1ra-72/2021 — art.42 alin.5; art.326 alin.3 lit. a CP

1ra-72/2021 — art.42 alin.5; art.326 alin.3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-72/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana și

de către partea vătămată Nudelman Leonid, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2019, în cauza penală în

privința lui,

Arapan Victor XXXXX, născut la XXXXX.

Corcimar Mihail XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 04.09.2015 – 24.04.2019

instanța de apel: 20.08.2019 – 18.12.2019

instanța de recurs: 19.06.2020 – 27.01.2021

A C O N S T A T A T :

2019, Arapan Victor și Corcimar Mihail au fost recunoscuți vinovați de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 326 alin. (3) lit. (a)

Cod Penal și în baza acestei Legi au fost condamnați la o pedeapsă sub formă

de amendă în mărime a câte - 5000 (cinci mii) unități convenționale, ceea ce

constituie a câte - 100 000 (una sută mii) lei de la fiecare.

A fost admisă acțiunea civilă înaintată de Nudelman Leonid, încasând

în mod solidar de la Arapan Victor și Corcimar Mihail suma de 30 000

(treizeci mii) euro cu titlu de prejudiciu material, conform cursului oficial în

valută națională la momentul executării hotărârii.

Pretenția procurorului privind încasarea de la Arapan Victor și

Corcimar Mihail a sumei de 3000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, a fost

respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Măsura preventivă în privința lui Arapan Victor - nu a fost aplicată.

Măsura preventivă aplicată lui Corcimar Mihail la OUP - obligarea de

a nu părăsi țara a încetat de drept.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1

participație cu Corcimar Mihail au pretins, acceptat și primit de la

Nudelman Leonid, bani în sumă de 35 000 euro, pentru sine și pentru alte

persoane, susținând că au influență asupra unor persoane publice străine,

funcționari internaționali, prin ce au comis trafic de influență în următoarele

circumstanțe:

În anul 2011 către persoana juridică SRL „Green Energy”, înregistrată

în România, s-a adresat persoana juridică „Bazan”, înregistrată în statul

Israel, cu solicitarea de valorificare a deșeurilor de la producerea sau

prelucrarea cocsului de petrol al bitumului, deoarece de o asemenea

tehnologie de prelucrare dispune doar compania SRL „Green Energy”.

Totodată, a constatat că compania SRL „Green Energy” intenționa să

construiască în Republica Moldova o uzină de prelucrare a rămășiților

rămase în urma prelucrării petrolului în scop de utilizare la construcția

drumurilor. Pentru construcția uzinei SRL „Green Energy” urma să

primească autorizație de mediu de la Ministerul Mediului și Schimbărilor

Climaterice a României, deoarece conform Protocolului de la Bruxelles, o

asemenea autorizație poate elibera doar ministerul de resort al unei țări

membre al Uniunii Europene. În continuare cetățeanul Leonid Aizengard i-

a făcut cunoștință reprezentantului SRL „Green Energy”, Nudelman Leonid,

cu cetățenii Republicii Moldova pe nume Arapan Victor, care s-a prezentat

a fi director executiv al companiei „Bostavan Vin” și Corcimar Mihail,

prezentându-se drept consilier al Președintelui Republicii Moldova. Scopul

întâlnirii a fost negocierea procesului de obținere a autorizației de la

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climaterice a României.

Ulterior, în perioada 2011-iulie 2012, Victor Arapan și Mihail

Corcimar, susținând că au influență asupra funcționarilor din cadrul

Ministerului Mediului și Schimbărilor Climaterice al României, având un

scop bine determinat de trafic de influență, fiind în oficiul central al

companiei „Bostavan Vin” din municipiul Chișinău, str. Hâncești nr. 43/4 și

ulterior la Aeroportul Internațional Chișinău, au pretins și au primit de la

reprezentantul SRL „Green Energy”, cetățeanul Nudelman Leonid suma de

35 000 euro, pentru obținerea autorizației nominalizate. În pofida susținerii

traficului de influență, autorizația nu a fost eliberată, mijloacele bănești

nefiind restituite. În sensul dat, instanța de judecată a constatat că în

acțiunile lor intenționate Arapan Victor și Corcimar Mihail, se încadrează

juridic în baza art. 42 alin. (5), 326 alin. (3), lit. a) Cod Penal după indicii

calificativi, prin participație au pretins, acceptat și primit, bani în sumă de

35 000 euro, pentru sine și pentru alte persoane, susținând că au influență

asupra unor persoane publice străine, funcționari internaționali, angajați ai

2

Ministerului Mediului și Schimbărilor Climaterice al României pentru a-i

face să îndeplinească și să grăbească exercitarea unor acțiuni în virtutea

funcțiilor sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, în

proporții deosebit de mari.

numele inculpaților Arapan Victor și Corcimar Mihail, prin care a solicitat

casarea sentinței, cu rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri prin

care inculpații să fie achitați.

3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul a menționat că:

- din analiza acelor circumstanțe de fapt și de drept, reținute în sentința

de condamnare, se atestă lipsa unui proces echitabil, ceea ce a rezultat la

încălcarea directă și inadmisibilă a drepturilor și intereselor apelanților, prin

faptul, că instanța de fond a admis anume pretinsele probe ale acuzatorului

de stat, fără a le da o apreciere legal-obiectivă, în coraport cu probele părții

apărării, reiterând faptul, că - argumentele (probante), poziția apărării care

au fost deduse judecății, au fost ignorate;

- instanța de fond, încă de la început a avut o idee preconcepută asupra

vinovăției apelanților, a pronunțat o sentință de condamnare, fără a avea

probe pertinente și concludente , astfel, s-a bazat pe presupunerile

acuzatorului de stat și declarațiile neprobate și contradictorii ale părții

vătămate, precum și pe metode de interpretări extensive a unor circumstanțe

care nu au avut loc în realitate.

- instanța de fond a ignorat să se expună asupra Contractul de

colaborare f/n din 19 noiembrie 2011; hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău nr. 2-503/2014 din 13 noiembrie 2014; decizia Colegiului Civil al

Curții de Apel Chișinău nr. 2a-174/2015 din 16 iunie 2015 și încheierea

Colegiului Civil, Comercial al Curții Supreme de Justiție nr. 2ra-2151/2015

din 5 noiembrie 2015 - acte judecătorești pronunțate în pricina civilă la

acțiunea lui Nudelman Leonid în contradictoriu cu Arapan Victor, despre

rezoluțiunea Contractului de colaborare din 19 noiembrie 2011 și restituirea

sumelor bănești, precum și încasarea prejudiciului moral; Raportul de

expertiză nr. 676-677 din 3 aprilie 2014 și Raportul de expertiză nr. 1410 din

11 august 2014, efectuate de Centrul National de Expertize Judiciare pe lângă

Ministerul Justiției; hotărârea Judecătoriei Botanica (mun. Chișinău) nr. 2-

5210/2013 din 3 martie 2014; Decizia Colegiului Civil al Curții de Apel

Chișinău nr. 2a-3244/2014 din 19 februarie 2015; hotărârea Judecătoriei

Botanica (mun. Chișinău) nr. 2-1280/2015 din 8 iunie 2015; Decizia

Colegiului Civil al Curții de Apel Chișinău nr. 2a-2931/2015 din 10 februarie

2016 - acte judecătorești pronunțate în pricina civilă la acțiunea lui

Nudelman Leonid în contradictoriu cu Corcimar Mihail, despre încasarea

3

sumelor; Înregistrarea audio a ședinței de judecată, cu explicațiile cet.

Nudelman Leonid în pricina civilă a acțiunea lui Nudelman Leonid în

contradictoriu cu Corcimar Mihail, despre încasarea sumelor; Ordonanța

Judecătoriei Chișinău (s. Central) nr. XXXXX din 8 aprilie 2019, ceea ce a dus

la pronunțarea unei sentințe ilegale, de către instanța de fond;

- instanța de fond nu a stabilit complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și nu a verificat legalitatea probelor

administrate, prin prisma cerințelor de fapt și de drept, deși la caz s-a

identificat admiterea mai multor încălcări de ordin procesual, care afectează

legalitatea procesului penal desfășurat, iar în consecință, acestea duc la

încetarea procesului penal, în legătură cu constatarea circumstanțelor care

exclud sau condiționează tragerea apelanților la răspundere penală;

- acuzatorul de stat și prima instanță au ignorat - circumstanțele

invocate de Arapan Victor în apărarea sa și rezultatele verificării acestora,

deși încă la etapa urmăririi penale, de către apelant, au fost reținute

temeiurile de fapt și de drept, care atestă imperativ necesitatea încetării

cauzei penale în ordinea art. 275 alin. (3) CPP, inclusiv și pentru faptul

existenței relațiilor juridico-civile, confirmate prin hotărârile instanțelor

judecătorești, emise în examinarea litigiului civil - anexate la prezentul

dosarul judiciar, și anume: Contractul de colaborare f/n din 19 noiembrie

2011, cît și hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău nr. XXXXX din 13

noiembrie 2014; decizia Colegiului Civil al Curții de Apel Chișinău nr.

XXXXX din 16 iunie 2015 și încheierea Colegiului Civil, Comercial al Curții

Supreme de Justiție nr. XXXXX din 5 noiembrie 2015 - acte judecătorești

pronunțate în pricina civilă la acțiunea lui Nudelman Leonid în

contradictoriu cu Arapan Victor, despre rezoluțiunea Contractului de

coroborare din 19 noiembrie 2011 și restituirea sumelor bănești, precum și

încasarea prejudiciului moral;

- instanța de fond, prin sentința de condamnare nu s-a pronunțat în

privința acestor argumente, în privința actelor judecătorești;

- natura relațiilor formate dintre Nudelman Leonid și Arapan Victor,

este juridico-civilă, fapt confirmat de însăși pretinsa partea vătămată, prin

înaintarea unei cereri de chemare în judecată în ordinea civilă. Totodată, în

cursul examinării prezentei cauze penale, instanțele de judecată prin

hotărârea Judecătoriei Ciocana (mun. Chișinău) nr. XXXXX din 13 noiembrie

2014; decizia Colegiului Civil al Curții de Apel Chișinău nr. XXXXX din 16

iunie 2015 și încheierea Colegiului Civil, Comercial al Curții Supreme de

Justiție nr. XXXXX din 5 noiembrie 2015 au soluționat litigiul iscat,

constatând nulitatea contractului de colaborare f/n din 19 noiembrie 2011,

dispunând și restituția civilă prin încasarea din contul lui Arapan Victor în

4

beneficiul lui Nudelman Leonid a sumei de 5.000 EUR, transmisă în baza

recipisei din 24 iulie 2012;

- în cazul dat au apărut raporturi juridice anume civile, rezultate din

contractul de colaborare încheiat la data de 19 noiembrie an. 2011, între

Nudelman Leonid în calitate de «Beneficiar» și Arapan Victor în calitate de

«Prestator», având și deferite etape de formare, conform consecutivității

derulării evenimentelor. Rezultă că, este absolut neîntemeiat și ilegal, în

condițiile faptei juridice existente, examinarea atât a cauzei penale, cât și a

cauzei civile, avându-se în vedere, că - este rezultatul unor relații juridice

civile, ce urmează a fi soluționat pe cale civilă, adică prin intermediul

instanței de judecată în ordine contencioasă, iar cauza penală urma a fi

încetată în ordinea art. 275 alin. 3 din Cod de procedură penală - întru

neadmiterea prejudicierii drepturilor fundamentale ale lui Arapan Victor.

Instanța de fond, a ignorat existența circumstanțelor reținute supra, precum

și existența actelor judecătorești pronunțate în litigiul, deși, constatările și

concluziile instanțelor judecătorești, atestă irevocabil - lipsa în acțiunile lui

Arapan Victor a unor acțiuni pretinse infracționale;

- părțile semnatare a contractului, (fără a identifica obligațiile

fiecăruia), au convenit să efectueze lucrări - ceea ce atestă faptul, că de fapt,

pretențiile lui Nudelman Leonid, precum, că Arapan Victor, nu ar executa

obligațiunile contractuale - sunt declarative, neavând un suport contractual-

juridic. Anume reieșind din circumstanțele reținute supra, încă la etapa

urmăririi penale, în adresa Procuraturii Anticorupție, a fost depusă spre

examinare - Cerere privind dispunerea încetării urmăririi penale în cauza

penală nr. XXXXX, pentru motivele de fapt și de drept indicate supra.

- instanța de fond, examinând cauza penală, deși a fost sesizată de

rezultatele expertizelor, a ignorat concluziile experților și în temeiul unor

înscrisuri expertizate ca fiind nesemnate de către Arapan Victor, a dispus

încasarea în temeiul acestor recipise sumele solicitate vădit ilegal și

neîntemeiat de către Nudelman Leonid, chiar dacă despre temeinicia acestor

pretenții, instanțele judecătorești în ordine civilă s-au expus prin hotărâri,

fapt inadmisibil și direct prejudiciabil nu numai drepturilor și libertăților

fundamentale ale apelantului Arapan Victor și Corcimar Mihail (avându-se

în vedere încasarea în solidar), dar și prejudiciabilă actului de justiție, astfel

exercitat de prima instanță;

- prima instanță, preluând poziția acuzatorului de stat, examinând

astfel unilateral și pretențios învinuirea adusă lui Arapan Victor, fără a

argumenta înscrisurile judecătorești prezentate, a considerat arbitrar ca fiind

dovedită vinovăția în comiterea pretinsei infracțiuni. Susține că, legea

procesual-penală stabilește că, răsturnarea prezumției nevinovăției sau

5

concluziile despre vinovăția persoanei despre săvârșirea infracțiunii nu pot

fi întemeiate pe presupuneri.

- urmărirea penală în cauza penală nr. XXXXX, a fost intentată la data

de 20 august 2014 de CNA, conform elementelor infracțiunii prevăzute de

art. 326 alin. (3), lit. a) CP RM, pe faptul traficului de influență și anume,

pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, bani,

titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje, pentru sine sau

pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență sau care susține

că are influență asupra unei persoane publice, persoane cu funcție de

demnitate publică, persoane publice străine, funcționar internațional, cu

primirea de bunuri sau avantaje în proporții deosebit de mari. Potrivit

actului de învinuire, se pretinde că, Corcimar Mihail, în participație cu

Arapan Victor, au pretins, acceptat și primit bani în sumă de 35.000 EUR,

pentru sine și pentru alte persoane, susținând că au influențat asupra unor

persoane publice străine, funcționarii internaționali, angajați ai Ministerului

Mediului și Schimbărilor Climaterice al României, pentru a-i face să

îndeplinească și să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției

sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite în proporții

deosebit de mari, prin ce au comis infracțiunea prevăzută de art. 326 alin.

(3), lit. a) Cod penal, au comis trafic de influență;

- cu toate că Corcimar Mihail atât la urmărirea penală, cât și în instanța

de judecată a declarat că, nu se consideră vinovat însă susține că, între dînsul

și partea vătămată - Nudelman Leonid, sunt relații de ordin civil, iar la

moment se află într-un proces judiciar, care se află pe rolul instanțelor

judecătorești în ordinea civilă;

- faptul existenței între Nudelman Leonid și Corcimar Mihai, anume a

raporturilor juridico-civile, se confirmă imperativ prin acte judecătorești

emise în pricina civilă, intentată la acțiunea lui Nudelman Leonid împotriva

lui Corcimar Mihail și anume: hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău la nr. XXXXX din 3 martie 2014; decizia Curții de Apel Chișinău și

hotărârea Judecătoriei Botanica (mun. Chișinău) la nr. XXXXX din 8 iunie an.

2015, precum și prin ordonanța Judecătoriei Chișinău s. Centru nr. XXXXX

din 8 aprilie 2019;

- instanța de fond deși prin sentința de condamnare, constată, că, în

anul 2011 compania „Bazan”, s-a adresat companiei sale „Green Energy”

SRL, privind implementarea unei tehnologii ce ține de prelucrarea

rămășițelor rezultate în urma prelucrării petrolului, în scopul utilizării la

construcția drumurilor, dat fiind faptul, că ultima deținea această

tehnologie, nu a probat prin acte de înregistrare, existența și atribuția

societăților comerciale numită „Bazan” și ale „Green Energy” SRL, deși

6

apărarea a solicitat audierea reprezentatului legal a acestor persoane

juridice. Mai indică partea apărării că, instanța de fond deși prin sentința de

condamnare, constată cu titlul de probă Informația OAO „ExcumBank” nr.

XXXXX din 14.05.2014, prin care se confirmă că, la filiala OAO „ExcumBank”

or. Bender, pe perioada din 12.12.2011 până la 07.03.2012, Nudelman Leonid

a primit mijloace financiare prin transfer prin intermediul sistemului

„ManeyGram” de la Shuartz Zvika și anume: la data de 12.12.2011 suma de

5000 euro; la data de 17.01.2012 suma de 5000 euro; la data de 16.07.2012

suma de 5.000 euro; la data de 06.03.2012 suma de 5650 euro; la data de

06.03.2012, beneficiarul fiind Babani Haveem, iar persoanele indicate

Shuartz Zvika și Babani Haveem nu au fost audiate, în vederea constatării

în special motivului și destinației transferurilor bănești. De asemenea, a

menționat că, contractul de colaborare care a fost rezoluționat de către

instanța de judecată a fost semnat de către Nudelman Leonid în calitate de

reprezentant a S.R.L. „Green Energy”, astfel apare întrebare cine este totuși

pretinsul pătimit și de ce instanța de judecată a încasat 30 000 Euro și nu 35

000 cum a solicitat cet. Nudelman Leonid în calitate de pretinsă parte

vătămată;

- instanța de fond dispunând încasarea mod solidar de la Arapan

Victor și Corcimar Mihail suma de 30.000 (treizeci mii) euro cu titlu de

prejudiciu material, conform cursului oficial în valuta națională la momentul

executării hotărârii - a ignorat existenta actelor judecătorești, cum ar fi,

hotărârea Judecătoriei Ciocana (mun. Chișinău) nr. XXXXX din 13 noiembrie

2014; Decizia Colegiului Civil al Curții de Apel Chișinău nr. 2a-174/2015 din

16 iunie 2015 și încheierea Colegiului Civil, Comercial al Curții Supreme de

Justiție nr. XXXXX din 5 noiembrie 2015 acte judecătorești pronunțate în

pricina civilă la acțiunea lui Nudelman Leonid în contradictoriu cu Arapan

Victor, despre rezoluțiunea Contractului de colaborare din 19 noiembrie

2011 și restituirea sumelor bănești, precum și încasarea prejudiciului moral.

decembrie 2019, a fost admis apelul avocatului Leșan Nicolae în numele

inculpaților Corcimar Mihail și Arapan Victor, casată total sentința

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 24 aprilie 2019 și pronunțată o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care au

fost achitați Corcimar Mihail și Arapan Victor învinuiți în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 42 al.(5), 326 alin.(3) lit. a) Cod penal, pe motiv

că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima

iinstanță a apreciat incorect starea de fapt, astfel că eronat a ajuns la

concluzia că, în acțiunile inculpaților Arapan Victor și Corcimar Mihail sunt

7

prezente semnele infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5) și 326 alin.(3), lit.

a) Cod penal și emițând o sentință de condamnare în privința ultimilor.

Instanța de apel a reținut că, de către organul de urmărire penală se

învinuiesc Arapan Victor , precum că în participație cu Corcimar Mihail au

pretins, acceptat și primit de la Nudelman Leonid, bani în sumă de 35 000

euro, pentru sine și pentru alte persoane, susținând că au influență asupra

unor persoane publice străine, funcționari internaționali, prin ce au comis

trafic de influență , și anume că în anul 2011 către persoana juridică SRL

„Green Energy”, înregistrată în România, s-a adresat persoana juridică

„Bazan”, înregistrată în statul Israel, cu solicitarea de valorificare a

deșeurilor de la producerea sau prelucrarea cocsului de petrol al bitumului,

deoarece de o asemenea tehnologie de prelucrare dispune doar compania

SRL „Green Energy”.

Totodată, instanța de apel a constatat că compania SRL „Green

Energy” intenționa să construiască în Republica Moldova o uzină de

prelucrare a rămășiților rămase în urma prelucrării petrolului în scop de

utilizare la construcția drumurilor. Pentru construcția uzinei SRL „Green

Energy” urma să primească autorizație de mediu de la Ministerul Mediului

și Schimbărilor Climaterice a României, deoarece conform Protocolului de la

Bruxelles, o asemenea autorizație poate elibera doar ministerul de resort al

unei țări membre al Uniunii Europene. În continuare cetățeanul Leonid

Aizengard i-a făcut cunoștință reprezentantului SRL „Green Energy”,

Nudelman Leonid, cu cetățenii Republicii Moldova pe nume Arapan Victor,

care s-a prezentat a fi director executiv al companiei „Bostavan Vin” și

Corcimar Mihail, prezentându-se drept consilier al Președintelui Republicii

Moldova. Scopul întâlnirii a fost negocierea procesului de obținere a

autorizației de la Ministerul Mediului și Schimbărilor Climaterice a

României.

Ulterior, în perioada 2011-iulie 2012, Victor Arapan și Mihail

Corcimar, susținând că au influență asupra funcționarilor din cadrul

Ministerului Mediului și Schimbărilor Climaterice al României, având un

scop bine determinat de trafic de influență, fiind în oficiul central al

companiei „Bostavan Vin” din municipiul Chișinău, str. Hâncești nr.43/4 și

ulterior la Aeroportul Internațional Chișinău, au pretins și au primit de la

reprezentantul SRL „Green Energy”, cetățeanul Leonid Nedeliman suma de

35 000 euro, pentru obținerea autorizației nominalizate. În pofida susținerii

traficului de influență, autorizația nu a fost eliberată, mijloacele bănești

nefiind restituite.

Prin urmare, acțiunile lui Arapan Victor și Corcimar Mihail, de către

organul de urmărire penală au fost încadrate juridic în baza art. art. 42 alin.

8

(5), 326 alin.(3) lit. a) CP, precum că, prin participație au pretins, acceptat și

primit, bani în sumă de 35 000 euro, pentru sine și pentru alte persoane,

susținând că au influență asupra unor persoane publice străine, funcționari

internaționali, angajați ai Ministerului Mediului și Schimbărilor Climaterice

al României pentru a-i face să îndeplinească și să grăbească exercitarea unor

acțiuni în virtutea funcțiilor sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost

sau nu săvârșite, în proporții deosebit de mari.

În susținerea învinuirii aduse inculpaților Arapan Victor și Corcimar

Mihail în comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 42 alin. (5), 326 alin. (3) lit.

a) Cod Penal, au fost prezentate următoarele probe, declarațiile parții

vătămate Nudelman Leonid date în cadrul ședinței instanței de fond;

declarațiile părții vătămate Nudelman Leonid date în cadrul ședinței

instanței de apel; declarațiile martorului Aizengard Leonid date în ședința

de judecată a instanței de fond; declarațiile martorului Minciună Veaceslav

date în ședința de judecată a instanței de fond; procesul-verbal de examinare

a înscrisurilor din 21 mai 2015 (f.d.18-70 Vol. I); informația OAO

„ExcumBank” nr. XXXXX din 14.05.2014 (f.d.26, vol. I); ordonanță privind

recunoașterea în calitate de document din 21 mai 2015 (f.d.71, vol. I); proces-

verbal de ridicare și proces-verbal de examinare din 06 februarie 2015

(f.d.87,88, vol. I); proces-verbal de ridicare din 09 februarie 2015 (f.d.90);

proces-verbal de examinare din 09 februarie 2015 (f.d.91, 93-116).

Partea apărării, în susținerea poziției de nevinovăție a inculpaților

Arapan Victor și Corcimar Mihail s-a bazat pe declarațiile acestora și anume:

declarațiile inculpatului Arapan Victor date în cadrul instanței de fond,

declarațiile inculpatului Arapan Victor date în ședința de judecată a instanței

de apel; declarațiile inculpatului Corcimar Mihail date în ședința de judecată

a instanței de fond; declarațiile inculpatului Corcimar Mihail date în ședința

instanței de apel; hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău nr. 2-

503/2014 din 13 noiembrie 2014 potrivit căruia se constată că Nudelman

Leonid a solicit pe calea instanței de judecată rezoluțiunea contractului de

colaborare, restituirea sumelor bănești (f.d.202, vol. II); decizia Colegiului

Civil al Curții de Apel Chișinău nr. 2a-174/2015 din 16 iunie 2015 și

încheierea Colegiului Civil Comercial al Curții Supreme de Justiție nr. 2ra-

2151/2015 din 5 noiembrie 2015 au soluționat litigiul iscat, constatând

nulitatea contractului de colaborare f/n din 19 noiembrie 2011, dispunând și

restituția civilă prin încasarea din contul lui Arapan Victor în beneficiul lui

Nudelman Leonid a sumei de 5.000 EUR, transmisă în baza recipisei din 24

iulie 2012, anexate la materialele dosarului (f.d.134-213, vol. II) hotărârea

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău nr. XXXXX din 3 martie 2014 potrivit

căruia se constată că între Nudelman Leonid și Corcimar a avut loc un

9

contract de împrumut, de unde rezultă și termenii de restituire a acestuia;

(f.d.182 -183, vol. II); Decizia Colegiului Civil al Curții de Apel Chișinău nr.

XXXXX din 19 februarie 2015 potrivit căruia cauza a fost trimisă la o nouă

rejudecare (f.d.209-211, vol. II); hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău nr. XXXXX din 8 iunie 2015, potrivit căruia cererea lui Nudelman

Leonid către Corcimar Mihail de încasare a sumei de 10000 euro a fost

respinsă, pe motiv că în recipisa propriu zisă nu a fost indicat părțile

contractului , precum și suma concretă a acesteia (f.d.231, vol. II); decizia

Colegiului Civil al Curții de Apel Chișinău nr. XXXXX din 10 februarie 2016

apelul declarat de către Nudelman Leonid a fost respinsă și prin urmare

menținută hotărîrea instanței de fond prin care s-a respins cererea de

încasare a sumei de 10000 euro (f.d.249, vol. II, 1-5, vol. III); ordonanța

Judecătoriei Chișinău s. Central nr. XXXXX din 8 aprilie 2019 (f.d.100, vol.

III).

Nu a fost demonstrat faptul, că Arapan Victor , precum și Corcimar

Mihail au pretins, acceptat bani ca fiind persoane care susțin că au influență

asupra unei persoane publice străine, funcționari internaționali, pentru a-l

face să îndeplinească și să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea

funcției sale, or, potrivit declarațiilor părții vătămate Nudelman Leonid,

ultimul, împreună cu Aizengard Leonid s-a întâlnit cu Arapan Victor pentru

a discuta referitor la obținerea acordului de mediu în România, autorizație

de mediu de la Ministerul Mediului și Schimbărilor Climaterice a

României..”, ...” Inițial au început lucrările în orașul Iași, România, iar pentru

a primi permisiunea pentru electricitate, apă a transmis lui Arapan Victor

suma de 5 000 euro. Banii au fost transferați prin virament din Israel, fiind

recepționați la o bancă din Bender și transmiși lui Victor Arapan în biroul

acestuia, la întreprinderea „Bostavan-Vin” în prezența lui Veceslav

Minciună și Leonid Aizengard, fiind întocmită în acest sens o recipisă în

două exemplare. Lucrările în orașul Iași au derulat un an, după care Arapan

Victor a mai primit 5000 euro, iar după un an, proiectul a fost închis din

motiv că, în zona respectivă funcționa deja un program „Apă 2000”, fapt ce

nu permitea deschiderea fabricii din motiv că dăunează mediului. Astfel,

proiectul a fost transferat în Covasna, moment din care au început cerințele

de a fi transmiși bani pentru a soluționa întrebările.

Instanța de apel a menționat că între Arapan Victor și Nudelman

Leonid fost încheiat un contract de colaborare din 19.11.2011(f.d.41-42, vol.I)

potrivit căruia părțile statuând asupra următoarelor etape de lucrări,

necesare a fi efectuate: depunerea cererii și formarea dosarului pentru SC

„Green Energy B.A.- S.Z.” SRL, la Agenția Națională pentru Protecția

Mediului, în vederea obținerii autorizației de import; Identificarea

10

partenerului în România, compania autorizată pentru prelucrarea

deșeurilor; Modificarea Statutului societății-partener cu includerea

activității de prelucrare a deșeurilor conform codurilor CAEN; Identificarea

localității pentru amplasarea fizică a fabricii și utilajului de prelucrare a

deșeurilor; Obținerea documentației tehnice de la producătorul de utilaj și a

documentației privind fluxul de producere; Depunerea cererii pentru

emiterea certificatului de urbanism; întocmirea planurilor topografice sau

cadastrale la scările 1:500, 1:2.000, 1:10.000, după caz, avizate de Oficiul de

Cadastru și Publicitate a județului sau al municipiului; Obținerea

autorizației de construire, inclusiv PUZ și PUD a mobilului; Obținerea

acordurilor autorităților locale sau instituțiilor/laboratoarelor specializate,

privind lipsa impactului asupra mediului conform programului Natura

2000; Obținerea Acordului de mediu; Obținerea Autorizației de mediu de la

Agenția Națională Teritorială pentru Protecția Mediului, pentru Instalația

de prelucrare a deșeurilor; Obținerea Autorizației de import pentru SC

„Green Energy B.A.- S.Z.” SRL.

Conform contractului de colaborare, Arapan Victor se obliga să

restituie în 7 zile toată suma în caz că nu se va obține avizul nominalizat.

Totodată, în tranzacția litigantă se indică precum că, Arapan Victor, va

depune toate eforturile (pentru a finaliza tot volumul de lucru în termen de

până la data de 31 decembrie 2012, iar în caz de apariție a factorilor ce pot

tergiversa termenii de execuție, Arapan Victor, va informa pe Nudelman

Leonid, despre apariția acestora și părțile contractante vor conveni asupra

noilor termeni.

În acest context, instanța de apel a reținut faptul că potrivit atât a

contractelor , recipiselor anexate și reținute ca probe la materialele cauzei nu

rezultă componența traficului de influență adus prin învinuire inculpaților,

or traficul de influență este o infracțiune cu conținut alternativ, faptă care se

concretizează prin două sau toate acțiunile făptuitorului (primire, estorcare,

promisiune, acceptare de bani, bunuri...) personal sau prin mijlocitor, pentru

sine sau pentru altă persoană chiar și la intervale diferite de timp, reprezintă

în ansamblu o unitate infracțională naturală (infracțiune prelungită).

Instanța de apel a reținut că, inculpatul Arapan Victor, la fel a indicat

că, a primit banii care aparțineau companiei „Green Energy”, dar nu banii

personali a lui Nudelman, a primit suma de 25 000 euro, care i-a fost

transmisă în 4-5 tranșe, sumă destinată pentru achitarea serviciilor către

instituții de stat și identități private în scopul executării contractului semnat

între dânsul și „Green Energy”, precum și dintre „DFD Conimpex” și

„Green Energy” și anume, taxe de stat aferente interpelărilor oficiale,

elaborare scrisori și interpelări, modificări în statutul companiilor implicate,

11

deplasări și cheltuieli aferente, studii de fezabilitate, cercetări ecologice,

audit ecologic, identificarea locurilor pentru amplasarea fabricilor, studii

geodezice, etc.

În sensul dat, nu se constată promisiunea de a interveni în fața unui

funcționar pentru ca acesta să întreprindă sau să nu întreprindă acțiuni ce

intră în obligațiunile lui pentru trafic de influență, or, pentru sumele primite

au fost întocmite recipise, copiile cărora au fost prezentate în ședință de

judecată, totodată au fost parte a dosarului civil și au fost supuse expertizei,

prin care s-a constatat că nu toate recipisele au fost semnate de către Arapan

Victor, iar o parte din ele sunt copii. Textul recipiselor prevede clar

restituirea originalelor pentru serviciile efectuate. Faptul , că Arapan Victor

nu și-a onorat obligațiunile asumate prin contract nu pot fi echivalate cu

trafic de influență, de vreme ce în acțiunile atât a ultimului, cît și a lui

Corcimar Mihail persistă niște raporturi juridico-civile, astfel acestea fiind

combătute prin hotărârile judecătorești supra anexate la materialele cauzei

și reținute ca probe.

Mai mult ca atât, instanța de apel a reiterat că, la calificarea faptei, se

face uz de prevederile art. 42 alin. (2) din Codul penal doar atunci când

infracțiunea este comisă prin participație. În acord cu principiul integralității

calificării infracțiunilor, în cazul faptelor prejudiciabile săvârșite în

participație la calificare trebuie reținută, pe lângă norma de incriminare din

Partea Specială, și norma din Partea Generală a Codului penal care stabilește

și definește participantul la infracțiune.

Atunci când fapta este comisă de către o singură persoană, acțiunile

acesteia se încadrează doar în baza normei penale prevăzute de Partea

Specială a Codului penal, care incriminează, de facto, comportamentul doar

unei singure persoane.

Instanța de apel a reliefat că, din materialele cauzei nu se atestă

prezența infracțiunii prin participație, or, atât Arapan Victor, cât și Corcimar

Mihail, au declarat că, sunt prieteni, cumetri, dar careva afaceri împreună nu

au avut și doar o singură dată la 10 ianuarie 2012 la rugămintea lui Victor

Arapan, Corcimar Mihail a transmis un act, iar cu Nudelman Leonid s-a

întâlnit o singură dată, la aeroport, unde Nudelman Leonid i-a transmis

contra recipisă suma de 10 000 euro, pentru rezolvarea unei chestiuni. Banii

respectivi nu au nici o atribuție cu înțelegerea dintre Arapan Victor și Leonid

Nudelman cu referire la obținerea autorizației pentru „Green Energy”. Față

de Leonid Nudelman nu are careva datorii, iar pentru suma de 10 000 euro

dânsul a prestat serviciul, îndeplinindu-și obligațiunile asumate, aceste

probe sunt confirmate și prin hotărârile instanțelor judecătorești .

12

Chiar dacă partea vătămată Nudelman Leonid a declarat că, în cadrul

discuției Arapan Victor i-a comunicat că, unchiul său Corcimar Mihail este

consilier al președintelui țării și cunoaște multe persoane în România de la

care poate afla posibilitatea obținerii unui astfel de aviz, iar ulterior s-au

întâlnit cu Corcimar Mihail care le-a comunicat că în virtutea funcției pe care

o deținea, cunoaște multe persoane și dat fiind faptul că este o rudă a

domnului Victor Ponta, ar putea favoriza obținerea avizului nominalizat,

dar pentru soluționarea chestiunilor concrete va avea nevoie de bani, aceste

argumente nu au fost probate în cadrul procesului penal, or, la materialele

cauzei nu sunt anexate careva acte în confirmarea faptului că, Corcimar

Mihail, era la acel moment consilier al președintelor, sau că s-ar fi intersectat

cu Victor Ponta, mai mult nu au fost indicați funcționarii publici concreți

care ar putea fi influențați, prin ce nu s-a realizat latura obiectivă a

infracțiunii, care prevede anumite cerințe, printre care și acțiunea pe care

trebuie să o facă funcționarul în folosul persoanei interesate să urmeze după

acțiunile făptuitorului care a promis, a pretins, a acceptat, a primit bunuri,

bani.

Subsecvent celor relatate, instanța de apel a reținut că, de către

acuzatorul de stat, nu au fost verificate aceste informații, or, Corcimar Mihail

a declarat că, nu a comunicat nimănui că este consilier al Președintelui, nu a

prezentat nici o legitimație nimănui în acest sens, iar dacă persoana nu

deține asemenea funcții sau nu poate influența astfel de persoane, și astfel

fapta nu poate fi încadrată în baza art. 326 Cod Penal.

Instanța de apel a constat că, prima instanță judecând cauza, a analizat

superficial circumstanțele de fapt și de drept ale acesteia și nu a pătruns în

esență, formulând niște concluzii contradictorii, generale și neîntemeiate cu

privire la stabilirea vinovăției inculpaților în baza art. 42 alin. (5), 326 alin.

(3) lit. a) Cod penal. Pe lângă erorile de drept enumerate supra, Colegiul

penal mai reține că instanța de fond nu a dat un răspuns întemeiat la

argumentele enumerate de apărătorul Nicolae Leșan în cererea de

administrare a probelor, cât și în privința cererii reconvenționale,

focusându-se preponderent asupra alegațiilor expuse de procuror, ceea ce în

esență echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei.

Instanța de apel a reținut că, o dată ce determinarea unui funcționar să

îndeplinească ori să nu îndeplinească un act ce intră în atribuțiile sale de

serviciu nu are un caracter explicit, aceasta fiind dedusă de către victimă din

alte circumstanțe care creează acesteia o impresie de a i se cauza anumite

prejudicii drepturilor sau intereselor ocrotite de lege, este dificil a demonstra

prezența ei în cadrul mecanismului de săvârșire a faptei, iar învinuirea

persoanei de săvârșirea infracțiunii nu poate fi întemeiate pe presupuneri,

13

or, toate dubiile în probarea învinuirii, care nu pot fi înlăturate, se

interpretează în favoarea inculpatului.

Instanța de apel a reiterat că, prezumția nevinovăției și exigența ca

organul de urmărire penală să suporte sarcina de a dovedi acuzațiile este

menționată explicit în articolul 6 § 2 din Convenția Europeană și ține de

noțiunea generală de proces echitabil în sensul articolului 6 § 1 (a se vedea,

Saunders v. Marea Britanie din 17 decembrie 1996, § 68).

Astfel, instanța de apel a concluzionat că pe cazul dat de către acuzare

nu au fost prezentate probe suficiente, precum că inculpații prin acțiunile

sale au comis infracțiunea imputată acestora și anume, traficul de influență.

- procurorul în procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu

Svetlana, prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art.

427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a

deciziei, cu menținerea sentinței;

- partea vătămată Nudelman Leonid, prin care invocând ca temei

pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei, cu menținerea sentinței.

5.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul a menționat că:

- achitându-i pe Arapan Victor și Corcimar Mihail, instanța de apel, nu

a luat în considerație toate probele acuzării și nu le-a apreciat la justa lor

valoare, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau

bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpaților, astfel

încălcând prevederile art. 101 alin.(l) Cod de procedură penală, conform

căruia fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor

- pronunțând decizia, instanța de apel și-a întemeiat soluția într-un

mod determinat pe declarațiile inculpaților Arapan Victor și Corcimar

Mihail, declarații care au fost prezentate în detrimentul examinării obiective

ale cauzei

- prin prisma suportului probatoriu administrat legal la faza urmăriri

penale și ulterior cercetat în ambele instanțe de judecată, acuzarea remarcă

că, inculpații au comis infracțiunea imputată în actul din învinuire;

- tabloul general al infracțiunii inculpaților Arapan Victor și Corcimar

Mihail, este reflectat în mod obiectiv de ansamblul și altor probe

administrate legal la faza urmăriri penale și supuse cercetării în cursul

procesului, în ambele instanțe de judecată, însă care n-au fost apreciate la

justa valoare de către instanța de apel;

14

- din probele anexate la materialele dosarului, care au fost cercetate atât

în instanța de fond, cât și în instanța de apel, cât și prin declarațiile părții

vătămate Nudelman Leonid declarațiile martorilor Leonid Aizengard și

Minciuna Veaceslav audiați în ședință de judecată, declarațiile acestora fiind

confirmate prin înregistrările audio, vinovăția inculpaților Arapan Victor și

Corcimar Mihail a fost pe deplin probată;

- instanța de apel la aprecierea probelor prezentate nu a ținut cont de

faptul că au fost săvârșite infracțiuni de trafic de influență, iar circumstanțele

de fapt și drept indică că către o persoană care a pretins, a primit direct

mijloace bănești ce nu i se cuvin susținând și afirmând cu fermitate că deține

influență supra autorităților publice (autoritatea română) și poate interveni

în activitatea acesteia în sensul obținerii unei decizii favorabile - obținerea

de autorizație de funcționare;

- este absolut eronată afirmația instanței de apel referitor la faptul ca

nu a fost demonstrat faptul că inculpații au susținut că au influență asupra

unei persoane publice străine, funcționari internaționali, pentru a-l face să

îndeplinească și să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției

sale, deoarece cu certitudine este stabilit prin probe faptul că inculpații

Arapan Victor și Corcimar Mihail, care ultimul (potrivit declarațiilor părții

vătămate și martorului Aizengard Leonid de la urmărirea penală) s-a

prezentat eronat drept consilier al Președintelui Republicii Moldova,

demonstrează intenția ultimilor de a lăsa ca să creadă că aveau influență

asupra funcționarilor autorităților din România în vederea obținerii

Autorizației de mediu;

- pe parcursul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine că

influența făptuitorilor Arapan Victor și Corcimar Mihail asupra factorului

de decizie din cadrul autorităților de stat românești a fost una ipotetică;

- inculpații Arapan Victor și Corcimar Mihail în participație au pretins,

acceptat și primit de la partea vătămată Nudelman Leonid mijloace

financiare în proporții deosebit de mari pentru sine și alte persoane în sumă

de 35 000 euro, fapt pentru care au susținut că au influență asupra unor

angajați ai Ministerului Mediului și Schimbărilor Climaterice al României

pentru ai determina să îndeplinească și să grăbească eliberarea Autorizației

de mediu, pentru construcția în Republica Moldova a unei uzine de

prelucrare a rămășițelor rămase în urma prelucrării petrolului, autorizație

care poate fi eliberată doar de ministerul de resort a unei țări membre a

Uniunii Europene, însă în rezultat nici nu a fost înregistrat o astfel de cerere;

- instanța de apel a ignorat, atât declarațiile părții vătămate Nudelman

Leonid, cât declarațiile martorilor oculari Aizengard Leonid, Minciună

Veaceslav, care au fost depuse sub jurământ în baza art.312-313 CP al RM,

15

potrivit cărora inculpații Arapan Victor și Corcimar Mihail, ultimul

prezentându-se drept consilier al Președintelui Republicii Moldova, care

cunoaște multe persoane și este o rudă a d-1 Victor Ponta, care ar putea

favoriza obținerea Autorizației de mediu, dar pentru soluționarea

chestiunilor concrete vor avea nevoie de bani;

- în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit vinovăția inculpaților

Arapan V. și Corcimar M. dincolo de orice îndoială rezonabilă, inexistența

cărorva circumstanțe care să înlăture caracterul penal al faptei în

corespundere cu art.35 Cod penal, precum și inexistența cărorva violări a

art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, adică a instigării sau

provocării la comiterea infracțiunii, or, deși aceștia nu și-au recunoscut vina,

aceasta a fost dovedită din probele anexate la dosar;

- instanța de apel, la adoptarea deciziei nu a dat apreciere justă

suportului probatoriu prezentat de către acuzare, astfel încât concluzia

instanței de apel este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse

unei minuțioase cercetări în instanță, făcându-se referire la declarațiile

detaliate ale participanților la proces, iar în astfel de condiții, colegiului

penal, îi rămânea doar să aprecieze aceste probe, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

5.2. În motivarea recursului ordinar, partea vătămată a menționat că:

- prima instanță în baza probelor concludente, a constatat că Arapan

Victor și Corcimar Mihail au pretins, au acceptat și au primit de la Nudelman

Leonid, bani în sumă de 35 000 euro, prin ce au comis infracțiunea prevăzută

de art. art. 42 alin.(5); 326 alin.(3) lit. a) Cod penal - trafic de influență;

- instanța de fond a constatat cu certitudine ca Arapan Victor și

Corcimar Mihail în participație au pretins, au acceptat și au primit de la

partea vătămată Nudelman Leonid mijloace financiare în proporții deosebit

de mari pentru sine și alte persoane în sumă de 35 000 euro, fapt pentru care

au susținut că au influență asupra unor angajați ai Ministerului Mediului și

Schimbărilor Climatice al României pentru ai determina sa îndeplinească și

se grăbească eliberarea Autorizației de mediu, pentru construcția în

Republica Moldova a unei uzine de prelucrare a rămășițelor rămase în urma

prelucrării petrolului, autorizație care poate fi eliberată doar de ministerul

de resort a unei țări membre a Uniunii Europene, însă în rezultat nici nu a

fost înregistrat o astfel de cerere;

- instanța de fond a apreciat corect declarațiile părții vătămate

Nudelman Leonid, cât și a martorilor oculari Aizengard Leonid, Minciună

Veaceslav, depuse sub jurământ în baza art.312-313 Cod penal, potrivit

cărora inculpații Arapan Victor și Corcimar Mihail, ultimul prezentându-se

16

drept consilier al Președintelui Republicii Moldova, care cunoaște multe

persoane și este o ruda a d-1 Victor Ponta/ Prim Ministru României/ care ar

putea favoriza obținerea Autorizației de mediu, dar pentru soluționarea

chestiunilor concrete vor avea nevoie de bani;

- instanța de fond a stabilit, că partea vătămată Nudelman Leonid a

transmis în rate inculpaților Arapan Victor și Corcimar Mihail suma de 35

000 euro. care periodic promiteau rezolvarea problemei și prezentau careva

acte, proiecte, iar după transmiterea unei tranșe de 10 000 euro inculpatului

Corcimar Mihail, nu mai răspunde la telefon;

- instanța de fond întemeiat a constat, că Arapan Victor și Corcimar

Mihail sub pretextul influenței asupra factorilor de decizie din cadrul

autorităților române ca fiind una ipotetică. însă una credibilă și posibilă

pentru partea vătămată și martorii care sesizau cele expuse de inculpați ca

fiind certe, având încredere în realizarea celor promise și considerând că în

așa mod va putea fi realizat contractul de colaborare în scopul de prelucrare

a rămășițelor rezultate în urma prelucrării petrolului;

- instanța de fond a stabilit, că Arapan Victor și Corcimar Mihail,

ultimul s-a prezentat eronat drept consilier al Președintelui Republicii

Moldova, au acționat prin influență asupra lui Nudelman Leonid de a lăsa

ca să creadă ca aveau influență asupra funcționarilor autorităților din

România în vederea obținerii Autorizației de mediu;

- vinovația lui Arapan Victor și Corcimar Mihail se confirmă și

conform procesului-verbal de examinare din 09 februarie 2015, prin care a

fost examinate înregistrările audio a martorului Aizengard Leonid, Arapan

Victor și Nudelman Leonid;

- instanța de fond a stabilit că Arapan Victor și Corcimari Mihail fiind

cunoscuți cu mult timp înainte de săvârșirea infracțiunii, prieteni de familie,

au săvârșit multiple acțiuni coordonate, fapt ce confirmă, că au avut loc o

înțelegere prealabilă, ceea ce de fapt a și dus la realizarea planului criminal

prin participație, urmărind intenția, motivul și scopul de a primi suma de

35000 euro, or, Arapan Victor și Corcimar Mihail chiar și în ședința de

judecată a instanței de apel au recunoscut că au primit de la Nudelman

Leonid sumele de 25 000 euro și 10 000 euro, însă au refuzat să spună cu ce

scop au pretins, acceptat și primit de la Nudelman Leonid, bani în sumă de

35 000 euro.

declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente:

17

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

Din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal atestă că, partea

vătămată invocă la caz temeiurile pentru recurs prevăzute la pct. 6), 12) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, iar procurorul își întemeiază recursul

declarat prin prisma pct. 6) al aceleiași norme.

Verificând lucrările dosarului în raport cu criticile invocate de către

recurenți, Colegiul penal consideră că, nici un temei de casare din cele

menționate mai sus nu și-a găsit confirmarea în prezenta speță.

Potrivit pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în temeiul

căruia recurenții indică precum că, hotărârea instanței de apel nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal constată lipsa în

recursurile declarate a oricărei motivații desfășurate, precum și lipsa

argumentelor concrete, esențiale la caz, care în viziunea recurenților a-r vicia

hotărârea contestată.

Colegiul penal, analizând textul deciziei atacate constată că, instanța

de apel a analizat și verificat cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, și întemeiat a ajuns la concluzia că în acțiunile lui Arapan

Victor și Corcimar Mihail nu sunt prezente semnele infracțiunii prevăzute

de art. 42 alin. (5), art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal după indicii calificativi,

traficul de influență - pretinderea, acceptarea sau primirea de bani, pentru

sine și pentru alte persoane, de către o persoană care susține că are influență

asupra unei persoane publice străine, funcționari internațional, pentru a-l

face să îndeplinească și să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea

funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, în

proporții deosebit de mari săvârșit prin participație în calitate de complice,

respectiv nu au fost încălcate prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod

de procedură penală, instanța de apel expunându-se asupra argumentelor

principale invocate, hotărârea emisă cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția.

18

Deci, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești a

constatat și expus situația de fapt și de drept reținută, just concluzionând că

nu a fost demonstrat faptul, că Arapan Victor și Corcimar Mihail au pretins,

acceptat bani ca fiind persoane care susțin că au influență asupra unei

persoane publice străine, funcționari internaționali, pentru a-l face să

îndeplinească și să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției

sale, or, potrivit declarațiilor părții vătămate Nudelman Leonid, ultimul,

împreună cu Aizengard Leonid s-a întâlnit cu Arapan Victor pentru a

discuta referitor la obținerea acordului de mediu în România, autorizație de

mediu de la Ministerul Mediului și Schimbărilor Climaterice a României..”,

...” Inițial au început lucrările în orașul Iași, România, iar pentru a primi

permisiunea pentru electricitate, apă a transmis lui Arapan Victor suma de

5 000 euro. Banii au fost transferați prin virament din Israel, fiind

recepționați la o bancă din Bender și transmiși lui Victor Arapan în biroul

acestuia, la întreprinderea „Bostavan-Vin” în prezența lui Veceslav

Minciună și Leonid Aizengard, fiind întocmită în acest sens o recipisă în

două exemplare. Lucrările în orașul Iași au derulat un an, după care Arapan

Victor a mai primit 5000 euro, iar după un an, proiectul a fost închis din

motiv că, în zona respectivă funcționa deja un program „Apă 2000”, fapt ce

nu permitea deschiderea fabricii din motiv că dăunează mediului. Astfel,

proiectul a fost transferat în Covasna, moment din care au început cerințele

de a fi transmiși bani pentru a soluționa întrebările.

De asemenea, instanța de recurs constată că, instanța de apel întemeiat

a ajuns la concluzia că între Arapan Victor și Nudelman Leonid fost încheiat

un contract de colaborare din 19.11.2011(f.d.41-42, vol. I) potrivit căruia

părțile statuând asupra următoarelor etape de lucrări, necesare a fi efectuate:

depunerea cererii și formarea dosarului pentru SC „Green Energy B.A.- S.Z.”

SRL, la Agenția Națională pentru Protecția Mediului, în vederea obținerii

autorizației de import; Identificarea partenerului în România, compania

autorizată pentru prelucrarea deșeurilor; Modificarea Statutului societății-

partener cu includerea activității de prelucrare a deșeurilor conform

codurilor CAEN; Identificarea localității pentru amplasarea fizică a fabricii

și utilajului de prelucrare a deșeurilor; Obținerea documentației tehnice de

la producătorul de utilaj și a documentației privind fluxul de producere;

Depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism; întocmirea

planurilor topografice sau cadastrale la scările 1:500, 1:2.000, 1:10.000, după

caz, avizate de Oficiul de Cadastru și Publicitate a județului sau al

municipiului; Obținerea autorizației de construire, inclusiv PUZ și PUD a

mobilului; Obținerea acordurilor autorităților locale sau instituțiilor

/laboratoarelor specializate, privind lipsa impactului asupra mediului

19

conform programului Natura 2000; Obținerea Acordului de mediu;

Obținerea Autorizației de mediu de la Agenția Națională Teritorială pentru

Protecția Mediului, pentru Instalația de prelucrare a deșeurilor; Obținerea

Autorizației de import pentru SC „Green Energy B.A.- S.Z.” SRL.

Prin urmare, instanța de apel justificat a conchis că prima instanță

judecând cauza, a analizat superficial circumstanțele de fapt și de drept ale

acesteia și nu a pătruns în esență, formulând niște concluzii contradictorii,

generale și neîntemeiate cu privire la stabilirea vinovăției inculpaților în

baza art. 42 alin. (5), 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, or, de către instanță nu au

fost indicați funcționarii publici concreți care ar putea fi influențați de către

inculpați, prin ce nu s-a realizat latura obiectivă a infracțiunii, care prevede

anumite cerințe, printre care și acțiunea pe care trebuie să o facă funcționarul

în folosul persoanei interesate să urmeze după acțiunile făptuitorului care a

promis, a pretins, a acceptat, a primit bunuri, bani.

În asemenea împrejurări, Colegiul penal consideră că, de fapt

invocările recurenților sub aspectul temeiului pentru recurs prevăzute la pct.

6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, poartă un caracter declarativ,

ne fiind expuse argumente veridice în susținerea erorii pretins a fi comise de

către instanța de apel, or, hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, atât în fapt, cât și în drept.

La acest capitol, Colegiul penal apreciază ca fiind nefondate alegațiile

recurenților în această parte și reiterează că invocarea unor pretinse erori

admise la etapa judecării cauzei de instanța de apel, urmează a fi precedate

de o motivare corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă

a circumstanțelor cauzei cărora sunt subsecvente.

Verificând hotărârea atacată, Colegiul penal apreciază că aceasta

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe

care instanța de apel le-a expus în hotărârea adoptată, echivalează cu o

motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 CEDO.

Se mai reține că, partea vătămată Nudelman Leonid invocă în prezenta

speță incidența cazului de casare prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală. Respectiv instanța de recurs reține că, din argumentele

recursului declarat se constată, că în opinia acestuia, a fost confirmată

vinovăția inculpaților Arapan Victor și Corcimar Mihail în comiterea

infracțiunii de trafic de influență imputate.

Lecturând materialele cauzei și cercetând fapta incriminată

inculpaților, Colegiul penal apreciază ca fiind eronată invocarea temeiului

pentru recurs stipulat la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, întrucât din

materialele cauzei se atestă că atât la etapa urmăririi penale cât și judecarea

20

cauzei în primă instanță și în apel, partea vătămată nu a invocat careva erori

cu privire la încadrarea greșită a faptei inculpaților.

Prin urmare, potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală,

temeiurile pentru recurs menționate la alin.(1) pot fi invocate doar în cazul

în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel,

iar la caz instanța de apel nu a recalificat acțiunile inculpaților Arapan Victor

și Corcimar Mihail, însă a dispus achitarea acestora, din motiv că fapta

inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii.

Colegiului penal reține că, în recursul declarat partea vătămată critică

în bună parte hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului că nu au fost

apreciate la justa valoare probele prezentate de către partea acuzării, în

opinia cărora acestea dovedesc vinovăția inculpaților Arapan Victor și

Corcimar Mihail în cele incriminate lui. Însă, verificând temeinicia deciziei

adoptate de către instanța de apel, Colegiul penal consideră că criticile

menționate nu și-au găsit confirmarea la caz, deoarece în urma analizei

hotărârii contestate, atât cumulul de probe prezentate de către partea

acuzării, cât și cele prezentate de către partea apărării, toate au fost apreciate

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

Totodată, raportat la criticile recurenților, Colegiul penal reiterează că

aceștia se referă în principiu la chestiunea de apreciere a probelor. Prin

urmare, reieșind din analiza textuală a recursurilor ordinare declarat, se

constată că autorii acestora expun conținutul unor probe cercetate de

instanțele de fond, după care în cele din urmă conchid că acestea constituie

un ansamblu probator indubitabil prin care se confirmă vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunii imputate.

Elocvent în acest sens, se impune precizarea că aprecierea probelor este

unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece

întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală,

instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția

ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima

convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar

convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în

ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că

probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența,

veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt

apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

La etapa judecării recursului, instanța de recurs nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic

inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

21

Colegiul penal nu a constatat discrepanța între cele reținute de instanța

de apel în vederea achitării inculpaților și conținutul real al probelor sau

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea

altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă.

Deci, Colegiul penal consemnează că instanța ierarhic inferioară,

verificând cele imputate inculpaților Arapan Victor și Corcimar Mihail, a

conchis corect că învinuirea înaintată acestora nu a fost confirmată și este

însoțită de dubii, lipsind probe certe, pertinente și concludente ce ar indica

că aceștia prin acțiunile lor ar fi comis infracțiunea de trafic de influență.

În acest context, instanța de recurs reține dispozițiile art. 8 alin. (3) Cod

de procedură penală, potrivit cărora, concluziile despre vinovăția persoanei

de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate

dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile

prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului,

inculpatului.

Prin urmare, Colegiul penal apreciază ca justificate concluziile

instanței de apel privind existența dubiilor privind comiterea infracțiunii de

trafic de influență, de către inculpații Arapan Victor și Corcimar Mihail

deoarece, probele prezentate de către partea acuzării în vederea susținerii

învinuirii înaintate, nu sunt certe și concludente sau de natură ce ar permite

formarea unei concluzii justificate, în vederea stabilirii culpei în comiterea

unei fapte prejudiciabile prevăzute de norma art. 326 alin. (3) lit. a) Cod

penal.

Astfel, Colegiul penal a stabilit că cumulul de probe cercetat și analizat

în cauza deferită judecării, circumstanțele stabilite în prezenta speță, au fost

deplin cercetate de instanța de apel ce i-a permis de astfel de a ajunge la

concluzia că în acțiunile inculpaților Arapan Victor și Corcimar Mihail nu s-

a confirmat existența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3)

lit. a) Cod penal, iar soluția de achitare este una corectă, respectiv decizia

atacată corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este

legală și motivată, fiind apreciat just probatoriul administrat, indicând

motive clare pe care și-a întemeiat hotărârea emisă.

Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste aspecte

contestate și în prezentele recursuri, nu se identifică, or instanța de apel s-a

expus în decizia sa detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale

invocate de către părți, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea

corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar

o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența

CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

22

16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Față de cele ce preced, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor

de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel

atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța

de apel este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate sunt

inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana și de către partea

vătămată Nudelman Leonid, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 18 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui Arapan

Victor XXXXX și Corcimar Mihail XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 26 februarie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

23