Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 26.08.2022

1ra-723/2022 — art. 171 alin. 3 lit. a CP

HOTĂRÂRE
26.08.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 171 alin. 3 lit. a CP
Temei legal
art. 427 alin. 2 CPP
Citează această cauză
1ra-723/2022 — art. 171 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-723/2022 1-21025879-01-1ra-16052022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 02 august 2022 mun. Chișinău Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Nadejda Toma, Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun, Victor Boico, a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile ordinare, împotriva sentinței Judecătoriei Cimișlia din 02 iunie 2021 și deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 16 februarie 2022, declarate de partea vătămată XXX, de avocatul Marin Sardari, în numele inculpatului și de inculpatul Bostan Feodor XXXX. Termenul de examinare, instanța de fond: 19.02.2021 – 02.06.2021, instanța de apel 17.07.2021 – 16.02.2022, instanța de recurs: 16.05.2022 – 02.08.2022.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul Penal lărgit, C O N S T A T Ă :

/în temeiul art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală/ 13 1. Prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 02 iunie 2021, cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Bostan Fiodor a fost condamnat în baza art. 171 alin. (3) lit. a), b) Cod penal la 8 ani închisoare, art. 171 alin. (3) lit. a) Cod penal la 7 ani închisoare, art. 171 alin. (3) lit. a) Cod penal la 7 ani închisoare, art. 171 alin. (3) lit. a) Cod penal la 7 ani închisoare și în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 10 ani închisoare.

Instanța a constatat că: „inculpatul Bostan Feodor, în perioada lunii iulie 2019, încălcând dreptul la integritate fizică și psihică și dreptul la viața intimă, garantate în art. 24 și 28 al Constituției Republicii Moldova, aflându-se în domiciliul propriu amplasat pe str. XXX, s. XXX, r-nul XXX, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale, cunoscând vârsta de 13 ani al surorii sale, XXX, născută la XXX, având instituită asupra ei tutelă, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a opune rezistență, a aplicat în privința minorei XXX forța fizică și violența psihică, amenințând-o cu răfuială fizică și forțat a culcat-o în pat, ținându-i mâinile, a întreținut un raport sexual contrar voinței acesteia, cauzându-i astfel victimei suferințe fizice și psihice.

Tot el, în perioada lunii august 2020, încălcând dreptul la integritate fizică și psihică și dreptul la viață intimă, garantate în art. 24 și 28 al Constituției Republicii Moldova, aflându-se în domiciliul propriu amplasat pe str. XXX, s. XXX, r-nul XXX, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale, cunoscând vârsta surorii sale minore XXX, având instituită asupra ei tutelă, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a opune rezistență, a aplicat în privința minorei XXX forța fizică și violență psihică, amenințând-o cu răfuială fizică și forțat a culcat-o în pat, ținându-i mâinile, a întreținut un raport sexual contra voinței acesteia, cauzându-i astfel victimei suferințe fizice și psihice.

Tot el, la mijlocul lunii decembrie 2020, aproximativ în jurul orelor 20:00, încălcând dreptul la integritate fizică și psihică și dreptul la viața intimă, garantate în art. 24 și 28 al Constituției Republicii Moldova, aflându-se în domiciliul propriu amplasat pe str. XXX, s. XXX, r- nul XXX, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale, cunoscând vârsta surorii sale minore XXX, având instituită asupra ei tutelă, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a opune rezistență, a aplicat în privința minorei XXX forța fizică și violența psihică, amenințând-o cu răfuială fizică și forțat a culcat-o în pat, ținându-i mâinile a întreținut un raport sexual contra voinței acesteia, cauzându-i astfel victimei suferințe fizice și psihice.

Tot el, la data de 26 decembrie 2020, aproximativ în jurul orelor 22:00, încălcând dreptul la integritate fizică și psihică și dreptul la viață intimă, garantate în art. 24 și 28 al Constituției Republicii Moldova, aflându-se în domiciliul propriu amplasat pe str. XXX, s. XXX, r-nul XXX, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale, știind vârsta surorii sale minore XXX, având instituită asupra ei tutelă, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a opune rezistență, a aplicat în privința minorei XXX, forța fizică și violența psihică, amenințând-o cu răfuială fizică și forțat a culcat-o în pat, ținându-i mâinile a întreținut un raport sexual contra voinței acesteia, cauzându-i astfel victimei suferințe fizice și psihice”.

Astfel, instanța i-a calificat acțiunile: „în baza art. 171 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, ca violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică și psihică a persoanei, profitînd de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința, asupra persoanei care se afla în grija, sub ocrotirea, protecția și educarea făptuitorului, a unei persoane minore în vârstă de până la 14 ani; art. 171 alin. (3) lit. a) Cod penal, ca violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică și psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința, asupra persoanei care se afla în grija, sub ocrotirea, protecția și educarea făptuitorului; art. 171 alin. (3) lit. a) Cod penal, ca violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică și psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința, asupra persoanei care se afla în grija, sub ocrotirea, protecția și educarea făptuitorului; art. 171 alin. (3) lit. a) Cod penal, ca violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică și psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori 14 de a-și exprima voința, asupra persoanei care se afla în grija, sub ocrotirea, protecția și educarea făptuitorului”.

2. Inculpatul a declarat apel solicitând, inițial, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Dar, în cadrul ședinței instanței de apel a solicitat rejudecarea cauzei potrivit regulilor generale, invocând că a fost dus în eroare de către avocatul care acorda asistență gratuită de stat cu privire la procedura din art. 3641 Cod de procedură penală. Ori, nu a comis faptele imputate. 3. Conform deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 16 februarie 2022, apelul inculpatului a fost respins, ca neîntemeiat.

Instanța de apel a statuat că: „...instanța de fond corect a stabilit că în acțiunile inculpatului sunt prezente toate elementele infracțiunilor prevăzute de art. 171 alin. (3) lit. a), b), art. 171 alin. (3) lit. a), art. 171 alin. (3) lit. a) și art. 171 alin. (3) lit. a) Cod penal…, alegațiile inculpatului că a fost dus în eroare de către avocatul oferit din oficiu pentru a-și recunoaște vinovăția, sunt nefondate, or, potrivit cererii de examinare a speței în baza probelor cercetate la faza de urmărire penală, aceasta a fost scrisă personal de inculpat, dânsul ne fiind presat, obligat sau impus…”. 4. Inculpatul a declarat recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor adoptate și trimiterea cauzei la rejudecare.

Recurentul a invocat: „...necesitatea examinării cauzei în procedură generală și audierea părții vătămate, a martorilor, ulterior să fie achitat deoarece nu există probe suficiente pentru a fi condamnat, cauza fiind examinată superficial, într-o singură ședință, fără audierea părților și examinarea probelor..., a fost indus în eroare și mințit de avocatul din oficiu pentru a depune o cerere în prima instanță cu privire la judecarea pe baza probelor obținute la urmărirea penală, în temeiul art. 3641 CPP și să recunoască vina..., este nevinovat...”. 5. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 02 august 2022, recursul inculpatului a fost respins ca inadmisibil.

Instanța de recurs a statuat că: „...examinarea cauzei a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform procedurii prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, deoarece inculpatul a recunoscut vina și nu a solicitat să fie administrate probe noi, astfel încât instanța a concluzionat că din probele administrate rezultă că faptele inculpatului sunt constatate și că sunt suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru a permite stabilirea unei pedepse, prin urmare, inculpatul Bostan Feodor, a beneficiat de reducerea pedepsei cu 1/3 a limitelor de pedeapsă… ”. 6. Ne expunem dezacordul cu soluția Colegiului Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 27 iunie 2022, din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În ipoteza în care condamnatul și-a motivat recursul fără a indica temeiul de casare prevăzut în art. 427 CPP, neexistând o sancțiune procesuală pentru omisiunea arătată, instanța de recurs va analiza criticile recursului în raport cu 15 temeiurile legale de casare, fără a influența hotărârea în defavoarea condamnatului (Hotărîrea Plenului CSJ a RM din 30.10.2009, nr.9 - Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală, pct. 17., 18.). Sub acest aspect, se atestă că instanțele de fond și de apel au comis următoarele erori de drept. În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

În corespundere cu art. 385 alin. (1) pct. 1) - 4) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea. Conform art. 394 alin. (1) pct. 1), 2), 5) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se modul săvârșirii ei, încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului. Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.). În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei contestate (pct. 1., 2. din decizie), instanța de fond: a) nu a judecat cauza și nu a încadrat juridic acțiunile inculpatului în raport cu circumstanțele concrete în fapt și drept imputate ultimului prin rechizitoriu.

Astfel, a calificat neîntemeiat acțiunile inculpatului, că: „...aflându-se în domiciliul propriu..., cunoscând vârsta de 13 ani a surorii sale, XXX, născută la XXX, având instituită asupra ei tutelă,.., a întreținut rapoarte sexual contrar voinței acesteia,...”, în baza art. 171 alin. (3) lit. a) Cod penal, conform semnelor: „raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică și psihică asupra persoanei care se afla în grija, sub ocrotirea, protecția și educarea făptuitorului...”, deoarece nu le-a coroborat cu prevederile art. 1331 lit. a) Cod penal, conform căror prin membru de familie se înțelege, în condiția de conlocuire, persoanele aflate sub tutelă și curatelă, rudele… Ori, aceste calificative se regăsec în alin. (2) lit. b2) din art. 171 Cod penal – violul săvârșit asupra unui membru de familie, sancțiunile cărui sunt și mai blânde decât cele de la art. 171 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Mai mult, soluția respectivă contravine și jurisprudenței naționale, potrivit cărei, în sensul prevederii de la art. 171 alin. (3) lit. a) Cod penal, victima se află în grija făptuitorului, atunci când acesta are obligația contractuală (de muncă, de prestații) de a-i acorda asistență socială ori de a îngriji victima. În legătură cu intervenirea modificărilor în prevederile art. 1331 Cod penal, în cazul când victima se 16 află sub ocrotirea făptuitorului, atunci când ultimul are calitatea de tutore sau de curator, în raport cu victima, acțiunile acestuia urmează a fi încadrate la alin. 2 lit. b2) art. 171 Cod penal. Astfel, urmează a fi încadrate, în baza art. 171 alin. (3) lit. a) Cod penal, doar violul sau acțiunile violente cu caracter sexual, când făptuitorul și-a asumat în fapt sarcina de a ocroti un minor, acesta aflându-se sub ocrotirea făptuitorului, dar făptuitorul nu cade sub incidența prevederilor art. 1331 și 134 Cod penal.

Victima se află sub ocrotirea făptuitorului atunci când ultimul are calitatea de tutore sau de curator în raport cu victima, sau când făptuitorul și-a asumat în fapt sarcina de a ocroti un minor. Victima se află sub protecția făptuitorului în cazul în care este privată în mod legal de libertate (de exemplu, se află într-o instituție de reeducare), iar cel care a săvârșit violul are obligația de a o păzi și supraveghea. Victima se află la educarea făptuitorului atunci când acesta face parte din rândul cadrelor didactice sau al personalului pedagogic, fie că este o persoană angajată de către părinții victimei, pentru educarea și instruirea acesteia.

Victima se află la tratamentul făptuitorului atunci când acesta din urmă face parte din personalul medical, aplicând îngrijirea medicală față de victimă în instituțiile medicale sau la domiciliu (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 07.11.2005, nr. 17 - Despre practica judiciară în cauzele din categoria infracțiunilor privind viața sexuală, pct. 13.).

Ori, asemenea împrejurări faptice nici nu i-au fost imputate inculpatului, iar instanța a omis că în fapta criminală invocată în rechizitoriu și constatată în descriptivul sentinței, lipsesc cu desăvârșire indicarea și descrierea unor acțiuni concrete privind elementele calificative „...asupra persoanei care se afla în grija, sub ocrotirea, protecția și educarea făptuitorului...”, acestea fiind regăsite doar în încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului (art. 113 CP, art. 325, 385, 394 CPP); b) a omis instanța și presripțiile din art. 364/1 alin. (1) și (7) Cod de procedură penală, conform căror inculpatul poate recunoaște doar săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu, deci, nu și calificarea juridică a acțiunilor infracționale, instanța urmând să aplice în sensul vizat, totuși, dispozițiile art. 382–398 Cod de procedură penală în mod corespunzător, cât și jurisprudența CtEDO, potrivit cărei admiterea de către inculpat a circumstanțelor pe care s-a bazat condamnarea sa, adică acceptarea unei proceduri simplificate, nu include și calificarea lor în baza legii penale (hotărârea CtEDO din 25.07.2017, Rostovțev c. Ukraina).

Ori, sunt clare și imperative în aspectul vizat prescripțiile din art. 385 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală - la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile: dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat; cât și din art. 394 alin. (1) pct. 1), 4) și 5) Cod de procedură penală - partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă: descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, în cazul când o parte a acuzației este considerată neîntemeiată – temeiurile pentru aceasta, încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, motivele pentru modificarea învinuirii dacă la judecată s-a efectuat așa ceva, acestea urmând a fi în coroborate și cu prevederile art. 113 alin. (1) Cod penal - se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte 17 între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Prin urmare, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, dând faptei săvârșite o încadrare juridică greșită. În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală. Conform art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți situația apelantului.

Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie), nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond și, repetându-le întocmai, indicând că: „...instanța de fond corect a stabilit că în acțiunile inculpatului sunt prezente toate elementele infracțiunilor prevăzute de art. 171 alin. (3) lit. a), b), art. 171 alin. (3) lit. a), art. 171 alin. (3) lit. a) și art. 171 alin. (3) lit. a) Cod penal…, alegațiile inculpatului că a fost dus în eroare de către avocatul oferit din oficiu pentru a-și recunoaște vinovăția, sunt nefondate, or, potrivit cererii de examinare a speței în baza probelor cercetate la faza de urmărire penală, aceasta a fost scrisă personal de inculpat, dânsul ne fiind presat, obligat sau impus…”, nu a desființat sentința, cu rejudecarea cauzei potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal în aspectul vizat (art. 409, 414, 419, 417 CPP); Astfel, instanțele nu au judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, dând faptei săvârșite o încadrare juridică greșită.

În al treilea rând, conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Potrivit art. 39 pct. 5) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție adoptă hotărîri explicative în chestiunile de practică judiciară a aplicării 18 uniforme a legislației penale și procesual penale. În corespundere cu art. 1 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție, Curtea Supremă de Justiție este instanța judecătorească supremă care asigură aplicarea corectă și uniformă a legislației de către toate instanțele judecătorești, soluționarea litigiilor apărute în cadrul aplicării legilor, garantează responsabilitatea statului față de cetățean și a cetățeanului față de stat.

Potrivit jurisprudenței naționale, în ipoteza în care condamnatul și-a motivat recursul fără a indica temeiul de casare prevăzut în art. 427 CPP, neexistând o sancțiune procesuală pentru omisiunea arătată, instanța de recurs va analiza criticile recursului în raport cu temeiurile legale de casare, fără a influența hotărârea în defavoarea condamnatului (Hotărîrea Plenului CSJ a RM din 30.10.2009, nr.9 - Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală, pct. 18.). În corespundere cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța îl admite, casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Prin urmare, în circumstanțele de drept enunțate supra, dat fiind că încălcările comise de către instanțele de fond și de apel constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, ultima urma să admită recursul inculpatului, să caseze decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 16.02.2022 în partea privind aspectele vizate supra și să dispună rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată (art. 39 p. 5), 427 al. (1) p. 6), 12), 424 al. (2) CPP, art. 1 al. (2) Legea CSJ). Judecătorii Iurie Diaconu 02.08.2022. Liliana Catan 19

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-08-04
0,95
1ra-97/2022 — art. 171 al. 2 lit. b; 171 al. 3 lit. a; 172 al. 3 lit. a-1; CP
Dosarul nr. 1ra-97/2022 1-20157230-01-1ra-20012022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 13 iunie 2022 mun. Chișinău Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Toma Nadejda, Judecători - Boico Victor,
CSJ 2022-04-21
0,95
1ra-2101/21 — art.201-1 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-2101/2021 1-20046756-01-1ra-29102021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 21 februarie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte –Toma Nadejda, Ju
CSJ 2023-01-20
0,95
1ra-1539/2022 — art. 360 alin. 2, 201-1 alin. 2 lit. c, 201-1 alin. 1 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1539/2022 1-21074669-01-1ra-04112022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 20 ianuarie 2023 mun. Chișinău Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Vic
CSJ 2022-08-18
0,95
1ra-229/2022 — art. 188 al. 2, lit. c, e, f CP
Dosarul nr. 1ra-229/2022 1-21083627-01-1ra-15022022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 27 iunie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Boico Victor
CSJ 2022-02-17
0,95
1ra-1825/2021 — art. 189 alin. 3, lit. e CP
Dosarul nr. 1ra-1825/2021 1-18030835-01-1ra-17082021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 20 decembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte –Toma Nadejda, Ju
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă