1ra-1678/2021 — art. 179 alin. 2 CP

1ra-1678/2021 — art. 179 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.1ra-1678/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Vuico Angela în numele inculpatului, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Strășeni din 01 februarie 2021 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 12 mai 2021, în cauza penală în privința lui

Stambol Ion Xxxx, născut la xxxx,

originar din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx și

domiciliat în mun. Xxxxx, or. Xxxxx,

str. Xxxxx, ap. xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Stambol Ion a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179

alin. (2) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de

2 (doi) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 84 Cod penal, prin cumul parțial de pedepse, lui Stambol Ion i s-a

adaugat pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 03

decembrie 2019, stabilindu-i pedeapsa definitivă cu închisoare pe un termen de 3

(trei) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului Stambol Ion în contul statului

cheltuielile judiciare în mărime de 768 (șapte sute șaizeci și opt) lei.

11.03.2018 aproximativ la orele 16.00, împreună și de comun cu peroana în privința

1

căreia este disjunsă urmărirea penală, urmărind scopul pătrunderii ilegale în

domiciliul cet. Baranov Anatolie situat în mun. Xxxx, str. Xxxx, ap. xx, fără

consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, intenționat a pătruns în

apartamentul ultimului, unde în timp ce persoana în privința căreia a fost disjunsă

urmărirea penală, s-a apropiat de Baranov Anatolie și nepotul acestuia, Gîrneț

Nicolae și numindu-i cu cuvinte necenzurate, i-a aplicat lui Baranov Anatolie câteva

lovituri cu pumnul în regiunea capului, iar lui Gîrneț Nicolae i-a aplicat o lovitură

cu pumnul în regiunea capului, iar persoana în privința căreia a fost disjunsă

urmărirea penală i-a aplicat câteva lovituri cu picioarele peste corp lui Baranov

Anatolie. Tot atunci, Stambol Ion fiind în holul apartamentului cet. Baranov

Anatolie, intenționat i-a aplicat câteva lovituri peste corp ultimului, totodată

ținându-l de mână, iar persoana în privința căreia a fost disjunsă urmărirea penală

având asupra sa o bâtă din lemn, intenționat i-a aplicat lui Baranov Anatolie câteva

lovituri cu bâta în regiunea capului, a coastelor și a mâinilor, iar la solicitarea

proprietarului Baranov Anatolie de a părăsi locuința sa, persoanele în privința căreia

a fost disjunsă urmărirea penală și Stambol Ion nu reacționau continuându-și

acțiunile sale ilegale. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. xxxx din

03.05.2018 lui Baranov Anatolie i-au fost cauzate vătămări corporale sub formă de

plăgi contuze a capului, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp

contodent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, ce au dus la dereglarea

sănătății până la 21 zile și se califică ca vătămări corporale ușoare.

Acțiunile lui Stambol Ion au fost calificate de procuror în temeiul art. 179 alin.

(2) Cod penal - violarea de domiciliu, adică pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane,

fără consimțământul acesteia, săvârșite cu aplicarea violenței.

inculpatului, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului prevăzut pentru prima

instanță, prin care în privința lui Stambol Ion să fie pronunțată o hotărâre de achitare,

din motiv că nu a fost dovedit că ultimul a săvârșit fapta, fiind administrat un

probatoriu insuficient și dificiar. La cererea de apel a fost anexată o poză care

demonstrează asemănarea la înfățișare a lui Stambol Ion cu Prescurel Morin,

persoana care în ședința de judecată a declarat în calitate de martor că, el a participat

la săvârșirea acestei infracțiuni, deasemenea a fost anexată copia înscrisurilor, prin

intermediul telefoniei mobile între aceste două persoane.

3.1. În motivarea recursului partea apărării a invocat că vinovăția lui Stambol

Ion n-a fost dovedită, din următoarele considerente:

2

- instanța de judecată s-a bazat doar pe declarațiile părților vătămate Baranov

Anatolie și Gîrneț Nicolae, care l-ar fi recunoscut ca infractor pe Stambol Ion;

- în cadrul efectuării acțiunilor de urmărire penală nu s-a întreprins nimic în

privința aflării celor 7 persoane care au participat la această infracțiune;

- dacă atragem atenție la lista probelor pe cauza penală nr. 2018330136 la

punctul 6 și 9, la procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din

data de 18.04.2018 observăm că, atât partea vătămată Baranov Anatolie, cât și Gîrneț

Nicolae îl recunosc pe Stambol Ion după constituția capului mic și ochii deschiși, ceia

ce îl poate caracteriza pe orice persoană, cu atât mai mult dintr-o poză unde culoarea

ochilor este dificil de apreciat. Noi nu găsim în aceste probe careva semne distinctive

care l-ar personaliza anume pe Stambol Ion. Cu atât mai mult, la întrebarea

avocatului, adresată lui Gîrneț Nicolae, în ședința de judecată, după ce criterii l-a

recunoscut pe Stambol Ion, el a răspuns că, după ,,tatuirovcă”. Într-adevăr, Stambol

Ion are tatuaj la umăr și aceasta a fost observată de partea vătămată la una din

ședințele de judecată care a avut loc vara, când Stambol Ion era îmbrăcat în maiou și

nici de cum la locul săvârșirii crimei care a avut loc în luna martie când toți poartă

haine călduroase;

- deasemenea nevinovăția lui Stambol Ion a fost demonstrată și prin copia unei

poze, anexate la materialele cauzei penale, conform căreia inculpatul se asemănă cu

o altă persoană pe nume Prescurel Marin. Ultimul a fost audiat în ședința de judecată,

în calitate de martor și cu lux de amănunte a declarat precum că, la data de

11.03.2018, într-o duminică, el, împreună cu Frimu Dorin, fratele său Frimu Ion și

încă trei persoane de gen feminin au fost la cimitir unde au depus flori la mormântul

unei rude de a lor, care mișelește a fost violată și omorâtă de un apropiat a părților

vătămate. Aici s-a iscat propunerea din partea lui Frimu Dorin de a merge la

domiciliul părților vătămate, pentru a se răzbuna cu cei ce au provocat decesul rudei

sale. La locul infracțiunii, din spusele lui Prescurel Marin, ei sau deplasat cu un

automobil „DACIA" de culoare roșie. La locul infracțiunii au fost șase persoane : trei

de genul masculin și trei de genul feminin. La locul infracțiunii, el a mai observat o

femeie ce se urca pe scările blocului, care mai târziu sa dovedit a fi martorul Istrati

Victoria, vecina lui Baranov Anatolie. După săvârșirea infracțiunii, toți șase, au

părăsit teritoriul Republicii Moldova, instalându-se temporar cu traiul în Odessa.

Din motiv că, permanent se afla în conflict cu Frimu Dorin, el a părăsit orașul Odessa

și sa reîntors acasă la Ungheni. După revenirea în țară n-a fost citat de nimeni pentru

a se prezenta la poliție sau alt organ de stat.El a mai declarat că, cu Stambol Ion ultima

dată sa văzut în anul 2017, însă a avut o convorbire prin înscrisuri unde au discutat

3

despre cazul din primăvara anului 2018 în ce privește „violarea de domiciliu” de la

Strășeni unde el recunoaște că, a fost complice la această infracțiune;

- martorul Stambol Iulia, în ședința de judecată a declarat că, este căsătorită cu

Stambol Ion din anul 2017 și îndată după căsătorie sau instalat cu traiul în satul Plop-

Știubei,r-nul Căușeni, la locul ei de baștină. După căsătorie, la Strășeni n-au mai fost,

pe motiv că Ion se afla în căutare de către organele de poliție locale. Părinții lui Ion îi

vizitau, după posibilitate.

fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către avocatul Digor Filip în numele

inculpatului, cu menținerea sentinței.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, la pronunțarea

sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și

just a tras concluzia că inculpatul Stambol Ion Iurie a săvârșit anume infracțiunile

pentru care a fost condamnat, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, și

anume: declarațiile părților vătămate Baranov Anatoli și Gîrneț Nicolae; declarațiile

martorilor Istrati Viorica, Stambol Iuliana, Prescurel Marin; procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 11.03.2018 și tabelul foto anexă; procesul-verbal de

recunoaștere a persoanei după fotografie din 18.04.2018, unde partea vătămată

Baranov Anatoli l-a recunoscut pe învinuitul Stambol Ion Iurie ca fiind persoana care

l-a ținut de mână, recunoscându-l după constituția feței slabă, ochii deschiși la

culoare; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 18.04.2018,

unde partea vătămată Baranov Anatoli l-a recunoscut pe cet. Frimu Dorin, după

constituția capului, frezat scurt, deschis la piele; procesul-verbal de recunoaștere a

persoanei după fotografie din 18.04.2018, unde partea vătămată Baranov Anatoli l-a

recunoscut pe cet. Frimu Ion, după privirea dură, negruț și clăpăug, el aplicându-i

cele mai multe lovituri; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie

din 18.04.2018, unde partea vătămată Gîrneț Nicolae l-a recunoscut pe cet. Stambol

Ion, după constituția capului mai mic, slăbuț, ochii deschiși; procesul-verbal de

recunoaștere a persoanei după fotografie din 18.04.2018, unde partea vătămată

Gîrneț Nicolae l-a recunoscut pe cet. Frimu Ion, după pielea mai închisă, ochii

întunecați, părul închis la culoare, este clăpăug; raportul de expertiză judiciară nr.

xxxxx din 03.04.2018 prin care s-a stabilit la cet. Baranov Anatoli vătămări corporale

ușoare; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 18.03.2019 prin care partea

4

vătămată Baranov Anatoli a recunoscut persoana cu nr. 3 ca fiind persoana care la

momentul conflictului îl ținea de mâini și care este Stambol Ion; procesul-verbal de

recunoaștere a persoanei din 29.03.2019, prin care partea vătămată Gîrneț Nicolae a

recunoscut persoana cu nr. 2 după semnalmentele feței ca fiind persoana care la

11.03.2018 a participat la acțiunile violente comise asupra sa.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond, cercetând în cumul probele

administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și

concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de

judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dînd faptelor

reținute în sarcina inculpatului Stambol Ion încadrarea juridică corespunzătoare, și

anume art. 179 alin. (2) Cod penal - pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără

consimțământul acesteia și refuzul de a-l părăsi la cererea ei, săvârșită cu aplicarea violenței.

Potrivit textului de apel formulat de către inculpatul Stambol Ion împotriva

sentinței instanței de fond, rezultă că partea apărării pledează pentru pronunțarea

unei sentințe de achitare, pe motivul că fapta nu există, iar dacă ar fi existat nu este

comisă de către inculpat.

Raportând motivele invocate în cererea de apel la materialele cauzei penale,

instanța de apel a conchis că, argumentele invocate de inculpatul Stambol Ion nu își

găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care a

respins ca fiind nefondat apelul declarat.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Stambol Ion precum

că el nu a fost în gospodăria lui Baranov Anatoli, drept o poziție de apărare luată cu

scopul de a evita răspunderea penală pentru fapta comisă și care nu poate constitui

un motiv de adoptare a unei sentințe de achitare în privința acestuia, odată ce acesta

vine în contradicție cu declarațiile părților vătămate Baranov Anatoli și Gîrneț

Nicolae care au menționat că anume Stambol Ion este persoana care a fost la el în

domiciliu și i-a aplicat lovituri.

Instanța de apel a reținut pertinența, concludența și veridicitatea declarațiilor

părților vătămate Baranov Anatoli și Gîrneț Nicolae, or aceasta nu întrevede careva

motive din partea acestora de a-i cauza în mod intenționat careva neplăceri

inculpatului Stambol Ion, inclusiv prin acuzarea acestuia de comiterea unei

infracțiuni.

Declarațiile martorilor Stambol Iuliana și Prescurel Marcel, au fost apreciate

critic întrucât Stambol Iuliana este soția lui Stambol Ion și declarațiile depuse în

ședința de judecată contravin declarațiilor părților vătămate Baranov Anatoli și

Gîrneț Nicolae, deoarece ultimii au menționat că anume Stambol Ion este persoana

care a pătruns în domiciliu, și nu-l cunoaște pe Prescurel Marcel.

5

Mai mult ca atât, urmează a remarca și faptul că Prescurel Marcel a menționat

că ușa apartamentului lui Baranov Anatolie era pe partea dreaptă, dar numărul la

ușă nu îl ține minte, iar conform procesului-verbal de cercetare la fața locului și

planșelor fotografice ușa apartamentului lui Baranov Anatolie este în centru, în

mijloc. Astfel, acesta încearcă prin declarațiile lor să-l ajute pe Stambol Ion să evite

răspunderea penală pentru fapta comisă.

Totodată, instanța de apel nu a reținut nici copia fotografiei anexate la

materialele cauzei precum că inculpatul seamănă cu o altă persoană pe nume

Prescurel Marian, or, prin procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie din data de 18.04.2018 partea vătămată Baranov Anatolie l-a recunoscut pe

învinuitul Stambol Ion ca fiind persoana care la ținut de mână, recunoscîndu-l după

constituția feței slabă, ochii deschiși la culoare, prin procesul-verbal de recunoaștere

a persoanei după fotografie din 18.04.2018, partea vătămată Gîrneț Nicolae l-a

recunoscut pe cet. Stambol Ion după constituția capului mai mic, slăbuț, ochii

deschiși, prin procesul-verbal de recunoaștere a persoanei pe viu din 18.03.2019, prin

care partea vătămată Baranov Anatolie a recunoscut persoana cu nr. 3 ca fiind

persoana care la momentul conflictului îl ținea de mîini și care este Stambol Ion, prin

procesul-verbal de recunoaștere a persoanei pe viu din 29.03.2019, prin care partea

vătămată Gîrneț Nicolae a recunoscut persoana cu nr. 2 după semnalmentele feței ca

fiind persoana care la 11.03.2018 a participat la acțiunile violente comise asupra sa.

Astfel, instanța de apel a constatat, în afara oricăror dubii rezonabile, în baza

materialelor dosarului penal că inculpatul Stambol Ion a comis infracțiunea

prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal.

La numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului Stambol Ion instanța

de fond a reiterat prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 - 78 Cod penal și le-a aplicat

corespunzător.

Vuico Angela în numele inculpatului, prin care, indicând temeiul de casare prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul Stambol Ion să

fie achitat din motiv că fapta nu a fost săvârșită de el, iar cheltuielile judiciare în sumă

de 768 lei să fie trecute în contul statului potrivit art. 229 alin. (1) și (3) Cod de

procedură penală.

5.1. În argumentarea soluției solicitate partea apărării invocă următoarele:

- la materialele cauzei lipsesc careva probe directe care ar demonstra vinovăția

ce i se impută incupatului. Din ansamblul de probe prezentate de către acuzatorul

6

de stat, cercetate în instanța de judecată, nu se constată vinovăția lui Stambol Ion în

infractiunea incriminată acestuia;

- instanța de apel s-a limitat doar la descrierea probelor administrate la cauza

penală și în instanța de fond, care au fost insuficiente pentru a demonstra vinovăția.

Instanța de apel s-a expus asupra declarațiilor marorului Prescurel Marin date în

sedința de judecată în instanța de fond, însă nu s-a expus asupra probei -

înscrusurilor prin intermediul telefoniei mobile dintre Stambol Ion și Prescurel

Marin, fară a le supune aprecierii cu o argumentare detaliată și a le acorda un suport

motivat;

- referitor la încasarea cheltuielilor juridice de la Stambol lon în beneficiul

statului a expertizelor judiciare în sumă de 768 lei, consideră că urmează a fi trecute

în contul statului, potrivit art. 229 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală.

În rest a invocat argumente similare celor invocate în cererea de apel declarată

de avocatul Digor Filip în numele inculpatului (f.d. 50-54).

penalăprocurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat

de către avocatul Vuico Angela în numele inculpatului, menționând că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece soluția emisă de instanța de apel este una

corectă ce rezultă din cumulul de probe prezentate de partea acuzării și anexate la

materialele cauzei, și respectiv cercetate în ordinea prevăzută de lege, dându-le

aprecierea cuvenită.

raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință,

Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate

corespunzător de către recurent.

Colegiul penal lecturând textul recursului reține că, de către partea apărării se

solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

sentințe de achitare a inculpatului, indicând că toate probele acuzării nu dovedesc

7

faptul că, inculpatul Sîli S. a comis infracțiunea respectivă, astfel invocă ca temei de

drept pct. 6) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța

a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Verificând actele cauzei, raportate la criticele avansate de recurent Colegiul

penal notează că acestea nu și-au găsit confirmarea, iar soluția instanței de apel este

legală, fondată și urmează a fi menținută ad integrum.

Într-un prim aspect, referitor la criticele recurentului precum că instanțele de

fond nu au apreciat la justa valoare probatoriul administrat, Colegiul penal

reiterează că chestiunea de apreciere a probelor nu se regăsește printre temeiurile de

declarare a recursului, la această etapă a procedurilor instanța nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare,

acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

În general, cerința textuală a cazului de casare prevăzut de pct. 6) presupune că,

la etapa judecării cauzei de către instanța de apel s-au încălcat prevederile legii

procesual-penale, și nici un indiciu nu poate sugera recurentului precum că,

chestiunea de apreciere a probatoriului ar putea constitui în sine o eroare de drept

care să se subscrie măcar unuia din cele 5 subpuncte ale pct. 6) din alin. (1) al art. 427

Cod de procedură penală.

Din atare considerente, Colegiul penal nu va analiza și verifica probele din

dosar preponderent având în vedere că nu s-a constatat discrepanța între cele

reținute de instanțele de fond în vederea condamnării lui Stambol Ion și conținutul

real al probelor, sau ignorarea unor aspecte evidente ce ar fi avut drept consecință

pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține.

Pe aceiași linie de considerente, Colegiul penal ține să evidențieze că, invocarea

formală a unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare

corespunzătoare, ci doar se face trimitere la conținutul probelor și la aprecierea

acestora, nu va face obiect de examinare în procedura de recurs, având în acest sens

în vedere că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța nu se

manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât

interesele legii. Adică completarea cererii de recurs cu argumente de drept, care cu

desăvârșire lipsesc aici, și care ar suplini-o din oficiu, este contrară principiului

contradictorialității ce guvernează întregul proces penal.

8

Totodată, instanța de recurs ține să accentueze că față de lucrul judecat de

instanțele de fond, se constată motivarea amplă și temeinică a hotărârii pronunțate

cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport

cu fapta reținută în sarcina inculpatului, astfel fiind în corespundere cu exigențele

art. 6 CoEDO. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune

o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. În cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia

luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs

eventual, o instanța ierarhic-superioară poate, în principiu, să se mulțumească de a

relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea Garcia Ruis versus Spania, Helle

versus Finlanda).

Din materialele cauzei se reliefează împrejurarea că apărarea a primit răspuns

la toate afirmațiile invocate în apelul apărării.

Astfel, instanța de apel corect a stabilit prezența în acțiunile inculpatului

Stambol Ion atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii

prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, cât și cea care caracterizează latura

subiectivă, precum și obiectul și subiectul infracțiunii, or, de către instanțele de fond

cert s-a stabilit că inculpatul, a pătruns ilegal în domiciliul lui Baranov Anatolie fără

consimțământul acestuia, iar la cerințele ultimului de a părăsi locuința nu reacționa.

Instanța de recurs, apreciază critic argumentul recurentului precum că

concluziile instanței de apel nu sunt bazate pe probe veridice, concludente și

pertinente, în acest sens, Colegiul penal indică că este un argument declarativ, or,

instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin

cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă,

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine

toate aspectele de fapt și de drept.

Prin urmare, opozabil poziției susținute de recurent, se relevă că, potrivit art.

384 alin. (3), 410 alin. (1), 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecând apelul a îndeplinit obligația legală de a supune

verificării legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, drept urmare decizia instanței de

apel cuprinde raționamente, care au dus la respingerea apelului ca nefondat, precum

și motivele adoptării unei atare soluții. De asemenea, instanța de recurs nu vede

necesitatea de a dezbate, prin alte argumente, toate alegațiile din această cerere de

recurs, deoarece careva temeiuri de casare ex officio Colegiul nu a stabilit.

9

În virtutea considerentelor expuse, se constată că, în cauză nu se identifică nici

un temei din cele invocate de recurent și, deci, nu este incident cazul de casare

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, apreciind ca fiind vădit

neîntemeiate criticile formulate sub acest aspect de către avocatul Vuico Angela.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Vuico Angela în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 12 mai 2021, în cauza penală în privința lui Stambol Ion Xxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 30 noiembrie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecătorii Guzun Ion

Catan Liliana

10