Civil al Curții de Apel Chișinău nr. 2a-2931/2015 din 10 februarie 2016 - acte judecătorești pronunțate în pricina civilă la acțiunea lui Nudelman Leonid în contradictoriu cu Corcimar Mihail, despre încasarea 3 sumelor; Înregistrarea audio a ședinței de judecată, cu explicațiile cet. Nudelman Leonid în pricina civilă a acțiunea lui Nudelman Leonid în contradictoriu cu Corcimar Mihail, despre încasarea sumelor; Ordonanța Judecătoriei Chișinău (s. Central) nr. XXXXX din 8 aprilie 2019, ceea ce a dus la pronunțarea unei sentințe ilegale, de către instanța de fond; - instanța de fond nu a stabilit complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu a verificat legalitatea probelor administrate, prin prisma cerințelor de fapt și de drept, deși la caz s-a identificat admiterea mai multor încălcări de ordin procesual, care afectează legalitatea procesului penal desfășurat, iar în consecință, acestea duc la încetarea procesului penal, în legătură cu constatarea circumstanțelor care exclud sau condiționează tragerea apelanților la răspundere penală; - acuzatorul de stat și prima instanță au ignorat - circumstanțele invocate de Arapan Victor în apărarea sa și rezultatele verificării acestora, deși încă la etapa urmăririi penale, de către apelant, au fost reținute temeiurile de fapt și de drept, care atestă imperativ necesitatea încetării cauzei penale în ordinea art. 275 alin. (3) CPP, inclusiv și pentru faptul existenței relațiilor juridico-civile, confirmate prin hotărârile instanțelor judecătorești, emise în examinarea litigiului civil - anexate la prezentul dosarul judiciar, și anume: Contractul de colaborare f/n din 19 noiembrie 2011, cît și hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău nr. XXXXX din 13 noiembrie 2014; decizia Colegiului Civil al Curții de Apel Chișinău nr. XXXXX din 16 iunie 2015 și încheierea Colegiului Civil, Comercial al Curții Supreme de Justiție nr. XXXXX din 5 noiembrie 2015 - acte judecătorești pronunțate în pricina civilă la acțiunea lui Nudelman Leonid în contradictoriu cu Arapan Victor, despre rezoluțiunea Contractului de coroborare din 19 noiembrie 2011 și restituirea sumelor bănești, precum și încasarea prejudiciului moral; - instanța de fond, prin sentința de condamnare nu s-a pronunțat în privința acestor argumente, în privința actelor judecătorești; - natura relațiilor formate dintre Nudelman Leonid și Arapan Victor, este juridico-civilă, fapt confirmat de însăși pretinsa partea vătămată, prin înaintarea unei cereri de chemare în judecată în ordinea civilă. Totodată, în cursul examinării prezentei cauze penale, instanțele de judecată prin hotărârea Judecătoriei Ciocana (mun. Chișinău) nr. XXXXX din 13 noiembrie 2014; decizia Colegiului Civil al Curții de Apel Chișinău nr. XXXXX din 16 iunie 2015 și încheierea Colegiului Civil, Comercial al Curții Supreme de Justiție nr. XXXXX din 5 noiembrie 2015 au soluționat litigiul iscat, constatând nulitatea contractului de colaborare f/n din 19 noiembrie 2011, dispunând și restituția civilă prin încasarea din contul lui Arapan Victor în 4 beneficiul lui Nudelman Leonid a sumei de 5.000 EUR, transmisă în baza recipisei din 24 iulie 2012; - în cazul dat au apărut raporturi juridice anume civile, rezultate din contractul de colaborare încheiat la data de 19 noiembrie an. 2011, între Nudelman Leonid în calitate de «Beneficiar» și Arapan Victor în calitate de «Prestator», având și deferite etape de formare, conform consecutivității derulării evenimentelor. Rezultă că, este absolut neîntemeiat și ilegal, în condițiile faptei juridice existente, examinarea atât a cauzei penale, cât și a cauzei civile, avându-se în vedere, că - este rezultatul unor relații juridice civile, ce urmează a fi soluționat pe cale civilă, adică prin intermediul instanței de judecată în ordine contencioasă, iar cauza penală urma a fi încetată în ordinea art. 275 alin. 3 din Cod de procedură penală - întru neadmiterea prejudicierii drepturilor fundamentale ale lui Arapan Victor. Instanța de fond, a ignorat existența circumstanțelor reținute supra, precum și existența actelor judecătorești pronunțate în litigiul, deși, constatările și concluziile instanțelor judecătorești, atestă irevocabil - lipsa în acțiunile lui Arapan Victor a unor acțiuni pretinse infracționale; - părțile semnatare a contractului, (fără a identifica obligațiile fiecăruia), au convenit să efectueze lucrări - ceea ce atestă faptul, că de fapt, pretențiile lui Nudelman Leonid, precum, că Arapan Victor, nu ar executa obligațiunile contractuale - sunt declarative, neavând un suport contractual- juridic. Anume reieșind din circumstanțele reținute supra, încă la etapa urmăririi penale, în adresa Procuraturii Anticorupție, a fost depusă spre examinare - Cerere privind dispunerea încetării urmăririi penale în cauza penală nr. XXXXX, pentru motivele de fapt și de drept indicate supra. - instanța de fond, examinând cauza penală, deși a fost sesizată de rezultatele expertizelor, a ignorat concluziile experților și în temeiul unor înscrisuri expertizate ca fiind nesemnate de către Arapan Victor, a dispus încasarea în temeiul acestor recipise sumele solicitate vădit ilegal și neîntemeiat de către Nudelman Leonid, chiar dacă despre temeinicia acestor pretenții, instanțele judecătorești în ordine civilă s-au expus prin hotărâri, fapt inadmisibil și direct prejudiciabil nu numai drepturilor și libertăților fundamentale ale apelantului Arapan Victor și Corcimar Mihail (avându-se în vedere încasarea în solidar), dar și prejudiciabilă actului de justiție, astfel exercitat de prima instanță; - prima instanță, preluând poziția acuzatorului de stat, examinând astfel unilateral și pretențios învinuirea adusă lui Arapan Victor, fără a argumenta înscrisurile judecătorești prezentate, a considerat arbitrar ca fiind dovedită vinovăția în comiterea pretinsei infracțiuni. Susține că, legea procesual-penală stabilește că, răsturnarea prezumției nevinovăției sau 5 concluziile despre vinovăția persoanei despre săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. - urmărirea penală în cauza penală nr. XXXXX, a fost intentată la data de 20 august 2014 de CNA, conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3), lit. a) CP RM, pe faptul traficului de influență și anume, pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje, pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unei persoane publice, persoane cu funcție de demnitate publică, persoane publice străine, funcționar internațional, cu primirea de bunuri sau avantaje în proporții deosebit de mari. Potrivit actului de învinuire, se pretinde că, Corcimar Mihail, în participație cu Arapan Victor, au pretins, acceptat și primit bani în sumă de 35.000 EUR, pentru sine și pentru alte persoane, susținând că au influențat asupra unor persoane publice străine, funcționarii internaționali, angajați ai Ministerului Mediului și Schimbărilor Climaterice al României, pentru a-i face să îndeplinească și să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite în proporții deosebit de mari, prin ce au comis infracțiunea prevăzută de art. 326 alin. (3), lit. a) Cod penal, au comis trafic de influență; - cu toate că Corcimar Mihail atât la urmărirea penală, cât și în instanța de judecată a declarat că, nu se consideră vinovat însă susține că, între dînsul și partea vătămată - Nudelman Leonid, sunt relații de ordin civil, iar la moment se află într-un proces judiciar, care se află pe rolul instanțelor judecătorești în ordinea civilă; - faptul existenței între Nudelman Leonid și Corcimar Mihai, anume a raporturilor juridico-civile, se confirmă imperativ prin acte judecătorești emise în pricina civilă, intentată la acțiunea lui Nudelman Leonid împotriva lui Corcimar Mihail și anume: hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău la nr. XXXXX din 3 martie 2014; decizia Curții de Apel Chișinău și hotărârea Judecătoriei Botanica (mun. Chișinău) la nr. XXXXX din 8 iunie an. 2015, precum și prin ordonanța Judecătoriei Chișinău s. Centru nr. XXXXX din 8 aprilie 2019; - instanța de fond deși prin sentința de condamnare, constată, că, în anul 2011 compania „Bazan”, s-a adresat companiei sale „Green Energy” SRL, privind implementarea unei tehnologii ce ține de prelucrarea rămășițelor rezultate în urma prelucrării petrolului, în scopul utilizării la construcția drumurilor, dat fiind faptul, că ultima deținea această tehnologie, nu a probat prin acte de înregistrare, existența și atribuția societăților comerciale numită „Bazan” și ale „Green Energy” SRL, deși 6 apărarea a solicitat audierea reprezentatului legal a acestor persoane juridice. Mai indică partea apărării că, instanța de fond deși prin sentința de condamnare, constată cu titlul de probă Informația OAO „ExcumBank” nr. XXXXX din 14.05.2014, prin care se confirmă că, la filiala OAO „ExcumBank” or. Bender, pe perioada din 12.12.2011 până la 07.03.2012, Nudelman Leonid a primit mijloace financiare prin transfer prin intermediul sistemului „ManeyGram” de la Shuartz Zvika și anume: la data de 12.12.2011 suma de 5000 euro; la data de 17.01.2012 suma de 5000 euro; la data de 16.07.2012 suma de 5.000 euro; la data de 06.03.2012 suma de 5650 euro; la data de 06.03.2012, beneficiarul fiind Babani Haveem, iar persoanele indicate Shuartz Zvika și Babani Haveem nu au fost audiate, în vederea constatării în special motivului și destinației transferurilor bănești. De asemenea, a menționat că, contractul de colaborare care a fost rezoluționat de către instanța de judecată a fost semnat de către Nudelman Leonid în calitate de reprezentant a S.R.L. „Green Energy”, astfel apare întrebare cine este totuși pretinsul pătimit și de ce instanța de judecată a încasat 30 000 Euro și nu 35 000 cum a solicitat cet. Nudelman Leonid în calitate de pretinsă parte vătămată; - instanța de fond dispunând încasarea mod solidar de la Arapan Victor și Corcimar Mihail suma de 30.000 (treizeci mii) euro cu titlu de prejudiciu material, conform cursului oficial în valuta națională la momentul executării hotărârii - a ignorat existenta actelor judecătorești, cum ar fi, hotărârea Judecătoriei Ciocana (mun. Chișinău) nr. XXXXX din 13 noiembrie 2014; Decizia Colegiului Civil al Curții de Apel Chișinău nr. 2a-174/2015 din 16 iunie 2015 și încheierea Colegiului Civil, Comercial al Curții Supreme de Justiție nr. XXXXX din 5 noiembrie 2015 acte judecătorești pronunțate în pricina civilă la acțiunea lui Nudelman Leonid în contradictoriu cu Arapan Victor, despre rezoluțiunea Contractului de colaborare din 19 noiembrie 2011 și restituirea sumelor bănești, precum și încasarea prejudiciului moral.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2019, a fost admis apelul avocatului Leșan Nicolae în numele inculpaților Corcimar Mihail și Arapan Victor, casată total sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 24 aprilie 2019 și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care au fost achitați Corcimar Mihail și Arapan Victor învinuiți în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 al.(5), 326 alin.(3) lit. a) Cod penal, pe motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima iinstanță a apreciat incorect starea de fapt, astfel că eronat a ajuns la concluzia că, în acțiunile inculpaților Arapan Victor și Corcimar Mihail sunt 7 prezente semnele infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5) și 326 alin.(3), lit. a) Cod penal și emițând o sentință de condamnare în privința ultimilor. Instanța de apel a reținut că, de către organul de urmărire penală se învinuiesc Arapan Victor , precum că în participație cu Corcimar Mihail au pretins, acceptat și primit de la Nudelman Leonid, bani în sumă de 35 000 euro, pentru sine și pentru alte persoane, susținând că au influență asupra unor persoane publice străine, funcționari internaționali, prin ce au comis trafic de influență , și anume că în anul 2011 către persoana juridică SRL „Green Energy”, înregistrată în România, s-a adresat persoana juridică „Bazan”, înregistrată în statul Israel, cu solicitarea de valorificare a deșeurilor de la producerea sau prelucrarea cocsului de petrol al bitumului, deoarece de o asemenea tehnologie de prelucrare dispune doar compania SRL „Green Energy”. Totodată, instanța de apel a constatat că compania SRL „Green Energy” intenționa să construiască în Republica Moldova o uzină de prelucrare a rămășiților rămase în urma prelucrării petrolului în scop de utilizare la construcția drumurilor. Pentru construcția uzinei SRL „Green Energy” urma să primească autorizație de mediu de la Ministerul Mediului și Schimbărilor Climaterice a României, deoarece conform Protocolului de la Bruxelles, o asemenea autorizație poate elibera doar ministerul de resort al unei țări membre al Uniunii Europene. În continuare cetățeanul Leonid Aizengard i-a făcut cunoștință reprezentantului SRL „Green Energy”, Nudelman Leonid, cu cetățenii Republicii Moldova pe nume Arapan Victor, care s-a prezentat a fi director executiv al companiei „Bostavan Vin” și Corcimar Mihail, prezentându-se drept consilier al Președintelui Republicii Moldova. Scopul întâlnirii a fost negocierea procesului de obținere a autorizației de la Ministerul Mediului și Schimbărilor Climaterice a României. Ulterior, în perioada 2011-iulie 2012, Victor Arapan și Mihail Corcimar, susținând că au influență asupra funcționarilor din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climaterice al României, având un scop bine determinat de trafic de influență, fiind în oficiul central al companiei „Bostavan Vin” din municipiul Chișinău, str. Hâncești nr.43/4 și ulterior la Aeroportul Internațional Chișinău, au pretins și au primit de la reprezentantul SRL „Green Energy”, cetățeanul Leonid Nedeliman suma de 35 000 euro, pentru obținerea autorizației nominalizate. În pofida susținerii traficului de influență, autorizația nu a fost eliberată, mijloacele bănești nefiind restituite. Prin urmare, acțiunile lui Arapan Victor și Corcimar Mihail, de către organul de urmărire penală au fost încadrate juridic în baza art. art. 42 alin. 8 (5), 326 alin.(3) lit. a) CP, precum că, prin participație au pretins, acceptat și primit, bani în sumă de 35 000 euro, pentru sine și pentru alte persoane, susținând că au influență asupra unor persoane publice străine, funcționari internaționali, angajați ai Ministerului Mediului și Schimbărilor Climaterice al României pentru a-i face să îndeplinească și să grăbească exercitarea unor acțiuni în virtutea funcțiilor sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, în proporții deosebit de mari. În susținerea învinuirii aduse inculpaților Arapan Victor și Corcimar Mihail în comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 42 alin. (5), 326 alin. (3) lit. a) Cod Penal, au fost prezentate următoarele probe, declarațiile parții vătămate Nudelman Leonid date în cadrul ședinței instanței de fond; declarațiile părții vătămate Nudelman Leonid date în cadrul ședinței instanței de apel; declarațiile martorului Aizengard Leonid date în ședința de judecată a instanței de fond; declarațiile martorului Minciună Veaceslav date în ședința de judecată a instanței de fond; procesul-verbal de examinare a înscrisurilor din 21 mai 2015 (f.d.18-70 Vol. I); informația OAO „ExcumBank” nr. XXXXX din 14.05.2014 (f.d.26, vol. I); ordonanță privind recunoașterea în calitate de document din 21 mai 2015 (f.d.71, vol. I); proces- verbal de ridicare și proces-verbal de examinare din 06 februarie 2015 (f.d.87,88, vol. I); proces-verbal de ridicare din 09 februarie 2015 (f.d.90); proces-verbal de examinare din 09 februarie 2015 (f.d.91, 93-116). Partea apărării, în susținerea poziției de nevinovăție a inculpaților Arapan Victor și Corcimar Mihail s-a bazat pe declarațiile acestora și anume: declarațiile inculpatului Arapan Victor date în cadrul instanței de fond, declarațiile inculpatului Arapan Victor date în ședința de judecată a instanței de apel; declarațiile inculpatului Corcimar Mihail date în ședința de judecată a instanței de fond; declarațiile inculpatului Corcimar Mihail date în ședința instanței de apel; hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău nr. 2- 503/2014 din 13 noiembrie 2014 potrivit căruia se constată că Nudelman Leonid a solicit pe calea instanței de judecată rezoluțiunea contractului de colaborare, restituirea sumelor bănești (f.d.202, vol. II); decizia Colegiului Civil al Curții de Apel Chișinău nr. 2a-174/2015 din 16 iunie 2015 și încheierea Colegiului Civil Comercial al Curții Supreme de Justiție nr. 2ra- 2151/2015 din 5 noiembrie 2015 au soluționat litigiul iscat, constatând nulitatea contractului de colaborare f/n din 19 noiembrie 2011, dispunând și restituția civilă prin încasarea din contul lui Arapan Victor în beneficiul lui Nudelman Leonid a sumei de 5.000 EUR, transmisă în baza recipisei din 24 iulie 2012, anexate la materialele dosarului (f.d.134-213, vol. II) hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău nr. XXXXX din 3 martie 2014 potrivit căruia se constată că între Nudelman Leonid și Corcimar a avut loc un 9 contract de împrumut, de unde rezultă și termenii de restituire a acestuia; (f.d.182 -183, vol. II); Decizia Colegiului Civil al Curții de Apel Chișinău nr. XXXXX din 19 februarie 2015 potrivit căruia cauza a fost trimisă la o nouă rejudecare (f.d.209-211, vol. II); hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău nr. XXXXX din 8 iunie 2015, potrivit căruia cererea lui Nudelman Leonid către Corcimar Mihail de încasare a sumei de 10000 euro a fost respinsă, pe motiv că în recipisa propriu zisă nu a fost indicat părțile contractului , precum și suma concretă a acesteia (f.d.231, vol. II); decizia Colegiului Civil al Curții de Apel Chișinău nr. XXXXX din 10 februarie 2016 apelul declarat de către Nudelman Leonid a fost respinsă și prin urmare menținută hotărîrea instanței de fond prin care s-a respins cererea de încasare a sumei de 10000 euro (f.d.249, vol. II, 1-5, vol. III); ordonanța Judecătoriei Chișinău s. Central nr. XXXXX din 8 aprilie 2019 (f.d.100, vol. III). Nu a fost demonstrat faptul, că Arapan Victor , precum și Corcimar Mihail au pretins, acceptat bani ca fiind persoane care susțin că au influență asupra unei persoane publice străine, funcționari internaționali, pentru a-l face să îndeplinească și să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, or, potrivit declarațiilor părții vătămate Nudelman Leonid, ultimul, împreună cu Aizengard Leonid s-a întâlnit cu Arapan Victor pentru a discuta referitor la obținerea acordului de mediu în România, autorizație de mediu de la Ministerul Mediului și Schimbărilor Climaterice a României..”, ...” Inițial au început lucrările în orașul Iași, România, iar pentru a primi permisiunea pentru electricitate, apă a transmis lui Arapan Victor suma de 5 000 euro. Banii au fost transferați prin virament din Israel, fiind recepționați la o bancă din Bender și transmiși lui Victor Arapan în biroul acestuia, la întreprinderea „Bostavan-Vin” în prezența lui Veceslav Minciună și Leonid Aizengard, fiind întocmită în acest sens o recipisă în două exemplare. Lucrările în orașul Iași au derulat un an, după care Arapan Victor a mai primit 5000 euro, iar după un an, proiectul a fost închis din motiv că, în zona respectivă funcționa deja un program „Apă 2000”, fapt ce nu permitea deschiderea fabricii din motiv că dăunează mediului. Astfel, proiectul a fost transferat în Covasna, moment din care au început cerințele de a fi transmiși bani pentru a soluționa întrebările. Instanța de apel a menționat că între Arapan Victor și Nudelman Leonid fost încheiat un contract de colaborare din 19.11.2011(f.d.41-42, vol.I) potrivit căruia părțile statuând asupra următoarelor etape de lucrări, necesare a fi efectuate: depunerea cererii și formarea dosarului pentru SC „Green Energy B.A.- S.Z.” SRL, la Agenția Națională pentru Protecția Mediului, în vederea obținerii autorizației de import; Identificarea 10 partenerului în România, compania autorizată pentru prelucrarea deșeurilor; Modificarea Statutului societății-partener cu includerea activității de prelucrare a deșeurilor conform codurilor CAEN; Identificarea localității pentru amplasarea fizică a fabricii și utilajului de prelucrare a deșeurilor; Obținerea documentației tehnice de la producătorul de utilaj și a documentației privind fluxul de producere; Depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism; întocmirea planurilor topografice sau cadastrale la scările 1:500, 1:2.000, 1:10.000, după caz, avizate de Oficiul de Cadastru și Publicitate a județului sau al municipiului; Obținerea autorizației de construire, inclusiv PUZ și PUD a mobilului; Obținerea acordurilor autorităților locale sau instituțiilor/laboratoarelor specializate, privind lipsa impactului asupra mediului conform programului Natura 2000; Obținerea Acordului de mediu; Obținerea Autorizației de mediu de la Agenția Națională Teritorială pentru Protecția Mediului, pentru Instalația de prelucrare a deșeurilor; Obținerea Autorizației de import pentru SC „Green Energy B.A.- S.Z.” SRL. Conform contractului de colaborare, Arapan Victor se obliga să restituie în 7 zile toată suma în caz că nu se va obține avizul nominalizat. Totodată, în tranzacția litigantă se indică precum că, Arapan Victor, va depune toate eforturile (pentru a finaliza tot volumul de lucru în termen de până la data de 31 decembrie 2012, iar în caz de apariție a factorilor ce pot tergiversa termenii de execuție, Arapan Victor, va informa pe Nudelman Leonid, despre apariția acestora și părțile contractante vor conveni asupra noilor termeni. În acest context, instanța de apel a reținut faptul că potrivit atât a contractelor , recipiselor anexate și reținute ca probe la materialele cauzei nu rezultă componența traficului de influență adus prin învinuire inculpaților, or traficul de influență este o infracțiune cu conținut alternativ, faptă care se concretizează prin două sau toate acțiunile făptuitorului (primire, estorcare, promisiune, acceptare de bani, bunuri...) personal sau prin mijlocitor, pentru sine sau pentru altă persoană chiar și la intervale diferite de timp, reprezintă în ansamblu o unitate infracțională naturală (infracțiune prelungită). Instanța de apel a reținut că, inculpatul Arapan Victor, la fel a indicat că, a primit banii care aparțineau companiei „Green Energy”, dar nu banii personali a lui Nudelman, a primit suma de 25 000 euro, care i-a fost transmisă în 4-5 tranșe, sumă destinată pentru achitarea serviciilor către instituții de stat și identități private în scopul executării contractului semnat între dânsul și „Green Energy”, precum și dintre „DFD Conimpex” și „Green Energy” și anume, taxe de stat aferente interpelărilor oficiale, elaborare scrisori și interpelări, modificări în statutul companiilor implicate, 11 deplasări și cheltuieli aferente, studii de fezabilitate, cercetări ecologice, audit ecologic, identificarea locurilor pentru amplasarea fabricilor, studii geodezice, etc. În sensul dat, nu se constată promisiunea de a interveni în fața unui funcționar pentru ca acesta să întreprindă sau să nu întreprindă acțiuni ce intră în obligațiunile lui pentru trafic de influență, or, pentru sumele primite au fost întocmite recipise, copiile cărora au fost prezentate în ședință de judecată, totodată au fost parte a dosarului civil și au fost supuse expertizei, prin care s-a constatat că nu toate recipisele au fost semnate de către Arapan Victor, iar o parte din ele sunt copii. Textul recipiselor prevede clar restituirea originalelor pentru serviciile efectuate. Faptul , că Arapan Victor nu și-a onorat obligațiunile asumate prin contract nu pot fi echivalate cu trafic de influență, de vreme ce în acțiunile atât a ultimului, cît și a lui Corcimar Mihail persistă niște raporturi juridico-civile, astfel acestea fiind combătute prin hotărârile judecătorești supra anexate la materialele cauzei și reținute ca probe. Mai mult ca atât, instanța de apel a reiterat că, la calificarea faptei, se face uz de prevederile art. 42 alin. (2) din Codul penal doar atunci când infracțiunea este comisă prin participație. În acord cu principiul integralității calificării infracțiunilor, în cazul faptelor prejudiciabile săvârșite în participație la calificare trebuie reținută, pe lângă norma de incriminare din Partea Specială, și norma din Partea Generală a Codului penal care stabilește și definește participantul la infracțiune. Atunci când fapta este comisă de către o singură persoană, acțiunile acesteia se încadrează doar în baza normei penale prevăzute de Partea Specială a Codului penal, care incriminează, de facto, comportamentul doar unei singure persoane. Instanța de apel a reliefat că, din materialele cauzei nu se atestă prezența infracțiunii prin participație, or, atât Arapan Victor, cât și Corcimar Mihail, au declarat că, sunt prieteni, cumetri, dar careva afaceri împreună nu au avut și doar o singură dată la 10 ianuarie 2012 la rugămintea lui Victor Arapan, Corcimar Mihail a transmis un act, iar cu Nudelman Leonid s-a întâlnit o singură dată, la aeroport, unde Nudelman Leonid i-a transmis contra recipisă suma de 10 000 euro, pentru rezolvarea unei chestiuni. Banii respectivi nu au nici o atribuție cu înțelegerea dintre Arapan Victor și Leonid Nudelman cu referire la obținerea autorizației pentru „Green Energy”. Față de Leonid Nudelman nu are careva datorii, iar pentru suma de 10 000 euro dânsul a prestat serviciul, îndeplinindu-și obligațiunile asumate, aceste probe sunt confirmate și prin hotărârile instanțelor judecătorești . 12 Chiar dacă partea vătămată Nudelman Leonid a declarat că, în cadrul discuției Arapan Victor i-a comunicat că, unchiul său Corcimar Mihail este consilier al președintelui țării și cunoaște multe persoane în România de la care poate afla posibilitatea obținerii unui astfel de aviz, iar ulterior s-au întâlnit cu Corcimar Mihail care le-a comunicat că în virtutea funcției pe care o deținea, cunoaște multe persoane și dat fiind faptul că este o rudă a domnului Victor Ponta, ar putea favoriza obținerea avizului nominalizat, dar pentru soluționarea chestiunilor concrete va avea nevoie de bani, aceste argumente nu au fost probate în cadrul procesului penal, or, la materialele cauzei nu sunt anexate careva acte în confirmarea faptului că, Corcimar Mihail, era la acel moment consilier al președintelor, sau că s-ar fi intersectat cu Victor Ponta, mai mult nu au fost indicați funcționarii publici concreți care ar putea fi influențați, prin ce nu s-a realizat latura obiectivă a infracțiunii, care prevede anumite cerințe, printre care și acțiunea pe care trebuie să o facă funcționarul în folosul persoanei interesate să urmeze după acțiunile făptuitorului care a promis, a pretins, a acceptat, a primit bunuri, bani. Subsecvent celor relatate, instanța de apel a reținut că, de către acuzatorul de stat, nu au fost verificate aceste informații, or, Corcimar Mihail a declarat că, nu a comunicat nimănui că este consilier al Președintelui, nu a prezentat nici o legitimație nimănui în acest sens, iar dacă persoana nu deține asemenea funcții sau nu poate influența astfel de persoane, și astfel fapta nu poate fi încadrată în baza art. 326 Cod Penal. Instanța de apel a constat că, prima instanță judecând cauza, a analizat superficial circumstanțele de fapt și de drept ale acesteia și nu a pătruns în esență, formulând niște concluzii contradictorii, generale și neîntemeiate cu privire la stabilirea vinovăției inculpaților în baza art. 42 alin. (5), 326 alin. (3) lit. a) Cod penal. Pe lângă erorile de drept enumerate supra, Colegiul penal mai reține că instanța de fond nu a dat un răspuns întemeiat la argumentele enumerate de apărătorul Nicolae Leșan în cererea de administrare a probelor, cât și în privința cererii reconvenționale, focusându-se preponderent asupra alegațiilor expuse de procuror, ceea ce în esență echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei. Instanța de apel a reținut că, o dată ce determinarea unui funcționar să îndeplinească ori să nu îndeplinească un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu nu are un caracter explicit, aceasta fiind dedusă de către victimă din alte circumstanțe care creează acesteia o impresie de a i se cauza anumite prejudicii drepturilor sau intereselor ocrotite de lege, este dificil a demonstra prezența ei în cadrul mecanismului de săvârșire a faptei, iar învinuirea persoanei de săvârșirea infracțiunii nu poate fi întemeiate pe presupuneri, 13 or, toate dubiile în probarea învinuirii, care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea inculpatului. Instanța de apel a reiterat că, prezumția nevinovăției și exigența ca organul de urmărire penală să suporte sarcina de a dovedi acuzațiile este menționată explicit în articolul 6 § 2 din Convenția Europeană și ține de noțiunea generală de proces echitabil în sensul articolului 6 § 1 (a se vedea, Saunders v. Marea Britanie din 17 decembrie 1996, § 68). Astfel, instanța de apel a concluzionat că pe cazul dat de către acuzare nu au fost prezentate probe suficiente, precum că inculpații prin acțiunile sale au comis infracțiunea imputată acestora și anume, traficul de influență.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către: - procurorul în procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei, cu menținerea sentinței; - partea vătămată Nudelman Leonid, prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, cu menținerea sentinței. 5.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul a menționat că: - achitându-i pe Arapan Victor și Corcimar Mihail, instanța de apel, nu a luat în considerație toate probele acuzării și nu le-a apreciat la justa lor valoare, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpaților, astfel încălcând prevederile art. 101 alin.(l) Cod de procedură penală, conform căruia fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor - pronunțând decizia, instanța de apel și-a întemeiat soluția într-un mod determinat pe declarațiile inculpaților Arapan Victor și Corcimar Mihail, declarații care au fost prezentate în detrimentul examinării obiective ale cauzei - prin prisma suportului probatoriu administrat legal la faza urmăriri penale și ulterior cercetat în ambele instanțe de judecată, acuzarea remarcă că, inculpații au comis infracțiunea imputată în actul din învinuire; - tabloul general al infracțiunii inculpaților Arapan Victor și Corcimar Mihail, este reflectat în mod obiectiv de ansamblul și altor probe administrate legal la faza urmăriri penale și supuse cercetării în cursul procesului, în ambele instanțe de judecată, însă care n-au fost apreciate la justa valoare de către instanța de apel; 14 - din probele anexate la materialele dosarului, care au fost cercetate atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel, cât și prin declarațiile părții vătămate Nudelman Leonid declarațiile martorilor Leonid Aizengard și Minciuna Veaceslav audiați în ședință de judecată, declarațiile acestora fiind confirmate prin înregistrările audio, vinovăția inculpaților Arapan Victor și Corcimar Mihail a fost pe deplin probată; - instanța de apel la aprecierea probelor prezentate nu a ținut cont de faptul că au fost săvârșite infracțiuni de trafic de influență, iar circumstanțele de fapt și drept indică că către o persoană care a pretins, a primit direct mijloace bănești ce nu i se cuvin susținând și afirmând cu fermitate că deține influență supra autorităților publice (autoritatea română) și poate interveni în activitatea acesteia în sensul obținerii unei decizii favorabile - obținerea de autorizație de funcționare; - este absolut eronată afirmația instanței de apel referitor la faptul ca nu a fost demonstrat faptul că inculpații au susținut că au influență asupra unei persoane publice străine, funcționari internaționali, pentru a-l face să îndeplinească și să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, deoarece cu certitudine este stabilit prin probe faptul că inculpații Arapan Victor și Corcimar Mihail, care ultimul (potrivit declarațiilor părții vătămate și martorului Aizengard Leonid de la urmărirea penală) s-a prezentat eronat drept consilier al Președintelui Republicii Moldova, demonstrează intenția ultimilor de a lăsa ca să creadă că aveau influență asupra funcționarilor autorităților din România în vederea obținerii Autorizației de mediu; - pe parcursul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine că influența făptuitorilor Arapan Victor și Corcimar Mihail asupra factorului de decizie din cadrul autorităților de stat românești a fost una ipotetică; - inculpații Arapan Victor și Corcimar Mihail în participație au pretins, acceptat și primit de la partea vătămată Nudelman Leonid mijloace financiare în proporții deosebit de mari pentru sine și alte persoane în sumă de 35 000 euro, fapt pentru care au susținut că au influență asupra unor angajați ai Ministerului Mediului și Schimbărilor Climaterice al României pentru ai determina să îndeplinească și să grăbească eliberarea Autorizației de mediu, pentru construcția în Republica Moldova a unei uzine de prelucrare a rămășițelor rămase în urma prelucrării petrolului, autorizație care poate fi eliberată doar de ministerul de resort a unei țări membre a Uniunii Europene, însă în rezultat nici nu a fost înregistrat o astfel de cerere; - instanța de apel a ignorat, atât declarațiile părții vătămate Nudelman Leonid, cât declarațiile martorilor oculari Aizengard Leonid, Minciună Veaceslav, care au fost depuse sub jurământ în baza art.312-313 CP al RM, 15 potrivit cărora inculpații Arapan Victor și Corcimar Mihail, ultimul prezentându-se drept consilier al Președintelui Republicii Moldova, care cunoaște multe persoane și este o rudă a d-1 Victor Ponta, care ar putea favoriza obținerea Autorizației de mediu, dar pentru soluționarea chestiunilor concrete vor avea nevoie de bani; - în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit vinovăția inculpaților Arapan V. și Corcimar M. dincolo de orice îndoială rezonabilă, inexistența cărorva circumstanțe care să înlăture caracterul penal al faptei în corespundere cu art.35 Cod penal, precum și inexistența cărorva violări a art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, adică a instigării sau provocării la comiterea infracțiunii, or, deși aceștia nu și-au recunoscut vina, aceasta a fost dovedită din probele anexate la dosar; - instanța de apel, la adoptarea deciziei nu a dat apreciere justă suportului probatoriu prezentat de către acuzare, astfel încât concluzia instanței de apel este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse unei minuțioase cercetări în instanță, făcându-se referire la declarațiile detaliate ale participanților la proces, iar în astfel de condiții, colegiului penal, îi rămânea doar să aprecieze aceste probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. 5.2. În motivarea recursului ordinar, partea vătămată a menționat că: - prima instanță în baza probelor concludente, a constatat că Arapan Victor și Corcimar Mihail au pretins, au acceptat și au primit de la Nudelman Leonid, bani în sumă de 35 000 euro, prin ce au comis infracțiunea prevăzută de art. art. 42 alin.(5); 326 alin.(3) lit. a) Cod penal - trafic de influență; - instanța de fond a constatat cu certitudine ca Arapan Victor și Corcimar Mihail în participație au pretins, au acceptat și au primit de la partea vătămată Nudelman Leonid mijloace financiare în proporții deosebit de mari pentru sine și alte persoane în sumă de 35 000 euro, fapt pentru care au susținut că au influență asupra unor angajați ai Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice al României pentru ai determina sa îndeplinească și se grăbească eliberarea Autorizației de mediu, pentru construcția în Republica Moldova a unei uzine de prelucrare a rămășițelor rămase în urma prelucrării petrolului, autorizație care poate fi eliberată doar de ministerul de resort a unei țări membre a Uniunii Europene, însă în rezultat nici nu a fost înregistrat o astfel de cerere; - instanța de fond a apreciat corect declarațiile părții vătămate Nudelman Leonid, cât și a martorilor oculari Aizengard Leonid, Minciună Veaceslav, depuse sub jurământ în baza art.312-313 Cod penal, potrivit cărora inculpații Arapan Victor și Corcimar Mihail, ultimul prezentându-se 16 drept consilier al Președintelui Republicii Moldova, care cunoaște multe persoane și este o ruda a d-1 Victor Ponta/ Prim Ministru României/ care ar putea favoriza obținerea Autorizației de mediu, dar pentru soluționarea chestiunilor concrete vor avea nevoie de bani; - instanța de fond a stabilit, că partea vătămată Nudelman Leonid a transmis în rate inculpaților Arapan Victor și Corcimar Mihail suma de 35 000 euro. care periodic promiteau rezolvarea problemei și prezentau careva acte, proiecte, iar după transmiterea unei tranșe de 10 000 euro inculpatului Corcimar Mihail, nu mai răspunde la telefon; - instanța de fond întemeiat a constat, că Arapan Victor și Corcimar Mihail sub pretextul influenței asupra factorilor de decizie din cadrul autorităților române ca fiind una ipotetică. însă una credibilă și posibilă pentru partea vătămată și martorii care sesizau cele expuse de inculpați ca fiind certe, având încredere în realizarea celor promise și considerând că în așa mod va putea fi realizat contractul de colaborare în scopul de prelucrare a rămășițelor rezultate în urma prelucrării petrolului; - instanța de fond a stabilit, că Arapan Victor și Corcimar Mihail, ultimul s-a prezentat eronat drept consilier al Președintelui Republicii Moldova, au acționat prin influență asupra lui Nudelman Leonid de a lăsa ca să creadă ca aveau influență asupra funcționarilor autorităților din România în vederea obținerii Autorizației de mediu; - vinovația lui Arapan Victor și Corcimar Mihail se confirmă și conform procesului-verbal de examinare din 09 februarie 2015, prin care a fost examinate înregistrările audio a martorului Aizengard Leonid, Arapan Victor și Nudelman Leonid; - instanța de fond a stabilit că Arapan Victor și Corcimari Mihail fiind cunoscuți cu mult timp înainte de săvârșirea infracțiunii, prieteni de familie, au săvârșit multiple acțiuni coordonate, fapt ce confirmă, că au avut loc o înțelegere prealabilă, ceea ce de fapt a și dus la realizarea planului criminal prin participație, urmărind intenția, motivul și scopul de a primi suma de 35000 euro, or, Arapan Victor și Corcimar Mihail chiar și în ședința de judecată a instanței de apel au recunoscut că au primit de la Nudelman Leonid sumele de 25 000 euro și 10 000 euro, însă au refuzat să spună cu ce scop au pretins, acceptat și primit de la Nudelman Leonid, bani în sumă de 35 000 euro.

Referință asupra recursurilor declarate nu a fost depuse.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente: 17 Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal atestă că, partea vătămată invocă la caz temeiurile pentru recurs prevăzute la pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, iar procurorul își întemeiază recursul declarat prin prisma pct. 6) al aceleiași norme. Verificând lucrările dosarului în raport cu criticile invocate de către recurenți, Colegiul penal consideră că, nici un temei de casare din cele menționate mai sus nu și-a găsit confirmarea în prezenta speță. Potrivit pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în temeiul căruia recurenții indică precum că, hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal constată lipsa în recursurile declarate a oricărei motivații desfășurate, precum și lipsa argumentelor concrete, esențiale la caz, care în viziunea recurenților a-r vicia hotărârea contestată. Colegiul penal, analizând textul deciziei atacate constată că, instanța de apel a analizat și verificat cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, și întemeiat a ajuns la concluzia că în acțiunile lui Arapan Victor și Corcimar Mihail nu sunt prezente semnele infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal după indicii calificativi, traficul de influență - pretinderea, acceptarea sau primirea de bani, pentru sine și pentru alte persoane, de către o persoană care susține că are influență asupra unei persoane publice străine, funcționari internațional, pentru a-l face să îndeplinească și să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, în proporții deosebit de mari săvârșit prin participație în calitate de complice, respectiv nu au fost încălcate prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, instanța de apel expunându-se asupra argumentelor principale invocate, hotărârea emisă cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția. 18 Deci, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești a constatat și expus situația de fapt și de drept reținută, just concluzionând că nu a fost demonstrat faptul, că Arapan Victor și Corcimar Mihail au pretins, acceptat bani ca fiind persoane care susțin că au influență asupra unei persoane publice străine, funcționari internaționali, pentru a-l face să îndeplinească și să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, or, potrivit declarațiilor părții vătămate Nudelman Leonid, ultimul, împreună cu Aizengard Leonid s-a întâlnit cu Arapan Victor pentru a discuta referitor la obținerea acordului de mediu în România, autorizație de mediu de la Ministerul Mediului și Schimbărilor Climaterice a României..”, ...” Inițial au început lucrările în orașul Iași, România, iar pentru a primi permisiunea pentru electricitate, apă a transmis lui Arapan Victor suma de 5 000 euro. Banii au fost transferați prin virament din Israel, fiind recepționați la o bancă din Bender și transmiși lui Victor Arapan în biroul acestuia, la întreprinderea „Bostavan-Vin” în prezența lui Veceslav Minciună și Leonid Aizengard, fiind întocmită în acest sens o recipisă în două exemplare. Lucrările în orașul Iași au derulat un an, după care Arapan Victor a mai primit 5000 euro, iar după un an, proiectul a fost închis din motiv că, în zona respectivă funcționa deja un program „Apă 2000”, fapt ce nu permitea deschiderea fabricii din motiv că dăunează mediului. Astfel, proiectul a fost transferat în Covasna, moment din care au început cerințele de a fi transmiși bani pentru a soluționa întrebările. De asemenea, instanța de recurs constată că, instanța de apel întemeiat a ajuns la concluzia că între Arapan Victor și Nudelman Leonid fost încheiat un contract de colaborare din 19.11.2011(f.d.41-42, vol. I) potrivit căruia părțile statuând asupra următoarelor etape de lucrări, necesare a fi efectuate: depunerea cererii și formarea dosarului pentru SC „Green Energy B.A.- S.Z.” SRL, la Agenția Națională pentru Protecția Mediului, în vederea obținerii autorizației de import; Identificarea partenerului în România, compania autorizată pentru prelucrarea deșeurilor; Modificarea Statutului societății- partener cu includerea activității de prelucrare a deșeurilor conform codurilor CAEN; Identificarea localității pentru amplasarea fizică a fabricii și utilajului de prelucrare a deșeurilor; Obținerea documentației tehnice de la producătorul de utilaj și a documentației privind fluxul de producere; Depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism; întocmirea planurilor topografice sau cadastrale la scările 1:500, 1:2.000, 1:10.000, după caz, avizate de Oficiul de Cadastru și Publicitate a județului sau al municipiului; Obținerea autorizației de construire, inclusiv PUZ și PUD a mobilului; Obținerea acordurilor autorităților locale sau instituțiilor /laboratoarelor specializate, privind lipsa impactului asupra mediului 19 conform programului Natura 2000; Obținerea Acordului de mediu; Obținerea Autorizației de mediu de la Agenția Națională Teritorială pentru Protecția Mediului, pentru Instalația de prelucrare a deșeurilor; Obținerea Autorizației de import pentru SC „Green Energy B.A.- S.Z.” SRL. Prin urmare, instanța de apel justificat a conchis că prima instanță judecând cauza, a analizat superficial circumstanțele de fapt și de drept ale acesteia și nu a pătruns în esență, formulând niște concluzii contradictorii, generale și neîntemeiate cu privire la stabilirea vinovăției inculpaților în baza art. 42 alin. (5), 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, or, de către instanță nu au fost indicați funcționarii publici concreți care ar putea fi influențați de către inculpați, prin ce nu s-a realizat latura obiectivă a infracțiunii, care prevede anumite cerințe, printre care și acțiunea pe care trebuie să o facă funcționarul în folosul persoanei interesate să urmeze după acțiunile făptuitorului care a promis, a pretins, a acceptat, a primit bunuri, bani. În asemenea împrejurări, Colegiul penal consideră că, de fapt invocările recurenților sub aspectul temeiului pentru recurs prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, poartă un caracter declarativ, ne fiind expuse argumente veridice în susținerea erorii pretins a fi comise de către instanța de apel, or, hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, atât în fapt, cât și în drept. La acest capitol, Colegiul penal apreciază ca fiind nefondate alegațiile recurenților în această parte și reiterează că invocarea unor pretinse erori admise la etapa judecării cauzei de instanța de apel, urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora sunt subsecvente. Verificând hotărârea atacată, Colegiul penal apreciază că aceasta cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în hotărârea adoptată, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 CEDO. Se mai reține că, partea vătămată Nudelman Leonid invocă în prezenta speță incidența cazului de casare prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Respectiv instanța de recurs reține că, din argumentele recursului declarat se constată, că în opinia acestuia, a fost confirmată vinovăția inculpaților Arapan Victor și Corcimar Mihail în comiterea infracțiunii de trafic de influență imputate. Lecturând materialele cauzei și cercetând fapta incriminată inculpaților, Colegiul penal apreciază ca fiind eronată invocarea temeiului pentru recurs stipulat la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, întrucât din materialele cauzei se atestă că atât la etapa urmăririi penale cât și judecarea 20 cauzei în primă instanță și în apel, partea vătămată nu a invocat careva erori cu privire la încadrarea greșită a faptei inculpaților. Prin urmare, potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile pentru recurs menționate la alin.(1) pot fi invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, iar la caz instanța de apel nu a recalificat acțiunile inculpaților Arapan Victor și Corcimar Mihail, însă a dispus achitarea acestora, din motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii. Colegiului penal reține că, în recursul declarat partea vătămată critică în bună parte hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului că nu au fost apreciate la justa valoare probele prezentate de către partea acuzării, în opinia cărora acestea dovedesc vinovăția inculpaților Arapan Victor și Corcimar Mihail în cele incriminate lui. Însă, verificând temeinicia deciziei adoptate de către instanța de apel, Colegiul penal consideră că criticile menționate nu și-au găsit confirmarea la caz, deoarece în urma analizei hotărârii contestate, atât cumulul de probe prezentate de către partea acuzării, cât și cele prezentate de către partea apărării, toate au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. Totodată, raportat la criticile recurenților, Colegiul penal reiterează că aceștia se referă în principiu la chestiunea de apreciere a probelor. Prin urmare, reieșind din analiza textuală a recursurilor ordinare declarat, se constată că autorii acestora expun conținutul unor probe cercetate de instanțele de fond, după care în cele din urmă conchid că acestea constituie un ansamblu probator indubitabil prin care se confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate. Elocvent în acest sens, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. La etapa judecării recursului, instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. 21 Colegiul penal nu a constatat discrepanța între cele reținute de instanța de apel în vederea achitării inculpaților și conținutul real al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă. Deci, Colegiul penal consemnează că instanța ierarhic inferioară, verificând cele imputate inculpaților Arapan Victor și Corcimar Mihail, a conchis corect că învinuirea înaintată acestora nu a fost confirmată și este însoțită de dubii, lipsind probe certe, pertinente și concludente ce ar indica că aceștia prin acțiunile lor ar fi comis infracțiunea de trafic de influență. În acest context, instanța de recurs reține dispozițiile art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, potrivit cărora, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. Prin urmare, Colegiul penal apreciază ca justificate concluziile instanței de apel privind existența dubiilor privind comiterea infracțiunii de trafic de influență, de către inculpații Arapan Victor și Corcimar Mihail deoarece, probele prezentate de către partea acuzării în vederea susținerii învinuirii înaintate, nu sunt certe și concludente sau de natură ce ar permite formarea unei concluzii justificate, în vederea stabilirii culpei în comiterea unei fapte prejudiciabile prevăzute de norma art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal. Astfel, Colegiul penal a stabilit că cumulul de probe cercetat și analizat în cauza deferită judecării, circumstanțele stabilite în prezenta speță, au fost deplin cercetate de instanța de apel ce i-a permis de astfel de a ajunge la concluzia că în acțiunile inculpaților Arapan Victor și Corcimar Mihail nu s- a confirmat existența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, iar soluția de achitare este una corectă, respectiv decizia atacată corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și motivată, fiind apreciat just probatoriul administrat, indicând motive clare pe care și-a întemeiat hotărârea emisă. Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste aspecte contestate și în prezentele recursuri, nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale invocate de către părți, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 22 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Față de cele ce preced, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana și de către partea vătămată Nudelman Leonid, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui Arapan Victor XXXXX și Corcimar Mihail XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 26 februarie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 23