1ra-355/2021 — art. 172 alin. 2 lit. a; 171 alin. 2 lit. a; 186 alin. 2 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 172 alin. 2 lit. a; 171 alin. 2 lit. a; 186 alin. 2 lit. d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-355/2021 — art. 172 alin. 2 lit. a; 171 alin. 2 lit. a; 186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-355/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
20 ianuarie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Iurie Diaconu,
Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,
a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în
principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 20 ianuarie
2020 și deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 15 iulie 2020, declarat
de inculpatul
Stavilă Fiodor
anterior condamnat prin:
1) sentința Judecătoriei Râșcani, Chișinău, din
04.04.2002, în baza art. 102 alin. (1), 102 alin. (3), 1031 alin.
(2), 39 Cod penal (1961)la 13 ani închisoare;
2) Judecătoriei Buiucani, Chișinău, din 24.03.2016, în
baza art. 171 alin. (1) Cod penal la 4 ani și 6 luni închisoare;
3) sentința Judecătoriei Râșcani, Chișinău, din
13.05.2016 și decizia Colegiului Penal al Curții de Apel
Chișinău din 08.11.2016 în baza art. 172 alin. (1) Cod penal
la 6 ani închisoare.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 11.08.2016 – 20.01.2020,
instanța de apel: 19.02.2020 – 15.07.2020,
instanța de recurs: 23.10.2020 – 20.01.2020.
Asupra recursului menționat, Colegiul Penal,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 20 ianuarie 2020, Stavilă Fiodor a fost
condamnat în baza art. 172 alin. (2) lit. a) Cod penal la 7 ani închisoare, art. 171 alin.
(2) lit. a) Cod penal la 7 ani închisoare și art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal la 2 ani
închisoare.
Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a
fost stabilită pedeapsa de 10 ani închisoare.
1
Potrivit art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate prin
sentința respectivă și prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08.11.2016, i-a fost
stabilită pedeapsă definitivă de 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis, din 20.01.2020, cu includerea perioadei arestării preventive de la
07.01.2016 până la 20.01.2020.
De la inculpat s-a încasat în beneficiul Xxxx Obuh prejudiciul moral în sumă de
40.000 lei.
Instanța de fond a constatat că inculpatul Stavilă Fiodor, la 22 octombrie 2005,
aproximativ orele 23.30, în timp ce se afla în zona scării nr. 2, etajului 8 al blocului
locativ, amplasat pe adresa: str. Xxxx, mun. Chișinău, având intenția și urmărind
scopul satisfacerii poftei sexuale în mod pervers și natural, dându-și seama de
caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod
conștient survenirea acestor urmări, aplicând violența și constrângerea fizică și psihică,
profitând de imposibilitatea Xxxx Obuh de a se apăra și de a-și exprima voința din
cauza imobilizării, precum și din frică față de el, a întreținut cu ea un raport sexual
forțat, în formă perversă contrar voinței acesteia.
Tot el, la 22 octombrie 2015, aproximativ orele 23:30, în timp ce se afla în zona
scării nr. 2, etajului 8 al blocului locativ, amplasat pe adresa: str. Xxxx, mun. Chișinău,
având intenția și urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale, dându-și seama de
caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod
conștient survenirea acestor urmări, aplicând violența și constrângerea fizică și psihică,
profitând de imposibilitatea Xxxx Obuh de a se apăra și de a-și exprima voința din
cauza imobilizării, precum și din frică față de el, a impus-o să se dezbrace de haine și
lengeria intimă, și profitând de imposibilitatea ei de a se apăra și de a-și exprima voința
din cauza imobilizării, precum și din frică față de el, a întreținut cu ea un raport sexual
forțat, contrar voinței acesteia.
Tot el, la 22 octombrie 2015, folosindu-se de faptul că, victima fiind speriată, a
părăsit în grabă locul comiterii acțiunilor forțate cu caracter sexual în privința sa, lăsând
la fața locului hainele în care era îmbrăcată, inclusiv, o scurtă, a sustras în mod ascuns
din buzunarul scurtei ce aparține Xxxx Obuh, un telefon mobil de model ”Samsung
Galaxy S2” de culoare negru, în valoare de 3000 de lei, în care se afla introdusă cartela
SIM 078487357, cauzând părții vătămate o pagubă materială considerabilă.
Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că nu a săvârșit
violul părții vătămate, nu i-a sustras careva obiecte, deoarece la data de 22 octombrie
2014 a fost invitat la o zi de naștere la un cunoscut, casa fiind cu 9 etaje. Cu băieții au
ieșit la fumat, femeile fumau cu un etaj mai sus. Când venea de la fumat, a găsit pe
scară un telefon mobil. La orele 01 sau 02 a luat un taxi, care l-a dus direct acasă. Pe
partea vătămată nu o cunoaște, nu știe de ce a procedat așa.
Totodată, vinovăția inculpatului este dovedită integral prin următoarele probe:
declarațiile părții vătămate Obuh Xxxx, că pe inculpat l-a văzut prima dată la
22.10.2015. În această zi, în jurul orelor 22:30, după ea a venit prietenul ei, Gheorghean
Vladimir, cu care a plecat în sectorul Râșcani, deoarece prietenul ei având o intrevedere
cu o cunoștință. Ulterior, ei împreună cu automobilul lui Gheorghean V. s-au întors în
sectorul Botanica, mun. Chișinău, spre blocul locativ, amplasat pe str. Xxxx mun.
Chișinău, unde el închiriază apartament. În timpul deplasării, lui Vladimir i-a parvenit
2
un apel telefonic, prin care el a primit o comandă de la serviciu, după care el a decis să
o ducă pe ea la apartamentul său și i-a dat cheile de la apartament. Ajungând în fața
blocului locativ din str. Xxxx, mun. Chișinău, ea s-a îndreptat spre intrare în blocul
locativ, iar Vladimir a plecat la chemare. Era undeva jumătate la doisprezece noaptea.
În fața scării stăteau trei bărbați pe care nu îi cunoștea, care fumau. Trecând scara pe
lângă ei, aceștia s-au salutat cu ea, la ce ea s-a salutat cu ei și unul dintre aceștia a intrat
în scară după ea. În timp ce aștepta ascensorul, el i-a propus să meargă la dânșii că au
o zi de naștere la o prietenă în casa dată la primul etaj, la ce ea a refuzat. A venit
ascensorul și el a intrat cu ea și tot prelungea și o ruga să meargă cu dânsul. Au ajuns
la etajul 8, ea a scos din buzunarul scurtei cheile să deschidă ușa apartamentului și s-a
întors cu spatele la el și el a început să îi maseze umărul. Ea s-a întors, s-a speriat și
voia să deschidă mai repede ușa, însă bărbatul a apucat-o de gât și a tras-o în dosul
ascensorului. El stătea cu fața la ea, înfățișarea acestuia corespunde cu a inculpatului,
ea este convinsă cu certitudine că, este acea persoană. Nu ține minte cu care, dar cu o
mâină o ținea de mâină mai jos de umăr și cu altă mâină - de gât, și ea nu putea să
răsufle. În acest moment îi spunea să fie liniștită, să nu strige că, dacă ceva el poate să
o înnădușe. El vorbea în rusă, i-a spus să se comporte liniștit că, altfel o sugrumă sau
îi taie gâtul. Ea era în șoc, parcă s-a stopat, odată 1-a rugat să o lase în pace, dar fără
folos. El o ținut-o puțin așa fără aer, pe urmă i-a dat drumul. El i-a spus să se pună în
genunchi. A tras-o în dosul ascensorului, unde este tubul de evacuarea gunoiului, ca să
se ocupe de sex oral. A apucat-o cu mâinele de cap și cu altă mâină a deschis pantalonii
și a forțat-o să facă sex oral, în perioada aceasta o ținea de umeri că era în genunchi.
Pe urmă o ridicat-o și i-a spus să scoată prezervativul de la dânsul din buzunar, să-1
deschidă și să-1 pună ea singură. Ea a scos prezervativul din buzunarul la chiloți, el i-
a indicat unde se găsește. L-a scos, 1-a deschis și l-a îmbrăcat pe organul genital, după
care a întreținut cu ea un act sexual natural. După aceasta o dezbrăcat-o de scurtă și a
așternut-o jos pe podea, a culcat-o pe scurtă, punea degetele mari pe ochi ei, apăsa și îi
spunea că, dacă va spune cuiva ce se întâmplă aici, o să-i scoată ochii, o apuca de gât
și spunea că o să-i taie gâtul. Pe urmă o dezbrăcat-o de pantaloni și a mai susținut încă
un raport sexual.
În acest timp ascensorul s-a pornit, s-au deschis ușile la un etaj mai jos, și el a
crezut că cineva vine. El s-a sculat și s-a dus să se uite dacă cineva vine, în momentul
acela ea s-a sculat, l-a împins pe scări și a fugit. Era cu pantaloni și lengerie intimă pe
jumătate dezbrăcată, tot era pe un picior, a ieșit din scară și a fugit spre strada
Independenții. A alergat până la stradă, doar un băiat trecea în partea cea de stradă. L-
a rugat să-i dea telefonul să telefoneze, însă el a râs de ea și a mers înainte. Mai în jos
stătea o mașină de la serviciul de pază, au auzit-o și i-au oferit ajutor. Au suit-o în
mașină și au venit cu ea la bloc, s-au urcat cu ea la etaj și i-au spus să cheme poliția,
când au ajuns la bloc, a ajuns și prietenul ei. Au urcat pe etaj și acolo era numai scurta,
iar telefonul ei mobil de model ”Samsung Galaxy S2”, de culoare neagră, în valoare de
3000 lei, nu era, a fost sustras;
procesul verbal de recunoaștere a persoanei din 23.10.2015, potrivit cărui partea
vătămată, Obuh Xxxx, din cele 5 persoane prezentate spre recunoaștere, sub nr. 5 a
recunoscut pe persoana, care a întreținut cu ea rapoarte sexuale forțate în noaptea de la
22 spre 23.10.2015, acesta fiind Stavilă Fiodor, a.n. xxxx;
3
procesul verbal de percheziție corporală din 23.10.2015, din care rezultă că, în
urma percheziției corporale a reținutului Stavilă Fiodor, la acesta a fost depistat și
ridicat un telefon mobil de model ”Nokia”, IMEI..., un telefon mobil de model
”Samsung” cu IMEI: xxxx;
declarațiile martorului Gheorghean Vladimir, că începând cu anul 2015 locuiește
în chirie pe str. Xxxx. La acel moment locuia împreună cu Obuh T. pe adresa sus-
indicată. În anul 2015, seara, aproximativ orele 23:00, a lăsat-o pe Obuh T. cu tot cu
pachetele de la McDoonald's lângă scara blocului, deoarece a avut o comandă legată
de serviciu, și a plecat. În acel moment, lângă scară se aflau 2 vecini de la etajul 1 și
inculpatul. Este convins că, acesta era inculpatul, deoarece curtea unde locuia, era
iluminată bine. Vecinii sărbătoreau o aniversare, ușa scării era deschisă, deoarece ei au
ieșit să fumeze. Când a ieșit din curtea blocului, a văzut cum Xxxx a intrat în ușa scării
și inculpatul a intrat după ea. A crezut că, este invitatul vecinilor, care în acea zi
sărbătoreau o aniversare. S-a întors peste 45 de minute, a ieșit din mașină și când s-a
apropiat de scară, a venit o mașină MAI Paza de Stat, din care au ieșit 2 colaboratori
de pază și Xxxx. Ea era speriată, a zis că, inculpatul e acolo sus, și el împreuna cu ea
și colaboratorii de pază au urcat cu ascensorul la et. 8. Când au ajuns acolo, nu era
nimeni, însă pe jos lângă țeava de gunoi era scurta Xxxx și o cizmă. Când se aflau pe
scară, Xxxx a spus că a fost atacată de un bărbat la ieșirea din ascensor, după care
colaboratorii de pază au zis să cheme poliția. Au coborât jos, au urcat în mașină și Xxxx
i-a povestit ce s-a întâmplat: a fost atacată, strangulată, totodată ea își pierdea
cunoștința. Inculpatul a amenințat-o că, are în buzunar un cuțit, iar dacă nu face ceea
ce zice el, o va ucide. A strâns-o la perete după ascensor și a impus-o să facă sex oral.
După care a impus-o să se dezbrace de scurtă, să o pună pe podea și să scoată pantalonii.
Inculpatul i-a zis să scoată din buzunarul lui prezervativele. A impus-o să îmbrace
prezervativul, după ce a întreținut un raport sexual cu ea. În acel moment s-a deschis
liftul la un etaj mai jos și inculpatul s-a dus la scară să verifice dacă a ieșit cineva din
acesta. În acel moment Xxxx și-a revenit și a fugit pe scări spre ieșire. A încercat să
sune la unul din apartamente, după care a fugit mai departe. A fugit afară să caute
ajutor, a cerut de la un trecător să-i dea telefon pentru a suna, însă acesta a zâmbit și a
plecat mai departe. Xxxx nu a avut posibilitatea să sune de la telefonul personal,
deoarece telefonul de model Samsung era în buzunarul scurtei, care a rămas sus. A mai
explicat că, când a venit poliția, au zis să apeleze pe numărul de telefon al Xxxx. La
receptor a răspuns un bărbat: ”Da”, după care a deconectat telefonul. Ulterior el a
încercat să apeleze din nou, dar nu mai răspundea nimeni. Peste 2 zile la numărul lui
de telefon mobil a telefonat anchetatorul și a chemat-o pe Xxxx la poliție pentru
recunoaștere, iar el a însoțit-o. Doar ea a participat la recunoaștere, el a rămas în coridor
și nu a participat la această acțiune. După ce a ieșit de la recunoaștere, Xxxx i-a spus
că, l-a recunoscut cu certitudine pe atacator. Anchetatorul a spus că, telefonul Xxxx a
fost găsit și se află la expertiză. A mai concretizat că, în jurul gâtului erau urme roșii,
din spusele Xxxx, de la strangulare. Alte careva semne vizibile nu a văzut la ea;
înregistrările video, prezentate de către acuzatorul de stat și vizionate în cadrul
ședinței de judecată, conform căror persoana reținută povestește liber, fără careva
presiuni că, partea vătămată a intrat în scară, prima a început a discuta cu el. Din această
discuție el a înțeles că, ea nu este împotriva de a întreține cu el un raport sexual. S-au
4
ridicat împreună cu ascensorul sus, el a încercat, la înțelegerea comună cu partea
vătămată, să întrețină un raport sexual, însă, auzind zgomotul unei uși din scară
(persoana reținută, ridicându-se de pe scaun, a arătat cum s-a produs zgomot), ea s-a
speriat și a fugit. La întrebările ofițerului persoana reținută a explicat că, posibil, partea
vătămată îl cunoștea de undeva mai înainte. În ședința de judecată inculpatul a declarat
că, persoana pe înregistrarea video seamănă, dar nu este el.
Astfel, argumentele inculpatului că nu recunoaște violul și acțiunile cu caracter
pervers, precum și sustragerea telefonului mobil, sunt nefondate, deoarece probele
prezentate de către acuzatorul de stat, inclusiv, declarațiile părții vătămate depuse sub
jurământ, fiind avertizată conform art. 312 Cod penal pentru prezentarea cu bună știință
a declarațiilor mincinoase, au confirmat pe deplin și fără careva îndoieli, vinovăția
acestuia, iar raționamentele aduse în sprijinul acestor afirmații au un scop de a evita
răspunderea penală pentru cele comise.
Mai mult, conform procesului-verbal de recunoaștere a persoanei din 23.10.2015,
acțiunile procesuale care au avut loc nemijlocit după comiterea de către Stavilă F. a
infracțiunilor incriminate, partea vătămată Obuh T. a recunoscut persoana cu nr. 5 și a
declarat că, ”... anume aceasta persoană a întreținut cu ea rapoarte sexuale forțate în
noaptea de 22-23.10.2015”, și a indicat semnele concrete, conform cărora 1-a
recunoscut.
În acest sens, versiunea inculpatului că la acțiunea de recunoaștere au participat
numai 3 persoane, este neîntemeiată, deoarece prezența la procedura de recunoaștere
anume a 5 persoane este confirmată prin semnăturile acestora în procesul-verbal
întocmit la 23.10.2015, și prin Planșa ilustrativă.
Circumstanțele comiterii actelor sexuale săvârșite prin constrângere fizică și
psihică de către inculpat, s-a confirmat și prin declarațiile părții vătămate privind
folosirea prezervativului, iar conform procesului-verbal de cercetare la fața locului din
23.10.2015 și Planșa ilustrativă: ”... pe podea a fost depistată o peliculă de culoare
galbenă cu inscripția ”ROMED”.
Declarațiile părții vătămate sunt veridice, întrucât au fost depuse sub jurământ,
sunt analogice declarațiilor depuse de către numita în cadrul urmăririi penale, susținute
pe deplin de către celelalte probe indirecte, care au demonstrat cert că, inculpatul a
săvârșit fapte de viol asupra părții vătămate, nefiind depistate careva divergențe între
declarațiile părții vătămate, în calitate de probă directă și declarațiile martorului
Gheorghean V., conținutul procesului-verbal de recunoaștere a persoanei din
23.10.2015, conținutul procesului-verbal de percheziție corporală a lui Stavilă F. din
23.10.2015, ele fiind în concordanță cu circumstanțele de fapt ale cauzei, fiind veridice
și consecvente pe tot parcursul procesului penal.
Sunt nefondate afirmațiile inculpatului că s-ar fi aflat pe adresa mun. Chișinău,
str. Xxxx, în ziua de 22 octombrie 2015, la sora unui cunoscut Mișa, deoarece la stadiul
urmăririi penale nu a indicat casa concretă, apartamentul, în care a avut loc această
petrecere, nu a înaintat niciun demers prin care a solicitat audierea prietenului său
Mihail, cu care a venit în ospeție, sorei acestuia - Ana, refuzând în genere de a da careva
declarații pe parcursul urmăririi penale.
Astfel, instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 172 alin. (2) lit. a) Cod
penal, ca satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, săvârșite prin constrângere
5
fizică sau psihică a persoanei ori profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra sau
de a-și exprima voința, săvârșite de o persoană care anterior a săvârșit acțiuni violente
cu caracter sexual, cât și în baza art. 171 alin. (2) lit. a) Cod penal, ca violul, adică
raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică sau psihică a persoanei sau profitând
de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința, săvârșit de către o
persoană care anterior a săvârșit un viol și în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, ca
furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit cu cauzarea de
daune în proporții considerabile.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de fond, în
conformitate cu art. 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite,
care, conform art. 16 Cod penal, fac parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave
și grave, comise intenționat, motivul acestora, de caracterul și gradul pericolului social
deosebit al infracțiunilor comise, de persoana inculpatului - nu este încadrat în câmpul
muncii, duce un mod de viață antisocial, anterior condamnat, că circumstanțe atenuante
nu au fost stabilite, cea agravantă fiind săvârșirea infracțiunii de către o persoană care
anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară și pentru alte fapte care au
relevanță pentru cauză, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovaților, de condițiile de viață ale familiei acestuia, cât și de impactul faptei
prejudiciabile asupra victimei.
Ori, la momentul comiterii infracțiunii, antecedentele penale erau valabile, și
inculpatul după eliberarea din penitenciar a comis infracțiuni analogice, pentru care în
prezent ispășește pedeapsă sub formă de închisoare.
Având în vedere că, inculpatul, fiind condamnat pentru trei infracțiuni
intenționate, dintre care două fiind grave, antecedentul penal nefiind stins, a săvârșit
din nou cu intenție infracțiuni intenționate analogice, pentru care a fost condamnat, și
la data de 22 octombrie 2015 a continuat activitatea sa criminală prin comiterea unor
infracțiuni analogice, nefăcând concluziile necesare despre necesitatea corectării,
instanța a stabilit că, Stavilă F. a săvârșit infracțiunea în speță în stare de recidivă
periculoasă, fiind echitabilă aplicarea unei pedepse numai sub formă de închisoare,
care urmează să fie executată în penitenciar de tip semiînchis.
Inculpatul a declarat apel, solicitând rejudecarea cauzei.
Apelantul a invocat că nu a comis fapta incriminată, sentința este una ilegală și
inechitabilă.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 iulie 2020,
apelul a fost respins, ca nefondat.
Instanța de apel a statuat că, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de
fapt și de drept, și just a concluzionat că inculpatul este vinovat de comiterea
infracțiunilor incriminate, or, împrejurările ce dovedesc în afara oricăror dubii
vinovăția lui Stavilă F. în comiterea faptelor penale încriminate, au fost elucidate și
constatate din totalitatea de probe acumulate la dosarul respectiv, fiind corect apreciate,
cu respectarea prevederilor art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din
punct de vedere al coroborării lor.
Afirmațiile inculpatului privind nevinovăția, reprezintă opinia subiectivă a
acestuia, or, prima instanță, în sentința sa corect și justificat și-a motivat soluția sub
6
aspectul recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de
art. 171 alin. (2) lit. a), art. 172 alin. (2) lit. a), art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal.
Totodată, vinovăția inculpatului este dovedită prin următoarele probe: declarațiile
părții vătămate Obuh Xxxx, martorului Gheorghean Vladimir, procesul verbal de
recunoaștere a persoanei din 23.10.2015, procesul verbal de percheziție corporală din
23.10.2015, CD-lui cu înregistrarea audierii lui Stavilă F.
Sunt nefondate declarațiile inculpatului precum că dânsul nu a avut nici un raport
sexual cu partea vătămată și le consideră ca fiind făcute cu scopul de a se eschiva de la
răspunderea și pedeapsa penală, fiind combătute prin probatoriul administrat, iar
vinovăția acestuia a fost dovedită pe deplin și a fost confirmat prin ansamblul de probe
administrate și cercetate în ședința instanței de apel.
La fel, deși martori direcți care să confirme existența actelor sexuale forțate între
inculpat și partea vătămată nu au fost, la caz s-a ținut cont de declarațiile martorului
Gheorghean V., care a indicat că după ce a lăsat-o pe Obuh T. la scara blocului, a văzut
că în acel moment lângă scară se aflau 2 vecini de la etajul 1 și inculpatul. Este convins
că, acesta era inculpatul, deoarece curtea unde locuia, era luminată bine. Vecinii
sărbătoreau o aniversare, ușa scării era deschisă, deoarece ei au ieșit să fumeze. Când
a ieșit din curtea blocului, a văzut cum Xxxx a intrat în ușa scării și inculpatul a intrat
după ea.
Mai mult, martorul în cauză a relatat că după ce s-a întors acasă, peste 45 de
minute, a ieșit din mașină și când s-a apropiat de scară, a venit o mașină MAI Paza de
Stat, din care au ieșit 2 colaboratori de pază și Xxxx, care era speriată, a zis că,
inculpatul e acolo sus, și el împreuna cu ea și colaboratorii de pază au urcat cu
ascensorul la et. 8. Când au ajuns acolo, nu era nimeni, însă pe jos lângă țeava de gunoi
era scurta Xxxx și o cizmă. Când se aflau pe scară, Xxxx a spus că, a fost atacată de un
bărbat la ieșirea din ascensor, a fost dezbrăcată, strangulată, totodată ea își pierdea
cunoștința. Inculpatul a amenințat-o că, are în buzunar un cuțit, iar dacă nu face ceea
ce zice el, o va ucide. A strâns-o la perete după ascensor și a impus-o să facă sex oral.
După care a impus-o să se dezbrace de scurtă, să o pună pe podea și să scoată pantalonii.
Inculpatul i-a zis să scoată din buzunarul lui prezervativele. A impus-o să îmbrace
prezervativul, după ce a întreținut un raport sexual cu ea.
În acest context, deși inculpatul a declarat că pe partea vătămată nu o cunoaște,
iar în ziua de 22 octombrie 2015 nu a avut niciun raport sexual, acestea sunt
contradictorii, or, conform înregistrării audierii lui Stavilă F., acesta a povestit liber,
fără careva presiuni că, partea vătămată a intrat în scară, prima a început a discuta cu
el, iar din această discuție el a înțeles că, ea nu este împotriva de a întreține cu el un
raport sexual. S-au ridicat împreună cu ascensorul sus, el a încercat, la înțelegerea
comună cu partea vătămată, să întrețină un raport sexual, însă, auzind zgomotul unei
uși din scară, ea s-a speriat și a fugit.
Faptul indicat de inculpat că, bărbatul filmat din video nu este el, reprezintă o
metodă de apărare, în situația în care, nu poate fi pusă la dubii veridicitatea și legalitatea
acestei înregistrări efectuate în cadrul urmăririi penale.
Referitor la acțiunea adiacentă, care completează latura obiectivă, manifestată
prin constrângerea fizică, constrângerea psihică și profitarea de imposibilitatea victimei
de a se apăra ori de a-și exprima voința, în speță, se remarcă că inculpatul a comis
7
raportul sexual, aplicând violență fizică și psihică asupra ei, profitând de
imposibilitatea acesteia de a se apăra și a-și exprima voința, or, din declarațiile părții
vătămate a rezultat că, inculpatul cu o mâină o ținea de mâină mai jos de umăr și cu
altă mâină - de gât, și ea nu putea să răsufle, în acest moment îi spunea să fie liniștită,
să nu strige că, dacă ceva, el poate să o înnădușe. El vorbea în rusă, i-a spus să se
comporte liniștit că, altfel o sugrumă sau îi taie gâtul. Ea era în șoc parcă s-a stopat,
odată 1-a rugat să o lase în pace, dar fără folos. El a ținut-o puțin așa fără aer, pe urmă
i-a dat drumul.
Or, constrângerea fizică poate consta în lovire sau în oricare alte acte de violență
fizică exercitate asupra victimei pentru a înfrânge împotrivirea acesteia la raportul
sexual. Se are în vedere, inclusiv, imobilizarea fizică a victimei sau dezbrăcarea cu
forță a acesteia.
La rândul său, constrângerea psihică, presupune înfrângerea sau paralizarea
rezistenței victimei, concretizată în amenințarea cu aplicarea imediată a violenței fizice,
dacă victima nu se va conforma cerințelor făptuitorului.
Prin urmare, asupra părții vătămate a fost aplicată atât constrângerea fizică, cât și
psihică, or, în cadrul cercetării judecătorești, a fost confirmat că inculpatul a imobilizat-
o pe partea vătămată, ultima opunând rezistență, însă nu a reușit să se opună forței
fizice inculpatului. Mai mult, partea vătămată nu putea să opună rezistență, dat fiind
faptul că inculpatul i-a spus că o va omorî având asupra sa un cuțit, astfel, dânsa fiind
în stare de șoc.
La caz, obiectul juridic al acestei infracțiuni 1-a constituit anume telefonul mobil
de model ”Samsung Galaxy S2” de culoare negru, care la momentul actelor sexuale
forțate, se afla în scurta părții vătămate care și este proprietar de facto și de iure.
Iar, după ce partea vătămată a fugit de la locul comiterii infracțiunii, inculpatul a
sustras din scurta părții vătămate telefonul mobil, or, din probatoriul cercetat rezultă
că, la locul faptei a fost găsit doar scurta și o cizmă.
Totodată, potrivit procesului-verbal de percheziție corporală din 23.10.2015,
rezultă că, în urma percheziției corporale a reținutului Stavilă S., cum s-a prezentat
inculpatul în momentul reținerii, la acesta a fost depistat și ridicat un telefon mobil de
model ”Nokia”, IMEI, un telefon mobil de model ”Samsung” cu IMEI: xxxx
Sub aspectul dat, s-a confirmat pe deplin intenția inculpatului de a sustrage bunul,
care aparține părții vătămate, în situația în care din declarațiile martorului Gheorghean
V., a rezultat că atunci când a venit poliția, au zis să apeleze pe numărul de telefon al
Xxxx. La receptor a răspuns un bărbat: ”Da”, după care a deconectat telefonul, ulterior
el a încercat să apeleze din nou, dar nu mai răspundea nimeni.
În contextul dat, este declarativă afirmația inculpatului precum că telefonul mobil
a fost găsit pe scările blocului, a întrebat persoanele de la zi de naștere, dacă nu a pierdut
cineva un telefon, nimeni nu a spus că a pierdut, or, în acest sens, nu au fost prezentate
careva probe pertinente și concludente, atâta timp cât partea vătămată Obuh T. a indicat
direct la inculpat ca la persoana care a comis faptele infracționale.
Potrivit procesului-verbal de recunoaștere a persoanei din 23.10.2015, partea
vătămată, din cele 5 persoane prezentate spre recunoaștere, sub nr. 5 a recunoscut-o pe
persoana, care a întreținut cu ea rapoarte sexuale forțate în noaptea de 22 spre
23.10.2015, acesta fiind Stavilă F.
8
Astfel, a fost demonstrat fără echivoc faptul că acțiunile inculpatului sunt plasate
anume sub aspect penal, faptele fiind dovedite prin probe pertinente și concludente,
care coroborează între ele, iar în cele din urmă acțiunile acestuia just au fost încadrate
în condițiile normei vizate de art.171 alin. (2), lit. a), 172 alin. (2) lit. a) și 186 alin. (2)
lit. c) Cod penal.
La individualizarea pedepsei inculpatului, instanța de fond corect a ținut cont de
prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, iar pedeapsa numită a corespuns
cu principiul proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a
inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea
acestuia, cât și a altor persoane.
Inculpatul a declarat recurs ordinar, solicitând rejudecarea cauzei.
Recurentul a invocat că, nu a comis infracțiunea incriminată.
La etajul 3-5 a vorbit cu o doamnă, dar sigur nu cu partea vătămată, Obuh T.
Înregistrarea video este falsă. Partea vătămată împreună cu martorul, care este și
concubinul său, fac rost de bani prin intermediul instanțelor de judecată, însă ambii
mint.
La 23.10.2015, aproximativ orele 01.00, pe scări a găsit un telefon negru. În
cadrul dosarului penal lipsesc declarațiile martorilor care locuiesc la etajul 1 al casei
nr. 30/4 din str. Independenței, ori, în acea seară el a fost la ei în ospeție.
Hotărârile judecătorești sunt bazate doar pe presupuneri.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează
că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se
pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod
de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.
(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor
prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.
Însă, în recursul vizat, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat niciun
temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă
totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității deciziei
contestate în acest sens (pct. 5. din decizie).
Circumstanțele enunțate denotă că recursul nu întrunește condițiile de conținut,
iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al
inculpatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi,
asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.
Ori, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța
judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării
sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.
Totodată, potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta
nu îndeplinește cerințele de conținut.
9
În al doilea rând, conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția.
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor
de drept formal și material.
În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul
ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din
decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor
contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod
concludent că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat
circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei privind învinuirea înaintată inculpatului și
încadrarea juridică corectă a acțiunilor lui infracționale în strictă conformitate cu
prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin
prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate Obuh
Xxxx, ale martorului Gheorghean Vladimir, procesul verbal de recunoaștere a
persoanei din 23.10.2015, procesul verbal de percheziție corporală din 23.10.2015,
CD-lui cu înregistrarea audierii lui Stavilă F., toate probele fiind apreciate în
conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de
vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele
indicând argumentat și detaliat motivele pentru care au respins versiunile și dovezile
inculpatului, probele administrate pe caz demonstrând vinovăția inculpatului în
comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 172 alin. (2) lit. a), 171 alin. (2) lit. a) și 186
alin. (2) lit. d) Cod penal.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o
reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință
soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia
luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație
penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o
curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției
de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din
CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă
a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se
apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de
art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat
la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de
Jos).
Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse
în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiate doar pe critica modului în care instanțele
au apreciat probele și circumstanțele cauzei.
Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură
penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată
în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima
10
instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate
instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea
instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și
circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune inculpatul este o
competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept
separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel,
invocarea doar acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei
legal.
Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de
examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest
sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii
care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu
poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul
Bujnița versus Moldova).
Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel
nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile
contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul este
vădit neîntemeiat.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este
vădit neîntemeiat.
Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat
inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul Penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Stavilă Fiodor xxxx,
împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 20 ianuarie 2020 și deciziei Colegiului
Penal al Curții de Apel Chișinău din 15 iulie 2020, pe motiv că este vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 05 februarie 2021.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
11