1ra-1678/2021 — art. 179 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Străseni, sediul Central din 01.02.2021, a fost Stambol Ion a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 Cod penal, prin cumul parțial de pedepse, lui Stambol Ion i s-a adaugat pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 03 decembrie 2019, stabilindu-i pedeapsa definitivă cu închisoare pe un termen de 3 (trei) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. S-a dispus încasarea din contul inculpatului Stambol Ion în contul statului cheltuielile judiciare în mărime de 768 (șapte sute șaizeci și opt) lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Stambol Ion la 11.03.2018 aproximativ la orele 16.00, împreună și de comun cu peroana în privința 1 căreia este disjunsă urmărirea penală, urmărind scopul pătrunderii ilegale în domiciliul cet. Baranov Anatolie situat în mun. Xxxx, str. Xxxx, ap. xx, fără consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, intenționat a pătruns în apartamentul ultimului, unde în timp ce persoana în privința căreia a fost disjunsă urmărirea penală, s-a apropiat de Baranov Anatolie și nepotul acestuia, Gîrneț Nicolae și numindu-i cu cuvinte necenzurate, i-a aplicat lui Baranov Anatolie câteva lovituri cu pumnul în regiunea capului, iar lui Gîrneț Nicolae i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea capului, iar persoana în privința căreia a fost disjunsă urmărirea penală i-a aplicat câteva lovituri cu picioarele peste corp lui Baranov Anatolie. Tot atunci, Stambol Ion fiind în holul apartamentului cet. Baranov Anatolie, intenționat i-a aplicat câteva lovituri peste corp ultimului, totodată ținându-l de mână, iar persoana în privința căreia a fost disjunsă urmărirea penală având asupra sa o bâtă din lemn, intenționat i-a aplicat lui Baranov Anatolie câteva lovituri cu bâta în regiunea capului, a coastelor și a mâinilor, iar la solicitarea proprietarului Baranov Anatolie de a părăsi locuința sa, persoanele în privința căreia a fost disjunsă urmărirea penală și Stambol Ion nu reacționau continuându-și acțiunile sale ilegale. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. xxxx din 03.05.2018 lui Baranov Anatolie i-au fost cauzate vătămări corporale sub formă de plăgi contuze a capului, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contodent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, ce au dus la dereglarea sănătății până la 21 zile și se califică ca vătămări corporale ușoare. Acțiunile lui Stambol Ion au fost calificate de procuror în temeiul art. 179 alin. (2) Cod penal - violarea de domiciliu, adică pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane, fără consimțământul acesteia, săvârșite cu aplicarea violenței.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Filip Digor în numele inculpatului, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin care în privința lui Stambol Ion să fie pronunțată o hotărâre de achitare, din motiv că nu a fost dovedit că ultimul a săvârșit fapta, fiind administrat un probatoriu insuficient și dificiar. La cererea de apel a fost anexată o poză care demonstrează asemănarea la înfățișare a lui Stambol Ion cu Prescurel Morin, persoana care în ședința de judecată a declarat în calitate de martor că, el a participat la săvârșirea acestei infracțiuni, deasemenea a fost anexată copia înscrisurilor, prin intermediul telefoniei mobile între aceste două persoane. 3.1. În motivarea recursului partea apărării a invocat că vinovăția lui Stambol Ion n-a fost dovedită, din următoarele considerente: 2 - instanța de judecată s-a bazat doar pe declarațiile părților vătămate Baranov Anatolie și Gîrneț Nicolae, care l-ar fi recunoscut ca infractor pe Stambol Ion; - în cadrul efectuării acțiunilor de urmărire penală nu s-a întreprins nimic în privința aflării celor 7 persoane care au participat la această infracțiune; - dacă atragem atenție la lista probelor pe cauza penală nr. 2018330136 la punctul 6 și 9, la procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din data de 18.04.2018 observăm că, atât partea vătămată Baranov Anatolie, cât și Gîrneț Nicolae îl recunosc pe Stambol Ion după constituția capului mic și ochii deschiși, ceia ce îl poate caracteriza pe orice persoană, cu atât mai mult dintr-o poză unde culoarea ochilor este dificil de apreciat. Noi nu găsim în aceste probe careva semne distinctive care l-ar personaliza anume pe Stambol Ion. Cu atât mai mult, la întrebarea avocatului, adresată lui Gîrneț Nicolae, în ședința de judecată, după ce criterii l-a recunoscut pe Stambol Ion, el a răspuns că, după ,,tatuirovcă”. Într-adevăr, Stambol Ion are tatuaj la umăr și aceasta a fost observată de partea vătămată la una din ședințele de judecată care a avut loc vara, când Stambol Ion era îmbrăcat în maiou și nici de cum la locul săvârșirii crimei care a avut loc în luna martie când toți poartă haine călduroase; - deasemenea nevinovăția lui Stambol Ion a fost demonstrată și prin copia unei poze, anexate la materialele cauzei penale, conform căreia inculpatul se asemănă cu o altă persoană pe nume Prescurel Marin. Ultimul a fost audiat în ședința de judecată, în calitate de martor și cu lux de amănunte a declarat precum că, la data de 11.03.2018, într-o duminică, el, împreună cu Frimu Dorin, fratele său Frimu Ion și încă trei persoane de gen feminin au fost la cimitir unde au depus flori la mormântul unei rude de a lor, care mișelește a fost violată și omorâtă de un apropiat a părților vătămate. Aici s-a iscat propunerea din partea lui Frimu Dorin de a merge la domiciliul părților vătămate, pentru a se răzbuna cu cei ce au provocat decesul rudei sale. La locul infracțiunii, din spusele lui Prescurel Marin, ei sau deplasat cu un automobil „DACIA" de culoare roșie. La locul infracțiunii au fost șase persoane : trei de genul masculin și trei de genul feminin. La locul infracțiunii, el a mai observat o femeie ce se urca pe scările blocului, care mai târziu sa dovedit a fi martorul Istrati Victoria, vecina lui Baranov Anatolie. După săvârșirea infracțiunii, toți șase, au părăsit teritoriul Republicii Moldova, instalându-se temporar cu traiul în Odessa. Din motiv că, permanent se afla în conflict cu Frimu Dorin, el a părăsit orașul Odessa și sa reîntors acasă la Ungheni. După revenirea în țară n-a fost citat de nimeni pentru a se prezenta la poliție sau alt organ de stat.El a mai declarat că, cu Stambol Ion ultima dată sa văzut în anul 2017, însă a avut o convorbire prin înscrisuri unde au discutat 3 despre cazul din primăvara anului 2018 în ce privește „violarea de domiciliu” de la Strășeni unde el recunoaște că, a fost complice la această infracțiune; - martorul Stambol Iulia, în ședința de judecată a declarat că, este căsătorită cu Stambol Ion din anul 2017 și îndată după căsătorie sau instalat cu traiul în satul Plop- Știubei,r-nul Căușeni, la locul ei de baștină. După căsătorie, la Strășeni n-au mai fost, pe motiv că Ion se afla în căutare de către organele de poliție locale. Părinții lui Ion îi vizitau, după posibilitate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2021, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către avocatul Digor Filip în numele inculpatului, cu menținerea sentinței. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul Stambol Ion Iurie a săvârșit anume infracțiunile pentru care a fost condamnat, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, și anume: declarațiile părților vătămate Baranov Anatoli și Gîrneț Nicolae; declarațiile martorilor Istrati Viorica, Stambol Iuliana, Prescurel Marin; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11.03.2018 și tabelul foto anexă; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 18.04.2018, unde partea vătămată Baranov Anatoli l-a recunoscut pe învinuitul Stambol Ion Iurie ca fiind persoana care l-a ținut de mână, recunoscându-l după constituția feței slabă, ochii deschiși la culoare; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 18.04.2018, unde partea vătămată Baranov Anatoli l-a recunoscut pe cet. Frimu Dorin, după constituția capului, frezat scurt, deschis la piele; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 18.04.2018, unde partea vătămată Baranov Anatoli l-a recunoscut pe cet. Frimu Ion, după privirea dură, negruț și clăpăug, el aplicându-i cele mai multe lovituri; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 18.04.2018, unde partea vătămată Gîrneț Nicolae l-a recunoscut pe cet. Stambol Ion, după constituția capului mai mic, slăbuț, ochii deschiși; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 18.04.2018, unde partea vătămată Gîrneț Nicolae l-a recunoscut pe cet. Frimu Ion, după pielea mai închisă, ochii întunecați, părul închis la culoare, este clăpăug; raportul de expertiză judiciară nr. xxxxx din 03.04.2018 prin care s-a stabilit la cet. Baranov Anatoli vătămări corporale ușoare; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 18.03.2019 prin care partea 4 vătămată Baranov Anatoli a recunoscut persoana cu nr. 3 ca fiind persoana care la momentul conflictului îl ținea de mâini și care este Stambol Ion; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 29.03.2019, prin care partea vătămată Gîrneț Nicolae a recunoscut persoana cu nr. 2 după semnalmentele feței ca fiind persoana care la 11.03.2018 a participat la acțiunile violente comise asupra sa. Instanța de apel a constatat că instanța de fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dînd faptelor reținute în sarcina inculpatului Stambol Ion încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 179 alin. (2) Cod penal - pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia și refuzul de a-l părăsi la cererea ei, săvârșită cu aplicarea violenței. Potrivit textului de apel formulat de către inculpatul Stambol Ion împotriva sentinței instanței de fond, rezultă că partea apărării pledează pentru pronunțarea unei sentințe de achitare, pe motivul că fapta nu există, iar dacă ar fi existat nu este comisă de către inculpat. Raportând motivele invocate în cererea de apel la materialele cauzei penale, instanța de apel a conchis că, argumentele invocate de inculpatul Stambol Ion nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care a respins ca fiind nefondat apelul declarat. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Stambol Ion precum că el nu a fost în gospodăria lui Baranov Anatoli, drept o poziție de apărare luată cu scopul de a evita răspunderea penală pentru fapta comisă și care nu poate constitui un motiv de adoptare a unei sentințe de achitare în privința acestuia, odată ce acesta vine în contradicție cu declarațiile părților vătămate Baranov Anatoli și Gîrneț Nicolae care au menționat că anume Stambol Ion este persoana care a fost la el în domiciliu și i-a aplicat lovituri. Instanța de apel a reținut pertinența, concludența și veridicitatea declarațiilor părților vătămate Baranov Anatoli și Gîrneț Nicolae, or aceasta nu întrevede careva motive din partea acestora de a-i cauza în mod intenționat careva neplăceri inculpatului Stambol Ion, inclusiv prin acuzarea acestuia de comiterea unei infracțiuni. Declarațiile martorilor Stambol Iuliana și Prescurel Marcel, au fost apreciate critic întrucât Stambol Iuliana este soția lui Stambol Ion și declarațiile depuse în ședința de judecată contravin declarațiilor părților vătămate Baranov Anatoli și Gîrneț Nicolae, deoarece ultimii au menționat că anume Stambol Ion este persoana care a pătruns în domiciliu, și nu-l cunoaște pe Prescurel Marcel. 5 Mai mult ca atât, urmează a remarca și faptul că Prescurel Marcel a menționat că ușa apartamentului lui Baranov Anatolie era pe partea dreaptă, dar numărul la ușă nu îl ține minte, iar conform procesului-verbal de cercetare la fața locului și planșelor fotografice ușa apartamentului lui Baranov Anatolie este în centru, în mijloc. Astfel, acesta încearcă prin declarațiile lor să-l ajute pe Stambol Ion să evite răspunderea penală pentru fapta comisă. Totodată, instanța de apel nu a reținut nici copia fotografiei anexate la materialele cauzei precum că inculpatul seamănă cu o altă persoană pe nume Prescurel Marian, or, prin procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din data de 18.04.2018 partea vătămată Baranov Anatolie l-a recunoscut pe învinuitul Stambol Ion ca fiind persoana care la ținut de mână, recunoscîndu-l după constituția feței slabă, ochii deschiși la culoare, prin procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 18.04.2018, partea vătămată Gîrneț Nicolae l-a recunoscut pe cet. Stambol Ion după constituția capului mai mic, slăbuț, ochii deschiși, prin procesul-verbal de recunoaștere a persoanei pe viu din 18.03.2019, prin care partea vătămată Baranov Anatolie a recunoscut persoana cu nr. 3 ca fiind persoana care la momentul conflictului îl ținea de mîini și care este Stambol Ion, prin procesul-verbal de recunoaștere a persoanei pe viu din 29.03.2019, prin care partea vătămată Gîrneț Nicolae a recunoscut persoana cu nr. 2 după semnalmentele feței ca fiind persoana care la 11.03.2018 a participat la acțiunile violente comise asupra sa. Astfel, instanța de apel a constatat, în afara oricăror dubii rezonabile, în baza materialelor dosarului penal că inculpatul Stambol Ion a comis infracțiunea prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal. La numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului Stambol Ion instanța de fond a reiterat prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 - 78 Cod penal și le-a aplicat corespunzător.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Vuico Angela în numele inculpatului, prin care, indicând temeiul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul Stambol Ion să fie achitat din motiv că fapta nu a fost săvârșită de el, iar cheltuielile judiciare în sumă de 768 lei să fie trecute în contul statului potrivit art. 229 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală. 5.1. În argumentarea soluției solicitate partea apărării invocă următoarele: - la materialele cauzei lipsesc careva probe directe care ar demonstra vinovăția ce i se impută incupatului. Din ansamblul de probe prezentate de către acuzatorul 6 de stat, cercetate în instanța de judecată, nu se constată vinovăția lui Stambol Ion în infractiunea incriminată acestuia; - instanța de apel s-a limitat doar la descrierea probelor administrate la cauza penală și în instanța de fond, care au fost insuficiente pentru a demonstra vinovăția. Instanța de apel s-a expus asupra declarațiilor marorului Prescurel Marin date în sedința de judecată în instanța de fond, însă nu s-a expus asupra probei - înscrusurilor prin intermediul telefoniei mobile dintre Stambol Ion și Prescurel Marin, fară a le supune aprecierii cu o argumentare detaliată și a le acorda un suport motivat; - referitor la încasarea cheltuielilor juridice de la Stambol lon în beneficiul statului a expertizelor judiciare în sumă de 768 lei, consideră că urmează a fi trecute în contul statului, potrivit art. 229 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală. În rest a invocat argumente similare celor invocate în cererea de apel declarată de avocatul Digor Filip în numele inculpatului (f.d. 50-54).

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penalăprocurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de către avocatul Vuico Angela în numele inculpatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece soluția emisă de instanța de apel este una corectă ce rezultă din cumulul de probe prezentate de partea acuzării și anexate la materialele cauzei, și respectiv cercetate în ordinea prevăzută de lege, dându-le aprecierea cuvenită.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de către recurent. Colegiul penal lecturând textul recursului reține că, de către partea apărării se solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei sentințe de achitare a inculpatului, indicând că toate probele acuzării nu dovedesc 7 faptul că, inculpatul Sîli S. a comis infracțiunea respectivă, astfel invocă ca temei de drept pct. 6) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Verificând actele cauzei, raportate la criticele avansate de recurent Colegiul penal notează că acestea nu și-au găsit confirmarea, iar soluția instanței de apel este legală, fondată și urmează a fi menținută ad integrum. Într-un prim aspect, referitor la criticele recurentului precum că instanțele de fond nu au apreciat la justa valoare probatoriul administrat, Colegiul penal reiterează că chestiunea de apreciere a probelor nu se regăsește printre temeiurile de declarare a recursului, la această etapă a procedurilor instanța nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. În general, cerința textuală a cazului de casare prevăzut de pct. 6) presupune că, la etapa judecării cauzei de către instanța de apel s-au încălcat prevederile legii procesual-penale, și nici un indiciu nu poate sugera recurentului precum că, chestiunea de apreciere a probatoriului ar putea constitui în sine o eroare de drept care să se subscrie măcar unuia din cele 5 subpuncte ale pct. 6) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală. Din atare considerente, Colegiul penal nu va analiza și verifica probele din dosar preponderent având în vedere că nu s-a constatat discrepanța între cele reținute de instanțele de fond în vederea condamnării lui Stambol Ion și conținutul real al probelor, sau ignorarea unor aspecte evidente ce ar fi avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Pe aceiași linie de considerente, Colegiul penal ține să evidențieze că, invocarea formală a unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, ci doar se face trimitere la conținutul probelor și la aprecierea acestora, nu va face obiect de examinare în procedura de recurs, având în acest sens în vedere că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Adică completarea cererii de recurs cu argumente de drept, care cu desăvârșire lipsesc aici, și care ar suplini-o din oficiu, este contrară principiului contradictorialității ce guvernează întregul proces penal. 8 Totodată, instanța de recurs ține să accentueze că față de lucrul judecat de instanțele de fond, se constată motivarea amplă și temeinică a hotărârii pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta reținută în sarcina inculpatului, astfel fiind în corespundere cu exigențele art. 6 CoEDO. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. În cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o instanța ierarhic-superioară poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea Garcia Ruis versus Spania, Helle versus Finlanda). Din materialele cauzei se reliefează împrejurarea că apărarea a primit răspuns la toate afirmațiile invocate în apelul apărării. Astfel, instanța de apel corect a stabilit prezența în acțiunile inculpatului Stambol Ion atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, cât și cea care caracterizează latura subiectivă, precum și obiectul și subiectul infracțiunii, or, de către instanțele de fond cert s-a stabilit că inculpatul, a pătruns ilegal în domiciliul lui Baranov Anatolie fără consimțământul acestuia, iar la cerințele ultimului de a părăsi locuința nu reacționa. Instanța de recurs, apreciază critic argumentul recurentului precum că concluziile instanței de apel nu sunt bazate pe probe veridice, concludente și pertinente, în acest sens, Colegiul penal indică că este un argument declarativ, or, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Prin urmare, opozabil poziției susținute de recurent, se relevă că, potrivit art. 384 alin. (3), 410 alin. (1), 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul a îndeplinit obligația legală de a supune verificării legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, drept urmare decizia instanței de apel cuprinde raționamente, care au dus la respingerea apelului ca nefondat, precum și motivele adoptării unei atare soluții. De asemenea, instanța de recurs nu vede necesitatea de a dezbate, prin alte argumente, toate alegațiile din această cerere de recurs, deoarece careva temeiuri de casare ex officio Colegiul nu a stabilit. 9 În virtutea considerentelor expuse, se constată că, în cauză nu se identifică nici un temei din cele invocate de recurent și, deci, nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, apreciind ca fiind vădit neîntemeiate criticile formulate sub acest aspect de către avocatul Vuico Angela.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Vuico Angela în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2021, în cauza penală în privința lui Stambol Ion Xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 30 noiembrie 2021. Președinte Diaconu Iurie Judecătorii Guzun Ion Catan Liliana 10